UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

DISCIPLINA: EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Lucrare individuală

Studiu de impact asupra mediului privind transportul cotidian

A efectuat: masterand Gr. EE-22M

Danu CIBOTARI

A verificat: Prof. Petru TODOS

 Chișinău 2023
Cuprins:

Introducere
1.1. Context
1.2. Obiectivele studiului
1.3. Metodologie

Importanța transportului cotidian și impactul asupra mediului

2.1. Definiția transportului cotidian
2.2. Rolul transportului în societate și economie
2.3. Efectele negative ale transportului asupra mediului

Tipuri de transport cotidian

3.1. Transportul individual cu autovehicule
3.2. Transportul în comun
3.3. Transportul alternativ: mersul pe jos, cu bicicleta etc.

Impactul asupra calității aerului și emisiile de gaze cu efect de seră

4.1. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de autovehicule
4.2. Calitatea aerului și poluarea atmosferică în zonele urbane
4.3. Impactul asupra sănătății umane

Consumul de combustibili fosili și epuizarea resurselor naturale

5.1. Consumul de combustibili fosili în transportul cotidian
5.2. Aglomerația rutieră și pierderea de timp și energie
5.3. Impactul asupra rezervelor de combustibili fosili și riscul de epuizare

Impactul asupra calității vieții și zgomotul generat de trafic

6.1. Impactul zgomotului asupra sănătății și bunăstării umane
6.2. Impactul asupra comunităților locale și calității vieții

Impactul asupra mediului urban și utilizarea terenurilor

7.1. Infrastructura rutieră și ocuparea terenurilor
7.2. Fragmentarea habitatelor și pierderea biodiversității
7.3. Impactul asupra calității mediului urban și a spațiilor verzi

Soluții și măsuri de reducere a impactului asupra mediului

8.1. Promovarea transportului public și a mobilității durabile
8.2. Utilizarea vehiculelor electrice și hibride
8.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și pietoni
8.4. Implementarea politicii de telecommuting și flexibilitate în programul de lucru

Impactul economic și social al transportului cotidian

9.1. Costurile economice ale poluării generate de transport...........................................
9.2. Impactul asupra sărăciei energetice și inegalității sociale.....................................................
9.3. Promovarea mobilității sociale și incluziunea comunităților defavorizate......................

Concluzii
Bibliografie
Introducere

Transportul cotidian este o parte esențială a vieții moderne, susținând mobilitatea persoanelor
și a bunurilor în cadrul comunităților. Cu toate acestea, o dezvoltare rapidă și necontrolată a
transportului cotidian a generat numeroase probleme, cu consecințe semnificative asupra
mediului înconjurător. Acest studiu are ca scop analiza impactului transportului cotidian
asupra mediului și identificarea măsurilor și soluțiilor potențiale pentru a minimiza aceste
efecte negative.

Transportul cotidian implică utilizarea autovehiculelor, transportul în comun și alte forme de

mișcare în mediul urban sau suburban, inclusiv mersul pe jos și utilizarea bicicletelor. Cu
toate că acest transport este vital pentru a satisface necesitățile noastre zilnice, are o serie de
consecințe asupra mediului.

Unul dintre cele mai evidente efecte negative ale transportului cotidian este poluarea
atmosferică. Autovehiculele care funcționează pe bază de combustibili fosili eliberează
substanțe nocive în aer, cum ar fi dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot și
particule fine. Aceste emisii poluante contribuie la schimbările climatice și la degradarea
calității aerului, având un impact direct asupra sănătății umane și a ecosistemelor.

Consumul ridicat de combustibili fosili în transportul cotidian contribuie și la epuizarea

resurselor naturale. Rezervele de petrol și gaz sunt finite, iar utilizarea lor extensivă pentru
transport generează o presiune asupra acestor resurse limitate. De asemenea, aglomerația
rutieră în orașe duce la pierdere de timp și energie, cu consecințe economice și de mediu.

Impactul transportului cotidian asupra calității vieții și mediului urban este un alt aspect
important de luat în considerare. Zgomotul generat de trafic poate afecta negativ sănătatea și
bunăstarea locuitorilor, iar utilizarea extensivă a terenurilor pentru infrastructura rutieră poate
conduce la pierderea spațiilor verzi și fragmentarea habitatelor naturale.

