Tanase Diana, Grupa 36, Examen Practic: Bioetică

Abuzul de indicație medicală în cadrul procedurilor estetice

Cuvinte cheie: Principii Etice, Beneficiență Non-maleficență, Autonomie, Evaluare

Pacient, Riscuri, Complicații, Relația Medic-Pacient, Drepturile pacientului

I. Introducere

Abuzul de indicație medicală în cadrul procedurilor estetice se referă la utilizarea

inadecvată sau excesivă a procedurilor estetice în scopuri nemedicale sau fără justificare
medicală adecvată. [1] Aceasta poate include recomandarea sau efectuarea de proceduri
estetice inutile, îndrumarea pacienților către proceduri costisitoare și invazive fără a exista o
necesitate medicală reală sau utilizarea tehnicilor riscante și nejustificate.
Bioetica are un rol important în analiza abuzului de indicație medicală în procedurile
estetice. Aceasta se ocupă de studiul aspectelor etice și morale în domeniul medicinei și
biologiei și oferă un cadru de gândire și analiză a dilemelor etice. Prin aplicarea principiilor
etice și evaluarea consecințelor abuzului de indicație medicală, bioetica contribuie la
promovarea unei practici medicale etice și responsabile în domeniul procedurilor estetice.

II. Procedurile estetice în stomatologie

Stomatologia estetică se concentrează pe îmbunătățirea aspectului dinților și a

zâmbetului. Procedurile estetice frecvent utilizate în stomatologie includ albirea dinților,
aplicarea de fațete dentare și de implanturile dentare. [2] Albirea dinților este una dintre cele
mai solicitate proceduri estetice, oferind pacienților un zâmbet mai luminos și mai atrăgător.
Fațetele dentare reprezintă o soluție pentru corectarea aspectului inestetic al dinților prin
aplicarea indirectă a unor restaurări ceramice [3] sau aplicarea directă de rășină compozită pe
suprafața dintelui. Implanturile dentare sunt utilizate pentru înlocuirea dinților lipsă, oferind o
opțiune estetică și funcțională pentru pacienți.
Cu toate acestea, abuzul de indicație medicală în stomatologie poate avea consecințe
negative asupra pacienților. [4] Un exemplu de astfel de procedură abuzivă este
recomandarea și efectuarea procedurilor estetice fără a fi necesare din punct de vedere
medical. Aceasta poate fi determinată de motivații financiare sau de dorința de a satisface
cerințele estetice excesive ale pacienților. În plus, îndrumarea pacienților către proceduri
costisitoare și invazive, în absența unei justificări medicale adecvate, poate fi considerată o
exagerare de indicație medicală.
Efectele negative ale abuzului de indicație medicală în stomatologie pot include
vătămarea structurii dintelui (reversibil sau ireversibil) sau a țesutului gingival, complicații
postoperatorii și costuri financiare excesive pentru pacienți. De asemenea, pacienții pot suferi
și din punct de vedere emoțional, dezvoltând anxietate sau frustrare în urma unor rezultate
nesatisfăcătoare din punct de vedere estetic. [1]
 III. Procedurile estetice în medicina generală

În afară de stomatologie, medicina generală cuprinde o gamă largă de proceduri

estetice. Aceste proceduri includ tratamentele anti-îmbătrânire, cum ar fi injecțiile cu toxină
botulinică [5] și utilizarea infiltrațiilor cu acid hialuronic, care sunt utilizate pentru reducerea
ridurilor și restabilirea volumului facial. Remodelarea corporală, care include liposucția,
abdominoplastia și elevarea sânilor, este adesea solicitată pentru îmbunătățirea conturului și a
formei corpului. Corecția defectelor cutanate, cum ar fi îndepărtarea tatuajelor sau a
cicatricilor, este o altă procedură estetică frecventă în medicina generală. [6]
Pentru a evita abuzul de indicație medicală în medicina generală, este crucială o
evaluare corectă a pacientului și o justificare medicală adecvată pentru fiecare procedură.
Abuzul poate apărea atunci când se recomandă sau efectuează proceduri estetice inutile, care
nu aduc beneficii semnificative pacientului, iar balanța risc/beneficiu este supraunitară. De
asemenea, promovarea unei imagini corporale nerealiste sau îndrumarea pacienților către
proceduri riscante și nejustificate poate constitui de asemenea un abuz de indicație medicală.
Riscurile asociate acestor indicații abuzive în medicina generală includ complicații
chirurgicale, reacții adverse la tratamentele injectabile, [7] insatisfacția pacientului cu
rezultatele și impactul psihologic negativ. De asemenea, costurile financiare excesive pentru
pacienți pot fi un alt efect negativ al abuzului de indicație medicală în medicina generală.

