Teorii cognitiv-comportamentale

Conceptia lui A. T. Beck

Intemeiata pe experienta clinica, conceptia lui Beck se bazeaza

pe ipoteza ca persoanele depresive interpreteaza evenimentele
intr-un mod distorsionat, neintemeiat informational, iar aceste
premise nu confirma si nu sustin interpretarea.
Teoria cuprinde urmatoarele elemente explicative:
triada cognitiva negativa referitoare la sine, la lume si la viitor,
aparitia automata a gandurilor negative, de autoinfrangere si
autodistrugere, distorsiuni cognitive in perceptia si procesarea
informatiei, asumptii fundamentale distorsionate, numite
schemate depresogene.
 Viziunea negativa

Primul element al triadei negative, viziunea negativa asupra

propriei persoane, se refera la modul in care individul se percepe
ca fiind indezirabil social, lipsit de merite, de calitati, deficient fizic
sau moral.
Mediul este perceput ca fiind incarcat cu probleme si obstacole
de netrecut, deosebit de solicitant.
Viitorul este pus sub semnul unui esec permanent.
Beck subliniaza ca trasaturile negative ale triadei cognitive explica
majoritatea simptomelor ce caracterizeaza sindromul depresiv.
Triada negativa este responsabila pentru predispozitia individului
spre devalorizarea competentei personale, si identificarea esecului
in toate planurile activitatii.
Figura 1. Modelul cognitiv al depresiei
 Gandurile negative

Gandurile negative de autoinfrangere corelate cu viziunea despre

sine apar fara o reflectare si fara o analiza intemeiata a situatiilor
percepute de subiect ca amenintatoare.
Fiind apropiate de normele fundamentale ale vietii, gandurile
negative sunt acceptate necritic si de multe ori, apar atat de rapid,
incat, devin dificil de constientizat. In schimb, emotiile negative ce
le insotesc, sunt de durata mult mai mare si sunt mult mai usor de
recunoscut.
 Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive in perceptia si procesarea informatiei

cuprind:
- inferente arbitrare a unor consecinte negative;
- abstractizarea selectiva a evenimentelor negative dintr-o
multitudine de informatii si ignorarea altor caracteristici
importante;
- suprageneralizarea continand interpretarea unor experiente
precedente singulare, ca tipice;
- gandire dihotomizanta, absolutizanta ("totul sau nimic");
- diminuarea reusitei si amplificarea pierderii;
- personalizare.
 Asumptiile fundamentale disfunctionale

Asumptiile fundamentale disfunctionale sau auto(schematele)

disfunctionale reprezinta structuri cognitiv emotionale,
reprezentari organizate ale experientei anterioare, care sunt
utilizate sa dea sens noilor experiente, sa faciliteze rememorarile si
sa guverneze comportamentul.
Schematele includ cunoasterea si credintele, dispozitia
emotionala si motivatia persoanei si au drept consecinta negativa,
introducerea de tendinte si directii, preferinte si distorsiuni atat in
constructia initiala a unei experiente, cat si in reconstructia sa
ulterioara.
 Schematele se achizitioneaza in copilarie. Desi raman in afara campului
constiintei, schematele se pot activa cu usurinta si devin preponderente atunci
cand subiectul percepe un eveniment sau o situatie ca fiind amenintatoare.
Mecanismul prin care schematele latente disfunctionale sunt activate, a fost
explicat pe baza ipotezei vulnerabilitatii schematei (posibilitatea existentei unui
stil cognitiv negativ la indivizi care nu sunt depresivi pe moment, dar ii face
vulnerabili, mai ales, in fata situatiilor stresante), ipoteza vulnerabilitatii relatiei
schemata-eveniment, schemata depresogena este activata de prezenta unui
eveniment congruent schematei, prin ipoteza activarii diferentiale (dispozitia
depresiva creste accesibilitatea cognitiilor negative si diminueaza
accesibilitatea cognitiilor pozitive).
Cercetarile empirice sustin prima ipoteza. Beck arata ca schematele latente
depresogene pot fi intalnite la doua categorii de indivizi: la cei autonomi, dar cu
nevoi de autorealizare foarte inalte si acute si cu standarde de autoexigenta
similare sau la cei dependenti, sociotropi cu necesitati puternice de apropiere si
securitate in relatiile interpersonale. Schematele lor se activeaza la stresori
relevanti, cum ar fi pierderea locului de munca pentru cei din prima categorie,
respectiv, ruperea unei relatii semnificative, pentru ceilalti.
 BIBLIOGRAFIE

Scrigroup.com
https://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Teorii-
cognitivcomportamentale71337.php
 Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de DE PSIHOLOGIE, ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Specializarea Asistență Socială

TEMA SEMINAR

Disciplina: Teorii si metode in asistenţa socială

Titlul: Teorii cognitiv-comportamentale

Titular de disciplină: Lect. Univ. Dr. Oana Bădărău

Student: Cojocea Ion Leontin

Anul de studiu : Anul I,- Semestrul II - 2023
E-mail: rsa.casaely.centrum@gmail.com