Teste si probe pentru evaluarea coordonarii

1. Testul Matorin pentru coordonarea generala

Obiectiv: măsurarea coordonării generale şi echilibrului

Descriere: din poziţia stând se execută săritură cu întoarcere în jurul axei longitudinale a corpului
(spre stânga şi spre dreapta). În timpul săriturii, elevul nu trebuie să îşi piardă echilibrul, trebuie să
aterizeze cu picioarele lipite, ca în poziţia iniţială, iar întoarcerea să fie de cât mai multe grade.

Metodologie: Profesorul desenează pe sol un cerc cu diametrul de 40 cm (gradat) şi o linie de

începere a săriturii. Elevul, în poziţia stând cu picioarele aşezate de o parte şi alta a unei linii trasate
pe sol, cu brațele pe lângă corp, va executa o săritură cu întoarcere spre dreapta, iar apoi o săritură
cu întoarcere spre stânga. După fiecare săritură cu întoarcere, elevul va rămâne pe loc în poziţia de
aterizare (care trebuie să fie ca cea de la plecare), iar profesorul va măsura unghiul întoarcerii.

Resurse: Proba se execută pe teren plat. Profesorul va desena cu creta un cerc gradat şi va măsura
cu rigla unghiul de întoarcere pentru fiecare săritură.

2. Test Tremometru - pentru evaluarea preciziei miscarii

Material: tremometru. Aparatul este compus dintr-un unghi metalic cu marginea gradata, un stilet, o
sonerie de control si un suport. Creasta metalica, stiletul si soneria sunt legate in serie, in asa fel incat
orice contact al stiletului cu peretele ungiului, inchide circuitul si declanseaza soneria.

Instructiunile date subiectului: trebuie sa deplasati stiletul in interiorul unghiului metalic, pe linia
bisectoare, pornind de la baza catre varf. Orice atingere declanseaza soneria semnalizand greseala.
Cautati sa nu atingeti deloc marginea metalica.

Procedeul de examinare: examinarea se face cu unghiul orientat in diferite pozitii (in numar de 3):
orizontal si paralel cu planul corpului, cu deschiderea unghiului spre dreapta; vertical si paralel cu
planul planul corpului, cu deschiderea unghiului in sus; si perpendicular pe planul corpului, cu
deschiderea unghiului catre subiect. Subiectul executa de 10 ori miscarea pentru fiecare din aceste
trei pozitii ale aparatului.

Nota pentru inregistrare si calcul: se inregistreaza pentru fiecare miscare locul unde a atins marginea
unghiului. Pentru fiecare pozitie se obtine o serie de 10 inregistrari. Se calculeaza media aritmetica
pentru fiecare serie.

Observatii: compararea mediilor aritmetice corespunzatoare celor 3 serii de inregistrari furnizeaza

date interesante asupra preciziei miscarilor realizate in diferite directii in spatiu.
3. Testul Pieron
Material: dextrimetru Pieron (aparatul este format dintr-o tija metalica de forma unui labirint, ale
carui margini sunt fixate intr-un suport de fier. La o extremitate a tijei sunt insirate 10 monede
metalice), cronometru.

Instructiuni date subiectului: “trebuie sa deplasati cele 10 monede pe labirintul metalic, de la

extremitatea dreapta la cea stanga,  aceasta se face numai cu mana dreapta, iar mana stanga va
ajuta  la fixarea suportului.”

Procedeul de examinare: se urmareste cu atentie ca subiectul sa lucreze cu o singura mana. Se da

drumul la cronometru la comanda “incepeti!”.

Nota pentru inregistrare si calcul: se cronometreaza timpul pentru fiecare incercare. Suma acestor
inregistrari da timpul total. Datele care au cea mai mare importanta in aprecierea abilitatii motrice
sunt:

        valoarea celei mai bune inregistrari (cel mai scurt timp, corespunzator deplasarii unei monede).

        variatia, a carei formula de calcul este: Xmax-Xmin, exprima progresul facut de subiect prin
exersare. Abilitatea este direct proportionala cu valoarea variatiei si invers proportionala cu timpul
celei mai bune inregistrari.

Sensibilitatea kinestezica, simtul muscular, aprecierea aptitudinii miscarilor – atat pentru brate cat
si pentru picioare – se masoara cu chinezimetre, care schematic pot fi descrise astfel: rigle gradate,
prevazute cu cursori, pe care subiectul examinat efectueaza o miscare de amplitudine oarecare, cu
ochii inchisi, incercand a o reproduce apoi, fara a mai dispune de reperele cursorilor. Un exemplu
putem da citandu-l pe prof. Epuran care in Metodologia cercetarii ( 1992 ) arata ca se poate face
si Aprecierea marimii si greutatii mingilor – “simtul mingii” - Cratty.

4. Testul de coordonare generala Denisiuk

Consta din: alergare 5m, ocolirea unui fanion 360 de gr ade, alergare, rostogolire inainte, alergare,
ocolirea celui de-al doilea fanion 180 de grade, alergare in sprijin indoit, rostogolire inainte, ocolirea
fanionului 360 de grade si sosirea la locul de unde a plecat. Salteaua este dispusa la mijlocul distantei
dintre cele doua fanioane. Traseul dus-intors masoara 30 m si se cronometreaza.

