Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Marketing
Grile Marketing
Teste grilă
Capitolul I
BAZELE MARKETINGULUI
11
8. „Realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la
producător la consumator sau utilizator” reprezintă definiţia marketingului în
viziunea:
a) economiştilor McCarthy şi Perrault;
b) lui Philip Kotler;
c) Asociaţiei Americane de Marketing;
d) economiştilor din domeniul comercial;
e) lui Michael Baker.
15. Când produsul sau serviciul nu atrage atenţia cumpărătorilor, spunem că cererea este:
a) latentă;
b) negativă;
c) egală cu zero;
d) indezirabilă.
12
a) orientarea spre consumator;
b) inovaţie şi valoare;
c) orientarea socială a activităţilor firmei;
d) orientarea spre produs.
22. Care din următoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a marketin-
gului bunurilor de consum, bunurilor de utilizare productivă şi serviciilor?
a) marketingul turistic;
b) marketingul trasporturilor;
c) marketingul agricol;
d) marketingul bancar.
23. În concepţia lui Philip Kotler, marketingul social obligă firmele să aibă în vedere:
a) profiturile firmei;
b) satisfacţia consumatorilor;
c) interesul public.
13
a) maximizarea eficienţei economice (a profitului);
b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;
c) conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;
d) investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.
14
32. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la
bază:
a) cadrul teritorial;
a) valoarea ridicată a bunurilor ce fac obiectul tranzacţiilor;
b) durata de întrebuinţare a bunurilor;
c) profilul activităţii economice;
d) resursele de capital ale întreprinderilor.
33. În cadrul adâncirii specializărilor din sfera marketingului social se înscrie şi:
a) marketingul turistic;
b) marketingul cultural;
c) marketingul educaţional;
d) marketingul agricol.
15
c) în evoluţie liniară.
16
48. Naşterea unei noi pieţe are loc atunci când:
a) există o nevoie nouă;
b) apare un produs nou;
c) avem de-a face cu o nevoie nouă şi un produs nou;
d) există cerere suficientă pentru produs.
49. Piaţa alcătuită din pieţele mai multor produse aflate în raporturi de concurenţă
se află în etapa din ciclul de viaţă:
a) apariţie;
b) creştere;
c) maturitate;
d) declin.
51. Înţelegerile tacite prin care agenţii economici determină denaturarea concurenţei
sunt considerate:
a) corecte;
b) incorecte şi sancţionate de organele de supraveghere a concurenţei;
c) neloiale;
d) incorecte şi neloiale.
52. Două întreprinderi care oferă produse diferite care satisfac aceiaşi nevoie se află
în concurenţă:
a) de marcă;
b) formală;
c) generică;
d) la nivel de industrie.
53. Evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decât dinamica de ansamblu a ei
este exprimată de indicatori:
a) avansaţi;
b) întârziaţi;
c) concomitenţi;
d) statistici.
17
d) organismele publice.
57. În cadrul mediului extern al întreprinderii, agenţiile de publicitate fac parte din:
a) macromediul întreprinderii;
b) categoria prestatorilor de servicii;
c) organismele publice;
d) mediul instituţional;
e) micromediul întreprinderii.
60. Teatrele şi cinematografele existente într-o localitate urbană se găsesc în relaţii de:
a) concurenţă neloială;
b) concurenţă implicită;
c) concurenţă directă;
d) concurenţă indirectă.
18
c) mediul politic;
d) mediul instituţional.
62. Practicarea de către întreprindere a unor preţuri scăzute, prin încălcarea legilor
fiscale, reprezintă:
a) denigrarea concurenţilor;
b) concurenţa parazitară;
c) dumping;
d) concurenţa ilicită.
19
economică o constituie:
a) penuria de materii prime şi materiale;
b) dinamismul social-economic contemporan;
c) explozia demografică;
d) abundenţa produselor pe piaţă.
