Prototype Carbon Fund

Proiectul “Conservarea Solului din Republica Moldova”

ANALIZA DE MEDIU
SI PLANUL PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI

Aprilie 25, 2003

Sumarul
1. Descrierea proiectului
2. Repartizarea, statutul terenurilor pentru împãdurire. Activitãtile de împãdurire
3. Activitãtile silvice
3.1. Mãsurile de protectie
3.1.1. Protectia puietilor în pepinierã
3.1.2. Mãsurile pentru protectia arborilor
3.2. Lucrãri de îngrijire
3.3. Drumurile silvice
4. Alternativele proiectului
5. Biodiversitatea si selectarea speciilor
5.1. Biodiversitatea
5.2. Functiile prezente si viitoare a biodiversitãtii
5.3. Selectarea speciilor
6. Politicile de sigurantã a Bãncii Mondiale
7. Cadrul National legal privind evaluarea impactului asupra mediului
8. Legislatia silvicã si cadrul normativ cu referinta la împãdurire
9. Procedurile pentru atribuirea terenurilor pentru împãdurire
10. Monitoring si aplicarea legislatiei silvice si de mediu
11. Informarea si consultãrile
11.1. Informarea la Banca Mondialã
11.2. Informarea în Moldova
11.3. Consultãrile
11.4. Consultãrile planificate si informarea
12. Examinare
13. Evaluarea impactului asupra mediului
13.1. Cazul fãrã implementarea proiectului
13.2. Cu implementarea proiectului
14. Planul pentru managementul mediului
14.1. Mãsuri de atenuare
14.1.1 Mãsurile de evitare
14.1.2. Mãsurile de reducere
14.1.3. Mãsurile de remediere
14.2. Mãsurile pentru mentinerea biodiversitãtii
14.3.Atenuarea efectelor negative posibile în cazul folosirii pesticidelor
14.4. Monitorizare
14.5. Aranjamentele institutionale si întãrirea capacitãtilor

2
1. Descrierea proiectului

Scopul activitãtii proiectul este de a conserva si de a restabili solurile pe suprafata de 14 494

hectare de terenuri aflate în procesul de eroziune puternicã si pãsunile degradate neproductive,
prin împãdurirea cu speciile de arbori si arbusti adaptate la aceste conditii nefavorabile,
asigurînd necesitãtile urgente a populatiei rurale în lemn de foc si lemn. Proiectul a fost
elaborat de Agentia de Stat pentru Silviculturã “Moldsilva” în cooperare cu PCF. Costul total
al proiectului estimat original in PCN (Notã pentru concept de proiect) pentru perioada initialã
a proiectului de 11 ani (2002-2012) este 13,34 milioane US$. Aceastã sumã este asiguratã de
Moldsilva (8,14 milioane US$– 61%), Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltãrii
Teritoriului al Republicii Moldova prin Fondul Ecologic (793 000 US$– 6%) si de 151
primãrii (4,41 milioane US$ - 33%, în naturã).
Din suprafata totalã de 14 394 ha, prevãzutã pentru împãdurire în cadrul proiectului circa 9
106 ha (63%) este proprietatea Moldislvei sau sînt proces de transfer de a devini proprietatea
Moldislvei si 5 389 ha (37%) sînt în proprietatea comunitãtilor locale, care au încheiat
contracte cu Modlsilva pentru o perioadã de 5-10 ani pentru a efectua lucrãrile de împãdurire
din partea lor. Consiliule locale au luat deciziile si au încheiat contractele cu întreprinderile
pentru silviculturã pentru a efectua plantãrile si activitãtile pentru îngrijire a plantãrilor. Dupã
trecerea termenului a contractelor activitãtile de gestionare vor fi executate în continuare de
primãriile.
Suprafata totalã a terenurilor în cadrul proiectului de împãdurire, care este de 14 494 ha si este
compusã din 1 891 de sectoare aflate în 151 de primãrii si 22 întreprindere silvicã în toate 11
judete. Mãrimea minimalã a sectoarelor este de un hectar. Descrierea tuturor sectoarelor
contine plasarea lor pe hãrtile cadastrale la o scarã minimalã de 1: 13 000. Lista completã a
terenurilor sînt plasate în Anexa 1. Proiectul este caracterizat de un numãr mare de sectoare
mici si dispersate (vezi tabelul1 si desenul 1)
Tabelul 1: Numãrul sectoarelor si mãrimea medie a sectoarelor prevãzute pentru
împãdurire

Mãrimea No. De Suprafat Supraf

sectoarelor sectoar a (ha) ata
(ha) e (%)
1-4.9 1009 2596 18%
5-9.9 456 3150 22%
10-14.9 189 2271 16%
15-19.9 93 1576 11%
20-29.9 77 1845 13%
30-49.9 48 1739 12%
>50 19 1317 9%
Total 1891 14,94 100%

Acest Proiect se încadreazã în cadrul general al atenuãrii schimbãrilor climatice globale, unul
din domeniile principale de activitate al Grupului Bãncii Mondiale. Banca este un tutore a
Fondului de Carbon (PCF) care implementeazã Protocolul de la Kyoto pe o bazã
experimentalã. La crearea acestui Fond, Banca Mondialã a avut trei obiective strategice: (a)

3
pentru a demonstra cum tranzactiile a reducerilor emisiilor din cadrul proiectului pot se
promoveze si se contribui la dezvoltarea durabile a tãrilor în curs de dezvoltare si celor cu
economie în curs de tranzitie; (b) a distribui cunostintele adunate de Tutore si Participantii în
cursul activitãtii Fondului între Pãrtile la Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind
Schimbarea Climei; (c) de demonstrat cm Banca poate lucra în cooperare cu sectoare publice
si private pentru a mobiliza resurse noi pentru tãrile membre a Bãncii care iau cu împrumut
pentru a rezolva problemele globale de mediu.
Acest Proiect poate fi pilot referitor la pãdurile comunale noi create si împãdurirea
terenurilor agricole degradate, si în acelasi timp va testa mecanismele flexibile în cadrul
Protocolului de la Kyoto. Proiectul poate avea un potential bun de replicare atît în tarã , cît si
în regiune.
Cadrul de timp al activitãtilor proiectului
Plantãrile proiectului s-au început în octombrie 2002 cînd a fost stabilite 50% din terenurile a
proiectului. Plantãrile vor fi continuate în 2003 (18% din plantãrile totale), 2004 (13%) si în
2005 (19%).
Perioada planificatã a perioadei de credit a proiectului PCF va di 15 ani (2002-2017).
Independent de la aranjamentele cu PCF pentru a vinde reducerile verificate a emisiilor la un
pret înteles, proiectul va solicita perioada de credit de 7 ani în conformitate cu regulile
Mecanismului de Dezvoltare Curatã (MDC) cu intentia de a extinde aceastã perioadã de douã
ori, în total perioada de credit a proiectului va fi de 21 ani. Data lansãrii a primii perioadei de
credit pentru a genera Cer este planificatã pentru octombrie 2003, dupã validare si
înregistrarea Proiectului de Organul Executiv al MDC 1 . Durata primii perioadei de credit va
fi 7 ani începînd cu octombrie 2003 pînã la septembrie 2010.
2. Repartizarea, statutul terenurilor propuse pentru împãdurire. Activitãtile de
împãdurire
În conformitate cu registrul cadastral terenurile incluse în proiect (initial 14 912,7 ha) sînt
repartizate în urmãtoarele categorii de folosinte:
• Pãsuni – 5578 ha;
• Poieni si goluri – 4939 ha;
• Terenuri arabile abandonate – 1 955 ha;
• Plantatiile multianuale – 25 724 ha;
• Terenuri degradate – 3943 ha.
Pentru a facilita analiza economicã si financiarã, categoriile mentionate au fost unite în douã
categorii mai mari, luînd în consideratie criteriile de bazã cum ar fi gradul de eroziune,
fertilitate si acoperirea cu vegetatie:

1
Registration is the formal acceptance by the Executive Board of a validated project as a CDM project
activity. According to UNFCCC regulations the crediting period may only start after the date of registration.
However, in exceptional cases the starting date of the crediting period can be prior to the date of registration as
stipulated in paras 12 and 13 of the decision 17/CP.7. In para 12 it is stipulated that "certified emission
reductions shall only be issued for a crediting period starting after the date of registration" and in para 13 it is
decided that "a project activity starting as of the year 2000, and prior to the adoption of this decision" (21
January 2002 was the publishing date), "shall be eligible for validation and registration as a clean development
mechanism project activity if submitted for registration before 31 December 2005." As Moldsilva planting
started in Oct 2002, after the adoption of the cited decision, it would not likely be covered by this exception. The
CO2 credits may then only start after its registration, scheduled for October2003.

4
 • Pãsunile 10 713 ha, inclusiv pãsunile (5578 ha), poiene (4939 ha), terenurile arabile
abandonate (195 ha)
• Terenuri degradate 3943 ha, inclusiv alunicãrile de teren, ravene alte terenuri degradate
Diferite forme de eroziune au fost observate pe terenurile proiectului: miscãrile masei de sol
(alunicãri, scurgeri de sol, eroziunea în rezultatul prelucrãrii solului) si miscãrile particulelor
(plescãitul ploii, curent de apã, spãlarea de pe pantã, eroziunea strîmtoarei
înguste).Eroziunea superficialã initialã se începe cu impactul stropilor de ploaie, care
fãrîmã agregatele de sol în particule constituante. Aceste particule se re-depoziteazã între
agregate la si aproape de suprafata solului, formînd crustã de sol, care consolideazã
suprafata, si limiteazã infiltrarea deoarece micropore sînt umplute. Cea mai mare importantã
acestei cruste constã în intensificarea spãlãrii solului în rezultatul furtunii, cauzînd eroziunea
strîmtoarei înguste si inundatie. O datã cu viteza micã de formare a solului, pierderea
cantitãtii mai mare de 1tonã/ha/an poate fi consideratã ca irreversabilã în timp de 50-100 ani
(Grimm & Montanarella, 2002). Circa 27% din terenuri ale proiectului sînt clasificate ca
terenuri degradate care practic sînt excluse din circuitul general de producere din cauza
ravenelor, alunicãrilor de teren etc. Informatia despre terenurile proiectului demonstreazã cã
35% din suprafata totalã este erodatã de la moderat pînã la excesiv, în majoritatea are loc
eroziunea superficialã (Tabelul 0).
Tabelul 0. Starea eroziunii în terenurile proiectului
Eroziunea superficialã Eroziunea liniarã Fãrã total
erozi
S1* S2** S3*** S4 A1 A2 A3 A4
une
mode puter foarte excesi usoar mode puter foarte
ratã nicã puter vã ã ratã nicã puter
nicã nicã
Nr. 191 241 143 38 11 4 21 25 1217 1891
sectoa
relor
Supra 1420 1797 1149 340 57 27 195 124 9385 14494
fata
(ha)
Pond 10 12 8 2 0,5 0,5 1 1 65 100
erea
(%)
* include S1-S2, **include S2-S3, *** include S2-S4
Toate sectoarele de terenuri propuse pentru împãdurire sînt plasate în diferite regiune
administrative si geografice (vezi tabelul 3 si hãrtile sînt prezentate în Anexa 2).

5
 Tabelul 3. Repartizarea terenurilor pe zone si întreprinderi silvice

Proprietari a terenurilor
Terenuri
Întreprinderea În proces de
pentru Fondul silvic de
silvicã transfer la Consiliile locale
împãdurire stat (Moldsilva)
Moldsilva
Zona de nord
Edinet 335.2 9.6 159.2 166.4
Glodeni 768.9 168.3 253.4 347.2
Bãlti 534.2 189.6 344.6 0
Soroca 562.3 78.4 277.5 206.4
Soldãnesti 68.8 31.0 10.2 27.6
Pãdurea
125.0 85.0 40.0 0
Domneasca
Total 2394.4 561.9 1089.9 747.6
Zona de centru
Telenesti 176.1 30.9 0 145.2
Orhei 625.3 351.3 106.1 167.9
Cãlãrasi 177.3 13.2 53.4 110.7
Ungheni 775.7 376.2 105.8 293.7
Nisporeni 401.7 31.5 188.8 181.4
Strãseni 330.1 32.1 298.0 0
Chisinãu 967.0 463.0 11.8 492.2
Hîncesti 849.3 261.5 305.3 282.5
Rezeni 111.3 60.7 0 50.6
Tighina 2139.0 933.3 727.2 478.5
RNS Codrii 12.0 0 0 12.0
RNS Plaiul
52.3 0 0 52.3
Fagului
Total 6617.1 2553.7 1796.4 2267.0
Zona de sud
Iargara 1337.3 570.3 375.7 391.7
Comrat 2494.3 510.7 0 1983.6
Manta-V 315.2 211.0 104.2 0
Silva-Sud 1335.2 0 0 1335.2
Total 5482.4 2627.2 479.9 2375.3
Total general
14493.9 5742.8 3361.2 5389.9
% de la proiect 100 39.6 23.2 37.2

Lucrãrile de împãdurire sînt destul de diverse si depind de mai multe factori. Din care cele
mai importante sînt: (a) starea solului; (b) conditiile climaterice; (c) continutul carbonatilor în
sol; (d) particularitãtile ale speciilor; (e) caracteristica reliefului si altele. Analiza terenurilor
propuse pentru împãdurire precum si caracteristicile lor dau o posibilitate pentru a identifica
cîteva grupe de terenuri cu conditiile relativ omogene pentru împãdurire precum si
identificarea activitãtilor necesare pentru împãdurire (vezi tab. 4).

6
Tabelul 4. Repartizarea pe speciile silvice, categoria de folosintã în dependentã de conditiile de sol si lucrãrile silvice prevãzute
Specia
forestierã de Specii de amestec, Categorii de terenuri Starea solurilor Operatiuni silvice
bazã/pondere ponderea
a
1 2 3 4 5
Secundare(25-12%) Poieni si goluri Versanti (6-12o ) cu soluri • Pregãtirea solului partial sau
Acer platanoides Pãsuni degradate neerodate, slab erodate sau integral, mecanizat
Acer campestre Terenuri agricole degradate moderat erodate • Plantarea manualã sau
Pyrus communis mecanizatã a circa 6000
Prunus avium puieti/ha
Malus sylvestris • Metoda de plantare spada
Fraxinus excelsior Kolesov sau masina de plantat
Tilia cordata cu puieti de 2-4 ani
Stejarul (sau Carpinus betulus • Îngrijirea prin prãsituri
gorunul) (50- Arbusti(25-13%) manuale si mecanizate, pe ani:
75%) Corylus avellana I–7
Frasin II – 6
Cornus mas III – 5
Viburnum opulus IV – 4
Vibirnum lantana V–3
Sambuscus nigra VI – 2
1. Completãri în anul 2,3 prin
înlocuirea puietilor uscati
2. Lucrãri de protectie prin aplicarea
preparatelor
Secundare (12%), Poieni si goluri Versanti inferiori pânã la • Pregãtirea solului integral,
o
Acer platanoides Terenuri agricole degradate 6 , baza de ravene, lunci mecanizat
Plop (alb sau Tilia cordata Pãsuni degradate Soluri aluviale • Plantarea puietilor de talie mijlocie
negru), salcie Ulmus glabra
sau mare a 2200 puieti/ha
(75%) Alunus glutinosa • Metoda de plantare în gropi
Fraxinus excelsior 60cm×60cm×60cm
 Arbusti (13%) • Îngrijirea prin prãsituri manuale si
Corylus avellana mecanizate pe ani:
I–5
Cornus mas II – 3
Vibirnum lantana III – 1
- Completãri în anul 2,3 prin
Sambuscus nigra înlocuirea puietilor uscati
Viburnum opulus - Lucrãrile de protectie prin
aplicarea preparatelor chimice
Secundare (25%) a) Alunecãri de • Alunecãri active - Pregãtirea solului prin crearea
Acer platanoides terenuri • Prãbusiri de mal vetrelor sau rândurilor (3,0×1,5-
Acer campestre b) Râpe • Alunecãri – movile 2,0 m sau rânduri la distanta de
Pyrus communis c) Poieni si goluri semistabilizate si active 3,0-4,5 m), manual sau mecanizat
Prunus avium d) Alte terenuri - Alunecãri-trepte - Plantarea manualã a circa 6000
Malus sylvestris degradate semistabilizate de la puieti la 1 ha
Fraxinus excelsior moderat erodate pânã la - Metoda de plantare – cu
Robinia
Arbusti (25%) excesiv si foarte ajutorul spadei Kolesov cu puieti
pseudoacacia
50% Cotinus coggygria puternic erodate de 1-2 ani 3,0×0,7÷0,5
Adâncimea de aparitie a - Îngrijirea prin prãsituri
Crataegus monogyna carbonatilor: 50-100 cm manuale pe anii:
- Alcalizate slab mai I–5
Ligustrum vulgare adânc de 50 cm II – 3
- Versanti cu pante 6-35o III – 1
Rosa canina si peste 35o - Completãri în anul 2,3 prin
înlocuirea puietilor uscati
Secundare (25%) Alunecãri de terenuri Determinanti ecologici ai Pregãtirea solului prin crearea
Gleditsia Acer Râpi stãrii solurilor vetrelor, rândurilor sau integral,
triacantos, campestres Poieni si goluri Adâncimea de aparitie a manual sau mecanizat
Sophora Malus sylvestris Alte terenuri degradate carbonatilor de la suprafatã Plantarea manualã sau mecanizatã a
japonica Pyrus communis Pãsuni degradate si pânã la 30-50 cm circa 6000 puieti/ha
(50%) Ulmus glabra Salinizate slab si moderat – Metoda de plantare – spada Kolesov
Arbusti (25%) puternic în adâncime (>100 sau masinã de plantat cu puieti de 1-2

8
 Cotinus coggygria cm) ani pe schema amplasãrii: 3,0×0,7÷0,5
Crataegus monogyna Îngrijirea prin prãsituri manuale
Rosa canina pe anii: I – 5
II – 3
III – 1
Completãri în anul 2,3 prin înlocuirea
puietilor uscati
Secundare (25%) Alunecãri de teren Alunecãri semistabilizate si Pregãtirea solului partial sau integral,
Acer Pãsuni degradate stabilizate mecanizat
campestres Foste terenuri agricole Moderat erodate, slab Plantarea manualã sau mecanizatã a
Acer degradate erodate circa 6000 puieti/ha
platanoides Poieni si goluri Texturi: argilã lutoasã, lut Metoda de plantare – spada Kolesov
Malus sylvestris argilos, lut sau masina de plantat cu puieti de 2-3
Pyrus communis ani pe schema amplasãrii: 3,0×0,7÷0,5
Quercus Ulmus spp. Îngrijirea prin prãsituri manuale sau
rubra (50%) Arbusti (25%) mecanizate; pe anii: I – 6
Hippophae II – 5
rhamnoides III – 4
Prunus mahaleb IV – 3
V–2
VI – 1
Completãri în anul 2,3 prin înlocuirea
puietilor uscati
Secundare (17%) Alunecãri de teren Soluri de gradul de erodare Pregãtirea solului în vetre manual sau
Pyrus communis Râpe în suprafatã excesiv si mecanizat
Acer tataricum Poieni si goluri foarte puternic erodate Plantarea manualã a circa 2400
Pinus nigra Acer platanoides Alte terenuri degradate Roca mamã la suprafatã puieti/ha
(pallasiana) Arbusti (17%) Alcalinizate puternic si Metoda de plantare – spada Kolesov
64% Cotinus coggygria foarte puternic cu puieti de 2-4 ani
Crataegus monogyna Excesiv si foarte puternic Vetre 600 la 1 ha în vatrã câte 4 puieti
Rosa canina gleizate de specie principalã de 2 de specii
Ligustrum vulgare secundare si arbusti

9
Prunus spp. Îngrijirea prin prãsituri manuale
pe anii:
I–6
II – 5
III – 4
IV – 3
V–2
VI – 1
Completãri în anul 2,3 prin înlocuirea
puietilor uscati

