Universitatea Dunarea de Jos, Facultatea de Educatie Fizica și Sport 

PORTOFOLIU

METODICA ȘI PRACTICA GIMNASTICII ȘCOLARE

Student: Morar Sabina-Livia

Conversie profesională An I, sem. I

Disciplina: METODICA ȘI PRACTICA GIMNASTICII ȘCOLARE

Prof. univ. dr. Nanu Liliana

‘‘Să te cunoști, să te stăpânești,să te învingi, iată

frumuseția eternă a sportului, aspirațiile
adevăratului sportiv și condițiile succesului său„ –
Pierre de Coubertin.

1
 CUPRINS

I. Pozițiile fundamentale în
gimnastică.......................................................................3
II. Actiunile de
raport……………………………………………………………...8

III. Comanda, modul de alcătuire și schimbarea a 3 tipuri de formatii la

alegere……………………………………………………………………....12

IV.  Alcatuirea si descrierea a unui complex de exercitii de dezvoltare

fizica generala-10exerciții………………………………………………….....13

V. REFERAT: Sănătatea și sportul...........................................................................18

VI. Bibliografie...........................................................................................................21

2
 I. POZIȚIILE FUNDAMENTALE ÎN GIMNASTICĂ

Poziţiile fundamentale în gimnastică sunt evidenţiate în figura de mai jos.

1. STÂND: executantul se află într-o poziţie controlată în picioare, sprijinul

picioarelor pe sol este pe toată talpa cu greutatea corpului egal repartizată pe picioare, cu
călcâiele lipite pe aceeaşi linie şi vârfurile depărtate la o jumătate de talpă, cu
musculatura gambelor şi coapselor bine încordată, cu abdomenul supt, cu pieptul uşor
proiectat spre înainte, cu umerii traşi în jos şi spre înapoi, cu braţele întinse pe lângă
corp, cu palmele orientate spre coapse, cu capul sus şi privirea orientată spre înainte .

3
 1. STÂND

2. PE
GENUNCHI
6.ATÂRNAT

POZIŢII ÎN

GIMNASTICĂ

5.SPRIJIN 3. AŞEZAT

4. CULCAT

Derivate ale poziţiei stând:

 pe ambele picioare pe toată talpa: apropiat; depărtat (frontal - lateral, sagital -

înainte); încrucişat (cu piciorul dr./ stg. înainte); fandat – fig.2 (a. lateral; b. înainte; c.
înapoi);

4
 a b c

Fig. 2.

 pe ambele picioare pe vârfuri: apropiat; depărtat (frontal sau lateral, sagital sau
înainte); încrucişat (cu piciorul dr./ stg. înainte); ghemuit (cu / fără sprijin);
 pe un singur picior, cu celălalt picior sprijinit: întins (înainte / lateral / înapoi) sau
îndoit (înainte / lateral / înapoi);
 pe un singur picior cu celălalt picior susţinut: întins (înainte / lateral / înapoi) sau
îndoit (înainte / lateral / înapoi).
2. PE GENUNCHI: sprijinul corpului executantului se realizează pe ambii
genunchi şi pe partea anterioară a gambelor apropiate, vârfurile picioarelor întinse
sprijinite pe sol, coapsele apropiate, abdomenul supt, umerii traşi în jos şi spre înapoi,
braţele întinse cu palmele orientate spre coapse, capul sus cu privirea spre înainte.

Derivate ale poziţiei pe genunchi:

 pe ambii genunchi: apropiat, cu gambele apropiate / depărtate; depărtat, cu

gambele apropiate / depărtate; încrucişat, cu piciorul dr./stg. înainte, cu sprijin înainte
pe palme, pe genunchi pe călcâie aşezat;
 pe un genunchi: celălalt picior sprijinit întins / îndoit, înainte / lateral / înapoi;
celălalt picior susţinut întins / îndoit, înainte / lateral / înapoi, cu sprijin înainte pe palme.

5
 3. AŞEZAT: corpul executantului se sprijină pe bazin, coapse şi gambe, picioarele
întinse şi apropiate, trunchiul pe verticală, braţele pe lângă trunchi cu palmele sprijinite
pe sol, umerii traşi în jos şi spre înapoi, capul sus, privirea spre

înainte.

