2023

Evaluare energetică pentru

o clădire rezidențială

ADRIANA MATEI (PINZARIU)

USV | Suceava
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

1. Obiectul lucrării
Lucrarea prezintă un exemplu de calcul privind evaluarea energetică pentru o casă situată în
localitatea Botoșani, casă care are doar parter. Pașii de calcul sunt dați în anexele de mai jos- anexe
preluate din Metodologie -MC001.
2. Analiza termică și energetică
2.1.Caracteristici geometrice și de alcătuire a locuinței
a. Descrierea arhitecturală a casei
Casa este situată pe sol, având doar parter și este localizată în Botoșani. Dimensiunile din plan ale
casei sunt: 13,06 m X 11,2 m; cu o suprafață totală de 135,86 mp. Construcția a fost executată în
2014-1015.
Accesul se face pe o singură parte. Soluția de compartimentare arhitecturală pentru locuință:
✓ Hol;
✓ Spălătorie;
✓ Bucătărie;
✓ Dormitor;
✓ Dormitor;
✓ Cameră de zi;
✓ Baie.
Înălțimea liberă de nivel este de 2,80 m.
b. Descrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență
Pereții exteriori care alcătuiesc anvelopa casei sunt alcătuiți astfel:
• Tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior
• Zidărie din cărămidă ceramică cu goluri – cărămidă Brikstone BKS 25
• Tencuială de cca. 2 cm grosime la exterior.
Pereții interiori sunt din același tip de cărămidă.
Tâmplăria exterioară a casei este din PVC.
Ușa de intrare în casă este de asemenea din PVC.
Finisajele interioare sunt obișnuite:
• Tencuieli de cca 2 cm grosime la interior, zugrăveli în culori deschise;
• Pereții băii și bucătăriei au fost prevăzuți cu faianță pe o parte din suprafața pereților;
• Tencuieli de cca 2 cm la exterior
• Pardoseli, în camere, din parchet; pardoseli de gresie- în bucătărie, băi, hol.
Structura de rezistență a casei deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel:
• Elemente verticale din beton armat monolit- stâlpi de rezistență;
• Elemente orizontale – planșeu din grinzi, beton armat.
Infrastructura este realizată după cum urmează:

Pagină 1 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

• Pereții structurali sunt din cărămidă ceramică cu găuri, atât pe linia elementelor structurale
ale suprastructurii cât și suplimentar față de aceștia;
• Planșeul peste nivel realizat din grinzi de lemn, vată minerală și placi OSB;
• Fundații continue de tip talpă și cuzinet din beton armat.

c. Descrierea tipurilor de instalații interioare și comune și alcătuirea acestora ( încălzire,

ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)
Încălzirea locuinței analizate este asigurată cu ajutorul unei centrale de apartament pe gaz.
Corpurile de încălzire din casă sunt din aluminiu. Spălătoria nu este încălzită în mod direct.
Locuința este alimentată cu apă rece de la rețea. Exista 6 puncte de consum apă rece și 3 puncte de
consum apă caldă.
Condițiile convenționale de calcul sunt fixate de valorile: θT=80°C, θR=60°C, θi=20°C, θe=-18°C.
Sistemul de iluminat este echipat cu becuri incandescente.

d. Regimul de ocupare al casei

Regimul de ocupare al locuinței este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se consideră în
regim continuu. Casa este echipată cu sistem de ventilare – aer condiționat.
e. Anvelopa casei și volumul încălzit al casei
Anvelopa locuinței reprezintă totalitatea elementelor de construcție care închid volumul încălzit,
direct sau indirect, al acesteia.

Tip element de
lungime înălțime gol/geam perete opac Suprafața [m2]
construcție
PE - EST 13.06 2.8 3.76 32.808 36.568

PE -SUD 11.2 2.8 0.4 30.96 31.36

PE - VEST 13.06 2.8 6.02 30.548 36.568

PE- NORD 11.2 2.8 0.8 30.56 31.36

124.876 135.856

Planșeu superior 124.85

Planșeu inferior 124.85

V 380.3968

Pagină 2 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Pagină 3 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Pagină 4 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