10
3. Activitãtile silvice
Pentru a îndeplini lucrãrile de plantare în volumele, termenele si calitatea necesarã este strict
necesar de a conduce cu operatiunile silvice (vezi tabelul 4) precum si de a avea la dispozitie
materialul forestier de reproducere în asortimentul necesar si calitãtile stabilite prin cerintele
standardelor. Acest capitol contine o descriere succintã a operatiunilor propuse pentru
împãdurire.
3.1. Mãsurile de protectie
3.1.1. Protectia puietilor în pepinierã

În dependentã de natura bolilor mãsurile de protectie se clasificã în mãsuri preventive

si represive dupã cum urmeazã:
Mãsuri de protectie contra fãinãrii frunzelor de stejar (Microsphaera alphidoides)
Mãsuri preventive:
- Colectarea si arderea frunzelor cãzute.
- Defrisarea si curãtirea terenului limitrof pepinierii la o distantã de 100m de la marginea
acesteia.
- Administrarea suplimentarã de kaliu si fosfor puietilor.
Mãsuri represive:
- Prelucrarea semãnãturilor cu fungicide de 2-3 ori pe an cu interval de 15 zile.
Se utilizeazã:
- Baileton 25% cu norma de consum a preparatului 2,4 kg/ha.
- Prãfuirea puietilor din pepinierã cu sulf de pucioasã cu norma de consum 20-22 kg/ha.
- Stropirea puietilor din pepinierã cu suspensie 0,5% de sulf coloidal cu norma de consum
2,5 kg/ha.
Mãsuri de protectie contra culcãrii plantulelor si a puietilor (Fuzarioza)
Mãsuri preventive:
- Respectarea agrotehnicii, în deosebi la etapa de semãnat.
- Extragerea puietilor infectati.
- Interzicerea cultivãrii în pepiniere a cartofului sau porumbului.
Mãsurile represive:
- Formalin 40% cu norma de consum 1,5-4,0 l/t.
- Topsin-M 70%cu norma de consum 6 kg/t.
- Daconil 75% cu norma de consum 6 kg/t.
- Benlate 50% cu norma de consum 6 kg/t.
- Roial FLO 42 S,1 cu norma de consum 2-2,5 kg/t.
Mãsurile de protectie contra pãtãrii frunzelor
Mãsuri preventive:
- Colectarea si arderea frunzelor cãzute.
Mãsuri represive:
- Prelucrarea frunzelor cu DNOC cu o concentratie de 1%, cu norma de consum 10-
20 ha.
- Stropirea frunzelor în luna iunie cu zeamã bordolezã de 1%, cu norma de consum
de sulf de cupru de 6-12 kg/ha.
Mãsuri de protectie contra dãunãtorilor de pepinierã

11
 Cei mai rãspânditi dãunãtori de pepinierã sunt: Melolonta melolonta, Grilotalpa
grilotalpa, familia Elateridae si Tenebrionidae.
Pentru a planifica mãsurile de protectie contra dãunãtorilor enumãrati mai sus se
amplaseazã 5 sondaje de 50×50×50 cm. Colectarea informatiei se efectueazã de 2 ori pe an,
primãvara (aprilie-mai) si toamna (august-septembrie).
Mãsuri preventive:
- Efectuarea integralã a mãsurilor agrotehnice.
- Tratarea semintelor si puietilor cu insecto-fungicide:
Furadan 35% cu norma de consum 25 kg/t.
Gaucho W.S. 70% cu norma de consum 10,5 kg/t.
Promet 4000, 40% cu norma de consum 25-30kg/t.
Mãsuri represive:
Introducerea de-a lungul semãnãturilor la o adâncime de 10,15 cm a preparatului
Bazudin 10% cu norma de consum 25-35 kg/ha si a momelii otrãvitoare contra Grilotalpa
grilotalpa în perioada de toamnã-iarnã.
Mãsurile de protectie contra dãunãtorilor defoliatori
În pepiniere se întâlnesc dãunãtori filofagi din urmãtoarele familii: Tortricidae,
Geometridae, Noctuidae, Orgydae, Lasiocampidae si Crysomehidae.
Contra dãunãtorilor mentionati se utilizeazã insecticide piretroide ca Karatã, Decis,
Ambusi, Timbusi si a.
Lista preparatelor necesare si costul acestora la 01.01.2000 în dolari S.U.A. se indicã în
tabelul urmãtor.
Tabelul 5. Lista si costul pesticidelor necesare pentru protectia 1 ha de pepinierã silvicã
/an

Pretul 1kg Pretul total

Denumirea
Cantitatea Lei Lei
preparatului $ $
Moldova Moldova
Fungicide
DNOK. 40% p.u 20 52-00 4.0 1040-00 80-00
Baileton 25% p.u 5 269-10 20-70 1345-50 103-50
Royal FLO 42% p.u 1 74-75 5-75 74-75 5-75
Sulfat de cuprum 60 11-70 0-90 702-00 54-00
Sulf 50 7-80 0-60 390-00 30-00
Insecticide
Karatã 25% 0,7 260-00 20-00 182-00 14-00
BI-58 1 92-30 7-10 92-30 7-10
Bazudin 10% p.u 25 130-00 10-00 3250-00 250-00
TOTAL - 897-65 69-05 7076-55 544-35

3.1.2. Mãsurile pentru protectia arborilor

Mãsurile preventive:
Crearea arboretului rezistent la vãtãmãtori si bolile prin folosirea schemelor si formulelor de
împãdurire în conformitate cu conditiile forestiere stationale.

12
Mãsurile represive:
- Prelucrarea de douã ori pe an pe parcursul primilor 4 ani de vegetatie cu Baileton
25% cu norma de consum 2,4-2,6 kg/ha.
- Prelucrarea cu praf de sulf cu norma de consum 15-17 kg/ha.
- Prelucrarea cu sulf coloidal cu norma de consum 7,5-8,5 kg/ha.
3.2. Lucrãrile de îngrijire

Totalitatea interventiilor executate în cadrul unui arboret, de la realizarea stãrii de masiv si

pânã la efectuarea tãierilor principale, poartã denumirea de tãieri îngrijire. Prin executarea
acestora functiile exercitate de pãdure se amelioreazã, starea lor fitosanitarã se îmbunãtãteste,
iar rezistenta arborilor la actiunea factorilor dãunãtori de mediu sporeste.
În Republica Moldova tãierile de îngrijire sunt programate si realizate în conformitate
cu Îndrumãrile tehnice privind îngrijirea si conducerea arboretelor în fondul forestier (CACS,
Chisinãu, 1995). Periodicitatea medie de efectuare a lucrãrilor de îngrijire si conducere este
urmãtoarea:
• degajãri – cu periodicitatea de 2-3 ani – activitãtile de îngrijire pentru arbori dupã trecerea
în stare de masiv, pe parcursul cãrora sînt extrase speciile coplesite;
• curãtiri – cu periodicitatea de 3-5 ani – activitãtile de îngrijire efectuate la o vîsrta mai
avansatã decît activitãtile mentionate mai sus, scopul cãrora constã în plasarea mai
omogenã a speciilor principale si de amestec;
• rãrituri – cu periodicitate de 5-8 (5-12) ani – tãierile de îngrijire efectuate la o vîrstã mai
avansatã, scopul cãrora este crearea conditiilor pentru dezvoltarea speciilor principale si
intensificarea cresterii.

Intensitatea lucrãrilor, în dependentã de vârsta, starea, consistenta si productivitatea

arboretelor, se programeazã în urmãtoarele limite:
• foarte slabã – pânã la 10%;
• slabã – 10-20%;
• medie – 21-35%;
• puternicã – 36-50%;
• foarte puternicã – peste 50%.

În practicã, în fondul forestier gestionat de Agentia de Stat pentru Silviculturã

“Moldsilva” anual se efectueazã lucrãri de îngrijire si conducere pe o suprafatã totalã de circa
12 mii ha cu recoltarea a circa 170 mii m3 masã lemnoasã. Din acest volum circa 10% îl
constituie lemnul de lucru, circa 75% lemnul de foc, restul volumului îl constituie nuielisurile,
crãcile etc.

Intensitatea realã la lucrãri este urmãtoarea:

• degajãri – 4,2 m3 /ha, inclusiv 4,2 m3 nuielis, crãci, ramuri;
• curãtiri – 5,9 m3 /ha, inclusiv 0,2 m3 lemn de foc si 5,7 m3 nuielis, crãci, ramuri;
• rãrituri – 19,9 m3 /ha, inclusiv 2,1 m3 lemn de lucru, 15,6 m3 lemn de foc si 2,2 m3 nuielis,
crãci, ramuri;
• tãieri de igienã – 16,4 m3 /ha, inclusiv 1,5 m3 lemn de lucru, 13,8 m3 lemn de foc si 1,1 m3
nuielis, crãci, ramuri.

13
 Intensitatea relativ sporitã la degajãri si curãtiri se explicã prin efectuarea acestor
lucrãri prioritar în arboretele de salcâm parcurse anterior cu tãieri de produse principale si
regenerate prin provocarea drajonãrii, extrãgându-se în special lãstarii proveniti de la cioate
care au cresteri viguroase chiar din primii ani.
3.3. Drumurile silvice
În baza analizei amplasãrii terenurilor propuse pentru împãduriri, distantei de la drumurile
centrale nationale si locale pânã la acestea nu se prevãd construiri de drumuri forestiere.

4. Alternativele proiectului
Proiectul are douã alternative.
a. Mentinerea status quo. Status quo pentru terenurile degradate, abandonate complet, cu
pãsunatul de o calitate joasã (care are loc numai pe parcursul 1-2 luni pe an, în primãvara),
care sufãr de la eroziunea acvaticã, stîmtãtoare, alunicãri si cu rata scãzutã pentru
împãdurirea lor (circa 400 ha pe an) nu este potrivitã sã atingã obiectivele dezvoltãrii rurale în
Moldova. Aceasta optiune, totusi, este posibilã în perioada scurtã de timp din cauza lipsei
resurselor financiare si nu necesitã investitii si vor atinge numai beneficiile marginale de
mediu si cele sociale. Folosirea actualã a acestor terenurilor nu necesitã nici un management
dar ei nu propun nici un venit. Principiu de “business ca de obicei ” va permite rata de
împãdurire care s-a micsorat în ultimii ani (conform tabelului 6). Aceastã ratã joasã de
împãdurire va crea o dinamicã sãracã si inegalã a împãduririi regiunile geografice la nivel
national.

Tabelul 6. Terenurile împãdurite si regenerate în Republica Moldova în perioada (1994-

2001) (ha)

An Împãdurirea
(terenurilor fãrã vegetatie )
1994 826
1995 868
1996 617
1997 516
1998 564
1999 493
2000 443
Total 4327

b. Variantele de alternative a folosirii terenurilor. Alte alternative trebuie sã ie în

consideratie optiunile culturilor agricole, livezilor, viilor si pãsunilor, considerînd mãsurile
corespunzãtoare pentru ameliorarea stãrii actuale a terenurilor din cadrul proiectelor. Pentru
aceastã etapã s-a fãcut analiza economicã preliminarã, creatã numai pe optiune scenariului cu
proiect prin compararea fluxului de numerar înainte si dupã investitiile carbonului.
Analiza preliminarã financiarã presupune pretul a carbonului de 3,5 $ USD pentru o toanã de
CO2 si rata de decontare de 10%. De asemenea au fost luate in consideratie cheltuielile
lucrãrilor de regenerare pentru toate rotatiile mai mari de 100 ani (pregãtirea terenului si
cultivarea solului, puieti si cheltuielile de plantare, îngrijire pînã la atingerea stãrii de masiv,

14
activitãtile silvice pînã la atingerea stãrii de masiv) la preturile si tehnologiile actuale. Au fost
luate în consideratie arendarea terenurilor pentru vînãtoare, apiculturã, plante medicinale etc.
Scenariul cu proiect are Rata Interna Joasã de Întoarcere (IRR) si valoarea prezentã netã
negativã (NPV). Vînzarea carbonului are un impact semnificativ cum asupra IRR atît si
asupra NPV. NPV se modificã de la circa 5650139 $ USD pînã la 2691937 $ USD dupã
vînzarea carbonului. Între timp IRR creste de la 7% pînã la 8%.
Dar totusi, înainte de vînzsrea carbonului, proiectul va fi mai costisitor si mai putin profitabil
decît alternativã, în special scenariul business ca de obicei. Dupã vînzarea carbonului, clasarea
optiunilor de cãtre NPV si IRR va fi diferitã. De aceea analiza trebuie sã fie amelioratã de
cãtre valoarea asociatã în contextul studiului liniei de bazã la cel putin un beneficiu extern
(ameliorarea ecologicã) generatã de proiect, dupã cea recalculînd NPV si IRR.
5. Biodiversitatea si selectarea speciilor
5.1. Biodiversitatea
Biodiversitatea unitãtilor a proiectelor este stratificatã în baza clasificãrii terenurilor (pãsunile
si terenurile degradate) si zonele geografice a tãrii (Zona de Nord, Zona Centralã si Zona de
Sud). Categoria pãsunilor include: pãsunile care sînt folosite în prezent, poieni, fostele
terenurile arabile, în prezent abandonate. Categoria terenurilor degradate include: terenuri
degradate, alunicãrile, ravene.
Zona de Nord este caracterizatã de clima umedã (cantitatea anualã a precipitatiilor 550 mm),
solurile de pãdure si predominarea stejarului pedunculat (Quercus robur) si cires. Zona de
centru prezintã un masiv compact de pãdure si este comparabilã cu pãdurile foioase din zona
centralã a Europei. Cantitatea anualã a precipitatiilor variazã de la 250 pînã la 500 mm.
Solurile variazã de la brune la cenusiu si cenusiu deschise de pãdure pe versanti si la închise
cenusiu în depresiuni. Speciile dominante sînt Fagus sylvatica, Quercus petraea, Quercus
robur. Zona de Sud este cea mai uscatã si este caracterizatã de stejar la înãltimi mari si stejar
pedunculat în amestec cu porumbar la înãltimi mai joase. Pãdurile din stejar pufos (Quercus
pubescens) se gãsesc pe versanti sudice si vest-sudice. Zona de Sud, totusi, în principiu este
zona de sud. Terenurile acoperite cu vegetatia forestierã sînt dispersate pe întregul teritoriul
tãrii si sînt izolate, factor care trebuie de luat în vedere în formularea strategiei pentru
conservarea biodiversitãtii.
5.2 Functiile prezente si viitoare a biodiversitãtii
Sectoarele definitivate în cadrul proiectului reprezintã terenuri degradate puternic si
abandonate, unele din care n-au nici o valoare din punct de vedere a biodiversitãtii în starea
prezentã. Cîndva aceste terenuri au fost productive si au fost acoperite cu vegetatia forestierã
si de stepã si în prezent sînt subiect la procesele de eroziune pronuntatã cauzate de apã, vînt,
alunicãrile si formarea ravenelor. La o suprafatã limitatã de terenuri are loc pãsunatul de o
calitate proastã pe perioadã aproximativ de o lunã (primãvara) pe an. Distrugerea învelisului
original de sol pe întregul teritoriul Moldovei si în special cel de pãdure au rezultat în
degradarea ecosistemelor si functiilor lor. Datoritã pãsunatului excesiv, pãsunile în prezent
sînt degradate puternic si învelisul vegetativ a lor s-a transformat si contine speciile mai
rezistente si cele buruienoase. Aceste schimbãrile negative în învelisul vegetativ s-a rezultat
întru-n sir de consecinte ecologice, inclusiv impactul asupra vietii sãlbatice prin pierderile
habitatului.
Republica Moldova este asezatã la interferenta trei zone biogeografice: pãdurile foioase a
Europei de vest, pãdurile mediteraneane si stepa Euroasianã. Aceste conditii creiazã conditii
pentru biodiversitate bogatã. Tara deoarece cuprinde limitele pentru un sir de specii vertebrate

15
si învertebrate, situatie care face aceste specii în special vulnerabile. Spre exemplu, douã
specii de rozãtoare din genul Spermaphilus se întîlnesc în Moldova: S. Citellus se întîlneste în
limita arealului estic si S. suslica în limita arealului de vest. Ambele specii sînt speciile
amenintate prin stresul antropic si sînt incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova si a
Europei. Alte vertebrate, inclusiv Sicista subtilis, Cricetus cricetus, Mustela eversmanni,
Aquila rapax, Circus cyaneus, Circus macrourus, Circus pygargus, Otis tarda, Tetrax tetrax,
Vipera ursine, Elaphe quatuorlineata si alte, în prezent sînt în stare criticã. Cele mai
amenintate sînt cele din zona de stepã. Esential cã stepa originalã nu a rãmas. Stepa originalã
acum este reprezentatã prin terenurile transformate si ocazional partial restabilite, fragmentate
si pe versanti impracticabile pentru agriculturã.
În prezent, si în absenta speciilor reprezentative, luarea probelor de pe cele 1891 sectoare ale
proiectului, este posibilã numai o estimare generalã a diversitãtii speciilor potentiale de pe
terenuri prevãzute pentru împãdurire (Tabelul 7).

Tabelul 7. Diversitatea evaluatã a speciilor de vertebrate în cazul utilizãrii pãsunilor si

terenurilor degradate repartizate pe zone si clasã.

Clasa Zona de Nord Zona de Centru Zona de Sud

Pãsuni Terenuri Pãsuni Terenuri Pãsuni Terenuri
degradate degradate degradate
Mamifere 14 13 14 14 11 6
Pãsãri 17 6 18 6 19 5
Reptile 3 3 3 3 8 5
Amfibii 2 1 2 1 2 1
Total 36 23 37 24 40 17
Sursa: dr. A. Munteanu – director stiintific, Institutul de Zoologie, Academia de Stiinte,
comunicare personalã.
Din speciile de pãsãri, 13 pot potential se cuibãreascã în cîteva sectoare ale proiectului si cele
alte pot folosi sectoare în scopul cãutãrii hranei. Douã specii de amfibii se întîlnesc pe pãsuni
în toate trei zone si o specie de amfibie poate fi gãsitã pe terenurile degradate. O evaluare
similarã din partea expertului poate indica o importantã potentialã a sectoarelor proiectului
pentru speciile vertebrate rare (Tabelul 8).