Derivate ale poziţiei aşezat:

 apropiat / depărtat / încrucişat: cu picioarele întinse / îndoite;

 echer apropiat / depărtat / încrucişat: cu picioarele întinse / îndoite;
 lateral (costal) pe coapsa dr./ stg: cu picioarele întinse / îndoite;
 ghemuit.
4. CULCAT: poziţie fundamentală în care corpul executantului se găseşte
aproape în totalitate cu partea dorsală în contact cu solul (suprafaţa de reazem), axa
longitudinală a corpului fiind paralelă cu solul.

Derivate ale poziţiei culcat:

 dorsal: cu picioarele apropiate / depărtate, întinse / îndoite;

 facial: cu picioarele apropiate / depărtate, întinse / îndoite;
 lateral (costal): cu picioarele apropiate / depărtate, întinse / îndoite.
5. SPRIJIN: poziţie fundamentală specifică lucrului pe aparate, dar se poate
realiza şi pe sol, corpul executantului având axa (linia) umerilor deasupra punctelor de
reazem.

Derivate ale poziţiei sprijin:

 simplu: înainte / înapoi / lateral / echer / călare;

 mixt: stând / pe genunchi / culcat.
6. ATÂRNAT: poziţie fundamentală specifică lucrului la aparate în care corpul
executantului are axa (linia) umerilor sub nivelul punctelor de apucare.

6
 Derivate ale poziţiei atârnat:

 simplu (de mâini) pe verticală: înapoi / răsucit / echer / răsturnat / îndoit;

 agăţat: de ambii genunchi; de un genunchi; de vârfuri.
La nivel segmentar sistematizarea poziţiilor şi mişcărilor cuprinde:

Segmente: CAP - GÂT

Poziţii: cap aplecat înainte/înapoi/lateral; cap răsucit spre stg./dr.;

Mişcări: aplecare înainte (flexie); aplecare înapoi (extensie); răsucire spre

stg./dr.; rotare; balansare.

Segmente: BRAŢE

Poziţii:

 braţe întinse pe direcţii principale ( înainte, lateral, sus, jos);

 braţe întinse pe direcţii intermediare (înainte jos, înainte sus, lateral jos, lateral
sus, înapoi jos);
 braţe întinse pe direcţii oblice (oblic înainte jos, oblic înainte sus, oblic înapoi
jos);
 braţe îndoite (mâinile pe creştet, la ceafă, pe umeri, la piept, pe şolduri, pe
genunchi;
 braţe îndoite în unchi drept – în sus, în jos, înainte, în planuri asimetrice;
 braţe încrucişate – întinse / îndoite;
 braţe rotunjite (coroană) – jos, înainte, sus, lateral.
Mişcări: - îndoire; întindere; ridicare; coborâre; răsucire; rotare; balansare;
ducere; mişcare de val.

Segment: TRUNCHI

7
 Poziţii: trunchi înclinat; trunchi aplecat; trunchi îndoit; trunchi răsucit (spre
stg./dr.).

Mişcări: înclinări; aplecări; îndoiri; extensii; răsuciri; rotări; balansări.

Segmente: PICIOARE

Poziţii:stând; pe genunchi; aşezat; culcat; sprijin.

Mişcări: îndoire; întindere; ridicare; coborâre; răsucire; rotare; ducere;

balansare; mişcare de val.

II. ACȚIUNILE DE RAPORT

Acțiunea de raport – reprezintă suportul organizatoric al lecţiilor, mai ales la

începutul şi sfârşitul acestora și se face la începutul orei de educație fizică de către elevul
de serviciu sau unul dintre executanți.

Adunarea-reprezintă acțiunea de grupare a executanților într-o formație

comandată, indicându-se totodată o bază și locul de adunare. Exemplu: Grupă, studentul
X bază, în colţul stâng din faţa oglinzilor…în linie pe un singur rând în stânga lui…în
„n” secunde…”adunarea”.

