Licenţă 2022

Model I
Limba italiană

1. Tradurre in italiano:
Mitică Gheorghiu ştia ce are de gând cu el Marcella Streinu. I se părea, totuşi, că are
dreptul să uite fiecare nou refuz, şi să spere împotriva tuturor evidenţelor. Ultima
scrisoare, primită cu o zi mai înainte, nu era numai categorică, era şi înţelegătoare:
«Scumpul meu Mitia, îi scria, de ce nu putem noi rămâne buni camarazi, legaţi prin stimă
şi prietenie spirituală, acea prietenie spirituală ce înnobilează două suflete distinse şi
înalte?» Marcella meditase îndelung asupra acestei fraze, o scrisese de mai multe ori,
ştergând şi adăugând mereu, silindu-se să pară cât mai blândă şi totuşi cât mai feminină,
de o feminitate discretă, cerebrală, aleasă. Feminitatea cerebrală era ultima şi cea mai
hotărâtoare descoperire a Marcellei Streinu. Să fii femeie şi spirit în acelaşi timp, să-şi
păstrezi intacte toate izvoarele pasiunii (...) dar să le ghidezi prin (...) inteligenţă, prin
fantezie...Tânărul Gheorghiu nu va înţelege niciodată aceasta, Marcella era sigură că nu
va înţelege niciodată aceasta (...). La început când a aflat de pasiunea înflăcărată a lui
Gheorghiu - a ghicit-o mai mult, căci el nu îndrăznea să i-o mărturisească - s-a lăsat şi ea
păcălită. Îi accepta tovărăşia, îl lăsa să-i telefoneze de câte ori avea prilejul pe zi, îi
primea darurile. Îşi spunea că poate după un timp mai îndelungat va izbuti să-l placă.
Mitică Gheorghiu nu-i cerea nici atât. Îi cerea să nu-l dea afară, să nu trântească
receptorul când îi auzea glasul şi, după un an, să-i accepte cererea în căsătorie. (Mircea
Eliade, Huliganii)

2. Esercizi di lessicologia, morfologia e sintassi:

2.a. Trascrivere al plurale:
specchio antico; sosta lunga; madre amorosa; monumento famoso; brutto incidente;
scolaro pigro; stanca attesa; tecnica audiovisiva; tipico esemplare.

2.b. Ricavare dai verbi il sostantivo e l’aggettivo corrispondenti:

liberare; piovere; considerare; discutere; costruire.

2.c. Scrivere gli aggettivi di significato contrario:

sporco; lungo; caldo; piccolo; triste; corretto; responsabile; esatto; continuo; permeabile.

2.d. Rispondere alle domande, usando le forme pronominali accoppiate:

Gli manderai quel libro? Sì,...; Mi presti la tua penna? Sì,...; Mi hai spedito quel
documento? Sì,...; Gli hai pagato la fattura? Sì,...; Hai raccontato la storia a tua madre?
Sì,...

2.e. Completare le strutture:

Egli era d’opinione che...; Occore che...; Tu pensi che Paolo...; Si diceva che domani...;
L’arbitro decretò che il calciatore...; Lo salverai, se...; Se fossero davvero intelligenti,...;
Capì tutto, senza che...; Tutti gli chiedevano che cosa...; Parlava come se...; Gli scrissi
perché...; Leggi in modo che tutti...
Barem
Examenul constă din 2 subiecte; 1. traducere din limba română în limba italiană;
2. exerciţii de gramatică (lexicologie, morfologie, sintaxă). Fiecare dintre aceste subiecte
se apreciază cu un maximum de 9 (nouă) puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
Subiectul 1
Traducere din limba română în limba italiană
Nota se acordă prin depunctare conform următoarei scheme:
a) pentru fiecare greşeală de ortografie se scad 0,05 puncte.
b) pentru fiecare greşeală de lexic (cuvinte greşite, cuvinte netraduse etc.) se scad
0,10 puncte.
c) pentru fiecare greşeală de gramatică (morfologie, sintaxă) se scad 0,20 puncte.
e) pentru o propoziţie sau o frază netradusă, totalul penalizărilor nu poate depăşi 1
punct.
Pentru calităţi stilistice deosebite se poate acorda o bonificaţie de 0,50.
Subiectul 2
Execiţii de gramatică
2.a. – 1,5 puncte
2.b. – 1,5 puncte
2.c. – 1,5 puncte
2.d. – 2 puncte
2.e. – 2,5 puncte