16
Tabelul 8. Numãrul estimat a speciilor de vertebrate din Cartea Rosie a Republicii
Moldova în cazul utilizãrii posibile a pãsunilor si terenurilor degradate repartizate pe
zone si clasã.
Clasa Zona de Nord Zona de Centru Zona de Sud
Pãsuni Terenuri Pãsuni Terenuri Pãsuni Terenuri
degradate degradate degradate
Mamifere 2 1 1 1 1 -
Pãsãri 4 - 4 - 5 -
Reptile - - 1 - 4 2
Amfibii 1 - 1 - 1 -
Total 7 1 7 1 11 2
Sursa: dr. A. Munteanu – director stiintific, Institutul de Zoologie, Academia de Stiinte,
comunicare personalã.
Din tabelul 8 este evident cã pãsunile, în special cele din zona de sud sînt de o importanta
majorã pentru speciile incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova, reprezentînd 86% din
speciile din tabelul mentionat mai sus si numai mai putin de 10% din speciile faunistice din
Cartea Rosie a tãrii. Din vertebrate din Cartea Rosie, un numãrul mare de specii reprezintã
pãsãrile si reptiliile. Trebuie de mentionat, cã speciile mentionate d pãsãri sînt migratoare, în
timp ce reptiliile nu sînt migratoare.
Cu referinta la tabelele susmentionate, ar trebuie de accentuat cã cifrele sînt bazate pe
posibilitate de a întîlni aceste specii în cîteva sectoare ale proiectului si nu indicã care specii
sînt prezente. Speciile pot fi rezidente în cîteva terenuri sau pot fi migratoare. De asemenea,
distribuirea spatialã si numãrul speciilor în dependentã de învelisul vegetativ, prezenta apei,
nivelul de tulburare din partea oamenilor. Numãrul de indivizi a anumitor specii care
habiteazã pãsunile este mic. Cele mai valoroase habitate sînt situate lîngã cursurilor de apã,
zonelor umede si în locurile unde apele subterane iesã la suprafatã. De asemenea, este
comun, cã speciile, în special vertebrate, pot fi întilnite în zona de tranzitie sau în ecotonul
între pãsuni si terenuri acoperite cu vegetatia forestierã.
Invertibrate n-au fost studiate suficient pentru a afla statutul lor si repartizarea posibilã printre
diferite sectoare ale proiectului. Necãtînd la aceasta, se poate de constatat cã din 37 specii de
insecte care sînt incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova, 11 sînt asociate cu stepã.
Aceste specii sînt: Mantis religioasa, Sago pedo, Bombux paradoxus, Bombus argillaceus,
Bombus fragrands, Megachile rotunda, Xylocopa valga, Satanas gigants, Ascalaphus
macaronius, Papilo machaon si Tomares nogeli. O parte din acestea (Bombux paradoxus,
Bombus argillaceus, Bombus fragrands, Ascalaphus macaronius si alte) pot fi gãsite în
perdelele forestiere si în poienile silvice. Alte specii rare pot habita în pãduri, demonstrînd
preferinta la poiene.
Diversitatea floralã în multe sectoare este s-a sãrãcit si s-a transformat ca rezultatul presiunii
de pãsunatul excesiv care depãseste norma cu 400%. Vegetatia pãsunilor în prezent este
compusã din specii rezistente care s-au amestecat cu speciile buruienoase. În Zona de Nord,
comunitãtile primare gãsite pe pãsunile degradate includ: Stipo capillatae – Bothriochloetum
herbosum; Festuceto velesiaci - Bothriochloetum herbosum; Festuceto valesiaci -
Bothriochloetum ischaemii; Poaeto bulbosi – Bothriochloetum ischaemii; si Poaeto
angustifolii – Festuceto valesiaci - Bothriochloetum ischaemii. Speciile care se gãsesc pe
pãsunile Zonei Centrale includ: Festuea sulcata; Stipeta ucraini; S. lessinae; S.pennatae;

17
S.tirsi; S. pulcherrimae; Fustuceta valesiaci si S. herbosum. Speciile pãsunilor din Zona de
Sud care este mai putin tulburatã sînt: Festuea sulcata; Stipeta ucraini; S. lessinae; S.
pennatae; S. tirsi; S. pulcherrimae; Fistuceta velesiaci si S. herbosum. Speciile pãsunilor mai
tulburate includ: Festucetum herbosum; Festucetum velesiaceae si Festuca velesiaca. Ariile
cele mai valoroase si diverse din punct de vedere botanic sînt cele situate în lunci si alte locuri
umede.
5.3 Selectarea speciilor
Speciile silvice sînt determinate reiesind din conditiile statiunii scopurile
productive/protective a plantãrilor. În terenurile proiectului vor fi folosite speciile autohtone
(Populus alba, Populus nigra, Salix alba, Quercus robur, Fraxinus excelsior) si exotice
(Robinia pseudoacacia, Gleditschia triachantos, Sophora japonica, Quercus rubra, Fraxinus
viridis, Elaeagnus angustifolia, Pinus nigra). Vor fi folosite urmãtoarele speciile secundare
autohtone: Pirus piraster, Malus silvestris, Acer platanoides, Acer campestre,Cerasus avium,
Tilia sp., Carpinus betulus, Ulmus sp. Ponderea acestor speciilor variazã între 12 -25% din
numãrul total a speciilor în conformitate cu schema plantãrii la momentul sãdirii. Ameliorarea
conditiilor de sol depinde de conditiile indigene de specii de arbusti: Cotinus coggygria,
Crataegus monogyna, Rosa canina.
În conditiile climatice si stationare anumite a terenurilor propuse pentru împãdurire (27% a
terenurilor sînt degradate partial si 73% sînt degradate puternic si complet cu eroziunea
solului), experienta a demonstrat cã folosirea speciilor ne native mentionate mai sus oferã cea
mai bunã sansã pentru succesul plantãrilor cu respectarea beneficiilor locale ecologice,
aprovizionarea cu lemnul, stabilizarea solului si terenurilor, ameliorarea peisajului rural. Pe
terenuri degradate partial, unde conditiile stationale/solului permit, vor fi plantate speciile
native. Pe restul terenurilor, unde conditiile sînt putin potrivite pentru împãdurire datoritã
conditiilor lor extreme de sol, lucrãrile de împãdurire vor fi efectuate bazîndu-se pe
urmãtoare metodã de testare pentru restabilirea ecologicã: 1) stabilirea învelisului forestier
folosînd speciile ne-native care sînt cunoscute sã supravietuiascã pe solurile degradate; 2)
plantarea secundarã folosînd speciile native. Plantãrile speciilor ne-native sînt gestionate pe
rotatii scurte si se presupune restabilirea pãdurilor native dupã primul (maximum al doilea sau
al treilea) ciclul de producere. Dupã ameliorarea conditiilor solului/stationale (dupã una sau
douã rotatii de salcîm) pe solurile ameliorate pot fi plantate speciile native. Experienta în
Republica Moldova din ultimii 50 ani demonstreazã cã numai speciile ne-native mentionate
sînt capabile se creascã pe aceste soluri. Din 1950 circa 200 000 ha au fost împãdurite în
Moldova, din care 50% au fost împãdurite cu aceste specii. Plantãrile de salcîm existente în
Moldova (mia mult de 125 000 ha) prezintã sursa principalã de aprovizionare a populatiei cu
lemn de foc datoritã densitãtii mare a lemnului si valorii energetice.
Urmãtoarele specii ne-native au fost selectate pentru lucrãrile de împãdurire:
• Robinia pseudoacacia este bine adaptatã pentru folosire pe terenurile puternic
degradate din Moldova, cu cresterea rapidã a rãdãcinilor si sistemului radiar bine
dezvoltat. De asemenea ea are ciclul scurt de productie (25-35 ani), este o sursa
importantã de lemn de foc pentru încãlzirea caselor si pregãtirii mîncãrii. Unii savanti
consider cã aceastã specie ne-nativã va fi “agresiv”, ce înseamnã cã aceastã specie
agresiv colonizeazã solurile netulburate si/sau tulburate. Dar totusi, istoria introducerii
salcîmului în Moldova pe parcursul mai mult de 100 de ani a demonstrat cã speciile sînt
pionere pentru terenuri degradate. Ea a fost selectatã de atît cã este unica specie care
poate se supravietueascã în solurile sãraci. Suplimentar, este rezistentã la incendiile,
asigurã utilitatea bunã pentru populatia localã în formã de stîlpi si lemn de foc, si
creeazã conditii buni pentru protectia contra vînturilor. Bazîndu-se pe materialele

18
 publicate în Moldova si în alte tãri (în particular din România), invazia salcîmului nu
este o problemã deoarece în naturã aceastã se întîmplã foarte încet.
• Quercus rubra este adapta la conditiile climatice extreme si la solurile foarte sãraci
(solurile nisipoase si cele rãmase dupã exploatãrile subsolului); este rezistent la bolile
cu dezvoltarea bunã a rãdãcinilor; are o productivitate înaltã pe hectar cu ciclul de
productie relativ scurt (70-100 ani), cu lemnul de o calitate bunã aproape ca si la
Quercus robur;
• Pinus nigra este rezistent la sezoane/perioade uscate si rece, cu potentialul radicular
puternic, si bunã capacitate de a creste si de îmbunãtãti solurile sãraci, nisipoase si
pietroase, de asemenea este rezistent la diferite boli, cu rata înaltã de crestere;
• Ulmus sp. Este capabil sã creascã la soluri cei mai sãraci, chiar si cele puternic
salinizate, este rezistent la îngheturi si secete, cu productivitate înaltã si ciclul de
productie relativ scurt;
• Gleditschia triachantos - poate atinge în lungime 25 m, este specia repede crescãtoare,
rezistentã la secetã, nu este tare pretentioasã la sol, rezistentã la solurile cu sãruri si
carbonati la suprafatã;
• Sophora sp. Este rezistentã la prezenta sãrurilor si carbonatilor în sol, poate creste pe
soluri sãraci, cu rata înaltã de crestere si perioada de producere foarte scurtã (25-40
ani), cu densitatea mare a lemnului.
Selectarea speciilor a fost de asemenea bazatã pe urmãtoare: (a) în cazul împãduririi cu
speciile native, va necesarã o perioadã mai îndelungatã (mai mult de 10 ani) pentru a
finaliza procesul de trecere în stare de masiv, si va fi de douã ori mai scumpã decît cu
folosirea speciilor ne-native); (b) prin folosirea speciilor ne-native este posibil de asigurat
mai multe beneficii (în produsele lemnoase si nelemnoase a pãdurii) pentru populatia
localã; (c) în pãdurile create din speciile ne-native va fi posibilã permiterea pãsunatului
pentru o perioadã de timp mai scurtã, reducînd prin aceasta cheltuielile pentru populatia
localã. În sfîrsit, speciile ne-native pot juca un rol de pioner pentru ameliorarea solului. Prin
calitãtile biologice sale, aceste specii va îmbunãtãti solurile degradate si vor crea conditii
noi pentru plantarea speciilor native. Aceasta va fi posibil dupã primul ciclu de producere a
speciilor ne-native.
6. Politicile de sigurantã ale Bãncii Mondiale
Banca Mondialã are o serie de politici de sigurantã (Tabelul 9). Proiectul a fost încadrat în
Categoria B pe baza politicii de sigurantã de Evaluare a Mediului (OP 4.0.1). Un proiect este
încadrat în Categoria B dacã impactul sãu potential negativ ecologic asupra populatiei sau
zonelor importante ecologic sunt mai putin pronuntate decât al celor din Categoria A.
Tabelul 9: Politicile de sigurantã ale Bãncii Mondiale
Evaluare de Mediu (OP 4.01)
Habitaturi naturale (OP 4.04)
Silviculturã (OP 4.36)
Controlul dãunãtorilor (OP 4.09)
Proprietate culturalã (OPN 11.03)
Popula t ii indigene (OD 4.20)
Strãmutare involuntarã (OD 4.30)
Siguranta barajelor (OP 4.37)
Proiecte în ape internationale (OP 7.50)
Proiecte în zone disputate (OP 7.60)

19
Raportul de evaluare a impactului social ajunge la concluzia c ã proiectul nu justificã
aplicarea politicilor de sigurantã referitoare la populatiile indigene sau strãmutarea
involuntarã . Cu toate acestea, Banca Mondialã a decis cã aceasta din urmã este declansat ã de
proiect, întrucât atrage dupã sine restrângerea accesului la o suprafatã protejatã bine delimitatã
. Raportul tehnic ajunge la concluzia cã proiectul nu justificã aplicarea politicilor de sigurantã
legate de silviculturã, habitaturi naturale sau controlul dãunãtorilor, de s i asupra acestora din
urm ã se formulau unele rezerve în eventualitatea unei infestãri majore.

Conform Procedurilor Bãncii Mondiale (BP 4.01 – Anexa C), este necesar ã elaborarea unui
plan împotriva dãunãtorilor în cazul unor probleme semnificative de combatere a dãunãtorilor
sau în cazul în care produsele pentru combaterea dãunãtorilor reprezintã o mare parte din
finantarea proiectului propus. Acest proiect nu implicã nici o finantare din partea Bãncii
Mondiale pentru produsele de combatere a dãunãtorilor sau aplicarea acestor produse. Toate
activitãtile silvice sunt finantate de Agentia Silvicã Nationalã . Mãsura normalã de protectie
este de a stropi cu pesticide (vezi mai sus) sau înlãturarea fizicã a insectelor. Dat fiind cã (a)
mãsurile de prevenire a bolilor si combaterea dãunãtorilor în amenajãrile silvice impun
obtinerea unui permis de mediu conform Legii protectiei mediului (1993) si (b) Legii privind
materialelor periculoase si existã o listã aprobatã actualizatã anual a pesticidelor permise
pentru utilizare (1996), precum si a limitelor maxime de concentratie admis ã conform
standardelor internationale, proiectul nu reclamã nevoia unui Plan de administrare a
pesticidelor. Cu toate acestea, Planul de management al mediului prevede o serie de actiuni
care reprezintã mãsuri de sigurantã care vin sã se adauge celor de respectare a cadrului de
reglementare.

Banca Mondialã cere ca proiectele din Categoria B sã cuprindã o Evaluare de mediu

(Environmental Assessment - EA) pentru identificarea eventualelor impacturi si un Plan de
management al mediului (Environmental Management Plan - EMP) care include actiuni de
reducere a efectelor si proceduri de monitorizare împreunã cu posibilitatea unor consultãri
publice asupra EA si EMP. Aceastã cerintã se adaugã celei de respectare a cadrului de
reglementare din Moldova. Legislatia existentã în domeniul EIA nu cere cã împãdurire nu
prezintã o activitate pentru care este nevoie de o EIA. Cu toate aceste, cadrul reglementãrilor
este foarte cuprinzãtor în Moldova, incluzând toate fazele unei plantatii silvice de la sursa
semintelor pânã la recoltarea prin tãiere.

7. Cadrul legislativ national privind EIA

Începînd cu 1992, autoritãtile din Republica Moldova a elaborat o serie de legi si reglementãri
care stipuleazã în detalii toate aspectele EIA:
• Legea privind protectia mediului (LEP)(1993)
• Legea privind Expertiza Ecologicã de Stat (SEE) si Evaluarea impactului asupra mediului
(EIA) (1996)
• Codul Funciar (1991)
• Codul Apei (1993)
• Codul Subsolului (1993)
• Legea privind securitatea industrialã (2000)
• Legea privind amendamentele Codului Penal si Codului privind Procedurile Penale si
Codul privind Încãlcãrile Administrative (1993)
• Directive pentru efectuarea Expertizei Ecologice de Stat (1995)

20
• Regulament privind Comitetul Comun a expertilor Ministerului Mediului (1998)
• Regulament privind participarea publicului în procesul de luare deciziilor (2000)

Sistemul existent de EIA în Moldova este bazat pe sistemul sovietic veci privind Expertiza
Ecologicã de Stat (SEE). SEE prezintã un proces de trecere în revistã a activitãtilor propuse
din punct de vedere a corespunderii lor la legile nationale de mediu, regulamente si standarde
precum si a mãsurilor propuse pentru atenuare. SEE este un proces mandatar nu numai pentru
proiecte concrete de dezvoltare, dar de asemenea pentru documente strategice, cum ar fi
planurile de folosintã a terenurilor, strategiile sectoriale. Pentru a facilita procesul SEE, este
necesar cã documentatia proiectului trimisã la comitetul expertilor sã continã un raport EIA.
Acest raport trebuie sã continã activitãtile propuse si mãsurile anticipate de atenuare.

Cadrul administrativ de EIA Autoritatea de competentã SEE în Moldova este Directia SEE
în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, o subdiviziune a Ministerului Ecologiei,
Constructiilor si Dezvoltãrii Teritoriului. Ea îndeplineste douã functii. Ca organul principal
administrativ, este responsabil pentru organizarea si coordonarea procedurii SEE (Legea
privind SEE si EIA, Articol 7 (2)). Ca organul de expertizã, este responsabil pentru
examinarea documentatiei a proiectului referitor la activitãtile planificate si va decide pot sau
nu pot implementate aceste activitãti. In ultima functie, ministerul reprezintã un grup de
experti de stat angajati permanent în Directia SEE. Acesti experti trebuie sã fiu profesionisti
de o calitate înaltã cu experientã de muncã în domeniu cel putin 10 ani si cinci ani de lucru ca
planificatori (Articol 7 (3)). Directia SEE de asemenea este responsabilã pentru controlul si
supravegherea procedurilor SEE.

Directivele si procedurile EIA Anexã la Lege privind SEE si EIA contine reglementãrile
pentru a conduce studii EIA. Procedurile pentru efectuarea SEE se contin în Instructiuni
pentru efectuarea SEE (1995). Instructiunile cuprinzãtoare descrie în detalii scopul, obiective
si principiile ale SEE. Ele stipuleazã structura si functiile procesului, procedurile pentru
înaintarea documentatiilor proiectului, si procedurile de examinare. Instructiunile sînt
acompaniate de o serie de anexe pe asa teme ca cerintele pentru documentatia proiectului
înaintat la SEE (Anexa 7.1), subdiviziunile responsabile pentru SEE în diferite tipuri de
proiecte (Anexa 7.2); cerintele pentru fiecare capitol, sau volum, privind documentatia
proiectului (Anexa 7.3); proiecte care solicitã un capitol separat privind EIA la etapã de
proiect (Anexa 7.4), etc.

Examinare: metode si categorii Legea privind SEE si EIA clar indicã cã metodã de
examinare de bazã care trebuie sã fiu aplicate trebuie sã prezintã o listã mandatarã a
activitãtilor care necesitã sã includã un studiu deplin privind EIA, care este anexat la
Regulamentul EIA.
Etapa initialã a procedurilor SEE este pregãtirea proiectului si documentatia de planificare
înaintatã la SEE pentru aprobare. În dependentã de complexitatea si impactul prevãzut asupra
mediului a activitãtilor planificate, studiul EIA poate fi necesar sau nu ca o procedurã
preliminarã a SEE. Legea privind SEE si EIA stipuleazã cã toate activitãtile care pot avea un
impact semnificativ asupra mediului si radical afecteazã mediu necesitã studiul preliminar
privind EIA. Lista mandatarã a dezvoltãrilor care solicitã EIA este inclusã în Capitolul X a
Regulamentului privind EIA anexatã la lege. În total sînt mentionate 32 tipuri de activitãti.
Conform Capitolul I (4) din acelasi regulament, autoritatea centralã de mediu de asemenea
poate solicita o EIA pentru activitãtile care nu sînt incluse în listã – chiar dacã procedurile
pentru examinarea caz dupã caz nu sînt elaborate în legislatia Moldovei privind evaluarea
mediului. Cum era mentionat mai sus împãdurirea nu este inclusã în aceastã lista.

21
Participarea publicului Participarea publicului si consultatiile sînt recunoscute ca
instrumentele valoroase în evaluarea mediului pentru chibzuirea intereselor deosebite,
ajunjînd la deciziile consonante mediului si asigurînd drepturile cetãtenilor la accesul la
informatia de mediu si rolul lor în luarea deciziilor. Participarea eficientã a publicului si
consultatiile în luarea deciziilor de mediu sînt compuse din urmãtoarele componente legate:
• Identificarea publicului cointeresat (grupe, indivizi)
• Asigurarea informatiei pentru publicul respectînd cadrul de timp
• Comunicarea crescãtoare / dialogul între celor responsabili pentru luarea deciziilor si
pãrtile cointeresate.
• Încadrarea rezultatelor dialogului în procesul de luare a deciziilor
• Informarea publicului privind deciziile si cum viziunile lor influenteazã deciziile

Toate aceste aspecte sînt prezentate în legislatia SEE din Moldova într-o mãsurã sau altã.
Deci, Regulamentul privind participarea publicului în luarea deciziilor de mediu determinã
procedurile pentru participarea publicului în procesul luãrii deciziilor privind politicile,
programele si planurile precum si legile noi si regulamente (Capitolul II), activitãtile
economice la nivelul proiectului (Capitolul III) si activitãtile de dezvoltare la nivel national
(Capitolul IV).

Publicul trebuie sã aibã acces la informatia de mediu si ar trebui sã fie consultatã pe parcursul
procesului de luare deciziilor în domeniul mediului. De asemenea are dreptul pentru a efectua
expertizã publicã ecologicã sau de a examina orice fel de activitate propusã si de a face
schimb de opinii / descoperiri cu organul principal administrativ al SEE. Cerintele pentru
examinarea publicã ecologicã sînt stipulate în Legea privind SEE si EIA – spre ex. ele pot fi
efectuate de cãtre organizatiile neguvernamentale de mediu care sînt oficial înregistrate si
legile lor asigurã pentru evaluarea ecologicã publicã sau de cãtre grupul de oameni cu
interesele comune semnate de cãtre cel putin 100 de oameni în vîrstã de 18 ani sau mai
mari, etc.