Alinierea – reprezintă acţiunea de ordonare a executanţilor într-o formaţie dată. La

comanda „v-aliniaţi”, executanţii vor întoarce capul spre dreapta, vor îndoi braţul drept,
mâna pe şold şi cu paşi mici şi repezi, înainte, înapoi, lateral stânga sau dreapta; se vor
alinia astfel încât fiecare să vadă pieptul celui de-al patrulea executant. În practică se
poate folosi şi alinierea spre stânga, comanda fiind: „spre stânga v-aliniaţi”. Execuţia
este identică cu alinierea spre dreapta, doar privirea şi braţul îndoit sunt opuse.

8
 Poziţia „drepţi” – poziţie fundamentală în disciplinele gimnice – trecerea în alte
poziţii făcându-se din poziţia de „drepţi”. Comanda pentru luarea acestei poziţii este :
„Atenţie…drepţi!” sau „Grupă, clasă…drepţi!”

Poziţia „drepţi” este corectă când:

 corpul executantului are o atitudine dreaptă, naturală, cu greutatea repartizată

egal pe ambele picioare, călcâiele lipite;
 vârfurile picioarelor sunt depărtate pe linia frontului la o lăţime de talpă;
 genunchii bine întinşi;
 abdomenul este supt şi pieptul uşor proiectat spre înainte;
 braţele sunt întinse pe lângă corp cu palmele spre interior, degetele întinse
ating coapsele;
 umerii sunt pe aceeaşi linie, traşi în jos şi spre înapoi;
 capul cu privirea orientată spre înainte.
În această poziţie, musculatura întregului corp se află într-o contracţie accentuată,
consumul de energie fiind semnificativ, oboseala intervenind repede; aceasta
constituie motivul pentru care nu se abuzează în menţinerea ei.

Comanda „repaus” – determină luarea unei poziţii cât mai lejere, cât mai relaxate
pentru odihnă, poziţie care diferă de la o situaţie la alta în funcţie de dispunerea
executanţilor. În gimnastică sunt folosite următoarele tipuri de repaus:

 „pe loc repaus” în formaţie strânsă (în linie) este comanda la care executanţii
duc energic piciorul stâng înainte, braţele libere pe lângă corp, greutatea corpului fiind
repartizată mai mult pe piciorul drept, fără a face alte mişcări şi fără a părăsi formaţia
continuând să fie atenţi la cel care comandă.
 „pe loc repaus” în formaţie lărgită (în coloană) este comanda la care executanţii
duc lateral piciorul stâng la lăţimea umerilor, greutatea corpului fiind repartizată pe
ambele picioare, braţele înapoi, mâna stângă apucă încheietura mâinii drepte.

9
  „de voie pe loc repaus” este comanda care se poate da atât în formaţie strânsă cât
şi în formaţie lărgită (rărită), fiind identică cu modul de execuţie a acestora, executanţii
putând vorbi încet sau îşi pot aranja echipamentul, fără a părăsi formaţia.
 „în repaus rupeţi rândurile – marş” este comanda care permite executanţilor
părăsirea formaţiei după ce execută trei paşi de front, sau părăsesc pur şi simplu
formaţia.
Numărătoarea – este folosită atât pentru controlul efectivului grupei cât şi pentru
alcătuirea sau desfăşurarea diferitelor formaţii.

Comanda este : „de la dreapta (stânga) în continuare – număraţi”.

Executanţii vor începe să numere de la dreapta sau stânga cu întoarcerea scurtă a

capului spre stânga sau spre dreapta în momentul pronunţării cifrei corespunzătoare
poziţiei în care se găsesc, după care capul revine în poziţia iniţială. Ultimul executant
face un pas înainte şi rosteşte cifra care încheie numărătoarea după care se integrează în
formaţie.

Există situaţii când trebuie realizate diferite desfăşurări sau treceri dintr-o formaţie
în altă, fiind necesară o comandă care să asigure o anumită cadenţă de numărătoare, caz
în care comanda va fi: „de la dreapta (stânga), câte 2 sau câte 3 sau câte 4… –
număraţi”. La această comandă, executanţii vor trebui să numere, păstrând modul de
realizare amintit anterior, cu menţiunea că aceştia vor trebui să numere câte 2 (1, 2, 1, 2)
sau câte 3, în funcţie de comanda primită.