72. Două firme din aceeaşi localitate, una specializată în comercializarea de ţesături
şi cealaltă în comercializarea de confecţii, se află în relaţii de:
a) concurenţă directă;
b) concurenţă indirectă;
c) nonconcurenţă.
74. Informaţia „Pe piaţa Spaniei, concurenţa este mai dură decât pe cea a Albaniei,
dar mai slabă decât pe cea a Italiei ” se încadreză într-o scală:
a) nominală;
b) interval;
c) proporţională;
d) ordinală.
76. Pentru cercetarea intenţiilor de cumpărare a mobilei, cea mai indicată variantă de
anchetă, dintre cele menţionate mai jos, este:
a) ancheta stradală;
b) ancheta la domiciliu;
c) ancheta la magazine de mobilă;
d) investigaţia de birou.
77. Un produs, ale cărui vânzări au înregistrat în ultimii 3 ani un ritm mediu anual de
creştere de 1,1% (în ultimul an, 0,32 %) se află în faza de:
a) lansare;
b) creştere;
20
c) maturitate;
d) declin.
80. O firmă românească producătoare de produse din piele, care doreşte să exporte
pentru prima dată produsele sale în Franţa, va acţiona într-un univers:
a) sigur;
b) specios;
c) nedeterminat.
81. Adoptarea unei strategii de piaţă adaptive are în vedere poziţia firmei faţă de:
a) dinamica pieţei;
b) structurile pieţei;
c) schimbările pieţei;
d) categoria de ofertanţi.
82. Testul X2, pentru stabilirea semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre grupuri,
se aplică la analiza informaţiilor din scala:
a) nominală;
b) ordinală;
c) interval;
d) proporţională.
21
b) indiferent;
c) pozitiv.
87. Pentru activitatea unei firme româneşti, Administraţia Finanţelor Publice reprezintă
un factor ţinând de:
a) micromediu;
b) macromediu;
c) piaţa externă.
88. Gradul de departajare a imaginii unui produs faţă de cele ale altor produse
apropiate constituie:
a) conţinutul imaginii;
b) intensitatea imaginii;
c) specificitatea imaginii;
d) modul de formare a imaginii.
89. Câte faze are ciclul de viaţă al unui produs nereuşit după criterii de marketing?
a) una;
b) două;
c) trei;
d) patru;
e) mai multe.
92. Practicarea, de către o firmă, a unor preţuri sub nivelul costurilor, reprezintă o
formă de:
a) concurenţă imperfectă;
b) concurenţă oligopolistă;
c) concurenţă monopolistă;
d) concurenţă neloială.
22
a) marketing nonlucrativ;
b) marketing social;
c) marketing electoral;
d) marketing financiar-bancar.
95. Combinarea creativă a ideilor sau tehnologiilor existente în vederea obţinerii unui
produs nou poartă numele de:
a) inovaţie sintetică;
b) inovaţie prin acumulare;
c) inovaţie discontinuă.
23
Răspunsuri corecte
24
Capitolul II
PIAŢA
1. Oferta de produse şi servicii a firmei apare pe pe piaţa totală ca:
a) cerere indezirabilă;
b) cerere totală;
c) ofertă totală;
d) segmente ale pieţei.
6. Dacă numărul întreprinderilor care deţin o piaţă a produsului este limitat, avem
o situaţie de:
a) oligopol;
b) monopol;
c) intermediară de monopol.
25
c) diversificată.
10. Dacă firma se adresează mai multor categorii de consumatori cu produse specifice
unor nevoi diverse, încercând să-şi lărgească sfera de activitate, spunem că strategia
folosită este una de:
a) concentrare;
b) de nediferenţiere;
c) diversificată.
15. Cel mai important instrument care intervine în procesele de vânzare-cumpărare ale
firmelor este:
a) factura;
b) contractul economic;
c) chitanţa.
26
c) distribuţiei.