2.2.Caracteristici termice
a. Calculul rezistențelor termice unidirecționale

unde:
αi – coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K];
αe – coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K];
δ – grosimea straturilor de material [m];
λ – conductivitatea termică de calcul [W/mK];
λ’ – conductivitatea termică corectată [W/mK];
a – coeficient de majorare a conductivității termice în funcție de starea și grosimea materialelor;

Placă pe sol:

unde:
h – înălțimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) și fată superioară a
planșeului inferior [m];
δ – grosimea stratului termoizolant [m];
λ – conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/mK];

Pagină 5 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Tabel 1 – valori perete exterior

PERETE EXTERIOR
coeficient de conductivitatea rezistența
densitatea conductivitatea
majorare a termică termică în câmp
Material aparenta δ termică de
conductivității corectată λ' curent
[m] calcul λ [W/mk]
termice a [W/mk] R[m2 K/W]
1 Tencuiala interioară 0.020 0.700 1.00 0.70 0.03
2 Cărămidă 0.800 0.183 1.00 0.18 4.37
5 Tencuiala exterioară 0.030 0.870 1.00 0.87 0.03

4.43
R= 1/αi + ∑Rj+1/αe 4.60
αi=8
αe=24

Tabel 2 – valori planșeu inferior

PLANSEU INFERIOR
coeficient de conductivitatea rezistența
densitatea conductivitatea
majorare a termică termică în câmp
Material aparenta δ termică de
conductivității corectată λ' curent
[m] calcul λ [W/mk]
termice a [W/mk] R[m2 K/W]
1 pamânt compactat 0.400 1.160 1.15 1.33 0.53
2 piatră compactată 1.450 1.620 1.00 1.62 2.35
3 folie polietilenâ 1.000 1.000 1.00 1 1.00
4 placă beton 0.130 2.03 1 2.03 0.26
5 șapă 0.05 0.46 1 0.46 0.02
6 izoatie polistiren extrudat 3 2.72 0.033 1 0.033 0.90
7 parchet 0.030 0.170 1.05 0.1785 0.17
R= 1/αi +2.27+0.5*h+δ/λ 6.48 3.15
αi=6
αe=12
h=0.5

Tabel 3- valori planșeu superior

PLANSEU SUPERIOR
coeficient de conductivitatea rezistența
densitatea conductivitatea
majorare a termică termică în câmp
Material aparenta δ termică de
conductivității corectată λ' curent
[m] calcul λ [W/mk] 2
termice a [W/mk] R[m K/W]

1 placă rigips 0.54

2 grinzi lemn 0.120 0.170 1.00 0.17 0.71
3 vata minerala 15 cm cu folie aluminiu 0.200 0.040 1.00 0.04 5.00
4 placă OSB 18 mm 0.600 0.130 1 0.13 4.62
10.86

R= 1/αi + ∑Rj+1/αe 11.07

αi= 8
αe= 12

Pagină 6 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

b. Calculul rezistențelor termice corectate

unde:
ψ - transmitanta termica liniară a punții termice liniare;
l - lungimea punților termice liniare de același fel;
A- aria elementelor anvelopei apartamentului;
R- rezistența termică specifică unidirecțională aferentă ariei A (Conform C107/1);
R’- rezistența termică corectată;
r- coeficient de corecție pentru punțile termice.

Tabel 4 – valori transmitanță termică liniară a punții termice

Tabel 5 – valori rezistența termică corectată

Pagină 7 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

2.3.Parametrii climatici
a. Temperatura convențională exterioară de calcul
Pentru iarnă, temperatura convențională de calcul aerului exterior se consideră în funcție de zona
climatică în care se află localitatea Botoșani – zona IV , conform STAS 1907/1, astfel: θ e = -18°C.
b. Intensitatea radianței solare și temperaturile exterioare medii lunare
Intensitățile medii lunare și temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite în conformitate cu
MC001-PI, anexa A9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea Botoșani.