Raportul – este reprezentat de momentul organizatoric la începerea lecţiilor de

educaţie fizică şi este prezentat de unul dintre executanţi. Comenzile pregătitoare
raportului sunt : Grupă… drepţi; v – aliniaţi; drepţi; de la dreapta/stânga în
continuare – numără; drepţi; grupă, pentru raport… înainte/spre stânga/spre dreapta
(în funcţie de locul în care se găseşte cel care primeşte raportul).

10
 Formula de raport este: „Domnule profesor, grupa…cu un efectiv de …este
pregătită pentru începerea lecţiei de gimnastică. Raportează student, elev...” După
această formulă, profesorul salută grupa. Grupa răspunde salutului într-un singur glas,
tare şi clar. După salut, executantul care a dat raportul dă comanda „pe loc repaus” şi se
deplasează în flancul stâng sau drept al formaţiei.
Întoarcerile pe loc – sunt acţiuni care se folosesc în scopul schimbării direcţiei
frontului după necesitate.

Întoarcerile se execută la comanda: „la stân – ga”; „la dreap – ta”; „la stânga – mpre
– jur”; „jumătate la stân – ga”; „jumătate la dreap – ta”. Întoarcerile la stânga / dreapta
presupun acţiuni de schimbarea a direcţiei cu 90 0, întoarcerile la stânga-mprejur –
schimbări ale direcţiei cu 1800, iar întoarcerile jumătate stânga/dreapta – schimbări ale
direcţiei cu 450. Se pot executa într-un singur timp prin săritură sau în doi timpi: pe
timpul 1 se execută întoarcerea pe călcâiul piciorului de pe partea întoarcerii şi pe vârful
piciorului opus; pe timpul 2 se apropie piciorul dinapoi de cel dinainte.

COMENZILE PREGĂTITOARE RAPORTULUI:

Adunarea - Clasă... elevul X bază, în colțul stâng de lângă ușă, în linie pe un singur
rând în stânga lui în 5 secunde ....adunarea.
Poziția de drepți - Clasă...drepti!
Alinierea - Spre stânga... v-aliniați!
Poziția de drepți - Clasă...drepți!

11
 Numărătoarea- De la dreapta în continuare numără.
Poziția de drepți - Clasă...drepți!

RAPORTUL:
Formula de raport - Clasă pentru raport...înainte! Domnule profesor, clasa a VI-a A,
cu un efectiv prezent de 20 de elevi este pregătită pentru începerea lecției de gimnastică.
Raportează elev, M.L.
Profesorul salută clasa: Bună ziua!
Clasa răspunde salutului într-un singur glas, tare şi clar: Bună ziua!
Comanda ,,repaus''- Clasă ...pe loc repaus.

ÎNTOARCERILE PE LOC
Acţiuni care se folosesc în scopul schimbării direcţiei frontului după necesitate.
 Comanda- „la stân – ga”;
„la dreap – ta”;
„la stânga – mpre – jur”;
„jumătate la stân – ga”;
„jumătate la dreap – ta”.

Se pot executa într-un singur timp prin săritură sau în doi timpi: pe timpul 1 se
execută întoarcerea pe călcâiul piciorului de pe partea întoarcerii şi pe vârful piciorului
opus; pe timpul 2 se apropie piciorul dinapoi de cel dinainte.

III.COMANDA, MODUL DE ALCĂTUIRE ȘI SCHIMBARE

A TREI FORMAȚII LA ALEGERE

1. Formație de adunare – din linie pe un singur rând ,în linie pe două rânduri

12
 Comanda: Clasă...în linie pe un singur rând...aduna-rea!
Comanda: Clasă...în linie pe două rânduri...marș!
Pentru realizarea aceste-i schimbării a formației de lucru se numără din partea
dreaptă câte doi astfel:-T1 numărul doi execută un pas înainte cu piciorul stâng
- T2 pas lateral spre dreapta astfel încât numărul doi devine numărul unu
-T3 se aduce piciorul stâng lângă cel drept.