21. Pentru un produs al cărui preţ se reduce de la 100.000 de lei la 80.000 de lei, iar
cantitatea cerută va creşte de la 20.000 de bucăţi la 328.000 de bucăţi vom avea
o cerere:
a) elastică;
b) inelastică;
c) perfect elastică;
d) rigidă.
27
Răspunsuri corecte
28
Capitolul III
TEHNICI PROMOŢIONALE
29
c) să fie condescendentă;
d) să îmbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial.
10. Rolul promovării vânzărilor în faza de maturitate a ciclului de viaţă a produsului este:
a) câştigarea fidelităţii consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile produsului;
c) informarea consumatorilor;
d) susţinerea vânzărilor.
30
d) păstrarea fidelităţii consumatorilor.
15. Cea mai eficientă componentă a activităţii promoţionale în cazul promovării unui
bun industrial o reprezintă:
a) publicitatea;
b) forţele de vânzare;
c) relaţiile publice;
d) sponsorizarea.
18. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de
natură promoţională:
a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă –
în fiecare săptămână sau lună este vândut, la preţ redus, un articol;
b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o reţea
comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;
c) acordarea, de către unii comercianţi, o unor remize substanţiale anumitor categorii
de clienţi (cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club, anumite categorii
socio-profesionale);
d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ inferior
celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.
31
20. Marketingul direct este reprezentat prin:
a) vânzare personală;
b) canale de comunicare personală;
c) publicitate.
Răspunsuri corecte:
32
Capitolul IV
STUDIEREA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
33
a) modelul marshallian;
b) modelul freudian;
c) modelul pavlovian;
d) modelul veblenian.
8. Caracteristicile consumatorilor care îşi pun amprenta asupra clasei sociale sunt:
a) veniturile;
b) apartenenţa politică;
c) grupa de vârstă;
d) sexul.
10. Subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite, printre altele, după
următoarele criterii:
a) geografice;
b) ocupaţie;
c) nivel de educaţie;
d) veniturile personale.
34
este:
a) modelul hobbesian;
b) modelul freudian;
c) modelul marshallian;
d) modelul pavlovian.
15. Modelul comportamentului consumatorului care are la bază teoria învăţării este:
a) modelul freudian;
b) modelul pavlovian;
c) modelul veblenian;
d) modelul marshallian.
16. Modelul care pune în discuţie problema factorilor economici în general, este:
a) modelul marshallian;
b) modelul veblenian;
c) modelul freudian;
d) modelul hobbesian.
35
d) bere marca Ursus.
24. Care dintre următoarele exemple constituie un motiv selectiv pentru consumator?
a) apă minerală;
b) vin;
c) bere;
d) Pepsi light.
36
a) intrări;
b) variabilelor endogene;
c) variabilelor exogene;
d) ieşiri.
Răspunsuri corecte:
37
Capitolul V
MARKETINGUL SERVICIILOR
38
8. Poziţionarea presupune practic:
a) diferenţierea serviciilor;
b) diferenţierea imaginii;
c) mai întâi diferenţierea serviciilor şi ulterior diferenţierea imaginii;
d) mai întâi diferenţierea imaginii şi ulterior diferenţierea serviciilor.
39
16. Marketingul serviciilor prezintă următoarele caracteristici:
a) interdisciplinaritatea;
b) unitate în diversitate;
c) complexitate;
d) toate la un loc.
23. Cea mai importantă caracteristică a procesului de creare şi livrare a serviciilor este:
a) inseparabilitatea;
b) intangibilitatea;
c) complexitatea şi divergenţa;
d) perisabilitatea.
40
24. În servicii, consumatorul acordă mai multă încredere informaţiilor:
a) din presă;
b) obţinute prin radio şi TV;
c) din surse personale.
Răspunsuri corecte:
41
Capitolul VI
TESTE RECAPITULATIVE
4. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de
natură promoţională :
a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă
– în fiecare săptămână sau lună este vândut la preţ redus, un articol;
b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o
reţea comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;
c) acordarea de către unii comercianţi, o unor remize substanţiale anumitor
categorii de clienţi (cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club,
anumite categorii socio-profesionale);
d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ
inferior celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.
