Clădirea high-rise și impactul hibridizării spațiului

din zona centrală și sub-centrală a orașului București

I. TEMA ȘI SCOPUL CERCETĂRII
The malls downtown have become the sole providers of structured public places in
Bucharest”
Cf Augutin Ioan, 20071

i. Definirea temei
Prezenta lucrare de cercetare se concentrează pe o analiză aprofundată a problematicii
sociale și de funcționalitate asociate contextului nou-construit de clădiri înalte din zona centrală
si sub-centrală a orașului București. Astfel, prin tema abordată, “Clădirea high-rise și impactul
hibridizării spațiului din zona centrală și sub-centrală a orașului”, cercetarea tratează impactul,
fie el pozitiv, ori negativ pe care aceste enclave contemporane îl au asupra locuitorilor și asupra
relației om-spațiul public. Abordarea aleasă propune chestionarea mai multor parametrii ce țin de
calitatea vieții dar și o analiză a modului de percepere parcurgere al acestui noi oraș în conturarea
unor trasee coerente pentru utilizatori.
ii. Motivația
Motivația elaborării prezentei lucrări a început cu constatarea faptului că țesutul construit
din zona sub-centrală a orașului este treptat înlocuit de noi fragmente ,construcții de înălțimi și
gabarite diferite comparativ cu cele existente . Prin prezența lor ca dominante de masă sau
înălțime, ele ajung sa revitalizeze, ori perturbe. Locuitorii sunt și ei afectați de asemenea,
nemaiputând de cele mai multe ori să țină pasul cu schimbările permanente din jurul locuinței
lor. Aceste schimbări sunt încurajate atât de factori ce țin de un trecut apropiat (demolările
succesive din această zonă, politici de retrocedare, etc..), dar și de factori contemporani ce țin în
principiu de importanța economică dată de aceste zone.
În ciuda numeroaselor clădiri cu valoare semnificativă din punct de vedere istoric și stilistic, de
cele mai mule ori, se refuză medierea dintre nevoile agenților ce doresc dezvoltarea zonei și a
utilizatorilor deja existenți. Astfel, zone cândva destinate exclusiv locuirii și comerțului la scară
mică au fost forțate să preia noi destinații de folosință care ar trebui teoretic să preia o parte din
noile nevoi ale societății contemporane. Prin urmare, se poate afirma că schimbarea constantă,
violentă și mereu radicală a făcut ca Bucureștiul, și în special spațiul său public să capete o
identitate negativă, locuită de un genius loci malefic.
Pentru a restrânge subiectul, cercetarea va viza clădirile și ansamblurile de clădiri
considerate înalte și foarte înalte din zona centrală și sub-centrală București construite după
schimbarea regimului autoritar ( după 1989). Totodată se urmărește și conturarea unui context
european pentru a putea formula posibile moduri de intervenție în astfel de țesuturi eterogene.

1
IOAN, Augustin, The Post-Socialist City, editor Kiril Stanilov, pag 310, “deregtory name for derelict, uncontrolled
and unkept public spaces found in the socially mixed and spatially ambiguous outskirts of Roamnian cities”