Literatură italiană
L’analisi del sonetto nel contesto della lirica d’amore nel Duecento

Dante Alighieri, Amore e ‘l cor gentil sono una cosa (Vita nuova)
Amore e ‘l cor gentil sono una cosa,
sì come il saggio in suo dittare pone,
e così esser l’un sanza l’altro osa
com’alma razional sanza ragione.

Falli natura quand’è amorosa,

Amor per sire e ‘l cor per sua magione,
dentro la qual dormendo si riposa
tal volta poca e tal lunga stagione.

Bieltade appare in saggia donna pui,

che piace a li occhi sì, che dentro al core
nasce un disio de la cosa piacente;

e tanto dura talora in costui,

che fa svegliar lo spirito d’Amore.
E simil face in donna omo valente.
Barem
- Analiza sonetului: 3,5 p
- Integrarea sonetului în poetica dantescă: 1 p
- Integrarea sonetului în tradiţia poetică a sec. XIII: 1,5 p
- Coerenţa şi logica exprimării: 1p
- Corectitudinea limbii: 1p
1 punct din oficiu
Model II
Limba italiană

1.Tradurre in italiano:
Ieşiră cu toţii într-un târziu, puţin înfriguraţi, alegară şi se îmbrăcară aşa uzi cum erau, nu
se mai putea usca, aici jos se lăsase deja umbra din cauza înălţimii falezei… Perechile pe
lângă care trecuseră cu puţin timp înainte sporovăiau acoperite în cearceafuri. Câţiva paşi
mai încolo se apropiaseră de o mamă ce tocmai terminase de îmbrăcat copiii, doi băieţi
neastâmpăraţi şi neatenţi, fiecare preocupat de cu totul altceva. Acum femeia, înaltă şi
subţire, neîmbrăcată încă, le aduna din nisip ustensilele: găleţi, site, lopăţelele cu care
construiseră, în trei, câteva castele, cetăţi, ziduri. Îşi dădu seama că-i contemplase cu mult
timp înainte, pe când făcea baie, cum tustrei, în genunchi, modelau construcţiile de nisip.
Ce-i atrase, oare, privirile atât de stăruitor? Frumuseţea şi singurătatea ei? Maternitatea şi
jocul lor? Fusese ca o forţă magnetică. După ce s-a apropiat mai mult, Andrei s-a simţit,
dintr-odată, jenat să mai privească la femeia goală şi înainta cu ochii în pământ. Din
această cauză nu putu să fie foarte atent la mers şi-şi schimbă, brusc, direcţia, nevrând să
calce una din căsuţele construite şi atunci, în acea clipă, se lovi de femeie, îngăimă la
repezeală un ‘pardon’, răspunse şi ea ceva neînţeles. Merse mai departe dar simţi, într-o
străfulgerare, că-i rămase întipărită imaginea ei: ochii cenuşii-verzi-deschişi, nu albaştri,
avu chiar impresia că l-a privit adânc, apoi o subţirime deosebită a întregului corp, fără ca
proporţiile sau armonia să fi avut de suferit din această cauză… (Adrian Grănescu, Un
altfel de sfârşit)

2. Esercizi di lessicologia, morfologia e sintassi:

2.a. Sostituire all’espressione sottolineata un aggettivo opportuno:
autore del Novecento; errore che non si può perdonare; persona che non si stanca mai;
persona che non si emoziona mai; grafia che non si riesce a leggere; il cibo di ogni
giorno; l’abito del monaco; caldo che non si può sopportare.

