SCHIMBARE ȘI ADAPTARE ÎN MEDIUL SOCIO-ECONOMIC, CULTURAL,

EDUCAȚIONAL ȘI ARTISTIC

MRD. POPA MIHAELA LIVIA-UAV ARAD

Adaptarea la condițiile mereu schimbătoare ale mediului socio-economic presupune o

adaptare continuă și la nivel cultural, educațional, artistic.
Cu toții ne dorim să avem parte de un mediu în care să ne dezvoltăm, să creștem, să lăsăm
o urmă a trecerii noastre în spațiul în care trăim.
Lumea este în continuă mișcare, preschimbare. Viteza acestor schimbări este asemănătoare
cu cea a unui tren de mare viteză din Japonia. Dacă nu suntem bine poziționați pe șine riscăm o
deraiere care va duce la modificări ale sănătății noastre fizice și mentale.
De fiecare dintre noi depinde să ne găsim această viteză de reacție , care ne asigură o
adaptare eficientă la condițiile mediului în care trăim, mediu cre mereu se schimbă, exact ca
scenografia unui spectacol în lucru.
Așa cum bine spunea la jumătate secolului al XIX lea marele naturalist Charles Darwin în
cartea sa ,,Despre originea speciilor” , în natură supraviețuiește cel mai puternic. În vremurile
noastre această afirmație, constatare devine ,, supraviețuiește cel care se adaptează mai repede ”.
Putem observa că principala ,,armă” a omului în fața schimbării este: adaptabilitatea .
Cu cât omul este mai adaptabil cu atât schimbările i se par normale, niște pași care îl duc
mai departe.
Aceste schimbări sunt mai pregnante în domeniul socio-cultural ,artistic și educațional.
Aici lucrăm cu mințile creative, cu mințile celor care se formează și reformează la rândul lor
mințile și sufletele celor din jur.
Prin cultură, educație și artă noi oamenii ne luam seva necesară pentru a prinde rădăcini
puternice pe care vântul schimbărilor să nu ne clatine prea mult ci din contră să ne dea un imbold
spre a avansa.
Schimbul constant de idei între oamenii de cultură, artiști, educatori, formatori, profesori
asigură baza necesară pentru un mediu sănătos, ușor adaptabil care sa constituie fermentat pentru un
viitor frumos.
De a lungul istoriei umanității, cei care au asigurat firul Ariadnei în labirintul acestei lumi în
continuă mișcare, au fost cei care au comunicat cu ceilalți prin scris, prin școală, prin artă, prin
cultură.
Orice act artistic pornește dintr-un act de educație și autoeducare, avem multe exemple de
autodidacți. Tot ceea ce se creează devine un act cultural, artistic ,care trece bariera timpului și
devine un reper pentru noi, astfel că noi la rândul nostru creăm noi și noi repere prin acest schimb
de idei.
Schimbarea survine în orice clipă a vieții noastre, de când ne naștem suntem supuși acesteia,
schimbam mediul de acasă, cu cel de la grădiniță , apoi la școală.
Ne schimbăm prietenii, unii rămân în amintirea noastră, alții pur și simplu dispar, apar alții,
care dacă suntem pregătiți ne rămân niște piloni de nădejde de a lungul vieții, niște faruri
călăuzitoare pe mările uneori furtunoase ale vieților noastre.
În ultimii ani viteza de adaptare la schimbare s-a mărit acest lucru se datorează faptului că viteza
vieții de zi cu zi a crescut.
În 2019, când am început să fiu mai atentă la aceste fluctuații, am observat cât de repede se
adaptează cei mai tineri, care poate dintr- o lipsă a fricii ,se avântă mai ușor spre nou, sunt dispuși
să își asue riscuri, învață mai repede să se repoziționeze.
Eu, mai conservatoare fiind , stau și analizez, pun în balanță.Nu este un lucru greșit însă
uneori poate o fi o piedică.
O dată cu venirea lui 2020, lupta cu un inamic invizibil ne-a obligat, poate pe alocuri, forțat,
să ne schimbăm, să ne reconfigurăm.
În domeniul cultural artistic această adaptare a fost una grea ,deși din exterior poate părea
ciudat ca tocmai artiștii, care sunt mereu într-o stare de alertă să se adapteze mai greu, să se reașeze,
să regândească întregul scenariu al unui act artistic, cultural.
Da, este foarte greu când tu ca artist trăiești din și cu emoția directă, din interacțiunea față în
față cu publicul și subit ești pus în fața unui ecran sau la o distanță considerabilă exact de
declanșatorul emoției: omul din public, chipul care îți oglindește trăirea.
Fiind implicată în două ONG culturale și educaționale am observat îndeaproape cum survin
schimbările, cum apare nevoia să te adaptezi la ceea ce cere piața culturala și educațională.