Participarea publicului si consultatiile sînt asigurate de proponent. Aceasta persoanã sau

institutia este responsabilã pentru informarea publicului în aria în cauzã privind dezvoltarea
planificatã si pentru organizarea discutiilor publice referitor la activitãtile propuse si trimiterea
rezultatelor la SEE. Proponentul de asemenea este responsabil pentru informarea autoritãtilor
publice locale si pentru asigurarea lor cu documentatia proiectului si cu sumarul impactului
potential si mãsurilor pentru atenuarea lor. Autoritãtile publice locale distribui aceasta
informatie si asigurã cã publicul are oportunitãtile adecvate pentru comentarii (Articolele 13b,
14). Ea de asemenea informeazã publicul privind deciziile finale luate pe activitãtile propuse,
prin intermediul buchletelor, press release, radio si programele TV precum si comunicãrile
directe (Articolul 15). Autoritãtile publice, împreunã cu autoritãtile locale de mediu,
examinarea rezultatelor votãrilor si decid cum proponent trebuie sã rãspundã. Proponentul
care face ajustãrile corespunzãtoare în documentatia proiectului pentru a corespunde
cerintelor legislatiei si normelor si standardelor stabilite. Dacã proponentul respinge
propunerile parvenite de la publicul , el/ea trebuie sã prezinte o explicatie în scris pentru
autoritãtile publice locale.

Participarea publicului în luarea deciziilor de mediu se considerã finalizate numai în caz cînd
organul responsabil pentru luarea deciziilor editã rezolutia finalã referitor la proiectul de
dezvoltare de nivel national, care a fost propus (Articolul 26).

22
 Monitoring, aplicare, si respectare Legile referitor la SEE si EIA nu includ nici o
stipulare privind monitorizarea implementãrii proiectului. Informatia privind analiza dupã
proiectul în legislatia Moldovei privind evaluarea mediului este nehotãrîtã, este limitatã la
monitoring calitãtii mediului si control, dacã proiectul aprobat este implementat în
concordantã cu rezolutia SEE. Pe lîngã aceasta, nu exist procedurile detailate pentru analiza
dupã proiectul – una care va definitiva clar scopurile lor, principiile si implementarea.

Existã o singurã prevedere în legislatia nationalã referitor la aplicarea si respectarea cerintelor

si conditiilor SEE si EIA. Legea privind amendamentele la Codul Penal, Codul Procedurilor
Penale si Codul Încãlcãrilor Administrative (1993) stipuleazã încãlcãrile si penalitãtile SEE.
Spre exemplu, implementarea proiectelor de dezvoltare fãrã SEE, care atrage dupã sine
penalitãti în mãrime de 10 salarii minime pentru persoanã fizicã si 20 de salarii minime pentru
persoane fizice.

8. Legislatia în domeniul silvic si prevederile legislative ce tin de împãdurire

Gestionarea terenurilor acoperite cu vegetatia silvicã sînt reglementate de actele legislative

aprobate de Parlament, normele tehnice si reglementãrile aprobate de Guvern, instructiunile
si recomandãrile aprobate de autoritatea centralã. Actele legislative principale cu atributia la
procesul de extindere a teritoriilor acoperite cu vegetatia forestierã sînt Codul Silvic (nr.887
din 21 iunie 1996 cu modificãrile ulterioare), Codul Funciar (nr. 828 din 25 decembrie 1991
cu modificãri), Legea cu privire la ameliorarea prin împãdurire a terenurilor degradate (1041-
XIV din 15 iunie 2000), Legea privind protectia mediului (1993), Legea privind zonele si
fîsiile de protectie a apelor, rîurilor si bazinelor de apã (1994). Pe lîngã aceste legi, în vigoare
sînt un sir de alte legi si regulamente si anume:
• Îndrumãrile tehnice privind regenerarea si împãdurirea terenurilor din fondul forestier
de stat al Republicii Moldova;
• Îndrumãrile tehnice privind îngrijirea si conducerea arborilor în fondul forestier;
• Instructiuni pentru controlul anual al regenerãrilor;
• Norme tehnice privind protectia pãdurilor.

Problemele ce tin de extinderea suprafetelor cu vegetatie forestierã sînt expuse în capitolele

IX si X (art. 52, 54-55). Conform articoleleor respective, autoritatea silvicã centralã este
obligatã sã asigure împãdurirea tuturor terenurilor din fondul forestier destinate regenerãrii
(goluri si virane, parchete neregenerate, rãristi, terenuri degradate primite în gestiune, alte
terenuri). Compozitia, schemele si tehnologiile de regenerare artificialã a pãdurilor se
stabilesc conform normelor tehnice speciale, tinîndu-se cont de conditiile stationale.

Volumul lucrãrilor respective sînt stabilite si esalonate pe perioade de timp de amenajamentul

silvic, studiile de specialitate pe aceastã problemã – constituirea categoriei de terenuri “clasa
de regenerare”. Astfel, pe parcursul ultimilor ani unitãtile silvice subordonate Agentiei
“Moldsilva” planteazã în acest context culturi silvice pe suprafata de circa 1000 ha anual.

Împãdurirea terenurilor degradate din afara fondului forestiere este obligatorie si se efectueazã
de cãtre proprietarii acestora, conform programelor si proiectelor speciale, avizate de organele
silvice de stat si organele de stat pentru protectia mediului si aprobate de autoritãtile
administratiei publice locale. Finantarea lucrãrilor respective se realizeazã din contul
bugetului de stat si din bugetele locale.

23
Conform articolului 9 de competenta autoritãtilor administratiei publice locale tine exercitarea
controlului asupra regenerãrii (împãduririi)terenurilor fondului forestier, înregistrarea
drepturilor de gestiune si de folosinta asupra terenurilor, participarea la îndeplinirea
programelor ce tin de regenerarea pãdurilor, împãdurirea terenurilor degradate etc.

Gestionarii de terenuri din cadrul fondului forestier (art.29) au dreptul sã foloseascã fondul
forestier si sã desfãsoarã activitãti de gospodãrire a acestuia, cã construiascã obiectele
necesare pentru desfãsurarea activitãtilor de gospodãrire, repartizeze terenuri persoanelor
fizice si juridice pentru realizarea folosintelor cu acordarea autorizatiilor corespunzãtoare.
Concomitent, sînt obligati sã asigure regenerarea, împãdurirea, paza, protectia, ameliorarea
stãrii fondului forestier gestionat, îngrijirea si sporirea productivitãtii pãdurilor, alte activitãti
ce tin de gospodãrirea pãdurilor, sã foloseascã rational produsele pãdurii, se efectueze
lucrãrile prin metode care vor asigura mentinerea functiilor de protectie a pãdurilor,
conditiilor optime pentru regenerarea acestora, cresterea plantelor medicinale, alimentare si
tehnice.

Articolul 6 prevede cã pãdurile Republicii Moldova folosite în interes public, fac obiectul
exclusiv al proprietãtii publice, fiind transmise în gestiune sau folosintã. Proprietatea privatã
asupra pãdurilor se admite în cazul plantãrii acestora, în conditiile legii, pe terenurile aflate în
proprietate privatã.

Articolele 84 si 85, anexa nr.4 stabilesc responsabilitatea pentru nimicirea/distrugerea

culturilor silvice independent de forma de proprietate. Astfel, pentru distrugerea 1 ha culturi
silvice cu vîrsta de pînã la 5 ani cuantumul despãgubirilor constituie 43-53 salarii minime
(independentã de categoria functionalã) si a unei amenzi administrative în sumã de 5-25
salarii minime. În cazul culturilor silvice cu vîrstã 6-10 ani, cuantumul prejudiciului
constituie 56-65 salarii minime. În cazul culturilor silvice de stejar, fag, frasin despãgubirile
indicate se dubleazã.

Conform art. 38 pãsunatul caprinelor si ovinelor este interzisã în pãdurile. Regulamentul

privind fînetele si pãsunatul pe terenurile din fondul forestier este aprobat de cãtre Guvernul.
În cîteva terenurile fondului forestier, care nu sînt habitatul speciilor de plante de animale
rare, protejate si amenintate se admite colectarea fructelor de pãdure, pomusoarelor, nucilor,
ciupercilor si plantelor medicinale etc., amplasarea stiubeilor de albini fãrã a cauza pagube
pãdurilor.

Art.58 stipuleazã cã pãsunatul vitelor mari cornute, cailor, caprinelor, ovinelor si altor
animale domestice pe terenuri fondului forestier si în perdelele forestiere de protectie este
interzis dar în unele cazuri, mentionate mai sus, aceste activitãtile pot fi permise.

Codul Funciar

Referintele Codului Funciar la extinderea vegetatiei forestiere sînt expuse în capitolul IV

(art.29), capitolul IX (art.62), capitolul IX (art.71), capitolul XII (art. 78-79, 81, 85), capitolul
XV (art.100). Conform articolelor mentionate detinãtorii de terenuri sînt obligatia sã asigure
efectuarea mãsurilor de prevenire si combatere a eroziunilor, a alunicãrilor de teren (inclusiv
prin împãdurire, crearea sistemelor de perdele forestiere de protectie etc.). Pentru împãdurire
pot fi utilizate terenuri nefavorabile agriculturii. Schimbarea destinatiei terenurilor agricole se
aprobã de consiliile judetene (foste raionale). Folosirea rationalã si protectia terenurilor este
stimulatã economic (alocarea mijloacelor pentru restabilirea / amelioarare terenurilor, scutirea

24
de platã pentru terenurile aflate în stadiul de îmbunãtãtire a stãrii, compensãri credite
avantajoase etc.) prin alocarea mijloacelor financiare din contul bugetelor de stat si locale,
formare diferitor fonduri de ameliorare.

Legea pentru ameliorarea prin împãdurire a terenurilor degradate

Aceastã lege practic contine toate nuantele ce tin de alocarea si împãdurirea terenurilor
degradate. Prevederilor legii date sînt supuse terenurile degradate indeferent de tipul de
proprietate. Legea respectivã defineste:
• Categoriile de terenuri degradate (terenuri erodate, afectate de alunicãri, sãrãturate, cu
exces permanent de umeditate, nisipoase expuse erodãrii, cu pietris, grohotis, stãncãri,
depozite de aluviunu torentiale etc.);
• Procedura de identificare a terenurilor degradate destinate împãduririi (constituirea si
componenta comisiilor de identificare, inventarierea acestor terenuri, constituirea
fondurilor de ameliorare, procedura transmiterii în gestiune sau vinderii terenurilor
degradate autoritãtii silvice centrale);
• Finantarea lucrãrilor de împãdurire a terenurilor degradate (împãdurirea se va efectua de
detinãtori prin intermediul unitãtilor specializate, finantarea lucrãrilor se va efectua din
fondurile pentru ameliorarea terenurilor degradate si poluate, alocatii de la bugetul de stat,
fondul ecologic national si structurile locale sponsorizãri, mijloace externe etc., autoritatea
silvicã centralã este desemnat coordonator tehnic al actiunilor de ameliorare a terenurilor
degradate);
• Rãspunderi si sanctiuni pentru încãlcarea prevederilor prezentei legi (drept actiuni ce atrag
rãspundere administrativã si penalã se considerã împedicarea lucrãrilor ce tin de
ameliorarea terenurilor degradate, distrugerea plantatiilor silvice create pe terenuri
degradate, pãsunatul animalelor pe terenurile degradate împãdurite, utilizarea contra
destinatiei a materialului sãditor etc.);
Dispozitii finale si tranzitorii (stabilesc cã în cazul cînd detinãtorii privati ai terenurilor
degradate prin inactivitatea sa pun în pericol localitãtile, obiectivele de interes national
pricinuiesc pagube materiale populatiei si agentilor economici de la acestea terenurile
respective se expropriazã pentru utilitate publicã (în administrarea autoritãtii silvice centrale)
cu o prealabilã despãgubire, pentru terenurile degradate împãdurite detinãtorii nu achitã
impozite sau taxe timp de 25 ani de la data împãduririi, detinãtorii terenurilor degradate
împãdurite vor asigura în continuare îngrijirea, paza si protectia acestora cu respectarea
normelor tehnice silvice, autoritatea silvicã centralã trebuie sã prezinte anual Guvernului
situatia privind identificarea si împãdurirea terenurilor degradate.

9. Procedura de atribuire a terenurilor degradate sub împãdurire

Atribuirea terenurilor degradate sub împãdurire este reglementatã de Codul funciar, Legea cu
privire la ameliorarea prin împãdurire a terenurilor degradate, Hotãrîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 246 din 3 mai 1996 “Cu privire la aprobarea Regulamentului cu
privire la atribuirea terenurilor”.

Procedura de atribuire demareazã cu constituirea de cãtre consiliile judetene, consiliul UTA

Gagauzia, consiliul municipiului Chisinãu a comisiilor de identificare a terenurilor degradate
destinate împãduririi. La aceastã comisie participã primarii comunelor respective
(presedintele comisiei), reprezentantii organelor silvice teritoriale, organelor teritoriale de
mediu, reprezentantilor diferitor detinãtori funciari etc. Rezultatele activitãtii comisiilor se
soldeazã cu un act care contine informatia despre caracteristica terenurilor selectate

25
(detinãtorul, categoria de teren, numãrul conturului cadastral etc.) la act se anexeazã copia
planului cadastral funciar. În baza acestor documente detinãtorul terenului (eventual primãria)
emite o decizie privind alocarea acestuia sub împãdurire, regimul ulterior de proprietate
(rãmîne în continuare în proprietatea primãriei sau se transmite autoritãtii silvice, cine va
executa lucrãrile de împãdurire etc.). În cazul transmiterii terenurilor respective autoritãtii
silvice centrale de cãtre serviciile pentru reglementarea regimului proprietãtii funciare sau
Institutul pentru Organizarea Teritoriului se întocmesc materialele referitoare la atribuirea
terenurilor respective (dosarul funciar). Dosarele funciare contin:
• Deciziile detinãtorilor privind atribuirea terenurilor;
• Schitele terenurilor atribuite;
• Actele comisiilor de identificare a terenurilor;
• Avizul autoritãtii centrale pentru protectia mediului;
• Avizul autoritãtii silvice centrale;
• Avizul prefecturii judetului;
• Avizul Agentiei de Stat Relatii Funciare si Cadastru;
• Nota explicativã corespunzãtoare.

Dupã aceasta, dosarele funciare sînt remise spre aprobare Guvernului, care emite hotãrîrile
corespunzãtoare conform procedurii stabilite. În baza hotãrîrilor de Guvern se realizeazã
procedura finalã de primire-cedare a terenurilor mentionate.

În cazul cînd terenurile degradate destinate împãduririi (conform deciziei detinãtorului) rãmîn
în continuare în proprietatea detinãtorului curent, acestea sînt alocate în folosintã provizorie
unitãtilor silvice. Conform art.7 al Legii cu privire la ameliorarea prin împãdurire a
terenurilor degradate si punctul 5 al Hotãrîrii Guvernului nr. 246 din 3 mai 1996, modificarea
destinatiei (categoriei) terenurilor tine de competenta Guvernului.

În prezent este în plinã desfãsurare procedura de încheiere a contractelor de folosintã

provizorie de cãtre unitãtilor silvice asupra terenurilor mentionate, care se angajeazã se
execute lucrãrile de plantare a culturilor silvice, asigurarea pazei si îngrijirii acestora pînã la
starea de masiv (5-10). Dupã aceasta terenurile vor fi reîntoarse detinãtorilor initiali.

10. Monitoring si aplicarea legislatiei de mediu si silvice

Monitorizarea respectãrii prevederilor legale în silviculturã revine autoritãtii centrale

pentru silviculturã si inspectiei ecologice a Ministerului Ecologiei, Constructiilor si
Dezvoltãrii teritoriului.
Agentia de Stat pentru Silviculturã are urmãtoarele diviziuni responsabili pentru
implementarea regimului silvic:
• Directia Fondul forestier si producere;
• Directia Protectia pãdurilor;
• Garda forestierã;
• Întreprinderile de Stat pentru Silviculturã, rezervatiile de stat care sînt organizate în
ocoalele silvice si sînt responsabile pentru efectuarea directã a lucrãrilor de plantare,
îngrijire, protectia si paza plantãrilor noi create.

Structura organizationalã a Moldsilvei este prezentatã mai jos în fig.2.

26
 Structura organizaþionalã a Agenþiei de Stat pentru Silviculturã
“Moldsilva”
Guvernul Republicii Moldova

Agenþia de Stat pentru Silviculturã “Moldsilva”

Întreprinderile Întreprinderile de Rezervaþiile Institut de Cercetãri

silvice de stat - stat cinegetice - 3 naturale de stat - ºi Amenajãri Silvice
15 4

Ocoalele silvice – 69

Sectoare silvcie - 187

Cantoanele
silvice - 1068

În functia autoritãtilor silvice de stat sînt incluse urmãtoarele responsabilitãtile referitor la

monitoring forestier si controlul statal în acest domeniu (art. 21 din Codul Silvic):
a) Aplicarea normelor tehnice, economice, juridice si silvice care asigurã respectarea
regimului silvic;
b) Respectarea modului de eliberare a lemnului de picior;
c) Respectarea prevederilor amenajamentelor silvice;
d) Regenerarea pãdurilor si împãdurirea terenurilor goale;
e) Respectarea tehnologiilor respective la executarea lucrãrilor în fondul forestier;
f) Respectarea modului stabilit de tinere a evidentei de stat a fondului forestier, cadastrului
silvic de stat si monitoringului forestier;
g) Valorificarea rationalã a resurselor silvice;
h) Organizarea pazei si protectiei pãdurilor;
i) Efectuarea folosintelor silvice;
j) Utilizarea rationalã a fondului cinegetic;
k) Tinerea evidentei faunei sãlbatice si autorizarea vînãtorii;
l) Respectarea regulilor si termenelor stabilite pentru vînãtoare, a mãsurilor de securitate la
vînãtoare.

În acelasi timp, o listã vastã de competente în domeniul forestier sînt încredintate autoritãtilor
de stat pentru mediu (art.22 a Codului Silvic):

27
- Îndeplinirea programelor, aprobate de Guvern, privind folosirea, regenerarea, paza si
protectia pãdurilor;
- Concordanta procentului de împãdurire cu normativele stabilite;
- Respectarea normelor de folosintã a produselor pãdurii;
- Repartizarea pãdurilor pe grupe si categorii functionale;
- Protectia si folosirea unor specii rare si protejate de plante si animale aflate pe cale de
disparitie de pe terenurile din fondul forestier;
- Respectarea regimului stabilit în ariile protejate ale terenurilor din fondul forestier;
- Stabilirea si respectarea normelor de recoltare a animalelor si pãsãrilor sãlbatice;
- Asigurarea pazei si protectiei pãdurilor;
- Folosirea rationalã a fondurilor forestier si cinegetic;
- Analiza stãrii fondurilor forestier si cinegetic.

Legislatia Moldovei prevede de asemenea si posibilitatea efectuãrii controlului obstesc asupra

stãrii, pazei, regenerãrii, pazei si protectiei fondurilor forestier si cinegetic.

Deci, conform art.23 a Codului Silvic, cetãteni si asociatiile obstesti au dreptul sã primeascã
de la organele silvice de stat si de la organele de stat pentru protectia mediului înconjurãtor
informatie despre starea fondului forestier si cinegetic, mãsurile planificate si relaizate de
conservare si folosire a acestora, sã propunã si sã realizeze, în conformitate cu legislatia,
mãsuri privind paza si folosirea rationalã a fondurilor forestier si cinegetic, conservarea
biodiversitãtii în ele.

11. Informarea si consultãrile

11.1 Informarea la Banca Mondialã

Nota de conceptie a proiectului (PCN – Project Concept Note) a fost prezentatã la Sectoarele
ECA pentru Managementul Mediului si Resurselor Naturale. Suplimentar PCN a fost
prezentatã la si aprobatã de cãtre participanti la întrunirea pãrtilor UNFCC în octombrie 2002
în Deli.