5. Care din următoarele grupări conţine numai componente ale micromediului unei
întreprinderi producătoare de paste făinoase?
a) furnizorii de materii prime;
b) structura pe ramuri a activităţii economice;
c) creşterea fondurilor destinate cercetării – dezvoltării;
d) tradiţii culinare.
42
8. Întrebarea cu scală de atitudini de tipul „Care sunt aprecierile dumneavoastră
asupra calităţii, preţului şi design-ului produselor din acest magazin?”
12. Orice întreprindere combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţii cu
tot atâtea componente de mediu, respectiv: .....................(completaţi).
16. Totalitatea operaţiunilor prin care o întreprindere oferă identitate bunurilor pe care le
creează reprezintă .........................(completaţi).
17. Difuzarea unui produs nou pe piaţă se realizează în mai multe faze: 1. etapa de
cumpănire; 2. etapa de acceptare sau de respingere; 3. etapa de încercare; 4. etapa de
constatare; 5. etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este
următoarea :
43
20.Combinarea creativă a ideilor sau tehnicilor existente reprezintă o inovaţie
......................... (completaţi).
23. Inovaţia în cadrul căreia produsele dobândesc noi caracteristici prin extensia
performanţelor înregistrate în cadrul de referinţă este inovaţia .........................
(completaţi).
27. Care sunt, în această ordine, valorile pentru lungimea, lărgimea şi profunzimea gamei
de produse ale unei firme în următoarea situaţie: firma are trei linii de fabricaţie:
costume bărbaţi (10 produse), paltoane bărbăteşti (5 produse) şi taioare femei (12
produse) :
30. Componentele unui program de lansare propriu-zisă a unui produs nou pe piaţă într-o
ordine aleatoare sunt următoarele :
A. pregătirea forţelor de vânzare;
B. alegerea canalelor de distribuţie;
C. stabilirea perioadei de lansare;
D. fixarea zonei teritoriale a lansării;
E. pregătirea pieţei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalităţilor de comercializare.
Ordonate logic şi cronologic aceste componente ar urma succesiunea:
a) C, D, B, E, F, A;
b) A, B, C, D. F, E;
c) C, B, A, D, E, F;
d) F, A, B, C, E, D.
45
38. Standardizarea şi personalizarea reprezintă :
a) un instrument al politicii de preţ;
b) un instrument al politicii produsului global;
c) o strategie de piaţă;
d) o tactică de marketing.
42. În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Câţi membri
are gospodăria dumneavoastră?”. Ce tip de întrebare s-a utilizat?
a) întrebare bifurcată;
b) întrebare filtru;
c) întrebare „pâlnie”;
d) întrebare factuală.
46
Răspunsuri corecte:
Nr. Nr.
Răspuns Răspuns
crt. crt.
1. b 24. d
2. a 25. atitudinea faţă de produsele vechi
3. d 26. b
4. d 27. a
5. a 28. d
6. c 29. c
7. b 30. a
8. b 31. a
9. procesul economic al separării tot 32. variabilitatea
mai pronunţate a producţiei de
consum/ reuni şi coordona
preocupările legate de producţie cu
cele legate de realizarea (vânzarea)
produselor, de a le corela cu
cerinţele de consum.
10. o concepţie modernă (atitudine faţă 33. d
de mediu), un ansamblu coerent de
activităţi practice, un instrumentar
ştiinţific.