2. Formație de deplasare - desfăşurarea din coloană câte doi în două coloane câte
doi prin ocolire
Se numără câte doi în adâncime. Coloana se deplasează pe mijlocul sălii.
Comanda: Clasă...prin ocolire spre stânga, numărul 1, și spre dreapta, numărul 2,
alternativ – ,,marș”!
Coloana se împarte în două, numerele unu ocolesc spre stânga, iar numerele doi spre
dreapta.
La întâlnirea coloanelor se comandă: Clasă...în coloană câte doi – ,,marș”!

3. Formație de lucru - desfăşurarea din linie pe un rând în formaţie câte trei în

trepte.
Comanda: Clasă...drepți!
Clasă... de la dreapta în continuare câte trei numără!
Clasă...pentru desfășurare în formație de lucru în trepte, numerele 1- doi pași înainte,
numerele 2 - patru pași înainte, numerele 3 - șase pași înainte...marș!

IV.ALCĂTUIREA ȘI DESCRIEREA UNUI COMPLEX DE EXERCIȚII

DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ (10 exerciții)

13
Exercițiul nr.1:
P.I.: stând depărtat cu mâinile la umerii:
T1 – întinde brațul stâng lateral;
T2 – întinde brațul drept lateral;
T3 – aplecarea trunchiului la orizontal;
T4 – răsucirea trunchiului spre stânga;
T5 - răsucirea trunchiului spre dreapta;
T6 – ridicarea trunchiului;
T7 - răsucirea trunchiului spre stânga cu brațele lateral;
T8 - revenire în poziția inițială.

Exercițiul nr.2:
P.I.: stând:
T1 – ridicarea brațului stâng înainte;
T2 – ridicarea brațului drept înainte;
T3 – ducerea brațului stâng lateral;
T4 – ducerea brațului drept lateral;
T5 – ridicarea brațului stâng sus;
T6 – ridicarea brațului drept sus;
T7 – ridicarea pe vârfurii;
T8 - revenire în poziția inițială.

Exercițiul nr.3:
P.I.: culcat cu brațele sus :
T1 – ridicare în sezând, simultan cu apucarea piciorului stâng la nivelul gambei ;
T2 - revenire;
T3 - ridicare în sezând, simultan cu apucarea piciorului drept la nivelul gambei
T4 - revenire;

14
T5 - ridicarea bratului drept simultan cu piciorul stang si atingerea lui ;
T6 - ridicarea bratului stang simultan cu piciorul drept si atingerea lui ;
T7 – ridicare în echer;
T8 - revenire în poziția inițială.

Exercițiul nr.4:
P.I. șezând călare pe banca de gimnastică:
T1 - flexia capului;
T2 - revenire;
T3 - extensia capului;
T4 - revenire;
T5 - răsucirea capului spre stânga;
T6 - revenire;
T7 - răsucirea capului spre dreapta;
T8 - revenire în P.I.

Exercițiul nr.5:
P.I.: culcat dorsal cu mâinile la ceafă:
T1- ridicarea picioarelor la 450;
T2-3- balansarea ambelor picioare sus-jos;
T4- revenire;
T5- ridicarea picioarelor în echer;
T6- ridicarea brațelor înainte către vârfurile picioarelor;
T7- ghemuire;
T8- revenire.

Exercițiul nr.6:
P.I.: sprijin ghemuit înainte:
T1 - întinderea piciorului stâng înapoi;

15
T2 - întinderea piciorului drept înapoi;
T3 - îndoirea braţelor şi coborârea corpului pe sol;
T4 - întinderea braţelor cu ridicarea corpului de pe sol;
T5 - îndoirea piciorului stâng înainte, sprijin pe talpă;
T6 - îndoirea piciorului drept înainte, sprijin pe talpă;
T7 - săritură dreaptă pe verticală simultan cu ridicarea braţelor prin înainte sus;
T8 - revenire în P.I.

Exercițiul nr.7:
P.I.: pe genunchi:
T1- ridicarea brațelor înainte;
T2- aplecarea trunchiului și sprijinirea pe genunchi și pe palme;
T3- flexarea brațelor și apropierea corpului cât mai mult de sol;
T4- revenire în poziția pe genunchi și pe palme;
T5- ridicarea trunchiului paralel cu solul, cu sprijin pe palme și pe vârfuri;
T6- menținerea corpului în linie dreaptă care pleacă din vârful capului până în vârful
picioarelor;
T7- revenire în poziția pe genunchi și pe palme;
T8- revenire în poziția inițială.

