Dokumen - Tips - Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 06

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om
NE VORBESTE ,
'"
PARINTELE
http://slide pdf.c om/re a de r/full/ne -vorbe ste -pa r inte le -c le opa -volumul-06 1/73

NE VORBESTE
PARINTELE CLEOP A
6
Carte tiparitli cu etnecuvaotarea
I.P.$. DANIEL
Mttropolitul Moldovei ~i Bucovinei
Ed ijie In g rijt a de
Arhimandrit Ioanichie B ala n
Editia a II-a
EOlTURA MANASTIREA SIHAsTRIA

CUV ANT iNAINTE
Continuand serta Ne verbesee Plrintele

("Ieol,a, binecunoscuta in tara ~i chiar peste hotare,
lu\(l, cu ajulorul lui jjumnezeu, apare acum ~i al
~Mc1ea velum, fiind mull asteptat de iubilorii de
uosroe, prcoti, calugari ~icredinciosi.
Acest numar cuprinde teme diferite, de la cele
de nuanta dogmatica, la teme cu caracter moral,
canonic, misionar ~iliturgic.
Ca de obicei, sfarurile Arhimandritului Cleopa
lhu nu sunt de data recenta, majoritatea dintre ele
!"lind rostite ~i tnregistrate pe casete, acum aproape
Descrterea CIP a Bibliotecii NationaJe a Rominiel
20dcani.
CLEOPA ILIE, ARHIMANDRIT Dar, cum pana acum aceste cuvinte duhovnicesti
Ne verbcste p3r.intele C1eopa I Arhim. Cieopa Ilie. - nu au mai fest publicare, ele prezinta un deosebit
Ed. ~4 z~~i.-
anarori-Neam; : Mlinllstirea Sih~slria, ZOOI lmcrcs pcntru credindo~ii de toate vgrstele, tesctati
de udcvar ~i ravnitori pentru mantuire. in acest fel
ISBN 973·86836-Z-9 mulli dintre cititori i~i tmbogatesc cuno~tintele reli-
Vol. 6. - ZOO4.-ISBN 973·86896-1-9 gIOaSC citind aceste volume ~i primesc raspunsuri
potnvite la numeroasele lor intrebari.
Z81.95(047.53) Cuv1inrul dulce ~i popular al Parintelui Cleopa,
dnrul povestirii bineeunoscut tuturor, ca ~i memoria
sn (icosebitli, captiveaza pe cititor ~ifac ea serierile
Prcacuviosici sete sa fie foartec;1utate.

CUVANT iNA1NTE
_ Pe buna dreplale,. Arhimandritul Cleopa lIie

alatun de alti duhovnici renumiti din m1ln1lstiril~
~:~~e~ f:~:':il~~~:~:t~e::i:~;~::r~~e~~~ DREAPT A CREOINT A

tot felul. Pentru aceea suntem datori sa multumim lui
Auzim intotdeauna in Sirnbolul Credintei, ca noi,
~~~~~~~:v~~~:~~~neeuvantat cu acesti parinti eu ortodocsii, credem tnrru Una Sffintii, Sobomieeascli
~i Apostoleasc1i gisertca. Una, nu 0 suta. Bagati de
Vol~mul de fala se Incheie, in mod
provide.n!~al,. cu un frumos cuvant rosnt la trapeze seamat Vai si amar de cei care s-au despilriit de
Biserica lui Hristos. Nu exista 0 mie de biserici\ Una
Manasttrf Sihastna, in seara zilei de I martie 1998 cste: Biserica Soborniceasca ortodoxs in jntreaga
la lasatul secului de Postul Mare. Acest cuvant poate lume! eel ce s-au despirtit de Biserid nu au
fi considerat pe drept cuvant un adevarat testament mantutre. Biserica este stalp ~i intarire a adevarului'
Biserica este Trupul lui Hristos, cum zice merele
::~~~l~:;~ ~~~~~i~iv~~~n:a ~~~t~es~~lese ~i Apostol Pavel, al carui Cap este in ceruri
Sa ne rugam M dnnritorului H nstos ~iPreacuratei Cei ce s-au rupt de Biserica ~iau trecut la vrec
S~le Maici ca ss intiirea5c~ dr~apta credinta in lume, sccta oarecare, n-au mantuire in vecii vecilor, macer
de-ar face orice fapta buna! Pentru ca acelasi apostol
~~~t~~~O~~~:~ila ~~~~Ii ~a:~~ac~i ::i.ingi!.dUie inca a spus: Credinta este moona fora [apte ~ifaptete
fora dreapta credinta sunl moartei
Sfilntul Efrem Sirul zice: Cind mintea a
(larasit scopul blagocestiei - adica al dreptei
credintc _, toate faptele bune nu mai totosesc. Si
Arhimandrit Ioanichie Bl'ilan fachirii eei din India ~i bonzii ~i yoghinii postesc ~i
sc roaga, dar pentru cine? Pentru satana, nu pentru
Hristos. Nu prfmeste Dumnezeu nici 0 fapti buni'i,
Sfanta Manastire Sihastria dad nu se face dupa dreptarul Ortodoxiei.
Sflntii au de mucenici Auzi ce spune marele Apostol Pavel? Pace peste
9 Martie 1998 cei ce vor umbla cu dreptarul acesm ~i peste tOI
alesul lui Dumnezeu, adicli cei ce umbla in dreapta
credinta. Nu este milltuire afara de Biserica!
Biserica-i Trupul lui Hriztos. la sll va dau 0 pilda:
lata ca acest copac, 5i1 aicem eli este tncarcet eu