Temperaturi medii Botoșani

Temperatura
Luna
medie [°C]
Ianuarie -2.1
Februarie -0.9
Martie 3.6
Aprilie 9.9
Mai 15.9
Iunie 19.1
Iulie 20.9
August 20
Septembrie 15.1
Octombrie 9.6
Noiembrie 3.6
Decembrie -0.9

Pagină 8 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

2.4.Temperaturi de calcul ale spațiilor interioare

a. Temperatura interioară predominantă a încăperilor încălzite
Conform metodologiei MC001- PI I 9.1.1.1 (p30), temperatura predominantă pentru clădiri de
locuit este: θi = 20 °C.
b. Temperatura interioară a spațiilor neîncălzite
Conform metodologiei MC001- PI I 9.1.1.1 (p30), temperatura interioară a spațiilor neîncălzite de
tip cămară (spălătorie) se determină pe bază de bilanț termic.
• Temperatura în spălătoria neîncălzită este: θsp = 17 °C.

c. Temperatura interioară de calcul

Conform Metodologiei MC001 2006/PII, dacă diferența de temperatură între volumul încălzit și
zona neîncălzită (spălătoria) este mai mică de 4 °C, întregii clădirii se aplică calculul monozonal. În
acest caz, temperature interioară de calcul a apartamentului este:

în care:
Aj – aria încăperii j având temperatura interioară θij
În acest caz, temperature interioară de calcul a clădirii este: θi = 19,2 °C.
2.5.Calculul coeficienților de pierderi de căldură HT şi HV
Coeficientul de pierdere de căldură al clădirii, H:
H = HV + HT [W/K]
a. Coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, HV:

unde:
ρa – densitatea aerului, ρa=1,2 [kg/m3 ];
ca – căldura specifică a aerului, ca=1,005 [kJ/kgK];
na – numărul mediu de schimburi de aer [h-1 ], (conform Mc001-PI);
V – volumul încălzit [m3 ].
HV = (1,2*1.005*0.6*380,4)/3,6 = 76,46 [W/K]

Pagină 9 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

b. Coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin transmisie, HT:

unde:
L – coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [W/K];
U’j – transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii [W/m2K];
Aj – aria pentru care se calculează transmitanţa [m2];
HU – coeficient de pierderi termice prin anvelopa clădirii spre spaţii neîncălzite [W/K].
Coeficientul de pierderi termice prin anvelopa clădirii spre spații neîncălzite, HU:

unde:
Hiu – coeficient de transfer de căldură de la spaţiile încălzite la spaţiile neîncălzite [W/K];
Hue – coeficient de transfer de căldură de la spaţiile neîncălzite la mediul exterior [W/K].

unde:
LT,iu – coeficient de cuplaj termic al plăcii peste subsol [W/K];
HV,iu – coeficient de transfer de căldură prin ventilaţie de la spaţiile încălzite la spaţiile neîncălzite
[W/K];
LT,ue – coeficient de cuplaj termic al elementelor de construcţie ale spaţiului neîncălzit în contact cu
mediul exterior [W/K];
HV,ue – coeficient de transfer de căldură prin ventilaţie de la spaţiile neîncălzite la mediul
exterior [W/K].
Coeficienți de cuplaj termic
U’j=1/R’j
R'j Aj U'j x Aj
[m2K/W] [W/m2K] [m2 ] [W/K]
Perete exterior 1.93 0.5181347 135.86 70.3938
Planșeu superior 2.74 0.3649635 124.85 45.5657
Tâmplărie PVC 0.45 2.2222222 10.98 24.4
Planșeu inferior 2.23 0.4484305 124.85 55.9865

Pagină 10 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Deoarece diferența dintre θi=19,2 °C și θsp== 17 °C este mai mica de 4, HU = 0; HT= L, deci:
HT=L+HU= 196,35 [W/K];
H=HV+HT =76,46+196,35 = 272,81 [W/K].
2.6. Stabilirea perioadei de încălzire preliminare
În prima fază a calculului consumurilor de energie se stabilește perioada de încălzire preliminară,
conform SR 4839. În acest caz temperatura convențională de echilibru este θeo=12°C.
Numărul anual conventional de grade zile de încălzire, conform SR 4839:2014, pentru Botoșani,
N1220 = 3630
Durata teoretică a sezonului de încălzire pentru Botoșani- conform SR4839:2014, D12= 202 zile.