Exercițiul nr.8:
P.I.: culcat pe spate, cu brațele lateral, sprijinit pe sol, cu palma în jos:
T1 - îndoirea genunchilor la piept;
T2 - întinderea picioarelor la verticală;
T3 - coborârea picoarelor la piept;
T4 - revenire în poziția inițială;
T5 - ridicarea trunchiului la verticală, în poziție șezând, simultan brațele sunt ridicate
lateral;

16
T6 - aplecarea trunchiului înainte cu ducerea brațelor întinse la vârful picioarelor;
T7 - revenire în poziția șezând cu trunchiul la verticală, simultan brațele sunt ridicate
lateral;
T8 - revenire în poziția inițială.

Exercițiul nr.9:
P.I.: stând cu vârful picioarelor apropiate și cu mâinile pe șold:
T1 – T4 - Sărituri ca mingea pe loc;
T5 - săritură cu depărtarea picioarelor și ducerea brațelor în lateral;
T6 - săritură cu apropierea picioarelor și ridicarea brațelor în sus;
T7 - săritură cu depărtarea picioarelor și coborârea brațelor în lateral;
T8 - revenire, prin săritură, în poziţia iniţială.

Exercițiul nr.10:
P.I.: stând uşor depărtat:
T1 - ridicarea braţelor înainte;
T2 - ridicarea braţelor sus;
T3 - coborârea braţelor cu mâini pe umeri;
T4 - ridicarea braţelor sus;
T5 - coborârea braţelor lateral;
T6 - îndoirea braţelor cu mâini pe umeri;
T7- revenire în stând uşor depărtat cu braţele lateral;
T8 - revenire în stând uşor depărtat.

17
 V. REFERAT: Sănătatea și sportul

În mod tradi ţional, oamenii au definit sănătatea în diferite moduri. O persoană de

conducere cu structură atletică va spune că sănătatea înseamnă practicarea cu
regularitate a unui complex de exerciţii şi asiguarea unor mese pregătite cu atenţie
pentru menţinerea unei greutăţi normale şi a unei condiţii fizice bune. Un medic va
considera sănătatea ca fiind absenţa bolii. Un psiholog va argumenta că sănătatea

18
include capacitatea de soluţionare a problemelor emoţionale şi a traumelor. Totuşi,
majoritatea specialiştilor privesc aceste definiţii cât şi altele referitoare la sănătate ca
fiind incomplete.
În conformitate cu aceşti specialişti, prevenţia şi tratamentul problemelor de sănătate
necesită o definiţie apropiată conceptului de sănătate.
Ce este sănătatea ?
Punctul de vedere modern este acela c ă, s ă n ă t a t e a are câteva dimensiuni –
emoţională, intelectuală, fizică, socială şi spirituală, fiecare dintre acestea contribuind la
condiţia de bunăstare a unei persoane. Pentru menţinerea unei sănătăţi bune, o persoană
trebuie să-şi examineze fiecare din aceste dimensiuni şi să se orienteze în sensul în care i
se permite nu doar să trăiască o perioadă lungă de timp, ci de asemenea să se bucure de
viaţă pe de-a-ntregul.
În 1967, OMS a declarat că sănătatea este o stare totală de bunăstare fizică,
mentală şi socială şi nu în principal absenţa bolii sau a unei infirmităţi.
Sănătatea fizică se referă la starea organismului şi la răspunsurile acestuia în
faţa vătămărilor şi a bolii. Pentru menţinerea unei condiţii fizice bune, a unei sănătăţi
fizice este important să adoptăm acele conduite ce ne conferă o bunăstare fizică. De
exemplu, evitarea ţigărilor, a consumului de alcool, alimentaţia moderată sunt doar
câteva obiceiuri ce asigură o bună sănătate fizică. Exerciţiile fizice adecvate, un efort cât
şi un repaos echilibrat, menţinerea unei greutăţi normale şi alegerea inteligentă a
mâncărurilor, evitarea abuzurilor alimentare ne ajută de asemenea să ne menţinem
starea de sănătate a organismului.
Stilul de viață sănătos este un obiectiv pe care ni-l impunem cu toții. Pe lângă
aspectele legate de alimentație, ne axăm foarte mult pe practicarea unui sport. Mișcarea
reprezintă, conform medicilor, un izvor nesecat de sănătate.
Sportul crește durata de viață. Acest lucru este valabil atunci când facem în mod
regulat mișcare. Oamenii de știință au descoperit că oamenii care fac sport zilnic au