5. Test pentru Precizia mişcării şi coordonare ochi mână

Scop: de a executa cu precizie o preluare cu două mâini de jos după o

rostogolire prealabilă. Se execută 5 repetări şi se calculează eficienţa în procente.
Descriere: Subiectul se află în poziţie de start în spatele liniei de plecare
(linia de fund a terenului de volei), execută o rostogolire înainte pe saltea, ridicare
rapidă, deplasare la o minge oferită de partener din terenul advers şi preluare cu
două mâini de jos la punct fix.
Indicaţii: - mingea preluată de subiect trebuie orientată spre un pătrat cu
latura de 2,5 m situat în apropierea fileului în zona 2.
Materiale necesare: saltea, mingi de volei, coechipier, marcaj de 2,5 m
desenat la fileu.

6. Proba de apreciere a distanţei

Scop: este o probă de apreciere a distanţei, traseul se execută în două reprize cu pauză
Descriere: Subiectul trebuie să parcurgă distanţa pe o dreaptă de 9 metri trasată pe sol cu ochii
închişi şi se opreşte în momentul în care consideră că a parcurs cei 9 metri, aşteptând nemişcat.

Indicaţii: - semnalul de plecare se dă după ce subiectul a închis ochii,

- în deplasarea sa, subiectul nu are voie să se ajute de diferite puncte de reper (nr. de paşi, etc.) şi
trebuie să ţină ochii închişi pe tot parcursul,
- după oprire, el trebuie să aştepte nemişcat pentru a se putea verifica distanţa parcursă.

7. Teste pentru verificarea preciziei miscarilor in spatiu

Precizia miscarilor de brate, de picioare si de trunchi se apreciaza pe fondul unui ecran.

        Miscari de brate, pe fondul ecranului, executate la un unghi de 45 0, 900, 1250, si mai mare.

        Miscari executate cu un picior intins inainte, la un unghi de 45 0, 900, 1050; lateral la un unghi de
450, 650. Miscari cu bratele si un picior: bratele la un unghi de 900, picior drept ridicat lateral la 1050;
bratele la un unghi de 1350, piciorul stang ridicat lateral la 45 0.

        Miscari cu bratele, trunchiul si cu un picior: bratele sus, trunchiul aplecat inainte la 45 0, piciorul
drept ridicat inapoi la 1050.

        Stand cu bratele sus: extensia trunchiului la 165 0 si aplecarea inainte la 450 (combinarea
unghiurilor poate fi efectuata si la alte valori de grade).

        Sprijin culcat facial: indoirea trunchiului la 165 0, extensia trunchiului la 1750 si invers.

        Din sprijin: 5 balansuri inapoi la 900 si balansuri inapoi la 1350. Aceeasi la balans inainte.

        Din atarnat: 3 balansuri la 450 si 3 balansuri la 650.

Inainte de inceperea testarii se acorda executantilor trei executii de proba, comunicandu-le pe loc
greselile comise. In continuare se trece la executarea testului, nota inregistrandu-se la finele fiecarei
executii.

Pentru miscarile de brate si picioare se acorda urmatoarele calificative:

- exceptional pentru abateri mai mici de 4 0;

- bine pentru abateri de 4-50;

- suficient pentru abateri de 6-8 0;

- insuficient pentru abateri de peste 8 0.

Calificativele pentru miscarile de aplecare si indoire de trunchi (potrivit datelor lui A.I.Kravciuc,
1969):

- exceptional pentru abateri mai mici de 4,5-5 0;

- bine pentru abateri de 5,5,-6 0;

- suficient pentru abateri de 6,5-8 0;

- insuficient pentru abateri mai mari de 8 0.

Calificativele pentru balasarile din sprijin si atarnat:

- exceptional pentru abateri mai mici de 10 0;

- bine pentru abateri intre 10-15 0;

- suficient pentru abateri pana la 20 0;

- insuficient pentru abateri mai mari de 20 0.

        Test pentru aprecierea preciziei miscarilor in timp si spatiu: miscari rapide cu ambele brate si cu
un picior efectuate pe fondul ecranului gradat – fiecare miscare intr-o secunda: ridicarea bratelor la
650 si a piciorului la 450; ridicarea bratelor la 1350 si a piciorului la 900(eroarea la fiecare miscare sa
nu se depaseasca 50). Aceeasi cu bratele, trunchiul si un picior: indoirea trunchiului inainte la 135 0 cu
bratele sus si ridicarea piciorului inapoi la 90 0; bratele si trunchiul in extensie la 135 0, piciorul inainte
la 450.

        Aprecierea amplitudinii balansului inainte si inapoi, din sprijin. Primele trei balansuri trebuie sa
fie executate la 1250-1350 de la verticala, iar urmatoarele trei la 160 0-1700. Testul se considera
implinit daca la fiecare sarcina, doua balansuri din trei sunt executate la inaltimea ceruta.

        Aprecierea amplitudinii balansului inainte si inapoi, din atarnat. Primele trei balansuri sa se
execute la 500-600 de la verticala, iar urmatoarele trei la 90 0-1000, iar ultimele trei la 1300-1400. Testul
se considera trecut daca in cadrul fiecarei sarcini doua balansuri dintrei sunt executate cu precizie.
        Din sprijin: aprecierea balansului inainte la 150 0-1600 de la verticala; aceeasi miscare cu schimb
de sprijin. Testul se considera trecut daca trei balansuri succesive sunt executate la inaltimea
dinainte stabilita, iar al patrulea la aceeasi inaltime dar cu schimb de sprijin.

        Din atarnat: aprecierea balansului inainte la 160 01700 de la verticala; aceeasi miscare cu schimb
de sprijin. Testul se considera trecut daca trei balansuri se efectueaza la inaltimea dinainte stabilita,
iar la al patrulea la aceeasi inaltime cu schimb de sprijin.