1. Prezentaţi caracteristicile comunicării verbale, orale şi scrise.

  Termenul comunicare apare in secolul al XIV-lea, provenind din latinescul „communis”

adica „ a pune in comun” sau „ a fi in relatie cu”.
- comunicare  verbală- prin cuvânt. Este specific umană, are formă orală sau scrisă, permite
transmiterea unor conţinuturi extrem de complexe.
Comunicarea verbală este doar un aspect al actului de comunicare, important însă nu
definitoriu!

1. Comunicarea verbala (orala)

Constituie mijlocul principal prin care se desfasoara relatiile oficiale cu publicul. Acest
tip de comunicare prezinta urmatoarele avantaje in raport cu celelalte tipuri de comunicare:
1       permite emitatorului sa-si expuna ideile rapid si usor;
2       asigura controlul prin feed-back;
3       permite folosirea tehnicilor persuasive, dar si gestica si mimica;
4       asigura posibilitatea controlului fluxului informational, pe toata durata derularii
comunicarii.

1.2. Cuvantul si vorba

Atunci cand se comunica verbal se spune ca se foloseste limbajul verbal. In acest fel
comunicarea este specifica numai omului pentru ca intre toate vietuitoarele numai el are
posibilitatea de a comunica gandurile si sentimentele proprii cu ajutorul cuvintelor, care sunt
considerate semne vocale si grafice.
Exprimarea vocala si sonora a cuvintelor poarta denumirea de vorbire.
Fiecare cuvant contine una sau mai multe unitati sonore grupate intre doua pauze.
Unitatile sonore cele mai mici dintr-o limba poarta denumirea de foneme. Specialistii precizeaza
ca un fenomen poate fi reprezentat grafic prin una sau mai multe litere. Cele mai multe limbi ale
mapamondului au intre 28 si 35 de foneme   intr-un alfabet. Acestea pot fi transpuse atat sonor
cat si grafic. Din punct de vedere grafic, alfabetul permite scrierea cuvintelor ca grupuri de litere,
delimitate prin spatii albe, numite blancuri.
Limbajul verbal are un caracter simbolic. Esenta limbajului verbal consta in
corespondenta conventionala intre cuvantul-semn si obiectul semnificat de acesta. De pilda,
cuvantul-semn „leu” trebuie pus in corespondenta cu obiectul semnificat de el, adica animal care
rage.
Un individ care aude cuvantul leu si nu-i cunoaste semnificatia, nu poate intelege ca este
vorba de regele animalelor care rage inspaimantator. Din aceasta perspectiva se poate aprecia ca
un cuvant ca atare nu-si poate transmite semnificatia in mintea individului care-l asculta intrucat
semnificatia sa nu este continuta in el insusi. Semnificatia poate sa se afle sau nu in mintea
individului. Daca semnificatia se afla in mintea individului, atunci cuvantul poate evoca sau
activa semnificatia.
 In ultima instanta cuvantul este un cod si nu doar o simpla semnalizare sonora, cum sunt
ragetul leului, latratul cainelui Dingo etc, intalnite in lumea animala.
Un cuvant care nu poate fi decodificat la nivel neuronal nu poate fi inteles. Daca un
cuvant nu este codificat in mintea celui care-l foloseste, atunci el ramane un semn inutil inscris
intr-un dictionar.

Cuvantul –putere si fragilitate

Cuvantul genereaza si declanseaza emotii care modifica esential comportamentul. De
exemplu, daca ne  jigneste cineva cu niste cuvinte cu sensuri si semnificatii tendentioase, se
produc in corpul nostru niste evenimente greu de controlat: creste presiunea sangvina, ritmul
respiratiei si tensiunea musculara. Daca cineva ne face un laudatio, ne rosim la fata, ne face
placere, suntem emotionati.
Experimentele facute de specialisti demonstreaza ca de mult cuvintele nu mai sunt simple
mijloace de a face o comunicare, ci acestea sunt instrumente care actioneaza nu numai asupra
mintii, ci si asupra sufletului.
Tot specialistii au fost aceia care au demonstrat ca o persoana se comporta adecvat sau
inadecvat in raport de starea mentala in care se afla.
Stefan Prutianu aprecia ca unealta suprema a influentarii indivizilor o constituie cuvantul.
Cei care au harul oratoriei nu fac decat sa creeze stari mentale dorite de publicul lor.
Cuvantul poate avea asupra individului atat influenta negativa cat si pozitiva. Influenta
pozitiva este data de faptul ca un cuvant de bine imbarbateaza, aduce speranta. Influenta negativa
apare atunci cand cuvantul raneste orgolii, genereaza durere sufleteasca, infricoseaza si deprima.
Cuvintele potrivite dau curaj si incredere. Trebuie sa se stapaneasca arta de a alege cuvinte
pentru a declansa stari mentale dorite. Sunt situatii in care unii indivizi nu-si aleg cuvintele
potrivite, ci le dau drumul din gura fara o programare neuro-lingvistica, si din aceasta cauza
izbucnesc certuri, neintelegeri, prabusiri de afaceri, distrugeri de relatii interumane etc.
Nu exista un instrument mai bun decat cuvantul care sa-l ajute pe individ sa-si atinga
scopurile.