Titlu diagramă
25

20

15

10

-5

Temperatura medie [°C] θeo

a. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii QL- calcul preliminar pentru θeo=12°C
QL=H*(θi - θe)*t [kWh]
H=272,81 [W/K] – coeficient de pierderi de căldură al căldurii
θi = 19,2 °C – temperature interioară de calcul
θe = 3,461 °C – temperature exterioară medie pe perioada de încălzire
Dz= 202 zile – durata perioadei de încălzire preliminară determinate graphic
t= 202*24= 4848 h – număr de ore perioada de încălzire
QL= 609446,191 kWh
b. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg- calcul preliminar
Qg=Qi+Qs [kWh]
Qi – degajări de căldură interne [kWh]

Pagină 11 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Φi,h = 403,4 W - fluxul termic mediu al degajărilor interne în spații încălzite [W];
Φi = 4 W/m2 - fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 – PII, [W];
Ainc = 100,85 m2– suprafața totală a spațiului încălzit [m2]
t= 4848 h număr de ore perioadă de încălzire [h]
Qi= 1955,683 kWh
Qs – aporturi solare prin elementele vitrate [kWh]

Isj – radianța solară totală medie pe perioada de calcul pe o suprafață de 1m2 având oriectarea j
[W/m2]
Asnj – aria receptoarelor echivalente a suprafeței n având orientarea j [m2]
Asnj= A*Fs*Ff*g [m2]
A-aria totală a elementului vitrat n [m2]
Fs – Factorul de umbrire a suprafeței n
Fs = Fh*F0*FF
Fh-factorul parțial de corecție datorită orizontului
F0-factorul parțial de corecție pentru proeminețe
FF-factorul de reducere pentru ramele vitrajelor
FF= At/A
g- transmitanța totală la energie solară a suprafeței n
g= Fwgl
Fw-factor de transmisie solară
gl-transmitanța totală la energie solară pentru radiațiile perpenduculare pe vitraj
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si gḻ se gasesc în SR ISO 13790 anexa H.
Intensitatea radiației solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a
intensităților medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni.

Pagină 12 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Valori medii ale intensității radiației solare pentru perioada de încălzire

Intensitatea radiației solare [W/m2]

Luna t [zile] E V S N

Ianuarie 0 14179,3 14179,3 20912,1 11193,7

Februarie 0 202 202 202 202
Martie 0 70,19455 70,19455 103,5252 55,41436
Aprilie 11
Mai 31
Iunie 30
Iulie 31
August 31
Septembrie 30
Octombrie 31
Noiembrie 7
Decembrie 0

Dererminarea ariei receptoare echivalente a suărafețelor vitrate se face pentru fiecare fereastră, în
funcție de orientare.
nr ferestre orientare aria totală Fs FF g As
3 E 3,76 0,95 0,84 0,7 2,100336
1 S 0,4 0,95 0,84 0,7 0,22344
3 V 6,02 0,95 0,84 0,7 3,362772
2 N 0,8 0,95 0,84 0,7 0,44688

orientare aria As
totală I Qsj
E 2,100336 70,194 714745,4
S 0,22344 70,194 76036,75
V 3,362772 103,525 1687739
N 0,44688 55,414 120053

Qs = 2598,574 kWh
Isj = 299,33 W/m2
Qg=Qi+Qs = 1955,683 + 2598,574 = 4554,26 kWh
Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:
Φg= Qg/t= 4554,26/4848 = 939,411 [W]
c. Determinarea factorului de utilizare preliminar
Pentru a calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, γ , care reprezintă
raportul dintre aporturile Qg și pierderi QL, astfel:
γ = Qg / QL
Qg = 4554,26 kWh ;

Pagină 13 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

QL= 609446,191 kWh

γ = 0.00747
Deoarece coeficientul este diferit de 1 atunci :

a-parametru numeric care depinde de constanta de timp τ

a0= 0,8 – cf Metodologiei MC001- 1 p.24

τ0 = 30 - cf Metodologiei MC001- 1 p.24
τ- constanta de timp care caracterizează inertia termică interioară a spațiului încălzit [h]
τ = C/H
C- capacitatea termică interioară a clădirii

ρ – densitatea materialului;
c – capacitatea calorică masică a materialului;
d – grosimea stratului;
A – aria elementului