11.2 Informarea în Moldova

Informatia despre proiectul si impactul lui asupra mediu si mãsurile de atenuare acestui
impact a fost distribuitã larg în Moldova. In acest context este necesar de mentionat
urmãtoarele:
• PCN a fost prezentatã la Conferinta Stiintificã “Dezvoltarea durabilã a sectorului
forestier al Republicii Moldova” noiembrie 22-23, 2003, Chisinãu Moldova.
• Informatia referitor la proiect a fost publicatã în presa localã nationalã din fiecare judet.
Suplimentar au fost prezentate trei informatii în programul televizat informational
Mesager în perioada primãvara-toamna 2002 si douã informatii în programul de radio
Ecoterra pe parcursul perioadei toamna 2002-primãvara 2003.
• Diferite prezentãrile PCN, optiunile proiectului si proiectul ca atare si despre procesul de
pregãtire a proiectului au fost efectuate de autoritãtile guvernamentale începînd cu
octombrie 2002 si în special în Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Amenajãrii
Teritoriului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei.
• PCN, proiectul Acordului privind procurarea reducerii emisiilor s-au discutat cu
guvernul si autoritãtile Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Amenajãrii Teritoriului,
Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei.

28
• Informatia referitor la proiectul a fost distribuitã la întrunirile cu autoritãtile silvice locale,
consiliile locale si comunitãtile locale pe parcursul perioadei septembrie 2002-martie
2003.

11.3 Consultãrile

Diferite pãrtile cointeresate în proiect u fost frecvent consultate. Aceste persoane au fost
vizitate individual sau în grupe. Întrunirile consultative au fost desfãsurate pe parcursul
pregãtirii proiectului si rezultatele acestor întrunirilor au luate în consideratie pentru
descrierea proiectului. Pe parcursul pregãtirii proiectului au fost organizate urmãtoare întruniri
cu urmãtoarele organizatiile de stat, academia si organizatiile neguvernamentale:
• Directia Agricultura si Ecologia a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova;
• Reprezentantii Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltãrii Teritoriului;
• Agentia de Stat pentru Geodezie, Cartografie si Resurse Naturale;
• Institutul pentru Pedologie, Institutul de Botanicã si de Zoologie al AS RM;
• Întreprinderile de Stat pentru Silviculturã;
• Organizatiile neguvernamentale de mediu;
• Comune, primarii si consiliile;
• Administratia judeteanã, inclusiv autoritãtile responsabile pentru protectia mediului,
cadastru, agriculturã.

La aceste întruniri s-au discutat sarcinile partenerilor în descrierea proiectului, precum si

problemele majore si oportunitãtile corespunzãtoare. În perioada mai-iunie 2002, Agentia de
Stat pentru Silviculturã “Moldsilva” a organizat 4 întruniri tehnice cu reprezentantii
întreprinderilor silvice de stat (Inginer silvic sef, ingineri pentru regenerarea pãdurii si fondul
forestier, etc.), 6 seminare de lucru cu reprezentantii autoritãtilor publice locale (prefecturile si
consiliile judetene, primãriile, agentiile zonale ecologice, diferite servicii, etc.), o întrunire
comunã cu reprezentantii agentiei pentru relatiile funciare si cadastru.

La aceste întruniri s-a identificat rolul si responsabilitãtile: (a) primãriilor / proprietarilor de

teren; (b) Întreprindere silvice; (c) Agentia de Stat pentru Silviculturã si (d) Agentia pentru
relatii funciare si cadastru, care prin diferite activitãti au de afaceri cu dezvoltarea proiectului.
Procesel verbale de la aceste întruniri sînt prezentate într-un raport special anexat (Anexa 4).

11.4 Consultãrile planificate si informarea

(i) Informarea la Banca Mondialã

• Documentul informational al proiectului (PID – Project Infromation Document) si

Desfãsurãtorul datelor integrate ca mãsurile de protectie (ISDS – Integrated Safeguard
Data Sheet) vor fi disponibile în Info Shop al Bãncii Mondiale începînd cu iunie 2003
• Documentul pentru constructia proiectului (Project Design Document (PDD)) va fi
disponibilã pe pagina web al PCF începînd cu iunie 2003
• Studiul liniei de Bazã (BLS) si Planul de Monitorizare (MP) vor fi disponibile pe pagina
web al PCF începînd cu iunie 2003

Aceste documente vor fi puse la dispozitia publicul si pentru comentarii pe margine lor timp
de douã luni , între 30 iunie, 2003 si 30 august 2003.

29
(ii) Consultãrile si informarea în Moldova

Este propus cã raport privind Analiza Mediului va circula prin toate pãrtile cointeresat pentru
comentarii si aporturi înainte de finalizare. Suplimentar este propus cã:
• Raportul privind Analiza Mediului va fi tradus si plasat pe paginile web al Agentiei
Nationale Silvice, Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltãrii Teritoriului si
Centrului Regional de Mediu în iunie 2003 (în limba românã).
• Planul de managementul Mediului (EMP) va fi arãtat în presa localã si paginilor web al
Agentiei Nationale Silvice, Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltãrii
Teritoriului si Centrului Regional de Mediu în limba românã cu 60 de zile înainte de timp
cînd acordul privind Procurarea Reducerii Emisiilor (EPRA) poate fi semnat (iunie 2003).
• Un articol special privind rezultatele studiului liniei de bazã va fi publicate în jurnalul
Ministerului Ecologiei în septembrie 2003 (în limba românã).
• Un sumarul scurt al proiectului si analiza lui de mediu (pînã la trei pagini) vor fi publicate
în limba Românã si va fi distribuit la toate pãrtile interesate – ONG, institutiile academice
si statale.
• Institutul Silvic din Moldova împreunã cu Oficiul pentru Biodiversitatea din cadrul
Ministerului Ecologiei va organiza la începutul iuniei o prezentarea specialã a proiectului
pentru toate pãrtile interesate, subliniînd efectele lor de mediu precum si beneficiile lor si
mãsurile de atenuare.

12. Examinare

Scopul procedurii de examinare este de a se asigura cã nici o zonã din raza proiectului nu va fi
împãduritã dac ã aceasta poate avea un impact semnificativ asupra mediului. Pentru
examinare se va tine seama în mod special de efectele directe si indirecte ale suprafetei
prevãzute a fi împãdurite asupra urmãtorilor factori:
a) Biodiversitatea (faunã si florã) ;
b) sol, apã , aer, climã s i peisaj;
c) Populatia

Examinarea va fi efectuatã de cãtre personalul Moldislvei instruit respectiv înainte de

începutul orice fel de lucrãri silvice (vara 2003) si folosînd formele de înregistrare (vezi anexa
C). Este esential cã aceste persoane vor fi instruite referitor la aplicarea procedurilor în
prealabil. În caz dacã dupã opinia persoanei care efectuieazã examinare este probabilitatea
pentru orice caz de impact negativ asupra mediul, atunci ar trebui sã fiu propuse mãsuri
pentru a minimiza acest impact potential. Efectuînd aceasta, trebuie de referit la mãsurile de
atenuare mentionate în tabelul 9 (vezi p.14.1). În caz cînd în timpul examinãrii a fost
identificat impactul negativ semnificativ asupra mediului si nu poate fi atenuat, atunci
suprafata în cauza nu trebuie sã fie împãduritã. Posibil exemplu de asa fel situatie va fi
descoperirea locului de cuibãrit a speciilor rare li amenintate pe o suprafata din cadrul
proiectului.

13. Evaluarea Impactului asupra mediului

Aceasta sectiune identificã si rezumeazã toate impactele semnificative anticipate – cît pozitive
atît si negative pentru douã alternative, fãrã implementarea proiectului si cu activitãtile
proiectului.

30
Hotarele de timp a proiectului este o rotatie pentru Robinia, cu alte cuvinte 30 ani. Acest
timp permite cã toate tipurile de activitãti silvice for fi incluse, spre ex. tãierile si
transportarea, în evaluarea impactului. Hotarele spatiale sînt limitate la sectoarele identificate
a proiectului în Studiul de Bazã, aparte de la monitoringul impactului social care se extinde la
asezãrile învecinate. Deci hotarele spatiale pentru impactul asupra mediului sînt sectoarele
identificate a proiectului plus comunitãtile din împrejur.

Pentru a descrie impactul potential din partea proiectului asupra mediu asemãnãtor în cazul
proiectului PCF din România privind Împãdurirea terenurilor agricole degradate, a fost
folositã lista modificatã cu scoruri pentru a articula impactul potential pozitiv si negativ
determinat în ambele cazuri cu si fãrã proiectul în absenta orice mãsurilor de atenuare.

Lista de verificare cu scoruri (Tabele 10 si 11) identificate pentru fiecare activitate actualã a
folosintei funciare si pentru fiecare activitate silvicã planificatã, impactul potential probabil.

13.1. Cazul fãrã implementarea proiectului

Republica Moldova dispune de circa 81000 ha terenuri degradate (3%) care sunt practic
impracticabile pentru folosinte agricole sau ar necesita investitii financiare considerabile
pentru aceste scopuri. Concomitent, este necesar de mentionat cã Republica Moldova dispune
de circa 800 mii ha terenuri afectate de procesele erozionale si care în cazul neimplemenãrii
unor mãsuri urgente de atenuare /ameliorare, inclusiv prin crearea unei retele performante de
perdele forestiere de protectie, riscã sã-si diminueze fertilitatea pânã la atingerea unor indici
care le-ar face de asemeni ineficiente pentru folosinte agricole.
Evolutia proceselor în cazul neimplementãrii proiectului de împãdurire a terenurilor
mentionate se va prezenta în felul urmãtor:
1. Starea solurilor – circa 85% din terenurile respective sunt complet degradate
(ravene, alunecãri etc.), fiind practic excluse din circuitul productiv general. Lãsarea
acestora în starea actualã va conduce la extinderea suprafetelor ravenelor,
alunecãrilor de teren, portiunilor cu rocile iesite la suprafatã etc. Deoarece terenurile
date sunt în majoritate amplasate pe versati cu înclinatii de peste 7gr., procesele de
eroziune decurg în ritmuri foarte sporite cu pierderi anuale de 50t/ha de sol si 1,5
t/ha de substante organicã, ce este egal cu 0,9 t/ha de pierderi de carbon. Pãsunatul
excesiv de oi în absenta managementului corespunzãtor a pãsunilor, are potential
pentru a acelera erosziunea solului. Impactul net a conditiilor de sol mai departe va
reduce fertilitatea solului si pierderea solului din cauza eroziunii precum si
degradarea ulterioarã a solului în rezultatul dezvoltãrii alunicãrilor. Solurile de
asemenea vor devine mai uscate si vor demonstra salinizarea mãritã. În absenta
orice fel de mãsuri privind stabilizare si restabilire, va avea loc pierderea continuã a
solului si scãderea fertilitãtii solului.
2. Biodiversitatea, flora si fauna – diversitatea floristicã pe terenurile cuprinse în
proiect este extrem de redusã. Odatã cu diminuarea fertilitãtii solurilor, majoritate
speciilor de plante de asemenea vor dispar. Chiar si terenurile folosite actualmente
sub pãsuni si plantatii multianuale (circa 15%) prezintã niste ecosisteme dereglate,
care continuã sã degradeze. Din cauza conditiilor de viatã destul de dificile
diversitatea faunisticã a terenurilor respective va continua sã se diminueze, deoarece
se va micsora ponderea suprafetelor care mai oferã conditii minime pentru habitatul
animalelor, în special prin micsorarea capacitãtilor nutritive a terenurilor

31
 mentionate, lipsa locurilor pentru adãpost si reproducere. Speciile de animale care
prezintã interes cinegetic, ocolesc aceste terenuri.
3. Apã. Continuarea eroziunii, ravenelor precum si dezvoltarea alunicãrilor, vor avea
impactul asupra calitãtii apei în terenurile în împrejurime, contribuind la poluarea
ulterioarã a apelor. Oglinda apei se va coborî în multe locuri datoritã pierderii
progresive a vegetatiei. Necãtînd la cea cã calitatea apelor a demonstrat
imbunãtãtirea pe parcursul ultimilor 10 ani, concentratia nitratelor în apele
subterane depãseste normele admisibile cu 1,3-3 ori în Zona de Nord si 3-4,3 ori în
Zona de Sud. Aceasta a luat loc în cauza filtrãrii nitratelor prin sol. În localitãti unde
suprafetele proiectului se aflã în apropierea bazinelor de apã, solurile erodate
probabil mãresc înmîlirea si poluarea chimicã a apelor si a zonelor umede, în felul
acesta, reducînd calitatea apei si contribuirea posibilã la pierderea habitatului a
pestilor în perioada depunerii icrelor si habitatului pentru cresterea pestilor în zonele
umede.
4. Populatia. Actualele beneficii oferite populatiei de cãtre terenurile respective deja
sunt minime. Terenurile degradate si asa numitele pãsuni reprezintã practic un
pustiu biologic, prezentând interes doar pentru pãsunatul animalelor pe parcursul a
circa o lunã pe parcursul perioadei de vegetatie. Rãmânerea în starea actualã va
diminua si aceste calitãti modeste. Plantatiile multianuale îsi vor continua
degradarea (neaplicarea corectã /oportunã a agrotehnicilor, prin pãsunatul
animalelor, tãierea ilicitã a arborilor etc.
5. Influenta asupra climei – va continua înrãutãtirea regimului microclimatic si
hidrologic pe terenurile date si teritoriile aferente, exprimându-se prin sporirea
perioadei cu vânturi uscate de primãvarã, ponderii gazelor cu efecte de serã,
coborârea în adâncime a apelor freatice etc. Prelungirea situatiei actuale va agrava
conditiile locale negative microclimatice asupra sectoarelor în cadrul proiectului si
terenurilor învecinate. Aceste efecte negative vor fi manifestate de asemenea prin
eroziunea eolã, schimbarea depozitãrii solului, si evapotranspiratia micsoratã.
6. Peisajul . Conditia actualã terenurilor propuse pentru împãdurire de asemenea va
diminua aspectul estetic a localitãtilor rurale, prezintã un disconfort pentru tot mediu
înconjurãtor a populatiei. Pe termen scurt mai putin de 5 ani, va fi numai un impact
nesemnificativ asupra aparitiei peisajului. Pentru o perioadã mai îndelungatã, cu
degradarea continuã si abandonarea eventual fortatã, chiar mai multe terenuri vor fi
degradate complet. Procesele de eroziune vor extind în spatiu rezultîndu-se în
mãrirea suprafetelor supuse creãrii canalelor si ravenelor si pierderea solului.
Efectele negative ale acestor procese asupra terenurilor învecinate, apelor si
comunitãtilor vor fi mai dispersate si mai intensificate. Terenurile de asemenea sînt
degradatã în asa mãsurã cã nu pot oferi nici un fel de posibilitate pentru recreatie.
Deci, în termenele de la mediu pînã la lung, toate efectele la nivel de peisaj vor fi
clar negative si consecvente.

32
Tabelul 10 Lista de notare a impactului pentru continuarea folosirii existente a terenurilor
Categoria de Impact
teren si Ecologic Economic Social
categoria
folosirii Soluri Apele Clima Flora Fauna Peisaj Ocupar Venitur Venitu Calitate sãnãtat
e ile rile a ea
directe indirec mediulu
te i

1. Alunicãri -3 -2 0 -1 0 -3 0 0 -2 -3 0
2. Ravene -3 -3 0 -3 +1 -3 0 0 -3 -3 0
3. Alte -3 -3 0 -3 0 -2 0 0 0 -3 0
terenuri
degradate
4. Terenurile -3 -2 0 0 0 -1 +1 +1 -1 0 0
arabile
degradate
5. Pãsunile -1 -1 0 0 0 0 +1 0 0 0 0
degradate
6. Vie, livezi, -1 -2 0 -1 -1 0 +1 +1 0 0 0
plantatii
precedente
7. Poieni si -1 -1 0 -1 -1 +1 0 0 0 0 0
goluri

Fãrã proiect -15 -14 0 -9 -2 -8 +3 +2 -6 -9 0

Impactul potential în absenta oricãrii mãsuri de reducere a acestuia a fost evaluat pe o scarã de la –3 pînã la +3, în care –3 indicã un
impact negativ major, iar +3 un impact pozitiv major.

33
13.2. Cazul cu implementarea proiectului
Procesul de evaluare în acest caz va fi urmãtorul:
1. Starea solului. Cultivarea solului (aratul si discuirea) vor avea un impact negativ pe
un termen scurt asupra solurilor prin eliberarea carbonului din sol. În termenii de lungã duratã
proiectul va avea un impact pozitiv semnificativ si îndelungat.
Vegetatia erbacee si lemnoasã este un factor cel mai important privind protectia si
conservarea solurilor pe pante. Efectul antierozional a pãdurilor si plantãrile forestierã este
cauzat de protectia frunzisului coroanei care stopeazã efectiv impactul stropilor de ploaie, care
atacã solul neprotejat, cauzînd distrugerea agregatelor de sol si cementeazã suprafata solului.
Prin coronamentul pãdurii stropi trec cu o energie mult mai micã si din nou se stopeazã cu
vegetatia erbacee si arbusti si în final de litiera forestierã bine creatã. Litiera forestierã
absoarbã si retine ca buret o cantitate de apã cu 4-5 ori mai mult decît masa echivalentã de
sol. Deci capacitatea de apã pentru a infiltra în pãdurile este mai mare si pierderile de sol sînt
minimale.
Sistemul radicular a arborilor, arbustilor si vegetatiei erbacee contribuie la formarea structurii
granulatã a solului, mãreste porozitatea si activitatea biologicã a solurilor si ca rezultat,
sporeste fertilitatea solului.
Prelucrarea solului în rînduri este o practicã standardã a pregãtirii terenului. Aceasta va ajuta
la stoparea imediatã a fluxului d apã care cauzeazã eroziunea superficialã sau eroziunea de pe
pantã. Ca sumar, stabilirea vegetatiei forestiere contribuie la:
• Conservarea formelor de relief, diminuarea proceselor de eroziune, dezvoltarea ravenelor
si alunicãrilor,
• Infiltrarea apei în sol si mentinerea unui regim hidrologic favorabil solurilor,
• Prin depunerile organice (circa 3-5 t/an/ha) va spori stratul de humus, cu influente
directe asupra fertilitãtii solurilor,
• aducerea la suprafatã a unor noi cantitãti de substante minerale absorbite de rãdãcinile
plantelor din adâncime si antrenate în micul circuit biologic,
• Stoparea eroziunii cauzate de vînt,
• Regenerarea profilului de sol,
• Contribuirea la sporirea productivitãtii solului în terenurile agricole aferente (cu 12-
15%).