11. raportată, conectată permanent, 34. b
operativ, la fizionomia şi cerinţele
mediului aflat, în continuă
schimbare
12. furnizorii de resurse materiale 35. d
(prestări de servicii), de resurse
băneşti şi de forţă de muncă
13. populaţia aflată în zona de activitate 36. tangibilizarea serviciilor
a întreprinderii
14. dimensiunile posibile ale pieţei, 37. c
limitele cele mai largi în cadrul
cărora urmează să aibă loc
confruntarea cererii cu oferta
15. b 38. b
16. modelarea produsului 39. d
17. b 40. b
18. creşterea numărului de linii de 41. c
produse în cadrul gamei
19. diversificare verticală 42. d
20. sintetică 43. b
21. imaginea produsului 44. unitatea care face obiectul
investigaţiei
22. numărul de linii de produse distincte 45. gospodăria
pe care le conţine o linie de produse
23. prin acumulare 46. capul de familie
47
Marci Vanzari 2020 romania Vanzari pp prp dn dv
A B C D totale
Samsung 180 50 30 10 270 270/510=52,94% 270/140=192.86% 4/4=1 sau 100% (350+80+50+30)
/510= 1 sau 100%
Iphone 80 - 20 - 100 100/510=19,61% 100/270=37,04% 2:4=0,5 sau 50% (350+50)/510=
78,43%
Huawei 90 30 - 20 140 140/510=27,55% 140/270=51,85% 3:4=0.75 sau 75% (350+80+30)/510 =
90,19%
Total 350 80 50 30 510 100% sau 1 - - -
DV : In 2020 in Romania , cifra de afaceri a magazinelor care au comercializat marca Iphone a reprezentat 78.43% din
vanzarile totale de telefoane din Romania.
: IN 2020, magazinele din Romania care au comercializat marca iphone au generat 78.43% din vanzarile totale de telefoane ale
tarii.
DN: marca iphone este prezenta in 50% din magazinele din Romania care vand telefoane
DV= CA a mag care vand produsele unei firme / CA a magazinelor care vand categoria respectiva
DN= nr mag care vand produsele unei firme / nr de mag care vand categoria respective de produsE
PP: vanzarile de telefoane in 2020 in Romania ale firmei iphone, au fost egale cu 19,61% din vanzarile totale de telefoane.
PRP: vanzarile firmei iphone in Romania in 2020 au reprezentat 37.04% din vanzarile liderului Samsung, de pe piata telefoanelor ,
Piata firmei= vanzarile totale ale firmei indifferent de produse(produsele firmei nu pot fi adunate pt ca au unit dif de masura)
Piata produsului=vanzarile totale ale produsului indifferent de producatori sau vanzatori.
PP= vanzarile firmei pt produsul respectiv/ vanzarile totale
Cota cea mai mare =lider, a IIA e challenger,….
PRP LIDER= vanz lider/vanz challenger
PRP CHALLENGER=vanz firmei /vanz lider
CA in an1 CA in an 2 Pi Pi2
a 10.000 10.000 10.000 / 65.070= 0,15372= 0.0236
15,37%
b 10.000 13.250 13.250 / 65.070= 0.20362= 0.0415
20.36%
c 10.000 20.000 30.74% 0.0945
d 10.000 10.000 15.37% 0.0236
e 10.000 9.820 15.09% 0.0228
f 10.000 2.000 3,07% 0.009
total 60.000 65.070 100% sau 1 E= 0.215
Caracterizati gr de concentrare in cel de-al 2 lea an:
- Avem 6 magazine, deci n=6
1
E−
𝑛
- Gradul de concentrare al magazinelor este 𝐸𝑟 = 1
1−
𝑛
- Numerator= 0.0484
- Numitor = 0.8334
- Er=0.05=> grad mic de concentrare deoarece apartine [0;0.3]
Grade de concentrare : a. mic [0; 0,3)
b. mediu [0,3; 0.7)
c. mare [0,7; 1]
A. concentrare minima a vanzarilor: pi=p1=…=1/n iar E=1/n, iar Er=0=> VANZARI EGALE PESTE TOT
B. concentrare maxima : pi=1 , restul ponderilor=0 iar E=1. Er=1 => doar un punct de vanzare