2.b. Ricavare dai verbi il sostantivo e l’aggettivo corrispondenti:

pensare; leggere; fallire; rivelare; estendere.

2.c. Indicare i contrari dei seguenti verbi:

arrosire; scordare; avvicinare; affrettare; divertire; unire; amare; gonfiare.

2.d. Completare le frasi con i pronomi combinati:

Luigi ha prestato i soldi a voi? – Sì, ... ... ha prestati. Quanti soldi vi ha prestato? – ... ...
ha prestati abbastanza. Hai fatto un regalo a tua sorella per il suo compleanno? – Certo, ...
... ho fatto. Ti lamenti spesso dei compiti? – Sì, ... ... lamento sempre. Avete parlato dei
vostri problemi con i genitori? – Sì, ... ... abbiamo parlato.

2.e. Completare le frasi con il tempo verbale necessario:

Vattene prima che io ... (perdere) la pazienza. Sei il benvenuto, chiunque tu ... (essere).
Per quanti sforzi lui ... (fare), non ce la fece da solo a spostare quel mobile. Io vi aspetto,
purché ... (tornare) presto. Volevamo fare una bella nuotata, benché l’acqua ... (essere)
fredda. Non è che non ... (volere) venire, non potevano. Uscimmo, senza che nessuno ...
(accorgersene). Ovunque tu ... (andare) in Italia, troverai del buon vino. Ero sicuro che tu
... (farcela). È difficile ma possibile che qualcuno ... (rinunciare) all’offerta. Mi auguro
che ognuno ... (trovarsi) a suo agio. Faceva un caldo soffocante, l’ambiente era piccolo e
pieno di gente; temevo che qualcuno ... (sentirsi) male.

Barem
Examenul constă din 2 subiecte; 1. traducere din limba română în limba italiană;
2. exerciţii de gramatică (lexicologie, morfologie, sintaxă). Fiecare dintre aceste subiecte
se apreciază cu un maximum de 9 (nouă) puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
Subiectul 1
Traducere din limba română în limba italiană
Nota se acordă prin depunctare conform următoarei scheme:
a) pentru fiecare greşeală de ortografie se scad 0,05 puncte.
b) pentru fiecare greşeală de lexic (cuvinte greşite, cuvinte netraduse etc.) se scad
0,10 puncte.
c) pentru fiecare greşeală de gramatică (morfologie, sintaxă) se scad 0,20 puncte.
e) pentru o propoziţie sau o frază netradusă, totalul penalizărilor nu poate depăşi 1
punct.
Pentru calităţi stilistice deosebite se poate acorda o bonificaţie de 0,50.
Subiectul 2
Execiţii de gramatică
2.a. – 1,5 puncte
2.b. – 1,5 puncte
2.c. – 1,5 puncte
2.d. – 2 puncte
2.e. – 2,5 puncte

Literatură italiană
L’analisi della poesia nel contesto dell’Ermetismo

Eugenio Montale, Meriggiare pallido e assorto

Meriggiare pallido e assorto
presso un rovente muro d’orto,
ascoltare tra i pruni e gli sterpi
schiocchi di merli, frusci di serpi.

Nelle crepe del suolo o su la veccia

spiar le file di rosse formiche
ch’ora si rompono ed ora s’intrecciano
a sommo di minuscole biche.

Osservare tra frondi il palpitare

lontano di scaglie di mare
m entre si levano tremuli scricchi
di cicale dai calvi picchi.
E andando nel sole che abbaglia
sentire con triste meraviglia
com’è tutta la vita e il suo travaglio
in questo seguitare una muraglia
che ha in cima cocci aguzzi di bottiglia.

Barem
- Analiza poeziei: 3,5 p
- Integrarea poeziei în poetica montaliană: 1 p
- Integrarea poeziei în ermetism: 1,5 p
- Coerenţa şi logica exprimării : 1p
- Corectitudinea limbii : 1p
1 punct din oficiu