Element de δ c d A C
Componente
contrucție
[kg/m3 ] [J/kgK] [m] [m2 ] [J/K]
Tencuială 1700 840 0.02 90 2570400
Pereți interiori
cărămidă 750 920 0.25 90 15525000
Tencuială 1700 840 0.02 135.86 3880161.6
Pereți exteriori
cărămidă 750 920 0.25 135.86 23435850
Covor PVC 1600 1460 0.015 116.85 4094424
Pardoseală caldă Șapă suport 1200 840 0.025 116.85 2944620
Placă beton 2600 840 0.06 116.85 15312024
Plăci gresie 2400 920 0.015 8 264960
Pardoseală rece Șapă suport 1200 840 0.025 8 201600
Placă beton 2600 840 0.06 8 1048320
tencuială 1700 840 0.01 124.85 1782858
Tavan
grinzi lemn 720 1600 0.12 124.85 17259264

C= 88,3194816 [MJ/K]

Pagină 14 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

H=272,81 [W/K]
τ = C/H = 323740 s = 90 [h]
a= 0,8 +(90/30) =3,8
η1 = 0.9999
d. Determinarea temperaturii de echilibru și perioada de încălzire reală a clădirii

unde,
θed – temperature de echilibru
θid = 19,2 °C – temperature interioară de calcul
η1 = 0.9999 – factorul de utilizare al aporturilor
φa= 939,411 W – aporturile solare și interne medii pe perioada de încălzire
H=272,81 W/K – coeficientul de pierderi termice ale clădirii
θed =15.76 °C

Temperatura
Luna θeo t [zile]
medie [°C]
Ianuarie -2.1 15.76 0
Februarie -0.9 15.76 0
Martie 3.6 15.76 12
Aprilie 9.9 15.76 30
Mai 15.9 15.76 31
Iunie 19.1 15.76 30
Iulie 20.9 15.76 31
August 20 15.76 31
Septembrie 15.1 15.76 30
Octombrie 9.6 15.76 31
Noiembrie 3.6 15.76 12
Decembrie -0.9 15.76 0

Pagină 15 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Durata sezonului de încălzire reală este de 238 zile, adica 5712 ore.

Valorile intensității radianței solare, [W/m2] :

Luna t [zile] E V S N

Ianuarie 0 16492.9 16492.9 24195.6 12324.8

Februarie 0 238 238 238 238
Martie 12 69.2979 69.2979 101.6622 51.78487
Aprilie 30
Mai 31
Iunie 30
Iulie 31
August 31
Septembrie 30
Octombrie 31
Noiembrie 12
Decembrie 0

θid [°C] η φ a [W] H [W/K] θe d [°C] θe m [°C]

19.5 0.95 858.332 272.81 16.511 6.32

e. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii

H – coeficient de pierderi de căldură al clădirii [W/K];

θid – temperatura interioară de calcul [°C];
θem – temperatura exterioară medie pe perioada de încălzire [°C];
Dz – durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [zile];
t – număr de ore perioadă de încălzire [h].

QL
H [W/K] θem [°C] θid [°C] Dz [zile] t [h] Qs [kWh] Qg[kWh]
[kWh]
272.81 6.32 19.5 238 5712 20538,271 2598,574 4902,795

Pagină 16 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

2.7.Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii

Necesarul de căldură pentru încălzirea spațiilor se obține făcând diferența între pierderile de căldură
ale clădirii -QL și aporturile de căldură Qg , cele din urmă fiind corectate cu un factor de diminuare
η , astfel:

QL= 20538,271 kWh

Qg= 4902,795 kWh
η – factor de utilizare
γ = Qg/ QL = 0.2387
η = 0.9967
Qh= 15651,63 kWh
2.8.Consumul de energie pentru încălzirea clădirii la nivelul sursei

Qh= 15651,63 kWh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii

Qth – totalul pierderilor de căldură datorate instalației de încălzire, inclusiv pierderile de căldură
recuperate. Se includ deasemenea pierderile de căldură suplimentare datorate distribuției
neuniforme a temperaturii în incinte și reglarea imperfect a temperaturii interioare, în cazul în care
nu sunt luate deja în considerare la temperature interioară convențională.
Qth= Qem+ Qd [kWh/an]
Qem – pierderi de căldură cauzate de un system nou-ideal de transmisie a căldurii la consummator
Qem = Qem,str + Qem,c [kWh]
Qem,str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii

ηem = 0.93 – eficiența sistemului de transmisie a căldurii în funcție de tipul de corp de încălzire- din
metodologie
Qh– necesarul de energie pentru încălzirea clădirii