Totuși, există soluții și măsuri care pot reduce impactul transportului cotidian asupra
mediului. Promovarea transportului public, utilizarea vehiculelor electrice și hibride,
dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și pietoni, precum și implementarea politicii de
telecommuting și flexibilitate în programul de lucru sunt doar câteva dintre opțiunile care pot
contribui la crearea unui sistem de transport mai sustenabil și mai prietenos cu mediul
înconjurător.

Prin acest studiu de impact asupra mediului privind transportul cotidian, vom obține o mai
bună înțelegere a consecințelor negative ale transportului asupra mediului și vom putea
identifica și promova soluții eficiente pentru a reduce aceste efecte nocive. Astfel, putem
contribui la crearea unui viitor durabil, în care transportul cotidian să fie compatibil cu
protecția mediului și să asigure o calitate superioară a vieții pentru toți locuitorii planetei
noastre.
1. Introducere
1.1. Context:
Studiul de impact asupra mediului privind transportul cotidian este realizat într-un context
global în care creșterea urbanizării și a mobilității populației a dus la o dependență tot mai
mare de mijloacele de transport. Această creștere a transportului cotidian a generat
numeroase probleme legate de mediu, inclusiv poluarea atmosferică, schimbările climatice,
pierderea de biodiversitate și utilizarea intensivă a resurselor naturale.

1.2. Obiectivele studiului:

Obiectivele acestui studiu sunt de a evalua și analiza impactul transportului cotidian asupra
mediului înconjurător. Acestea includ:

Identificarea și cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul

cotidian și impactul lor asupra schimbărilor climatice.
Evaluarea impactului asupra calității aerului în zonele urbane și impactul asupra sănătății
umane.
Analiza consumului de combustibili fosili și epuizarea resurselor naturale cauzate de
transportul cotidian.
Evaluarea impactului asupra calității vieții și mediului urban, inclusiv zgomotul generat de
trafic și utilizarea terenurilor.
Identificarea soluțiilor și măsurilor eficiente pentru reducerea impactului negativ al
transportului cotidian asupra mediului.

1.3. Metodologie:
Studiul va utiliza o metodologie mixtă, combinând analiza datelor secundare disponibile în
literatura de specialitate, rapoarte și studii relevante cu colectarea de date primare prin
intermediul cercetărilor de teren, sondajelor și interviurilor. Vor fi utilizate surse de
informații multiple, inclusiv organizații guvernamentale, instituții de cercetare, organizații
non-guvernamentale și publicații academice pentru a obține datele și informațiile necesare.

Analiza datelor va implica evaluarea și compararea impactului diferitelor modalități de

transport cotidian, inclusiv transportul individual cu autovehicule, transportul în comun și
alternativele de transport durabil, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta. Vor fi utilizate
modele și tehnici statistice pentru a cuantifica emisiile de gaze cu efect de seră, calitatea
aerului și alte aspecte ale impactului asupra mediului.

De asemenea, vor fi examinate politici și strategii existente în domeniul transportului durabil

și se vor propune soluții și măsuri adecvate pentru reducerea impactului negativ al
transportului cotidian asupra mediului.

Metodologia acestui studiu se va asigura că rezultatele obținute sunt relevante, riguroase și

sustenabile, oferind o bază solidă pentru luarea deciziilor și dezvoltarea politicilor în vederea
promovării unui transport mai ecologic și sustenabil în mediul cotidian.
2. Importanța transportului cotidian și impactul asupra mediului

Figura 1
2.1. Definiția transportului cotidian:
Transportul cotidian se referă la activitățile deplasării și mobilității zilnice ale indivizilor în
cadrul comunităților lor. Acesta include modalități precum transportul individual cu
autovehicule, transportul în comun, mersul pe jos, utilizarea bicicletelor și alte mijloace de
transport utilizate în scopuri personale sau profesionale.

2.2. Rolul transportului în societate și economie:

Figura 2
Transportul cotidian joacă un rol crucial în societate și economie, facilitând mobilitatea
populației și transportul bunurilor esențiale. Este un factor cheie în accesarea locurilor de
muncă, serviciilor de sănătate, educației și activităților sociale. De asemenea, este esențial
pentru a susține comerțul și schimburile economice între regiuni.

2.3. Efectele negative ale transportului asupra mediului:

Figura 3
Transportul cotidian are efecte semnificative și negative asupra mediului înconjurător.
Acestea includ:

 Poluarea atmosferică: Autovehiculele care funcționează pe combustibili fosili

eliberează emisii poluante, inclusiv gaze cu efect de seră (cum ar fi dioxidul de
carbon), oxizi de azot, particule fine și monoxid de carbon. Aceste emisii contribuie la
poluarea aerului și la schimbările climatice.