Tinerii ne-au învățat cum mediul online poate să fie un plus, cum stând în fața unui laptop
sau tabletă ești totuți în miezul evenimentelor.
Producând un festival de teatru și muzică în afara Timițoarei a trebuit să ne reconfigurăm
întreg proiectul gândit înainte de martie 2020 și să îl adaptăm noilor condiții. Am decis , întreaga
echipă să așteptăm finalul de vară pentru a vedea dacă aceste condiții nu se mai relaxeză , am redus
considerabil numărul spectatorilor la evenimente dar am mărit numărul evenimentelor pentru a
putea oferi posibilitatea tuturor să participe. Am făcut liste de înscriere eveniment, pentru a vedea
cine și cum își dorește să participe, am conlucrat cu autoritățile locale, cu Poliția, Serviciul de
ambulanță pentru a aveaa toate condițiile sanitare îndeplinite.
Am avut momente de cumpănă pe care le-am depășit tocmai având această capactate ridicată
de adaptare iar atunci când părea că ne lipsește am avut parte de oamenii din jur care ne-au ajutat.
Ăntr-un alt proiect, de data aceasta de conservare a unui moment din județul Arad, am făcut
echipe de intervenție în număr redus, am prelungit perioada de interveție.
Rezultatele ambelor proiecte ne-au demonstrat o dată în plus că viteza de adaptarea la
schimbările care survin în mediul nostru înconjurător, fie el cultural, economic, social, artistic,este
arma noastră secretă la dezvoltarea noastră personală și profesională/
Orice obstacol este de fapt o cărămidă pe care noi construim.
România trece în această perioadă prin diverse transformări politice, economice iar
capacitatea noastră de adaptare și exemplu pe care îl dăm generațiilor care vin, prin prisma
proiectelor cultaral-artistice și educaționale , este plusul valoare pe care îl aducem fiecare dintre noi.
Prin ceea ce oferim ca produs cultural, artistic, suntem și noi o formă de istorici care
creionează viitorul luând ceea ce a fost mai bun din trecut și ne raportăm la condițiile actuale care
așa cum spuneam nu sunt decât niște obstacole reper care ne reconfigurează harta.
Busola noastră interioară formată prin cunoaștere, educație, cercetare este cea care ne
asigură continuitatea/
Adaptarea la schimbare necesită un leadership flexibil.
Acum, mai mult decât oricând, liderii din întreaga lume se confruntă cu schimbare și
complexitate – pandemia de coronavirus ne-a prezentat tuturor noi provocări, noi circumstanțe și
noi incertitudini la locul de muncă. Locurile de muncă s-au transformat, s-au extins, s-au micșorat și
au dispărut; colegii de muncă, colegii de echipă și tehnologia se schimbă rapid.
Și, pe măsură ce se pare că facem un colț cu vaccinurile, iar organizațiile revin treptat la
munca în persoană, va exista un nou set de norme la care să ne adaptam și provocări de depășit.
Adaptabilitatea este o cerință. Deoarece schimbarea este constantă și inevitabilă, liderii trebuie să
fie flexibili pentru a reuși.
Cercetările întrerpinse confirmă acest imperativ de adaptare. Adaptabilitatea înseamnă a
avea acces facil la o serie de comportamente care le permit liderilor să se schimbe și să
experimenteze pe măsură ce lucrurile se schimbă.
Iată ce înseamnă adaptarea la schimbarepentru oamenii din America de Nord și Europa:
 Adaptați-vă la presiunile externe în schimbare cu care se confruntă organizația;
 Ajustați stilul lor de management la situațiile în schimbare;
 Acceptă schimbările ca pozitive;
 Revizuiți planurile după cum este necesar; și luați în considerare preocupările altor
oameni în timpul schimbării.
În schimb, incapacitatea de a se dezvolta sau de a se adapta a fost motivul cel mai frecvent
invocat pentru deraierea carierei în rândul managerilor din America de Nord și Europa.
 Asta pentru că liderii inflexibili limitează adaptabilitatea altora la locul de muncă. Noile
inițiative pot fi oprite sau înăbușite. Rezistența la schimbare poate submina proiectele critice sau
implementarea la nivelul întregului sistem, provocând nu numai eșecuri în curs, ci și ducând la
anxietate și emoții negative din partea celorlalți membri ai echipei. Entuziasmul, cooperarea,
moralul și creativitatea angajaților sunt puse în pericol, ceea ce face cu atât mai dificilă conducerea
afacerii sau a organizației.
Există trei tipuri de flexibilitate :
1. Flexibilitate cognitivă.
Valorificați capacitatea de a utiliza diferite strategii de gândire și cadre mentale.Liderii care