ηc= 0.94 – eficiența sistemului de reglare - din metodologie

Qd – energia termică pierdută pe rețeaua de distribuție

Pagină 17 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

U’i = valoarea coeficientului de transfer de caldură

λiz = 0.0462 W/mK – coefficient de conducție a izolației

da – diametrul exterior al conductei cu izolație
di – diametrul conductei fără izolație
αa =1/0.33 W/m2K – coeficientul global de transfer termic
θm – temperature medie a agentului termic

Θai – temperature aerului exterior conductelor [°C]

Li – lungimea conductei [m]
tH=t*24= 5721 h - numărul de ore în pasul de timp
U’i= 0.160081 W/mK
Lea = 4m – lungimea echivalentă a arăturilor pentru conducte neizolate, cu diametrul < 100mm
Lea= 1,5 m- lungimea echivalentă a armăturilor pentru conducte isolate, cu diametrul > 100 mm
Qrh,h = 1370 kWh– căldura recuperată de la subsistemul de încălzire: coloane și racorduri
Qrwh= 722,11 kWh - căldura recuperată de la subsitemul de preparare a acc pe perioada de încălzire
2.9.Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum

Qac – necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum livrată

- densitatea ape calde de consum la temperatura de 60 °C

c= 4.183 kJ/kgK – căldura specifică a apei calde de consum la temperature de 60 °C

Pagină 18 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

Vac – volumul necesar de apa caldă de consum pe perioada consumată m3/an

Vac = 73 m3/an
Qac = 15011,45 [kWh/an]
Qac,c – pierderi de căldură aferente pierderilor și risipei de apă caldă de consum

Vac,c= 5*Nu/1000 m3/an

Vac,c= 7,3 m3/an
Qac,c = 1200,92 kWh/an
Qac,d – pierderi de căldură pe conductele de distribuție a apei calde de consum

Qac,d = 731,5 kWh/an

Qacm=16943,87 [kWh/an]

η em ηc Qem,strQem,c
[kWh][kWh] Qem [kWh] Qd [kWh] Qh Qth Qfh Qacm Ainc [m2]
0.93 0.94 1178.1 999.04 2.177.120 9.809 15651.63 3157.99 18807.54 16943.87 100.85
3. Certificarea energetică
3.1. Consumul anual specific de energie pentru încălzire
qinc= Qinc/Ainc=18807,54 /100.85 =186,49 kWh/m2an
Clasă D
3.2. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum
qacm=Qacm/Ainc= 168,01 kWh/m2an
Clasă F
3.3. Consumul total anual specific de energie
qtot= 354,5 kWh/m2an
Clasa D

Pagină 19 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

4. Analiză tehnică și economică a măsurilor de modernizare energetice propuse

Intervențiile avute în vedere la renovarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în
doua categorii:
- Intervenții asupra anvelopei clădirii
- Intervenții asupra instalațiilor aferente clădirii
Intervențiile asupra anvelopei clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al
clădirii, independent de comportamentul instalațiilor și al consumatorilor. În principiu, acestea
sunt următoarele:
➢ Îmbunătățirea izolației termice
Îmbunătățirea izolației termice a unei clădiri existente are drept scop reducerea fluxului termic
disipat prin anvelopa clădirii către mediul exterior. Se va proceda astfel:
- îmbunătățirea izolației termice a elementelor de construcție opace orizontale;
- îmbunătățirea izolației termice a elementelor de construcție opace verticale;
- îmbunătățirea elementelor de construcție vitrate, atât din punct de vedere al caracteristicilor
termo-tehnice cât și din punct de vedere al reducerii punților termice;
- îmbunătățirea altor elemente de construcție perimetrale;
- izolarea locală suplimentară, după caz, a elementelor de anvelopă în scopul reducerii
influenței punților termice.

➢ Îmbunătățirea etanșeității la aer

Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor necontrolate (prin
rosturile elementelor mobile, obloane rulante etc.), cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în
vederea limitării umidităţii şi a condensului, ce pot avea efecte negative asupra construcţiei. Este
important să se respecte debitul volumic de aer proaspăt necesar asigurării calității aerului interior
din condiții de confort interior. Se va proceda astfel la:
- etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit;
- etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit.