În acelasi timp, împãdurirea poate într-o mãsurã sã conducã la impactul negativ. Urmãtoarele
riscuri trebuie sã fiu luate în consideratie pentru efectul conservãrii solului a pãdurilor plantate
în cadrul proiectului:
• Plantatiile conifere pure fãrã amestec de foioase si arbusti pot cauza o acidificare încetã a
solului. Toate plantatiile pe suprafete mari din Pinus sau Picea deci trebuie sã continã
portiuni anumite de specii foioase;
• În special în pãrtile secetoase de la sud incendiile ocazional au loc. Aici trebuie de dat
preferinta arborilor care pot supravietui si sã producã lãstari dupã incendiile (Quercus,
Robinia, etc) si mãsurile de protectie antiincendiare trebuie sã fiu incluse în schema
plantãrii;

34
• Pologul forestier poate relativ fi deschis dacã un numãr important de arbori nu pot creste
normal din cauza calamitãtilor (insecte) sau dacã rãrituri sau degajãri nu au fost efectuate
corect. În cazul dat completarea si monitoring pot sã aprecieze lacunele posibile care
trebuie sã fiu corectate imediat;
• Dacã tãierile includ tãierile rase, aceste terenuri trebuie sã fiu limitate în suprafata (1-3
ha), care sînt în special importante pe pante, si trebuie sã fiu regenerate în acelasi timp.
Nici unu din riscurile mentionate sînt considerate sã fiu foarte mari sau care nu pot gestionate
de o schitare serioasã a proiectului, monotorizare bunã si implementarea profesionalã a
proiectului.
2. Biodiversitatea, flora si fauna. Initial pregãtirea solului pe terenurile degradate si
cele folosite pentru pãsunatul ocazional vor avea un efect negativ asupra florei si faunei.
Acest impact negativ initial se va mentine în timp pînã cînd se va stabili pãdurea si va sustine
flora si fauna diversã. Acest impact va fi temporar si se va schimba relativ repede cum puieti
se vor stabili si vor sustine diversitatea florei si faunei. Activitãtile initiale ale proiectului cum
este pregãtirea solului pot avea un efect negativ de scurtã duratã asupra solului si animalelor
sãlbatice. Aceste efecte de asemenea vor fi temporare. Vegetatia se va mãri folosînd speciile
potrivite pentru suprafata în cauza. Diversitatea florei se va spori prin plantarea mai mult de
20 specii autohtone de arbori si arbusti. Ierburi si alte tipuri de vegetatia erbacee de asemenea
vor apãrea din nou. Aceasta va aduce la sporirea diversitãtii structurale si la sporirea
diversitãtii habitatului disponibile pentru fauna autohtonã. Diversitatea faunisticã de asemenea
va creste. Conexiunea habitatelor de asemenea se va spori care va aduce la sporirea
dispersãrii speciilor, durabilitatea regionalã mai puternicã a biodiversitãtii.
Impactul asupra faunei se va exprima prin:
• Ameliorarea conditiilor habitatului pentru animalele sãlbatice;
• Re-includerea terenurilor corespunzãtoare în categoria terenurilor de vînãtoare potrivite
pentru urmãtoarele specii: mistret, fazan, cãprioarã, potîrrniche etc.
În timpul tãierilor, este posibilitate de avut un impact temporar negativ asupra florei si faunei
prin tulburarea si deplasarea posibilã a faunei. Acest impact în naturã este temporar, luînd în
consideratie flora si fauna existentã. Într-a doilea rînd, un risc potential poate fi legat cu
aplicarea insecticidelor si necesitatea cãrora trebuie sã fie doveditã în localitãtile concrete. Pe
parcursul ultimilor ani, douã insectitide , “Karate” si “Dimilin 25 EK” au fost folosite pentru
protectia pãdurilor de la vãtãmãtori în Moldova. Primul pomenit s-a folosit rareori.
“Dimilin” nu afecteazã mamifere si avifauna, albine si majoritatea insectelor deoarece este
orientat la stadiu de larvã a unui sir îngust a vãtãmãtorilor de pãdure cum este vierme de
mãtasã. Cu toate aceste, riscul este legat cu persistenta chimicalelor în mediu, bio-acumularea
lor în fauna prin diferite cãi, si dispersarea potentialã a impactului în afara terenurilor a
proiectului. Suplimentar, plantarea speciilor ne-native, în primul rînd Robinia pseudoacacia,
Quercus rubra si Gleditsia, care este înteles din perspectiva social-economicã dar nu este de
dorit din punc de vedere a conservãrii biodiversitãtii native. Plantarea speciilor autohtone de
arbori si arbusti va rezulta într-un impact pozitiv cum ele vor fi stabilite si for aduce un suport
pentru fauna autohtonã. Crearea acestor “oazelor” biodiversitãtii de asemenea a sigura
conexiunea sporitã si potentialul dispersãrii speciilor în peisajul si va ajuta la mentinerea
durabilitãtii ecosistemice.
3. Apã. Impactul asupra apei va fi pozitiv si va fi observat prin oglinda apei ridicatã,
micsorãrii spãlãrii solului si înãmolirii a bazinelor de apã învecinate si ameliorarea calitãtii

35
apei potabile. Împãdurirea de asemenea va contribui la reducerea poluãrii apelor superficiale
prin reducerea eroziunii solului si dezvoltãrii ravenelor.
4. Beneficiile pentru populatia - se va exprima prin urmãtoare:
• Contribuirea la sporirea productivitãtii solului a terenurilor agricole limotrofe (cu 12-
15%);
• Oferirea volumelor suplimentare a masei lemnoase prin crearea resurselor locale de
combustibil cu carbon neutral (lemn de foc);
• Diversificarea contributiilor si veniturilor a populatiei de la vînãtoare, colectarea
plantelor medicinale, fructe de pãdure, nuci, recreatie, turizm, apiculturã, etc.
• Posibilitãtile pentru crearea locurilor de muncã temporare în timpul fazei initiale de
instituire si mai tîrziu pe parcursul îngrijirii si tãierilor.
5. Clima – influenta seva exprima prin:
Împãdurirea va avea efectele pozitive micro-climatice. Viteza vîntului se va micsora în
rezultatul actiunii sectoarelor ca obiectelor pentru protectia împotriva vîntului. Diferenta de
temperaturã cu terenurile învecinate va fi moderatã. Proiectul de asemenea se va rezulta în
sechestrarea gazelor cu efect de serã, în special CO2 . Dacã prin veniturile alternative de la
silviculturã cîteva familii pot permite abandonarea producerii rumegãtorilor , aceasta poate
aduce la reducerea pozitivã minorã a gazelor cu efect de serã prin micsorarea eliberãrii
metanului.
6. Peisaj - Pãdurile noi create vor adãuga diversitatea structuralã la peisaj. Conexiunea
sporitã între pãduri si contributia la dezvoltarea retelei ecologice de asemenea va fi un efect
pozitiv. Împãdurirea de asemenea va aduce la reducerea creãrii alunicãrilor si canalelor.

36
Tabelul 8. Lista de notare a impactului potential pentru proiect

Impactul
Forest Impacts asupra mediului Economic Social
Activity Apele Clima Fauna Peisajul Ocupar Venitur Venitur Calitate Sînãtate
Solurile Flora e ile ile a a
directe indirect mediulu
e i
1. Pregãtirea solului -1 -1 0 -1 -1 -1 +1 +1 0 0 0
2. Plantarea +3 0 +2 +3 +1 0 +2 +1 0 0 0
3. Mentinere 0 0 0 0 0 0 +1 +1 0 0 0
4. Completarea +1 0 +1 +1 0 0 +1 +1 0 0 0
5. Controlul bolilor -1 -1 0 -1 -1 0 +1 +1 0 -1 -1
:
- Stropirea
- Îndepãrtarea 0 0 0 0 0 0 +1 +1 0 0 0
manualã
6. Tãierile 0 0 0 0 -1 0 +1 +1 +1 0 0
7. Transportarea 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 0
lemnului

Cu proiect +2 -2 3 +2 -2 -1 9 7 1 -1 -1
Fãrã proiect -15 -14 0 -9 -2 -8 +3 +2 -6 -9 0

37
Analiza prezentatã mai sus demonstreazã cã în general proiectul va avea în majoritate efectele
pozitive. Un numãr redus a efectelor negative asupra solului (la etapa pozitivã a pregãtirii
pentru împãdurire) precum asupra biotei si asupra veniturilor este minor si nu poate fi
comparat cu beneficiile multiple ale proiectului si efectele pozitive. Pentru efectele negative
în raport sînt prezentate mãsurile de atenuare care pot fi întreprinse (vezi sec. 14.1).
14. Planul pentru managementul mediului (PMM)
Cum s-a mentionat mai sus, acest proiect este clasificat sub Categoria de Mediu B. De aceea,
dupã pregãtirea evaluãrii stãrii mediului va fi elaborat PM, inclusiv consultãrile si
informarea. În conformitate cu OP 4.01 a Bãncii Mondiale, planul pentru managementul
mediului în cadrul proiectului (EPM) contine un set de mãsuri de atenuare, monitorizare si
institutionale, care vor fi întreprinse pe parcursul implementãrii si activitãtilor pentru a
elimina efectele negative ecologice si sociale, a compensa sau a le reduce la un nivel
acceptabil. Caracteristicile principale ale PMM sînt implementarea unui program cuprinzãtor
în cadrul proiectului pentru silviculturã si monitorizarea solului pentru a evalua efectele
activitãtii proiectului asupra solului, apei, florei si faunei, precum si asupra indicatorilor
sociali.
De obicei PMM contine trei componente:
• Mãsuri de atenuare;
• Actiuni de monitorizare;
• Aranjamentele institutionale si crearea capacitãtilor

14.1 Mãsurile de atenuare

În general sînt urmãtoarele apropieri pentru atenuarea impactului de mediu: (a) evitarea; (b)
reducerea; (c) remedierea; (d) eventualitatea. Deoarece mentinerea biodiversitãtii si
prevenirea efectului negativ a aplicãrii pesticidelor sînt foarte importante pentru proiect,
aceste probleme sînt oglindite detaliat mai jos în subcapitolele (vezi 14.2 si 14.3).
14.1.1 Mãsurile de evitare:
Pentru a evita tulburarea florei si faunei pe terenurile incluse în planul de împãdurire sînt
propuse urmãtoarele mãsuri:
• Efectuarea pregãtirii partiale a solului, distanta între rînduri va fi lãsatã intactã (2,5:-3,5
cm). Gradul de prelucrare a solului trebuie sã constituie 30-40% din suprafata totalã.
Numai în cazuri aparte pentru Quercus, Populus si uneori pentru Robinia solul va fi
pregãtit integral.
• Toate zonele umede asezate pe aceste sectoare trebuie sã fiu pãstrate, protejate de la
interventia pãdurarilor, pãstrînd flora existentã si habitatul pentru animalele sãlbatice;
• Aplicarea mãsurilor antierozionale si tehnologiilor de conservare a solurilor;
• Prevenirea prelucrãrii solului în apropierea bazinelor de apã;
• Folosirea materialului sãditor certificat si de calitate în corespundere cu standarde
nationale în vigoare; Organizarea seminarelor cu populatia localã pentru a evita conflictele
sociale potentiale legate de reducerea posibilã a pãsunilor si fînetilor;
• Instruirea personalului din cadrul ASS “Moldsilva” referitor la evitarea efectelor
impactului social si celor asupra mediului;

39
• Consultãrile cu autoritãtile si comunitãtile locale referitor la sortimentul speciilor care vor
sãdite pe terenurile propuse, luînd în consideratie interesul specific referitor la plante
medicinale, aromatice, tehnice, masa lemnoasã etc.;
• Consultãrile cu autoritãtile si comunitãtile locale referitor la tãierile de îngrijire si
utilizarea masei lemnoase tãiete.

14.1.2 Mãsurile de reducere:

• Interzicerea pãsunatului si cositul fînului pe terenurile propuse pentru împãdurire care va
aduce la ameliorarea conditiilor pentru diversitatea biologicã;
• Folosirea limitatã a masinilor pentru pregãtirea solului si activitãtilor silvice de îngrijire;
• Utilizarea limitatã a speciilor exotice;
• Folosirea speciilor autohtone de amestec (arbori si arbusti);
• Crearea “gardului verde” împrejurul sectoarelor care vor reduce impactul factorilor
biotici, climatici si umane;
• Crearea coridoarelor de trecere pentru animalele domestice la pãsini si adãpãtoare;
• Accesul limitat, sub supravegherea personalului silvic, la colectarea ierbii în spatiile
dintre rîndurile plantate în perioade strict stabilite;
• Efectuarea lucrãrilor de îngrijire (recoltãri de masã lemnoasã de la tãieri de îngrijire) în
perioadele posibile din punct de vedere a deranjului pentru faunã (toamna târziu si iarna);
• Folosirea instalatiilor hidrotehnice care vor reduce eroziunea terenurilor propuse pentru
împãdurire.

14.1.3. Mãsurile de remediere:

• crearea livezilor si desisului din specii de arbusti: Rosa canina, Prunus spinoza etc ca
locurile pentru reproducere, hranã, adãpost;
• Conectarea posibilã a terenurilor plantate la retea ecologicã (coridoare ecologice), la alte
terenuri naturale, inclusiv ariile protejate;
• Folosirea speciilor de amestec si arbusti, fructe care pot fi folosite pentru hrana
animalelor; mentinerea zonelor umede si izvoarelor existente, bazinelor de apã, lacurilor;
• Participarea specialistilor silvici în ameliorarea pãsunilor si a managementului pãsunilor;
elaborarea si implementarea mãsurilor biotehnice avînd ca scop crearea conditiilor pentru
faunã;
• Crearea prin comun acord cu autoritãtile si comunitãtile locale a zonelor pentru agrement
si recreere a populatiei;
• În cazuri exceptionale, schimbul de terenuri între comune si autoritãtile silvice, oferindu-
se unele sectoare solicitate neproductive din fondul forestier pentru pãsunat si care ar ajuta
la ameliorarea unor conflicte sociale;
• Informarea sistematicã despre implementare la întrunirile cu autoritãtile si comunitãtile
locale;

40
• Implicarea populatiei locale si a copiilor la lucrãrile de plantare, îngrijire si paza
plantatiilor forestiere;
• Editarea si publicarea brosurilor si foi volante cu caracter silvic si ecologic, difuzarea
emisiunilor TV si radio.

14.2 Mãsurile pentru mentinerea biodiversitãtii

Cum s-a mentionat în sub.14.1, pentru a atenua impactul proiectului asupra biodiversitãtii este
necesar de a elabora si a implementa un complex de principii prin care beneficiile
biodiversitãtii pot fi majorate în contextul obiectivelor primare ale proiectului. Împãdurirea
de bazã conventionalã inevitabil va pierde realizarea potentialului pentru a spori beneficiile
biodiversitãtii.
Îndrumãrile de mai jos asigurã o bazã pentru elaborarea principiilor mixte pentru a majora
beneficiile biodiversitãtii atît în cadrul proiectului, cît si la nivel de peisaj.
A. Îndrumãrile la nivel de teren
Sporirea diversitãtii speciilor – selectarea speciilor autohtone trebuie sã fie efectuatã într-o
manierã care va asigura un amestec de specii pentru un biotop dat. În alegerea speciilor
trebuie de atras atentie la cerintele speciei fata de luminã si umeditate, precum si la
ameliorarea habitatului si surselor de hranã pentru pãsãri, mamifere, reptilii, amfibii si
nevertibrate. Suplimentar la speciile de arbori, includerea arbustilor corespunzãtori pentru
acest teren care vor aduce la dezvoltarea diversitãtii structurale. La rîndul sãu, aceasta va
aduce la stabilirea varietãtii habitatelor pentru un sir de specii mai largi. Spre exemple,
pãsãrile insectivore vor bene venit de la arbusti cu multe crãngi si sãditi des. O parte de specii
sînt în special folositoare pentru atragerea insectelor: chimen, coriandru, secãrea. Stabilirea
pãturii erbacee pe luminisuri va fi beneficiar pentru pãsãrile, care cuibãresc pe suprafata
solului, insecte, reptilii si amfibii. Un amestec de specii erbacee trebuie sã fie plantate pentru
a spori diversitatea speciilor nevertibrate. Acumularea stratului de humus în interiorul
sectoarelor, va fi important pentru organizmele de sol.
Sporirea diversitãtii habitatelor. Pentru stabilirea arbustilor si pãturii erbacee pe suprafete
mari, mai mari de 20 ha, trebuie de lãsat luminisuri. Acesta va asigura dezvoltarea mozaicã a
habitatelor. De asigurat în unele locuri distanta între arbori pentru crearea pãturii erbacee din
plante gimnosperme fiind importantã pentru atragerea si asigurarea polenizatorilor. De
asemenea, marginile ariilor plantate trebuie sã fie neregulate în contur pentru a include mai
multe habitate în acest ecoton important. Conturul neregulat de asemenea este important
pentru plante erbacee care nu vor fi acoperite cu umbrã de la arborii plantati direct de-a lungul
marginilor. Depresiuni, care pot fi împlute cu apã, chiar temporar, de asemenea trebuie sã fiu
create pentru diversificarea ulterioarã a habitatului si diversitãtii faunistice asociatã cu el.
Sporirea conexiunii cu habitatul aferent. În cazuri dacã sectorul se aflã în apropierea pãdurii
aferente, trebuie de creat legãturã fizicã dintre sectorul proiectului si aceasta pãdure, folosind
specii ca si în habitatul aferent. Reconectarea sectoarelor a proiectelor cu habitatul aferent va
asigura o dispersare mai mare a speciilor si va spori mãrimea habitatului functional.
Folosirea potentialului natural de restabilire. Nu este necesar ca toate sectoarele sã fie
împãdurite activ. Sectoarele asezate în apropierea surselor de seminte pot fi împãdurite într-un
mod natural prin dispersarea semintelor de vînt sau cu ajutorul pãsãrilor si animalelor. Dar
totusi, va fi necesar de pregãtit asa fel de terenuri prin discuirea usoarã.
B. Îndrumãrile la nivel de peisaj

41
Contribuirea la dezvoltarea retelei ecologice – obiectivul central al Strategiei Nationale
privind Conservarea Biodiversitãtii - este dezvoltarea retelei nationale ecologice. În tarã a fost
elaborate concepte pentru asa fel de retea. Conceptul pentru reteaua propusã este elaboratã la
nivel international (rîurile Nistru si Prut la hotarele cu România si Ukraina), precum si la nivel
national, regional si local. Sectoarele asezate în coridoarele din reteaua propusã trebuie sã fie
împãdurite în asa mod ca sã contribui la dezvoltarea retelei în asezarea datã.
Integrarea cu ariile protejate. Sectoarele proiectului asezate în apropierea ariilor protejate
existente trebuie sã fie împãdurite într-un mod care va maximiza complementaritatea
obiectivelor. Sectoarele din cadrul proiectului pot fi folosite pentru extinderea functionalitãtii
ecologice a ariilor existente protejate sau ca zona de tampon. Speciile alese pentru a fi folosite
în asa sectoare trebuie sã fie complementare la cele din ariile protejate.
C. Ariile specifice
Zonele umede si malurile. Zonele umede, inclusiv zonele unde apele subterane ies la
suprafata, sînt de o importantã deosebitã reiesind din functiile lor ecologice importante si de
obicei ele prezintã o valoare mare din punct de vedere a biodiversitãtii. De asemenea aceste
zone sînt sensibile pentru tulburare. Sectoarele din cadrul proiectului aferente sau care includ
asa teritorii nu trebuie sã fie împãdurite. Se recomandã sãdirea vegetatiei dese si din speciile
ghimpoase autohtone. Aceasta va servi ca scop dublu prin asigurarea varietãtii de habitat si
protejarea terenurilor de la deranj si distrugere. Malurile sînt importante din punctul de vedere
a importantei pentru speciile numerice. Sectoarele care includ maluri trebuie sã fie plantate cu
un amestec de specii, care vor asigura sursele de hranã si adãpost pentru specii. Orice sector
de-a lungul malurilor Nistrului si Prutului trebuie sã fie plantat în asa mod încît sã se tinã cont
de contribuirea lor la reteaua coridoarelor ecologice internationale.
Ravenele si canale – Deoarece aceste terenuri degradate nu sînt potrivite pentru plantarea
arborilor si deoarece dupã o perioadã ele pot sã asigure habitat pentru unele specii a faunei, pe
asa terenuri trebuie de sãdit specii autohtone de arbusti si dacã va fi posibil, ierburi.
Lunca de stepã - Deoarece, practic nu au rãmas stepe netulburate, este de dorit de stabilit
niste “buzunare” cu vegetatie de stepã. Aceasta va fi important pentru zonele de sud si
centralã. Sursele potentiale de material de reproducere poate fi gãsit în ariile protejate.
14.3 Atenuarea efectelor negative posibile în cazul folosirii pesticidelor.
Cum a fost indicat mai sus, proiectul nu stipuleazã procurarea pesticidelor. Numai în caz de
necesitate, puieti din pepinieri pot fi prelucrati cu pesticide dacã ei vor fi afectate de diferite
boli. Alegerea si procurarea pesticidelor în acest caz va fi bazatã pe criterii incluse în OP 4.09
a Bãncii Mondiale (Managementul vãtãmãtorilor):
a) pesticidele nu trebuie sã aibã influientã negativã asupra sãnãtãtii umane.
b) Ele trebuie sã demonstreze eficacitatea contra speciilor în cauza.
c) Ele trebuie sã aibã un efect minimal asupra speciilor folositoare si asupra mediului
natural. Metodele, timpul si frecventa aplicãrii este orientatã spre minimizarea pagubei
aduse dusmanelor naturali. Pesticidele trebuie sã fiu inofensive pentru populatia si
animalele domestice în zonele unde se aplicã tratamentul, precum si pentru personalul
care lucreazã cu ele.
d) În aplicarea pesticidelor trebuie de tinut cont la prevenirea dezvoltãrii rezistentei la
vãtãmãtori.
Toate pesticidele trebuie sã fie ambalate, etichetate, administrate, depozitate, eliberate si
aplicate în conformitate cu standardele si legislatia Republicii Moldova. Ele trebuie sã fie