19
lungimea telomerelor mai mare, acestea fiind secțiuni de ADN ce au rolul de proteja
capetele cromozomilor în timpul diviziunii celulare.
De asemenea, exercițiile fizice mențin sănătatea inimii și ajută la prevenirea
timpurie a organismului. Efortul fizic regulat reduce în sânge nivelul de colesterol și
trigliceride. Astfel, vasele de sânge sunt mai sănătoase, flexibile, iar circulația sângelui
se face fără dificultate. Practicarea sportului previne formarea plăcilor de grăsime la
nivelul inimii, creierului, rinichilor și a altor organe.
Sportul reprezintă un puternic stimulent metabolic. Procesele metabolice, reacțiile
chimice, enzimatice și de regenerare sunt intensificate de efortul fizic regulat. De
asemenea, masa musculară crește, funcțiile inimii, ale plămânilor, rinichilor și ale
sistemului nervos se îmbunătățesc cu ajutorul sportului. Un alt aspect de luat în seamă
este accelerarea eliminărilor din corp a toxinelor și a deșeurilor metabolice.
Obezitatea este o afecțiune cu care se confruntă tot mai multă lume. De aceea, este
indicat să facem mișcare 30 de minute pe zi. Sportul ne ajută să ne menținem greutatea
corpului în limite egale. Tototdată, se schimbă în organism raportul grăsime – mușchi în
favoarea țesutului muscular. O masă musculară dezvoltată ne ajută să ardem mai ușor
grăsimile.
Mișcarea are rolul de a întări oasele și de a preveni osteoporoza. Femeile care duc
o viață activă au o densitate osoasă înaltă, deși odată cu avansarea în vârstă sunt
predispuse să sufere de osteoporoză. Astfel, se sporește mineralizarea oaselor, întărirea
articulaţiilor, tendoanelor și a fasciilor musculare. Conform studiilor, se reduce riscul de
a suferi de fracturi ale oaselor vertebrale și ale șoldului.
Nu în ultimul rând, practicarea sportului ne ajută să ne îmbunătățim funcțiile
mentale. Mișcarea zilnică ne asigură o mai bună circulație a sângelui la nivelul
creierului, se pompează mai mult oxigen și se activează anumite proteine la nivelul
creierului ce au rolul de a stimula celule nervoase noi. Vom gândi mai rapid, mai
limpede și vom dobândi noi reflexe mentale.

20
 Sportul reduce stresul și depresia deoarece exerciții stimulează producerea de
endorfine. Acești potențiatori naturali ai bunei-dispoziții sunt cei care pot menține stresul
și depresia la un nivel minim, înbunătățind și calitatea somnului.
Sportul te ajută să menții greutatea optimă deoarece sporturile individuale, cum ar
fi alergarea, mersul cu bicicleta sau ridicarea greutăților, sunt modalități deosebit de
eficiente de a arde calorii și/sau de a-ți dezvolta masa musculară.
Practicarea frecventă a exercițiilor fizice, la ora de educație fizică și sport, încă din
copilărie te ajută la o dezvoltare fizică armonioasă, prin menținerea unei posture corecte
a corpului în activitatea de zi cu zi și să previi apariția și corectezi deficiențele fizice .
Starea permanent de contracție a mușchilor, numită tonus muscular contribuie la fixarea
articulațiilot.
Gimnastica recuperatorie este recomandată în diferite leziunii și afecțiunii
medicale având printer beneficii și creșterea rezistenței corporal, formarea unor mușchii
puternici și articulații flexibile.
Sănătatea nu poate fii opera exclusivă a sistemului medical.

Bibliografie

21
Nanu Liliana, Curs de gimnastică, Editura Fundației universitare ,,Dunărea de Jos'',
Galați, 2003.

22