Comunicarea scrisa

O modalitate eficienta prin care oamenii comunica este scrisul. Prin urmare, comunicarea
scrisa, reprezinta alaturi de comunicarea verbala si cea nonverbala, tipuri de comunicare folosite
in viata de zi cu zi.

2.1. Cerintele comunicarii scrise

Specialistii apreciaza ca trebuie respectate urmatoarele cerinte pentru a putea afirma ca o

comunicare scrisa este reusita:
a)     selectarea cuvintelor;
b)     folosirea cuvintelor potrivite si concrete;
 c)     utilizarea cuvintelor scurte;
d)     folosirea unui mod de prezentare placut, capabil sa atraga atentia cititorului; de pilda
o scrisoare de afaceri trebuie sa cuprinda: antetul, sigla, adresa expeditorului, data, referinta,
punctuatia, marginile, spatierea etc.

Calitatile scrisului
Specialistii in relatii publice au incercat sa stabileasca cat mai precis ce calitati trebuie sa
aiba scrisul pentru a fi usor de citit, inteles si insusit, ajungand la concluzia ca secretul consta in
lungimea propozitiilor si a cuvintelor.
Din punctul de vedere al lungimii propozitiilor un text este considerat lizibil daca
majoritatea frazelor sunt scurte. Frazele scurte dau posibilitatea cititorului sa inteleaga relatiile
dintre cuvinte.
Aceasta nu inseamna ca nu sunt acceptate si frazele mai lungi, bine construite.
Recomandat este insa pentru lizibilitate ca lungimea frazelor sa fie medie.
Continutul textelor
In comunicarea scrisa este nevoie de elaborarea de texte simple si foarte clare, pentru a fi
usor de citit si de inteles. Oricat de complicata ar fi o idee, ea poate fi exprimata prin cuvinte
simple si inteleasa de catre publicul-tinta. Mesajele de pe      e-mail ajuta omul sa-si transmita
gandurile pe toate meridianele si paralelele pamantului. Aceste mesaje daca sunt simple si clare
pot fi traduse si interpretate in limbajul tuturor culturilor lumii.
Marele fizician Einstein a inteles ca textele simple, chiar si daca folosesc unii termeni
tehnici sunt accesibile marelui public, daca sunt limpezi si usor de citit.
Pentru a scrie ceva simplu si clar despre un eveniment, proces sau fenomen este
obligatoriu sa-l intelegi foarte bine, sa sti foarte clar ce mesaj vrei sa transmiti publicului-tinta si
sa adopti un stil eficient de comunicare.
Sablonul si monotonia pot afecta stilul de prezentare al unui text. De aceea se recomanda
varietatea in sensul de a cauta cuvinte diferite care sa ajute la imbogatirea sensului si la
facilitarea intelegerii textului.
Varietatea nu inseamna insa incalcarea regulilor. Ca urmare, intr-o suita de fraze scurte se
preteaza si o fraza mai lunga, ce are rolul daca este alcatuita corect, sa imbogateasca naratiunea.

Folosirea limbajului simplu

Vorbirea de zi cu zi, caracterizata de folosirea cuvintelor scurte si fara o abundenta de
termeni tehnici este foarte eficienta pentru toate categoriile de oameni.
Aceasta nu inseamna ca limbajul mai complex, presarat cu jargonul din domeniu este mai
putin eficient cand se practica numai intre specialisti. Din pacate unii specialisti scapa din vedere
nivelul de intelegere al publicului-tinta si continua sa foloseasca jargonul din domeniu, cand se
adreseaza acestuia.
Specialistii recomanda sa nu se foloseasca un limbaj ce contine cuvinte cu sensuri pentru
initiati, mai ales pentru a insela publicul-tinta.
Acest limbaj inselator este cunoscut in literatura de specialitate ca limbaj dublu.