42
folosite de personal, care a fost instruit si care are echipament necesar si facilitãti pentru
administrarea, depozitarea si aplicarea acestor produse corect.
Utilizatorii pesticidelor vor fi consultati referitor la rata corectã a aplicãrii pesticidelor. De
asemenea va fi organizat seminar referitor la aplicarea pesticidelor si vor fi stabilite sectoarele
în cadrul proiectului pentru a demonstra aplicarea corectã a pesticidelor.
Producerea si vînzarea produselor fito-sanitare este condusã de legea nr. 612-XV din
octombrie 1999 – Legea privind protectia plantelor, Legea privind licentierea unor activitãti
(nr.332-XIV fin 26 martie 1999), Anexa nr.2, p.4, Lista preparatelor chimice si biologice
pentru combaterea vãtãmãtorilor, bolilor, buruienilor, regulatori cresterii plantelor si
feromoni, admise pentru folosire în agriculturã, inclusiv la ferme, silviculturã si gospodãria
comunalã în Republica Moldova, aprobatã la întrunirea Consiliului interdepartamental
republican pentru aprobarea produselor chimice si biologice si cresterea plantelor din 18 iulie,
1996.
Mãsurile referitor la controlul bolilor silvice si pesticidelor necesitã o permisiune ecologicã
sub reglementarea Legii privind protectia mediului nr. 1515-XII din 16 iunie, 1993 (art.44-
45,75-76). Licentierea, producerea, folosirea pesticidelor si îngrãsãmintelor este reglementatã
de legea privind licentierea unor tipuri de activitãti (nr. 332-XIV din 26 martie, 1999), Anexa
nr.2, p.4, Legea privind protectia plantelor (nr.612-XIV din 1 octombrie, 1999 art.10,13, 14,
15).
Ministerul Agriculturii si Industriei Prelucrãtoare (MAIP) împreunã cu Ministerul Ecologiei,
Constructiilor si Dezvoltãrii Teritoriului sînt împuterniciti a pregãti lista pesticidelor
(autohtone si strãine) înnoitã anual an pentru folosirea lor în pãdure precum si concentratia
maximalã admisibilã în corespondere cu standardele internationale si nationale.
Este necesar de aduce în corespundere cu normele tehnice pentru protectia pãdurilor în
conformitate cu Codul Silvic (nr.887 din 21.06.1996, art.65-67) si recomandãrile metodice
referitor la efectuarea activitãtilor de protectie contra vãtãmãtorilor si bolilor în pãdurile
fondului forestier , 1987.
Agentia de Stat pentru Silviculturã “Moldsilva” supravegheazã corespunderea cu aceste si alte
normative.
Lista preparatelor chimice si biologice pentru combaterea vãtãmãtorilor, bolilor, buruienilor,
regulatorii cresterii plantelor si feromoni, admise pentru folosire în agriculturã, inclusiv la
ferme, silviculturã si gospodãria comunalã în Republica Moldova, aprobatã la întrunirea
Consiliului interdepartamental republican pentru aprobarea produselor chimice si biologice si
cresterea plantelor din 18 iulie, 1996 administreazã folosirea îmbrãcãmintei de protectie si
echipamentului.
Capacitãtile tehnice
Calitatea echipamentului, depozitarea pesticidelor, etc.
Depozitarea pesticidelor este efectuatã în clãdiri speciale, separate de la alte materiale.
Agentia de Stat pentru Silviculturã “Moldsilva” opereazã sistemul de control a depozitului si
este dus de un control strict a miscãrii tuturor depozitelor de pesticide. Numai persoanele
autorizate pot sanctiona miscãrile pesticidelor în sau din depozitul desemnat. Agentia de Stat
pentru Silviculturã “Moldsilva” administreazã depozitarea pesticidelor si stabileste
responsabilitãtile si cerintele.
ASS ”Moldsilva”opereazã cu un sir larg de echipament pentru aplicarea pesticidelor.
Echipamentul include stropitori –ranitã manuale standarde si cele montate pe tractor (diferite
tipuri). “Moldsilva” de asemenea foloseste stropirea aerianã care este efectuatã de persoane

43
contractante cu echipamentul lor. Stropirea aerianã nu va fi utilizatã sau luatã în consideratie
privind terenuri împãdurite în cadrul proiectul PCF.
Timpul si metoda de aplicare pesticidelor este determinatã de Lista preparatelor chimice si
biologice pentru combaterea vãtãmãtorilor, bolilor, buruienilor, regulatori cresterii plantelor si
feromoni, admise pentru folosire în agriculturã, inclusiv la ferme, silviculturã si gospodãria
comunalã în Republica Moldova, aprobatã la întrunirea Consiliului interdepartamental
republican pentru aprobarea produselor chimice si biologice si cresterea plantelor din 18 iulie,
1996 si Recomandãrile metodice privind efectuarea activitãtilor de protectie contra
vãtãmãtorilor si bolilor în pãdurile fondului forestier si depinde de temperatura, substanta de
stropire etc.
Transportarea pesticidelor este efectuatã în conditiile strict controlate. Pesticide sînt
transportate în boxuri speciale, separat de operator si fãrã acces din partea soferului.
Cunostintele si instruirea personalului care lucreazã cu pesticidele
Toate aplicãrile manuale si cele cu folosirea masinilor sînt efectuate de personalul ASS
“Moldsilva”. Numai tratarea aerianã este efectuatã de cãtre persoane contractante.
Toti operatori, personalul ANS sau persoane contractante, sînt obligati sã treacã un curs de
folosire inofensivã a pesticidelor si aplicarea lor. Acest curs este organizat de Agentia de Stat
pentru Silviculturã “Moldsilva” si include aspecte teoretice si practice. Cursul este subiect la
examen si participantii care l-au trecut cu succes primesc certificat de competentã.
Echipament de protectie pentru personal
Echipamentul de protectie pentru operatori sãi este furnizate de ANS. Legea privind Protectia
Muncii contine un sir larg de specificãri tehnice pentru auto-protectie, inclusiv pentru fatã,
ochi, mîni, etc. Tot echipamentul de protectie este reglementat de normativele specifice.
Descrierea pesticidelor prevãzute si metodele de control
Pesticidele prevãzute si preturile lor sînt mentionate în p.3.1.
ASS “Moldsilva” mentine supravegherea continuã a bolilor si vãtãmãtorilor silvice pe
parcursul întregului an. Dacã este necesar, de asemenea sînt implicati specialisti de la
Institutul de Cercetãri si Amenajãri Silvice (ICAS). Dupã colectarea datelor în teren, sînt
pregãtite si comparate cu date statistice. Bazate pe aceste date si statisticã, se face o prognozã
pentru vãtãmãtorii principali (insecte si fungi). Prognoza este analizatã de ANS si bazatã pe
recomandãrile si actele normative din domeniu si se ia decizia de a întreprinde sau nu mãsuri
de control asupra vãtãmãtorilor.
Mãsura normalã de protectie constã în îndepãrtarea fizicã a insectelor sau stropirea cu
insecticide. Un sir vast de agenti de control este folosit pentru a controla vãtãmãtorii pãdurii,
inclusiv agentii biologici. Alegerea agentului de control în mare parte este legatã de insecta
sau vãtãmãtorul în cauzã. Astfel, deoarece agentul biologic este mai preferat, el nu este
întotdeauna disponibil pentru vãtãmãtorii în cauzã.
Pentru majoritatea insectelor vãtãmãtori existã “praguri” pentru inventia controlului
vãtãmãtorilor. Pragul normal este acel cînd interventia va avea loc cînd probabilitatea
infectãrii, bazatã pe prognoza monitoringului si analiticã, este mai mare de 50%. Studiul anual
întreprins de Serviciul de protectie în cadrul ASS “Moldsilva”, “Prognoza vãtãmãtorilor si
mãsurile de atenuare pentru a controla populatia vãtãmãtorilor” solicitã aprobarea internã de
cãtre Consiliul Stiintific.

44
Folosirea pesticidelor
Tipul de pesticid utilizat este mentionat în Capitorlul 3.1.1.
În cazul infectãrii (pînã la vîrsta de 7-8 ani) cu Melasoma populi în proportii semnificative
pentru a justifica interventia în plantatiile de plop, prin stropirea cu DECIS EC 2.5 este o
mãsurã obisnuitã de control în Moldova. DECIS este insecticid sintetic pyrethroid cu
substanta activã deltametrin. Este toxic pentru animalele acvatice si conform îndrumãrilor
(spre ex. USDA) nu trebuie sã fi aplicat în raz de 25 de la cursurile acvatice, riurile etc. Este
utilizat larg în agriculturã. Deltametrin este apreciat de Organizatia Mondialã Sãnãtãtii ca
chimicalã cu un pericol moderat.
Dezvoltarea pyrethroidelor sintetice este vestitã prin otrãvirea selectivã a insectelor, si
pyrethroide si pyrethrine sînt extrem de toxice pentru organismele acvatice, inclusiv pesti, cu
nivelul de LC 50 mai mic decît 1.0 pe billion. Acest nivel este similar cu cel pentru moschite,
musca neagrã, larva zburãtoare de musca tsetse, care este scopul principal pentru aplicarea
pyrethroidelor. Lobster, crevetã, zooplankton sînt cele mai susceptibile organisme acvatice
(Mueller-Beilschmidt, 1990 2 ). Efectele nemortale a pyrethroidelor asupra pestilor include
daunele aduse la branhie si schimbãrile comportamentului.
Pyrethroide sînt moderat toxice pentru pãsãri, cu valorile LD50 mai mari decît 1000 mg/kg.
Pãsãrile de asemenea pot fi afectate indirect de pyrethroide, deoarece apare pericol pentru
hrana lor. Pãsãrile acvatice si pãsãrile mici insectivore sînt cele mai susceptibile (Mueller-
Beilschmidt, 1990). Deoarece pyrethroide sînt toxice pentru toate insectele si vãtãmãtori, în
timpul tratamentului pe lîngã vãtãmãtori sînt afectate si insectele folositoare. În unele cazuri,
insecte predãtoare pot fi susceptibile la o dozã mai micã decît vãtãmãmorii, care distrug
relatia între predãtor-pradã.
Cînd deltamethrin în dozã de 12,5 g a.i/ha (doza agricolã înaltã) întrã în sol, nu este nici un
efect toxic pentru rîme (Lumbricus terrestris). Dar, efectele semnificative toxice a fost
observat la nivele de 60-125 g a.i/ha (Bouche & Fayolle, 1979 3 ).
Într-un studiu efectuat de Tu4 (1980) privind efectele a 5 pyrethroide asupra populatiilor
microbice si activitãtii lor în sol, 0,5 mg de deltamethrin/kg se introduce in pãmînt nisipos
(reziduuri în conditiile normale de folosire vor fi la nivel de <0,001 mg/kg) producînd numai
efecte trecãtoare. N-au fost înregistrate efectele asupra migroorganizmelor nitrifice si asupra
capacitãtilor lor pentru a produce nitrat si n-au fost nici un efect de inhibare activitãtii
deshydrogenase sau urease. Deltametrin induce cresterea în consumarea oxigenului din cauza
intensificãrii respiratiei microbice (probabil legat cu degradarea microbilor de la deltametrin).
El de asemenea stimuleazã cresterea fungilor în sol si inhibeazã dezvoltarea bacteriilor. În
patru sãptãmîni dupã tratament cu deltametrin, solul se recupereazã în întregime si activitatea
migroorganismelor este egalã cu cea înainte de tratament.
Deltametrin este inclus în lista preparatelor permise pentru folosirea în pãduri.

Rata obisnuitã pentru DECIS 2,5 este 0,5 l/ ha pentru a controla Melasoma populi, ce este
echivalent cu 5 g de ingredient activ pe hectar.

2
Doria Mueller-Beilschmidt: Toxicology and Environmental Fate of Synthetic Pyrethroids. Journal of Pesticide Reform,
Vol. 10, No. 3, Fall 1990.
3
BOUCHE, M.B. & FAYOLLE, L. (1979) Tests carried out with Procida compound Decis EC 2.5 on earthworms lethal
effect in relation with time (Unpublished proprietary report No. INRA-VT-79.05.22/78.10.10/A, submitted to WHO by
Roussel Uclaf).
4
TU, C.M. (1980) Influence of five pyrethroid insecticides on microbial populations and activities in soil. Microb. Ecol., 5:
321-327.

45
Existã un singur posibil agent biologic de control, formulã de Bacillus thuringiensis, cu toate
cã el nu a fost evaluat în România pentru controlul Melasoma populi.
Mãsurile de atenuare în cazul folosirii pesticidelor
Un sir de mãsuri de atenuare sînt identificate în Planul pentru Managementul Mediului pentru
a asigura siguranta suplimentarã si ajustarea la cadrul normativ, în special:
• În timpul efectuãrii activitãtilor de stropire pentru protectia pãdurilor de pãstrat distanta de
minimum 50 m de la cursurilor existente de apã si rezervorilor cu apã stagnantã.
• Nu de stropit în ariile unde adîncimea rezervorilor este mai micã decît 0,5 m
• Nu este permisã stropirea în conditiile cu vînt (viteza vîntului >5 m /sec)
• Nu se permite stropirea în timpul sau imediat dupã ploaie sau înainte de ploaie – de
asteptat minimum 4 ore
• Dupã zi de lucru cu pesticide este necesar de scos pesticidele din zona efectuãrii stropirii
si pãstrare pe noapte într-un loc de sigurantã
Supraveghere
În cadrul Agentiei Nationale Silvice, stropirea cu pesticide este sub controlul
managementului silvic. Personalul este asigurat cu cursurile speciale privind protectia
pãdurilor care include utilizarea si aplicarea pesticidelor.
Suplimentar la inspectarea sa internã, activitãtile de stropire ale ANS este subiectul pentru
inspectare si supraveghere din partea urmãtorilor:-
• Centrul pentru controlul sanitar si epidemiologic,
• Inspectoratul Protectiei Muncii – corespundere cu sigurantã si sãnãtate;
• Directia Paza si Protectia a ASS “Moldislva”– corespundere cu normele si standarde
• Inspectoratul Ecologic de Stat – corespundere cu legea de mediu si regulamente si
autorizatie/acorduri
• Inspectoratul Veterinar de Stat.
Folosirea potentialã a pesticidelor si mãsurile propuse pentru atenuare sînt prezentate mai jos
în tabelul 12.

46
Tabelul 12: Analiza detailatã a impactului pesticidelor si mãsurile de atenuare

Pesticide

Impactul potential Impactul Consecinte Atenuarea Legislatia si politicile Remarcã

direct potential necesarã corespunzãtoare
indirect

. afectarea sãnãtãtii . mãreste cheltuielile . instruirea Codul Apelor al Republicii ANS are multe
agentilor, inclusiv pentru sãnãtate, corectã privind Moldova, nr. 1532-XII din elemente de
celor care pierderea timpului lucru cu 22.06.1993, Art.94,95 Program în vigoare
depoziteazã, vinde, de lucru, pierderile pesticide si pentru
transporteazã si veniturilor familiare utilizarea lor; Legea privind Protectia Plantelor, managementul
aplicã nr.612-XIV din 1octonbrie 1999, vãtãmãtorilor.
art. 10, 13, 14, 15

Legea privind Protectia Muncii, nr,

625-XII din 2.07.1991

. contaminarea - pierderea . folosirea Legea privind Protectia Mediului Decis este relativ
solurilor biodiversitãtii pesticidelor nr.1515-XII din 16 iunie 1993 (art. imobil în sol
potrivite care 44,45, 75,76) datoritã absorbãrii
- dezechilibru în nu au reziduuri lui cu particule
fauna solului sau în care Legea privind Regnul Animal, nr. solului
reziduuri nu 439-XII din 27.04.1995, art.12-14,
aduc daune 18, 42. Impactul asupra
solului faunei solului este
Legea privind Protectia Plantelor, numai în cazuri cînd
nr.612-XIV din 1octonbrie 1999, sînt utilizate 5-10
art. 10, 13, 14, 15 ori de doza
- îndepãrtarea obisnuitã
preparetelor Lista preparatelor chimice si
din aria în biologice pentru combaterea

47
Pesticide

Impactul potential Impactul Consecinte Atenuarea Legislatia si politicile Remarcã

direct potential necesarã corespunzãtoare
indirect
timpul stropirii vãtãmãtorilor, bolilor, buruienilor,
regulatori cresterii plantelor si
feromoni, admise pentru folosire în
agriculturã, inclusiv la ferme,
silviculturã si gospodãria comunalã
în Republica Moldova pentru
perioada 1997-2001, aprobatã la
întrunirea Consiliului
interdepartamental republican
pentru aprobarea produselor
chimice si biologice si cresterea
plantelor din 18 iulie, 1996

48
14.3. Monitorizare
În conformitate cu OP 4.01 a Bãncii Mondiale, monitorizarea mediului pe parcursul
implementãrii proiectului asigurã cu informatia despre aspecte cheie de mediu în cadrul
proiectului, în special privind influenta proiectului asupra mediu si eficacitatea mãsurilor de
atenuare. Acesta informatie dã posibilitate de a evalua succesul atenuãrii ca o parte de
supraveghere a proiectului, si permite aplicarea unor mãsuri de corectie cînd va fi necesar. În
acest sens în cadrul acestui component se introduce un sub-component de monitorizare pentru
a supraveghea solurile si starea pãdurilor noi si impactul de mediu din partea proiectului.
Activitãtile proiectului vor fi monitorizate intens pentru a determina influenta activitãtilor
corespunzãtoare asupra sol si biodiversitate. Aceasta se va petrece pentru a determina diferite
activitãtile proiectului cum ar fi pregãtirea solului, folosirea pesticidelor în pepinieri.
Procedurile de monitorizare aprobate la nivel national vor fi îndeplinite în conformitate cu
legile si regulamentele nationale prezentate în Anexa F. Sumarul programului propus de
monitorizare este prezentat mai jos. Monitorizarea mediului va fi condusã de Unitatea pentru
Implementarea Proiectului în cooperarea cu Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltãrii
Teritoriului si Întreprinderile Silvice. El va fi bazat pe studiul liniei de bazã efectuatã în
timpul etapei de pregãtire a proiectului. Datele de la gospodãriile din comune si sate au fost
colectate si au fost elaborate indicatorii de performantã.
Monitorizarea va fi compusã din înregistrarea terenurilor plantate cu arbori si arbusti, gradul
de supravietuire, suprafata pãdurii care a fost amelioratã prin plantarea, sporirea
managementului regenerãrilor.
Foaie de teren de monitorizare a proiectului a fost pregãtitã si este anexatã.
Monitorizarea tuturor sectoarelor se va realiza în toamna anilor 1,2,3 si 4, dupã care din trei
în trei ani – tot toamna. În cazul necesitãtii de efectuarea unor mãsuri de combatere a unor
boli, se va realiza monitorizarea în anul în care se aplicã stropirea înainte ca aceasta sã
înceapã, iar apoi si în anul urmãtor.
Monitorizarea efectelor a biodiversitãtii
Obiectivele principale a proiectului stabilesc destul de înguste parametre pentru monitorizarea
biodiversitãtii în cadrul proiectului si altor efectelor de mediu. Obiectivul monitorizãrii constã
în simplã urmare a schimbãrilor în cîteva parametre în baza unui set de indicatori alesi.
Indicatorii alesi, deci, nu prezintã un set cuprinzãtor care reflectã toate nivelele ierarhice a
organizãrii biologice – de la genetic nivel pînã la nivele de peisaj. Ei de asemenea nu sînt
prevãzute pentru managementul pragurilor critice, cea ce, în cazul depãsirii, va aduce la
managementul interventiei. Indicatorii au fost alese numai în baza potrivirii imediate în relatie
cu obiectivele specifice a proiectului, precum si consideratii practice cum ar fi capacitatea
personalului din teren sã le utilizeze, precum si timpul necesar pentru monitorizarea lor si
costul acestor.
Monitorizarea biodiversitãtii în cadrul proiectului si altor efectelor de mediu va fi efectuatã în
trei tipuri de sectoare: sectoare de control pe terenuri aferente la terenurile proiectului
pentru a stabili initial si a monitoriza ulterior într-o perioadã în contrast cu efectuarea
evaluãrii de o singurã datã sa “instantaneu” liniei de bazã; sectoare care vor fi împãdurite într-
o manierã obisnuitã (în majoritate mai mici de 1-20 ha), si sectoare pentru care va fi nevoie de
face eforturi pentru a maximiza valorile biodiversitãtii (mai mari de 20 ha). Sectoarele actuale
a proiectului pentru monitorizare vor fi selectate în baza reprezentativitãtii lor în zona
respectivã (nordul sudul si centru) si categoria de folosinte (pãsuni si terenuri degradate).