 Consumul de resurse naturale: Transportul cotidian se bazează în mare măsură pe

utilizarea combustibililor fosili, cum ar fi benzină și motorină, care sunt resurse
limitate și neregenerabile. Consumul ridicat de combustibili fosili duce la epuizarea
acestor resurse și la dependența continuă de importurile de combustibili.

 Distruge biodiversitatea și habitatul natural: Infrastructura rutieră extinsă și

dezvoltarea urbană necesară pentru transportul cotidian implică adesea defrișări și
distrugerea habitatelor naturale, ceea ce duce la pierderea biodiversității și
fragmentarea ecosistemelor.

 Zgomot și impactul asupra calității vieții: Traficul intens și zgomotul generat de

autovehicule pot avea un impact negativ asupra calității vieții în zonele urbane,
afectând sănătatea și bunăstarea populației.

 Congestia rutieră: Creșterea numărului de autovehicule în circulație poate duce la

congestie rutieră, care generează pierderi semnificative de timp, consum ineficient de
combustibil și emisii suplimentare de gaze cu efect de seră.
Aceste efecte negative ale transportului cotidian asupra mediului subliniază necesitatea
adoptării unor abordări mai durabile și mai ecologice în ceea ce privește mobilitatea și
transportul în societatea noastră
3. Tipuri de transport cotidian.
3.1. Transportul individual cu autovehicule:
Transportul individual cu autovehicule reprezintă una dintre cele mai comune și răspândite
modalități de transport cotidian. Oamenii folosesc propriile autovehicule pentru a se deplasa
între locuință și locul de muncă, școală, cumpărături sau alte destinații. Aceasta implică
utilizarea mașinilor personale, inclusiv automobile și motociclete.

Cu toate acestea, transportul individual cu autovehicule are efecte negative semnificative

asupra mediului. Emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea atmosferică generate de aceste
vehicule contribuie la schimbările climatice și la deteriorarea calității aerului. De asemenea,
consumul ridicat de combustibil fosil și aglomerația rutieră sunt alte aspecte negative asociate
cu transportul individual cu autovehicule.

3.2. Transportul în comun:

Figura 4

Transportul în comun se referă la utilizarea mijloacelor de transport colective, cum ar fi

autobuzele, tramvaiele, metroul și trenurile, pentru a se deplasa între diferite destinații.
Această formă de transport cotidian are mai multe avantaje în ceea ce privește impactul
asupra mediului.

Transportul în comun poate reduce numărul de autovehicule de pe drumuri, contribuind la

scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și la îmbunătățirea calității aerului. De asemenea,
ocupă mai puțin spațiu în comparație cu autovehiculele individuale și poate contribui la
reducerea aglomerației rutiere.
3.3. Transportul alternativ: mersul pe jos, cu bicicleta etc..

Figura 5
Transportul alternativ se referă la modalități mai sustenabile și mai prietenoase cu mediul de
a se deplasa, cum ar fi mersul pe jos, cu bicicleta, scuterele electrice sau alte mijloace ne-
motorizate. Aceste modalități de transport sunt benefice pentru mediul înconjurător și pentru
sănătatea personală.(figura 3)

Mersul pe jos și cu bicicleta nu produc emisii de gaze cu efect de seră și contribuie la

reducerea poluării atmosferice și a zgomotului generat de trafic. Acestea pot fi utilizate
pentru distanțe scurte sau medii și promovează un stil de viață activ și sănătos. De asemenea,
utilizarea scuterelor electrice sau a altor mijloace ne-motorizate poate reprezenta o alternativă
durabilă pentru deplasările de zi cu zi.

Promovarea și facilitarea transportului în comun și a modalităților alternative de transport

cotidian sunt strategii importante în eforturile de a reduce impactul negativ al transportului
asupra mediului și de a promova mobilitatea durabilă în societatea noastră.
4. Impactul asupra calității aerului și emisiile de gaze cu efect de seră

Figura 6
4.1. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de autovehicule:
Autovehiculele care funcționează pe combustibili fosili, cum ar fi benzină și motorină, sunt
responsabile de emisiile semnificative de gaze cu efect de seră. Printre cele mai comune gaze
emise se numără dioxidul de carbon (CO2), care este principalul contributor la schimbările
climatice. Alte gaze cu efect de seră emise de autovehicule includ metanul (CH4) și oxidul de
azot (NOx).