4.1.Soluții de reabilitare/modernizare energetică a clădirii

Izolarea termică a pereţilor exteriori cu 10 cm polistiren expandat.
Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolaţiei termice din plăci de polistiren extrudat cu o
grosime de 3 cm, în zona glafurilor exterioare şi a solbancurilor prevăzându-se profile de întărire şi
protecţie adecvate (din aluminiu) precum şi benzi suplimentare din fibră de sticlă sau fibre
organice.
Se va realiza bordarea cu fâşii orizontale continue din vată minerală bazaltică, cu clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s1, d0, dispuse în dreptul tuturor planşeelor clădirii cu lăţimea de minimum 0,30 m
şi cu aceeaşi grosime cu a polistirenului utilizat la termoizolarea faţadei. La aplicarea
termosistemului se va acorda o atenţie deosebită acoperirii punţilor termice existente.
Se realizează astfel, sporirea rezistenţei termice a pereţilor exteriori peste valoarea minimă de 1,80
[m2K/W] prevăzută de reglementarea tehnică Mc 001/1-2006 (completare prin Ordin 2641/2017).

Pagină 20 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

4.2.Analiza eficienței economice a soluțiilor de modernizare energetică a clădirii

În cadrul auditului energetic s-au analizat variantele de îmbunătăţire a performanţelor termice ale
anvelopei şi ale instalaţiilor prezentate mai sus.
Date de intrare:
a) costuri utilităţi:
- energie electrică: 0,80 lei/kWh
b) materiale termoizolante şi echipamente instalaţii (preţuri estimative, fără TVA – oferte firme
materiale de construcţii şi execuţie):
- polistiren expandat: 200 lei/m3
- materiale + manoperă fără material izolant pereţi exteriori: 150 lei/m2
N – durata fizică de viaţă a sistemului analizat – 15 ani
ΔVNA(m) – Valoarea netă actualizată aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicarii proiectelor
de modernizare energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea soluţiilor menţionate
(trebuie să aibă valoare negativă pentru lucrări de modernizare energetică eficiente):

Se vor reface calculele cu stratul de izolație pe perele exterior, și vom avea:

Pagină 21 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

QL
H [W/K] θem [°C] θid [°C]Dz [zile] t [h] Qs [kWh] Qg[kWh]
[kWh]
262.2 6.32 19.5 238 5712 19744.02 2598.57 4902.79

η em ηc Qem,strQem,c
[kWh][kWh] Qem [kWh] Qd [kWh] Qh Qth Qfh Qacm Ainc [m2]
0.93 0.94 1118.5 948.49 2.067 983 14859.76 3050.12 17907.8 16943.8 100.85

qinc qacm qtot

172 168.0099157 340.0099157
Clasa B F C

Economia pentru încălzirea clădirii este:

QL1= 20538,271 kWh
QL2= 19744,02 kWh
Q= 794,02 kWh

Pagină 22 din 23
 Matei (Pînzariu) Adriana
Managementul energetic al clădirilor SMCPE an 1

ΔE = 1217,72 kWh/an

CE = c E
Cm – costul investiției aferente proiectului de modernizare energetică [lei]
f- rata anuală de creștere a costului căldurii, f= 0,5
i-rata anuală de depreciere a monedei, i=0,1
CE-reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicării soluțiilor de modernizare [lei/an]
E- economia de energie estimate [kWh/an]
c- costul actual al unității de energie [lei/kWh]
CE = 974.18 lei/an
Durata de recuperare a investiţiei s-a calculat cu relaţia:

pentru investiţii eficiente trebuie îndeplinită condiţia:

Costul unităţii de energie economisită prin implementarea soluţiilor de modernizare

energetică (sau costul unui kWh economisit) s-a determinat cu relaţia:

Total
Nr crt Soluția de modernizare material Grosime strat Pachet soluții
S[m2] V[m3]
1 Izolare termică a pereților exteriori polistiren expandat 10 135.86 13.6 23099

Total investiție Cm [lei] 23099

Economia anuală de energie ΔE [kWh/an] 1217.72
Economia de energie ΔCE [lei/an] 974.18
Durata de recuperare a investției NR [ani] 23.711224
Valoarea netă actualizată a investiției suplimentare ΔVNA [lei] 3177.019
Costul unității de energie economisită e [lei/kWh] 1.2646038
Durata fizică de viață a sistemului analizat N [ani] 15

Pagină 23 din 23