Borul – efecte asupra organismului

cesamancam.ro/borul.html

Liviu Popescu October 4, 2013

Borul este un mineral ce se găseşte în alimente şi în

mediul înconjurător. Încă din anul 1920 borul a fost
cunoscut ca un microelement esenţial pentru plante. Este
suspectat a fi esenţial şi pentru oameni, însă nu există
foarte multe date despre rolurile acestuia în organismul
uman.
Până în prezent s-a descoperit că borul afectează
metabolismul unor minerale ca magneziul, calciul şi
fosforul, creşte nivelul de estrogen, împiedică formarea
cheagurilor de sânge, creşte nivelul de testosteron şi
distruge microorganismele ce produc infecţii la nivelul
vaginului. Activitatea borului influenţează şi compoziţia chimică a sângelui, scheletului
şi a creierului.

Borul este folosit încă din 1963 în tratarea artritei, reducând durerile produse de această
afecţiune şi se presupune că un consum adecvat de bor poate să ajute la prevenirea
acesteia. În prezent se efectuează cercetări în ceea ce priveşte capacitatea borului de a
influenţa în mod pozitiv starea persoanelor ce suferă de osteoporoză.

Doze şi carenţă
Momentan nu există date suficiente pentru a stabili o doză zilnică recomandată, însă se
cunoaşte nivelul minim de bor ce trebuie consumat şi anume 0.25 mg/zi. Există şi o
estimare destul de largă a necesarului zilnic de bor pentru adulţi, aceasta este de 1-6
mg/zi.

Nici carenţa de bor nu a fost foarte bine studiată, dar primele dovezi arată că o cantitate
insuficientă de bor în organism afectează negativ structura oaselor, metabolismul
mineralelor, producţia de estrogen şi funcţia cognitivă.

Excesul de bor
Borul este sigur pentru adulţi şi copii atunci când este folosit în doze mai mici decât
doza maximă admisă prezentă în tabelul de mai jos.
Cantităţi mai mari decât doza maximă admisă pot produce sterilitate masculină,
inflamarea şi exfolierea pielii, convulsii, oboseală, dureri de cap, depresie, diaree şi
iritabilitate.

În cazul femeilor însărcinate, cantităţi mai mari de 17 mg/zi nu sunt recomandate

pentru că pot produce malformaţii congenitale. Acidul boric administrat intravaginal
creşte riscul de malformaţii congenitale de trei ori dacă este folosit în primele patru luni
de sarcină.

1/2
 Doza maximă admisă de bor – mg/zi

Vârstă Bărbaţi Femei Sarcină Alăptare

1-3 ani 3 3 – –

4-8 ani 6 6 – –

9-13 ani 11 11 – –

14-18 17 17 17 17
ani

19+ 20 20 17 17

Anumite tipuri de cancer sunt influenţate de nivelul de estrogen din organism. Borul
influenţează nivelul acestuia şi astfel persoanele ce suferă de afecţiuni ce sunt
influenţate negativ de estrogen trebuie să limiteze cantitatea de bor din alimente şi să
nu consume suplimente alimentare ce îl conţin.

Persoanele ce suferă de afecţiuni ale rinichilor nu trebuie să consume suplimente

nutritive ce conţin bor.

Surse de bor
Cele mai importante surse alimentare de bor sunt: avocado, alune, nuci, brocoli, pere,
portocale, ceapă, morcovi, struguri roşii, mere roşii, banane, prune, fasole, stafide,
lapte, cafea şi naut.

2/2