Aceste emisii contribuie la încălzirea globală și la schimbările climatice, având impact asupra
ecosistemelor, resurselor de apă, modelelor de precipitații și biodiversității.

4.2. Calitatea aerului și poluarea atmosferică în zonele urbane:

 Figura 7
Transportul cotidian, în special transportul individual cu autovehicule, are un impact
semnificativ asupra calității aerului în zonele urbane. Autovehiculele emite diverse substanțe
poluante, cum ar fi particulele fine (PM2.5 și PM10), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile
volatile (HCV), monoxidul de carbon (CO) și compuși organici volatili (COV). Aceste
substanțe contribuie la poluarea aerului și pot avea efecte nocive asupra sănătății umane și a
ecosistemelor.(figura 7)

Poluarea aerului în zonele urbane are multiple consecințe, inclusiv creșterea riscului de boli
respiratorii, cardiovasculare și cancer, afectarea calității vieții și diminuarea vizibilității. De
asemenea, poluarea aerului poate afecta vegetația, degradează clădirile și monumentele, și
perturba echilibrul ecosistemelor.

4.3. Impactul asupra sănătății umane:

 Figura 8
Transportul cotidian și poluarea atmosferică asociată au un impact semnificativ asupra
sănătății umane. Experții au demonstrat că expunerea la poluarea aerului poate crește riscul
de afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul, bronșita cronică și infecțiile pulmonare. De
asemenea, aceasta poate agrava afecțiunile cardiace, contribui la dezvoltarea bolilor
cardiovasculare și poate fi asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar.

Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente sunt deosebit de vulnerabile la

impactul negativ al poluării atmosferice. De asemenea, expunerea la zgomotul produs de
traficul intens poate duce la stres cronic, tulburări de somn și afectarea calității vieții.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice asociate transportului

cotidian este esențială pentru a proteja sănătatea umană și pentru a îmbunătăți calitatea
aerului din zonele urbane. Promovarea mijloacelor de transport mai durabile, cum ar fi
transportul în comun și modalitățile alternative, poate contribui la reducerea acestor impacte
negative asupra sănătății umane și a mediului.

5. Consumul de combustibili fosili și epuizarea resurselor naturale

 Figura 9

5.1. Consumul de combustibili fosili în transportul cotidian:

Transportul cotidian, în special cel realizat cu autovehicule care funcționează pe bază de
combustibili fosili, generează un consum semnificativ de petrol, benzină și motorină. Aceste
combustibili fosili sunt resurse limitate și neregenerabile, ceea ce înseamnă că odată ce aceste
resurse sunt epuizate, nu pot fi înlocuite.

Utilizarea extensivă a combustibililor fosili în transportul cotidian alimentează dependența de

aceste resurse și adaugă presiune suplimentară asupra rezervelor existente.

5.2. Aglomerația rutieră și pierderea de timp și energie:

Transportul cotidian, în special în zonele urbane, se confruntă adesea cu aglomerație rutieră,
ceea ce duce la pierderea semnificativă de timp și energie. Congestia rutieră înseamnă că
vehiculele se deplasează mai lent și sunt mai mult timp în trafic, ceea ce duce la un consum
ineficient de combustibil.
Aglomerația rutieră are consecințe negative asupra eficienței transportului și poate contribui
la emisii suplimentare de gaze cu efect de seră și poluarea aerului. De asemenea, timpul
pierdut în trafic poate afecta calitatea vieții, productivitatea și bunăstarea generală a
populației.

5.3. Impactul asupra rezervelor de combustibili fosili și riscul de epuizare:

Transportul cotidian intens și consumul ridicat de combustibili fosili în cadrul acestuia
contribuie la epuizarea rezervelor existente de petrol, gaz natural și cărbune. Aceste resurse
sunt finite și necesită procese geologice și de formare de lungă durată pentru a se regenera.

Pe măsură ce cererea globală de combustibili fosili continuă să crească, există riscul de

epuizare a acestor resurse în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Epuizarea resurselor
de combustibili fosili poate avea consecințe semnificative asupra economiei globale,
aprovizionării cu energie și a stabilității sociale.

De aceea, este din ce în ce mai important să se promoveze și să se dezvolte alternative

durabile la combustibilii fosili în transportul cotidian, cum ar fi vehiculele electrice,
transportul în comun eficient din punct de vedere energetic și modalitățile de transport ne-
motorizate. Aceste soluții pot reduce dependența de combustibilii fosili și pot contribui la o
utilizare mai eficientă a resurselor naturale.