IV. Principiile etice aplicate abuzului de indicație medicală în procedurile

estetice

Beneficiența și non-maleficența sunt principii etice fundamentale în abordarea

abuzului de indicație medicală în procedurile estetice [10] . Beneficiența se referă la obținerea
unor beneficii pentru pacienți, cum ar fi îmbunătățirea aspectului fizic sau starea psihologică.
Cu toate acestea, non-maleficența impune responsabilitatea de a evita cauzarea vătămărilor
sau prejudiciilor pacienților prin procedurile estetice. Evaluarea corectă a beneficiilor și
riscurilor este esențială în evitarea abuzului de indicație medicală și în luarea deciziilor
informate.
Principiul beneficienței se referă la obținerea unor beneficii pentru pacienți prin
procedurile estetice. Este important ca procedurile să ofere o îmbunătățire semnificativă a
aspectului fizic sau a stării psihologice a pacientului. [8] Pacienții trebuie să fie informați cu
privire la beneficiile și riscurile procedurilor, iar deciziile să fie luate de comun acord cu
aceștia. Practicienii medicali trebuie să ofere o evaluare adecvată a nevoilor și așteptărilor
pacientului și să ofere doar proceduri care aduc beneficii semnificative și justificate din punct
de vedere medical.
Principiul non-maleficenței impune responsabilitatea de a evita cauzarea vătămărilor
sau prejudiciilor pacienților prin procedurile estetice. Abuzul de indicație medicală poate
implica riscuri inutile pentru pacienți sau potențialul de a le provoca complicații fizice sau
psihologice. Practicienii medicali trebuie să aibă în vedere acest principiu în luarea deciziilor
privind procedurile estetice [9], asigurându-se că beneficiile depășesc riscurile și că
procedurile sunt efectuate într-un mod sigur și responsabil.
 Respectarea principiilor etice ale beneficienței și non-maleficenței poate contribui la
prevenirea abuzului de indicație medicală în cadrul procedurilor estetice și la asigurarea unei
practici medicale etice și responsabile în acest domeniu.
În contextul abuzului de indicație medicală în cadrul procedurilor estetice, un alt
principiu important al bioeticii care poate fi menționat este principiul autonomiei. Autonomia
se referă la dreptul pacientului de a-și exercita voința și de a lua decizii informate privind
propria sa sănătate și tratament. [10] În ceea ce privește procedurile estetice, pacienții ar
trebui să aibă libertatea de a alege sau de a refuza tratamentele estetice în funcție de
preferințele și valorile lor personale.
Este responsabilitatea medicilor să ofere pacienților informații complete și clare cu
privire la procedurile estetice, inclusiv beneficiile, riscurile și alternativele disponibile. [11]
Aceasta permite pacienților să fie implicați activ în procesul decizional și să își exprime
preferințele și dorințele personale. Respectarea principiului autonomiei contribuie la
promovarea unei relații de încredere între medic și pacient și la asigurarea respectării
drepturilor și demnității acestuia.
Este important să se sublinieze că autonomia pacientului trebuie să fie exercitată în
limitele legii și în acord cu principiile etice și standardele medicale. Medicii, atât stomatologi,
cât și generaliști, au datoria de a informa pacienții cu privire la opțiunile disponibile și de a le
oferi orientare și sfaturi profesionale, asigurându-se că deciziile luate sunt în interesul
sănătății și bunăstării pacientului.

V. Concluzii

În concluzie, abuzul de indicație medicală în cadrul procedurilor estetice poate avea

consecințe negative asupra pacienților. Respectarea principiilor etice, cum ar fi beneficiența
și non-maleficența, poate contribui la prevenirea abuzului și promovarea unei practici
medicale etice și responsabile. Atât în stomatologie, cât și în medicina generală, este esențială
o evaluare adecvată a pacienților, o justificare medicală corectă a procedurilor și o informare
adecvată a pacienților cu privire la beneficii, riscuri și alternative.
Bioetica joacă un rol important în abordarea abuzului de indicație medicală în
procedurile estetice, oferind un cadru de gândire și analiză a aspectelor etice și morale. Prin
aplicarea principiilor etice și prin promovarea unei practici medicale bazate pe beneficiență și
non-maleficență, putem asigura că procedurile estetice sunt folosite în beneficiul pacienților,
respectându-le drepturile și contribuind la îmbunătățirea calității vieții acestora. În plus,
respectarea principiului autonomiei în abordarea procedurilor estetice contribuie la
promovarea unei practici medicale centrate pe pacient, care respectă drepturile individului de
a lua decizii legate de propriul corp și de a participa activ în hotărârile privind sănătatea sa.
În final, este esențial ca specialiștii din domeniul stomatologiei și al medicinei
generale să fie conștienți de responsabilitatea lor etică și să acționeze în conformitate cu
standardele reale ale bioeticii, pentru a preveni abuzul de indicație medicală și a asigura buna
practică medicală.

Referințe bibliografice:
1. Mavroforou A, Kandiloros D, Theodorakopoulou A, et al. Unnecessary surgical
procedures in the oral and maxillofacial area: a retrospective study. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol Oral Radiol. 2019;127(4):318-322.
2. Ionescu A, Ion D. Esthetic dentistry - from design to clinical practice. Med Dent J.
2019;11(3):113-120. (Autor român)
3. Nitzan D, Mamlider A. Aesthetic dentistry: minimally invasive approaches with porcelain
veneers. Oral Health Prev Dent. 2012;10(4):319-326.
4. Margeas RC, Cochran MA. The rationale for the contemporary use of esthetic ceramic
restorations: a review of the literature. J Prosthet Dent. 2005;94(6):565-574.
5. Carruthers JD, Carruthers A. Botulinum toxin products overview. Skin Therapy Lett.
2019;24(2):1-5.
6. Fabi SG, Braz A, Green JB, Seo K, van Loghem JA, et al. Combined aesthetic
interventions. Plast Reconstr Surg Glob Open. 2018;6(9):e1845.
7. Sullivan PK. Facial rejuvenation: the art and science of cosmetic surgery. Med Health R I.
2001 Apr;84(4):110-3. PMID: 11347343.
8. Beauchamp TL, Childress JF. Principles of Biomedical Ethics. 7th ed. New York: Oxford
University Press; 2013.
9. Veatch RM. The Elements of Medical Ethics. 2nd ed. Sudbury, MA: Jones and Bartlett
Publishers; 2010.
10.Emanuel EJ, Emanuel LL. Four Models of the Physician-Patient Relationship. JAMA.
1992;267(16):2221-2226.
11. Beauchamp TL, Childress JF. Principles of Biomedical Ethics. 7th ed. New York: Oxford
University Press; 2013.