au flexibilitate cognitivă sunt capabili să încorporeze diferite strategii de gândire și cadre mentale în
planificarea, luarea deciziilor și gestionarea muncii de zi cu zi. Ei pot ține în minte simultan mai
multe scenarii și pot vedea când să schimbe și să injecteze o schimbare.
Flexibilitatea cognitivă indică o gândire agilă, divergentă, un interes pentru dezvoltarea de
noi abordări, capacitatea de a vedea și de a folosi noi conexiuni și tendința de a lucra bine în cadrul
organizației. Acești lideri învață ușor din experiență și recunosc când abordările vechi nu
funcționează.
2. Flexibilitate emoțională.
Valorificați capacitatea de a schimba abordarea cuiva de a face față emoțiilor și ale
celorlalți.Liderii cu flexibilitate emoțională își schimbă abordarea de a face față emoțiilor proprii și
ale celorlalți - un domeniu pe care deseori mulți lideri nu o iau în considerare. Un lider flexibil din
punct de vedere emoțional se simte confortabil cu procesul de tranziție, inclusiv durerea, plângerea,
anxietatea și rezistența.
Adaptarea la schimbare necesită a da și a primi între lider și cei care experimentează
schimbarea. Un lider fără flexibilitate emoțională respinge preocupările și emoțiile celorlalți și
oprește discuțiile. În același timp, un lider adaptabil emoțional avansează schimbarea sau agenda.
3. Flexibilitatea dispozițională.
Exersează capacitatea de a rămâne optimist și, în același timp, realist.
Liderii care manifestă flexibilitate dispozițională (sau flexibilitate legată de personalitate)
operează dintr-un loc de optimism bazat pe realism și deschidere. Ei vor recunoaște o situație
proastă, dar în același timp vor vizualiza un viitor mai bun. Ei nu sunt nici orbește pozitivi, nici
pesimiști și defetiști. Ambiguitatea este bine tolerată.
Liderii flexibili la dispoziție văd schimbarea mai degrabă ca pe o oportunitate decât ca pe o
amenințare sau un pericol.
Învățând și exersând comportamente care vă sporesc flexibilitatea cognitivă, emoțională și
dispozițională, puteți deveni mai adaptabil și, la rândul său, îi ajutați pe alții să se
 În calitate de lider, nu trebuie doar să răspunzi schimbărilor care survin, ci și să fii cel care
conduce schimbarea. Pentru a face acest lucru ne putem ghida după următoarele exemple/lecții:
 Fii curios. Pune o mulțime de întrebări. Întrebați, explorați și luați în considerare înainte de
a judeca și a decide.
 Nu vă atașați prea mult de un singur plan sau strategie. Aveți la îndemână planul B (și C).
 Creați sisteme de suport. Nu merge singur. Apelați la mentori, prieteni, antrenori, colegi de
încredere, colegi profesioniști, membri ai familiei și alții pentru a vă servi drept sistem de
sprijin în vremuri de schimbare. Încurajați angajații să facă același lucru.
 Înțelegeți propriile reacții la schimbare. Trebuie să fii clar despre propriile emoții și gânduri
despre schimbări, astfel încât să poți fi direct cu ceilalți.
 Cufundați-vă în medii și situații noi. Faceți acest lucru atunci când vă confruntați cu
schimbare - dar exersați-vă alăturandu-vă la activități, întâlnind oameni noi și încercând
lucruri noi în mod regula

Vă pot spune că viteza cu care ne adaptăm la schimbare poate varia în funcție de diverși
factori, cum ar fi tipul de schimbare, personalitatea individului, nivelul de experiență și
disponibilitatea lui de a se adapta. Unii oameni sunt mai rezistenți la schimbare și poate dura mai
mult pentru a se adapta, în timp ce alții sunt mai deschiși la minte și se pot adapta rapid. În general,
schimbarea poate fi o provocare, dar cu mentalitatea și sprijinul potrivite, cu toții putem învăța să o
acceptăm și să prosperăm în situații noi și nefamiliare.
Da, schimbarea poate fi un declanșator de adaptare. Când ne confruntăm cu situații noi și
nefamiliare, creierul nostru este forțat să se adapteze la schimbări și să găsească noi modalități de
procesare a informațiilor și de a răspunde la mediul nostru. Acest lucru poate duce la formarea de
noi conexiuni neuronale în creier, care ne pot ajuta să învățăm și să dezvoltăm noi abilități. Cu toate
acestea, procesul de adaptare la schimbare poate dura și uneori poate fi inconfortabil sau provocator.
Este important să ne amintim că schimbarea poate aduce și oportunități de creștere și dezvoltare.
noi.