1 Chestiuni de studiat

1.1 Implementarea in MATLAB-Simulink a modelului de regim

dinamic.

1.2 Simularea pornirii reostatice.Determinarea din simulare a

treptelor reostatului de pornire si a momentelor de comu-
tare a treptelor astfel incat pe parcusul pornirii curentului
absorbit sa varieze in intervalul [Imin ,Imax ].

1.3 Simularea franarii dinamice.Determinarea valorii rezistentei

de franare pentru curentul de franare maxim impus (Istop )
si pentru timpul de franare impus (tF ranare ).

1.4 Compararea rezultatelor simulate cu cele masurate.

3
2 Scheme electrice

3 Date nominale
MCC cu excitatie independenta P n = 2.5[KW ]
Un = 205[V ]
In = 15[A]
nn = 1500[rot/min]
Uen = 200[V ]
Ien = 0.95[A]

4
4 Tabele de date si prelucrarea lor
4.1 Implementarea in MATLAB-Simulink a modelului de regim
dinamic.

5
6
4.2 Simularea pornirii reostatice.Determinarea din simulare trep-
tele reostatului de pornire si a momentelor de comutare a
treptelor a.i pe parcursul pornirii curentul absorbit sa vari-
eze in intervalul impus

7
4.3 Simularea franzarii dinamice.Determinarea valorii rezisten-
tei de franare pentru curentul de franare maxim impus(IStopm ax

8
4.4 Simularea franzarii dinamice.Determinarea valorii rezisten-
tei de franare pentru curentul de franare maxim impus(IStopm ax

9
4.5 Compararea rezultatelor simulate cu cele masurate

10
5 Observatii si concluzii
În cadrul seminarului am simulat cu ajutorul MATLAB-Simulink motorul de curent con-
tinuu cu excitat, ie independanta la pornirea reostatică s, i la frânarea dinamică.
Pentru pornire, noi am folosit metoda pornirii reostatice care constă ı̂n introducere ı̂n
serie cu indusul a unuor rezistente care se vor scurtcircuita pe rând după o anumită pe-
rioadă.Scurtcircuitarea lor va determină aparit, ia unor s, ocuri de curent .
O altă metodă de pornire este pornirea prin legarea directă la ret, ea , dar se aplică pentru
motoare cu putere până ı̂n 1kW. Pentru acestea s, ocul de curent la pornire nu este atât
de semnificativ.
Frânarea dinamică este o metodă de frânare care constă ı̂n decuplarea alimentării s, i in-
troducerea unei rezistente mare ı̂n serie cu indusul.
Făcând comparat, ie ı̂ntre simulare s, i experiment sesizăm că pentru experiment am obt, inut
s, ocuri de curent mai semnificiative pentru simulare (până la 30 de Amperi) decât pentru
experiment.
Pe lângă s, ocurile importante de curent, la simulare se obt, in s, i tensiuni ridicate de până
la 2kV ceea ce indifca că redrsorul este unul idealizat, lipsind căderea de tensiune de pe
el dar s, i impedant, ele specifice care ar fi filtrat aceste tensiuni haotice.

11