49
Reiesind din cea cã sînt circa 2000 de sectoare în cadrul proiectului, personalul si sursele
limitate, nivelul de luare probelor va fi destul de grosolan si limitat. În total, vor fi stabilite 24
de sectoare de monitorizare.
Pentru fiecare 3 zone:
• Un sector reprezentativ de pãsune în cadrul proiectului suprafata cãrora este mai micã de
20 ha;
• Un sector de control asemãnãtor cu cela mentionat mai sus (pãsune) aferent la terenurilor
proiectului;
• Un sector reprezentativ de pãsune în cadrul proiectului suprafata cãrora este mai mare de
20 ha;
• Un sector de control asemãnãtor cu cela mentionat mai sus (pãsune) aferent la terenurilor
proiectului;
• Un sector reprezentativ de teren degradat în cadrul proiectului suprafata cãrora este mai
micã de 20 ha;
• Un sector de control asemãnãtor cu cela mentionat mai sus (teren degradat) aferent la
terenurilor proiectului;
• Un sector reprezentativ de teren degradat în cadrul proiectului suprafata cãrora este mai
mare de 20 ha;
• Un sector de control asemãnãtor cu cela mentionat mai sus (teren degradat) aferent la
terenurilor proiectului;
Pentru flora, cea mai potrivitã apropiere pentru luarea probelor va fi instalarea sistematicã si
permanentã a sectoarelor fixe de probe si pãtratelor asociate. Colturile sectoarelor si centrul
pãtratelor vor fi identificati prin coordonatele GPS (Sistemul de pozitionare geograficã). Niste
bare de metal vor fi ascunse în sol si care pot fi gãsite cu ajutorul detectorului pentru metal. În
orice caz, sectoarele si pãtrate nu por primi tratament diferend din partea personalului silvic
sau din partea altor posesor ai sectoarelor aferente în viitor, situatia care probabil poate avea
loc dacã aceste sectoare vor fi marcate la suprafata. Transects lineare marcate permanent vor
fi stabilite pentru monitorizarea faunei. Capetele lor trebuie sã fi marcate prin coordonatele
GPS si bare de metal ascunse în sol. Transects trebuie sã fiu de asa lungime sã traverseze
cîteva tipuri de habitat, dacã ele exist, pe un sector dat. În asa caz, ele trebuie sã meargã de la
o marginã sectorului spre înãuntru pentru a captura cea mai mare diversitate a habitatelor
disponibile. În majoritatea cazurilor, va fi de ajuns de avut 100 m de transects
Reiesind din natura specificã a expertizei de monitorizare va fi necesar cã botanisti, ornitologi
si alti specialisti vor asista personalului silvic în efectuarea studiului de monitorizare în teren.
Tabel de monitoring pentru problemele biodiversitãtii este asigurat (tabelul 13).

50
Tabelul 13: Indicatorii si procedurile pentru monitorizarea biodiversitãtii si conservãrii solului
Indicatorul Adaptar Metodologia/ Frecventa/ Data Responsabilita (Fluxul) Costul Progr Actiun Indicatorul
ea sursa datelor evaluãrilor tea documentatia evaluãrilor sau esul ea de va fi
indicato cheltuielile atins coresc mãsurat
rului necesare la data tare pentru
de definitia
BL
Cresterea diversitãtii a Studiul în teren a 1 an, anul 2, 3, 5, si mai Moldsilva forest Raport la Moldsilva poartã
speciilor floristice în sectoarelor stabilite departe fiecare 5 ani district (FD) Moldsilva; cheltuielile
sectoarele împãdurite ale pentru monitoring (primãvara si toamna) heads; expertiza raport anual de pentru timpul
proiectului angajatã în baza la Moldsilva la personalului;
contractului; PMU procurarea initialã
PMU a 4 unitãtilor de
GPS (US $1
,000)
Cresterea diversitãtii a Studiul în teren a 1 an, anul 2, 3, 5, si mai Moldsilva FD Raport la Moldsilva poartã
speciilor faunistice în traseelor liniare departe fiecare 5 ani heads; expertiza Moldsilva; cheltuielile
sectoarele împãdurite ale stabilite (primãvara si toamna) angajatã în baza raport anual de pentru timpul
proiectului contractului; la Moldsilva la personalului
PMU PMU
Cresterea abundentei a Studiul în teren a 1 an, anul 2, 3, 5, si mai Moldsilva FD Raport la Moldsilva poartã
speciilor faunistice în traseelor liniare departe fiecare 5 ani heads; expertiza Moldsilva; cheltuielile
sectoarele împãdurite ale stabilite (primãvara si toamna) angajatã în baza raport anual de pentru timpul
proiectului contractului; la Moldsilva la personalului
PMU PMU
Schimbarea densitãtii solului Studiul în teren a 1 an, anul 2, 3, 5, si mai Moldsilva FD Raport la Moldsilva poartã
în sectoarele împãdurite în sectoarelor stabilite departe fiecare 5 ani heads; expertiza Moldsilva; cheltuielile
cadrul proiectului pentru monitoring (toamna) angajatã în baza raport anual de pentru timpul
contractului; la Moldsilva la personalului
PMU PMU
Cresterea orizontului organic Studiul în teren a 1 an, anul 2, 3, 5, si mai Moldsilva FD Raport la Moldsilva poartã
si humusului în sectoarele monitoringului departe fiecare 5 ani heads; expertiza Moldsilva; cheltuielile
împãdurite în cadrul carbonului (toamna) angajatã în baza raport anual de pentru timpul
proiectului contractului; la Moldsilva la personalului
PMU PMU
Micsorarea în vitezã si Studiul în teren a 1 an, anul 2, 3, 5, si mai Moldsilva FD Raport la Moldsilva poartã
cantitate de pierderi de sol în sectoarelor stabilite departe fiecare 5 ani heads; expertiza Moldsilva; cheltuielile

51
 Indicatorul Adaptar Metodologia/ Frecventa/ Data Responsabilita (Fluxul) Costul Progr Actiun Indicatorul
ea sursa datelor evaluãrilor tea documentatia evaluãrilor sau esul ea de va fi
indicato cheltuielile atins coresc mãsurat
rului necesare la data tare pentru
de definitia
BL
sectoarele proiectului pentru monitoring (toamna) angajatã în baza raport anual de pentru timpul
contractului; la Moldsilva la personalului
PMU PMU

52
Monitorizarea altor efectelor asupra mediu
Pot fi alesi cîteva indicatori pentru monitorizarea altor efectelor din partea proiectului asupra
mediu, inclusiv caracteristice sectoarelor, ciclul nutrientilor , calitatea apei, gradiente de
temperaturã, viteza vîntului etc. Totusi, pentru practicabilitate si din punct de vedere a
numãrului relativ de mare a indicatorilor de monitorizare, inclusiv conservarea solului si
efectele de CO2 , s-a hotãrît cã aceste indicatori de mediu (în principiu, climatul) pot fi de o
importantã secundarã si de aceia nu trebuie sã fiu acoperite de sistemul de monitorizare a
proiectului. Activitãtile de monitorizare sînt prezentate în tabelul 14.
Tabelul 14. Actiunile propuse pentru monitorizare

Denumirea actiunilor si a indicilor Responsabili de Perioada de

principali. implementare. implementare
1.Monitoringul vegetatiei forestiere si a Carbonului
1.1.Evidenta si cartarea tuturor sectoarelor A.S.S.”Moldsilva” 2003
incluse în proiect cu utilizarea GPS si GIS.
1.2.Stabilirea de poligoane pentru A.S.S.”Moldsilva” 2003
efectuarea monitoringului
1.3.Supravegherea în timpul plantãrilor Octombrie 2002-
asupra respectãrii prevederilor proiectului A.S.S.”Moldsilva” Octombrie-
privind asortimentul de specii, schemei de noiembrie
plantare, numãrului de plante la ha,
calitãtii pregãtirii solului, a materialului 2005
sãditor si a lucrãrilor.
1.4.Supravegherea asupra respectãrii A.S.S.”Moldsilva” Începînd cu 2003
tehnologiilor de îngrijire si crestere a si pînã în 2016.
culturilor forestiere.
1.5.Verificarea receptiilor tehnice si a A.S.S.”Moldsilva” Anual
inventarierilor anuale ale culturilor
forestiere
1.6.Constiriurea si organizarea unui sistem
de evidentã si supraveghere privind A.S.S.”Moldsilva” Anual.
eventualele incendii forestiere
(stabilirea gradului de risc din punct de
vedere incendiar, numãrul de cazuri,
suprafata afectatã, gradul de afectare a
vegetatiei forestiere, prejudicial cauzat).
2.Monitoringul diversitãtii biologice.
2.1.Identificarea sectoarelor representative A.S.S.”Moldsilva” Anul
pentru monitorizarea diversitãtii biologice. 2003.

2.2.Stabilirea metodologiilor de efectuare A.S.S.”Moldsilva” Anul 2003

a monitoringului floristic si faunistic.

53
Denumirea actiunilor si a indicilor Responsabili de Perioada de
principali. implementare. implementare
2.3.Identificarea zonelor umede, a A.S.S.”Moldsilva” Anul 2003.
izvoarelor, bazinelor, lacurilor, iazurilor si
cartarea lor.
2.4.Efectuarea monitoringului floristic
• în bazã de trasee prin sectoare în A.S.S.”Moldsilva” Anii I, V, X si
diferite perioade ale procesului de XV.
vegetatie;
• supravegherea suprafetei ocupate de
specii exotice si indigene,a
ponderei lor în scopul evidentierii
comportamentului celor exotice.
2.5.Efectarea monitoringului faunistic:
• entomofaunei A.S.S.”Moldsilva” Anii I, V, X si
XV.
• ornitofaunei
• rozãtoarelor
• mamiferelor
3. Monitorizarea mediului.
3.1.Stabilirea poligoanelor representative
privind procesele de stabilizare a solurilor. A.S.S.”Moldsilva” Anul 2003

3.2.Stabilirea metodologiilor de efectuare A.S.S.”Moldsilva” Anul 2003

a monitoringului proceselor de eroziune si
alunecãri.
3.3.Monitoringul proceselor de eroziune : A.S.S.”Moldsilva” Anii V, X si
XV.
• de suprafatã
• liniare
• de adâncime
3.4.Monitoringul proceselor de alunecare A.S.S.”Moldsilva” Anii V, X si XV.
3.5.Monitoringul calitãtii apei în bazinele A.S.S.”Moldsilva” Anii I, V, X si
de apã. XV.
3.6.Ameliorarea peizajului rural national A.S.S.”Moldsilva” Anii I, V, X si
(gradul de împãdurire a teritoriului XV.
comunei, primãriei, judetului).

54
Denumirea actiunilor si a indicilor Responsabili de Perioada de
principali. implementare. implementare
3.7.Monitoringul efectelor ecoprotective A.S.S.”Moldsilva” Anii I, V, X si
exercitate de cãtre vegetatia forestierã XV.
• diminuarea eroziunii pe suprafetele
limitrofe;
• majorarea roadei culturilor agricole
de pe terenurile limitrofe
4.Monitoringul social
4.1.Stabilirea cazurilor de pãsunare
nelegitimã ( numãrul de cazuri, ha, A.S.S.”Moldsilva” Anual
numãrul de capete de vite, prejudiciu
cauzat în lei).
4.2.Utilizarea terenurilor în scopuri de A.S.S.”Moldsilva”
colectare a ierbii (suprafata cositã, Anual
cantitatea colectatã).
4.3.Amplasarea stupilor de albini în A.S.S.”Moldsilva” Anual
terenurile împãdurite(numãrul de stupi pe
sector, suprafatã).
4.4.Utilizarea pãdurilor în scopuri de
recoltare a lemnului: A.S.S.”Moldsilva” Anual
• numãrul de cazuri de tãiere
nelegitimã,numãrul de arbori si
volumul,prejudicial cauzat;
• volumul de masã lemnoasã recoltat
în mod legal de la tãierile de
îngrijire;
4.5.Utilizarea terenurilor în scopuri de
agreement si recreere (numãrul de locuri A.S.S.”Moldsilva” Anul I, V, X
amenajate si utilizate în aceste scopuri, si XV
ponderea lor la numãrul de sectoare,
comune, suprafata lor la suprafata
generalã).
4.6.Utilizarea pãdurilor în scopuri de
recoltare a produselor accesorii A.S.S:”Moldsilva” Anual
(asortimentul si cantitatea recoltatã
raportatã la suprafata propusã de comunã
pentru împãdurire)
4.7.Crearea locurilor de muncã A.S.S.”Moldsilva” Anul I, V, X
si XV

55
Denumirea actiunilor si a indicilor Responsabili de Perioada de
principali. implementare. implementare
5. Monitorizarea utilzãrii preparatelor contra bolilor si vãtãmãtorilor
5.1. Supravegherea stãrii fitopatologice în ASS “Moldsilva” Permanent
plantatiile create
5.2. Alcãtuirea prognozelor privind ASS “Moldsilva” Anual
dezvoltarea focarelor si a proiectelor
mãsurilor de combatere.
5.3. Coordonarea proiectelor cu ASS “Moldsilva” În fiecare caz
autoritãtile publice locale, autoritãtile de
mediu, sanitare si epidemice
5.4. Informarea populatiei despre mãsurile ASS “Moldsilva” În fiecare caz
preconizate,normele
,tehnologiile,perioadele si impactul posibil
asupra sãnãtãtii oamenilor,animalelor
domestice si albinelor.
5.5. Supravegherea efectuãrii mãsurilor ASS “Moldsilva”, În fiecare caz
propuse pentru combaterea vãtãmãtorilor autoritãtile publice
locale, autoritãtile de
mediu, sanitare si
epidemice

14.3 Aranjamentele institutionale si întãrirea capacitãtii

Este cunoscut cã Planul pentru monitorizarea mediului (PMM) recomandã stabilirea
aranjamentelor institutionale necesare si instruirea personalului, pentru a permite
implementarea recomandãrilor evaluãrii mediului. În special, PMM trebuie sã asigure
descrierea aranjamentelor institutionale – cine este responsabil pentru efectuarea mãsurilor de
atenuare si monitorizare (spre ex. pentru functionare, supraveghere, raportare si instruirea
personalului). Pentru a întãri capacitatea de managementul mediului în agentiile responsabile
pentru implementare, PMM poate sã acopere (a) programele pentru asistenta tehnicã, (b)
procurarea echipamentului si materialelor necesare, (c) schimbãrile organizationale. În cele
din urmã, PMM de obicei asigurã (a) planul de implementare pentru mãsuri care trebuie sã
fiu efectuate ca o parte a proiectului, demonstrînd etapele si coordonarea cu planurile pentru
implementarea proiectului; (b) estimãrile cheltuielilor capitale si curente si sursele de
finantare pentru implementarea PMM.
Unitatea pentru Implementarea Proiectului (UIP), care a fost propusã sã fie creatã, va asigura
implementarea PMM. UIP va monitoriza anual si va evalua mersul implementãrii proiectului
si va mãsura impactul activitãtilor proiectului în comparatie cu studiul liniei de bazã efectuat
pe parcursul pregãtirii proiectului. UIP va efectua o analizã sistematicã a impactului si
realizãrile de la activitãtile proiectului si rezultatele activitãtilor de monitorizare vor fi incluse
în procesul de monitorizare ca practicele ameliorate a silviculturii. Mai concret, UIP va fi
responsabil pentru urmãtoarele:
• Asigurarea durabilitãtii activitãtilor de împãdurire prin informatizarea mai amplã,
constientizarea publicului, întãrirea managementului silvic;

56
• Coordonarea proiectulor;
• Evidenta si cartarea fiecãrui sector cu utilizarea GPS si GIS.- anual.
• Supravegherea respectãrii prevederilor proiectului, tehnicii si tehnologiilor de plantare;
• Stabilirea poligoanelor si metodologiilor referitor la mãsurãrile necesare în cadrul
proiectului;
• Efectuarea monitorizãrii ecologice si sociale la faza initialã, - anul V, X si XV;
• Verificarea receptiilor si inventarierilor anuale a plantatiilor;
• Pregãtirea rapoartelor anuale;
• Elaborarea recomandãrilor pentru redresarea si ameliorarea lucrãrilor (repararea,
îngrijirea, întretinere, asigurarea integritãtii etc.)
• Elaborarea recomandãrilor privind gospodãrirea pãdurilor comunale noi create;
• Pregãtirea si desfãsurarea seminarelor, instruirilor în cadrul proiectului.
Pînã la lansarea proiectului, este esential cã personalul Agentiei Nationale pentru Silviculturã
la nivel de întreprindere, responsabili pentru monitorizare, vor fi instruiti privind evaluarea
impactului de mediu. Cursul cu durata de o sãptãmînã si minimum 2 zile în teren va fi de
ajuns. Primul trebuie sã fie efectuat pînã la sfîrsitul anului 2003 si al doilea pînã la sfîrsitul
lunii ianuarie 2004. Este prevãzutã organizarea cursurilor separate pentru personalul silvic:
1) la nivel inferior si mediu (pãdurari si tehnicieni) si
2) la nivel superior (ingineri, ingineri silvici sefi).
Este necesar de inclus în aceste cursuri urmãtoarele teme:
- Strategiile si programele de extindere a terenurilor acoperite cu vegetatia forestierã.
- Extinderea terenurilor acoperite cu vegetatia forestierã – tehnologiile si tehnicã utilizate.
- Dendrologia speciilor principale silvice.
- Mãsurile silvice aplicate la cresterea arborilor în conditiile Republicii Moldova.
- Legislatia silvicã si normale tehnice referitor la responsabilitatea pentru paza si protectia
plantatiilor forestiere.
- Normele bio-tehnice pentru dezvoltarea faunei de vînat în suprafetele noi create.
- Preparatele utilizate pentru combaterea bolilor si vãtãmãtorilor (descrierea, efectele de
protectie, actiunea lor asupra vãtãmãtori si fiinte vii, etc.).
- Protectia muncii si tehnica securitãtii în timpul activitãtilor de plantare, îngrijire si
combatere.
- Stipulãrile legislative si responsabilitãtile referitor la folosirea corectã a preparatelor.
- Metodologiile tehnice privind evaluarea succesului si transferarea plantãrilor în starea de
masiv.

57