NE VORBE:jTE PA.RINTELE CLEOPA

roa~e pana Invarf, sau cu flori; ~ideodata 0 ramura pacatele lurnii sau sa boteze sau sa faca minuni sau
a !UI se rupe ~l cade pe pamgnt, r n c a r c a r a de flori sau scoata dracii sau sa faca alte semne! Nu! Acestor
., 1 1
de roade,_ Sa-n_n spuneti rnie, iTIli'idita aceea mai \2 Apostcli, pe care l-a ales, le-a spus: Slali in
poate _rodi? Mal poate inflon mal departe? Nu! Dar ferusalim, pana va veti imbraca cu p_utere de sus!
la ce-t buna? Se usuca ~l in foe se arunca. Pana a venit Duhul Slant in chip de Iimbi de foe ~i
Hristos a spus ca El este Capul Bisericii. Eu sum i-a tmbracat cu putere
buciumul vuei si voi sunteti ramurile. Toata mladita Ce spun nebunii de penticostali, ca au botezul cu
care ramane i? - bucium, aduce reeds :nulta. ,s i aceea Duhul Slant? Anatema acestei paren blestemate!
care se rupe
foc s.e ~l cade
arunca. Asadineste
bucium, se tare -s-a
cu oricine zicerupt
- ~l de
in Numai
foe, Apostolii
ca lor au putere
Ii s-a dat Botezulsa predice,
cu Duhulsa Stant
Invete ~i,
~l cu
s~
B!seneli. In general, once secra ar fi, care s-a rupt de propovi'iduiasca. $i le-a spus: Inlru numele lv!eu draci
Bisenca, este sornra focului celui vesnic. Nu mai are veti scoate si In limbi noi veri grai. $1 mal departe,
seva Duhului Stan!! lor le-a dat putere sa faca mmuni, lor le-a dat putere
Hristos este trunchiul, este corpul copacului. EI a sii predice ~i lot lor, la Apostoh,.le-a dat putere sa
dat DuhuI Stant _in Biserica Sa pri~ punerea maim- lege ~i sa dezlege pacatele lumii. Ce zl~e Stant:ul
lor. ~Oll apostoln ~u fo~! eprscopr. ~l er, pnn punerea Evanghelist loan? A suflot asupra lor ~I le-a ZlS:
rnaimlo,r, au. sfintit alp episcopi, cum au fast Tit, Luali Duh Sianti Carom veti ierta paanele, se vor
Timctei, Fihmon ~i ceilalp. Pnn Punerea mainilor, ierta Ior si carom le veu line, vor fi tinutcl (20, 22).
arhiereul tnrmte mal departe, pnn succesiunea Decl numai prin Btsenca se poate face
apostolicg, Duhul Stant peste toti preotii ~i diaconii, icrtarea pacatelor; numai Biserica are putere,
rar preotul, dupa ce a primit _Duhul Slant la hirotonie, pt-in preotii ~i arhiereii sal, sii lege ~i _ sa dezlege
pnn celelalte Tame cuvemte lui, sfinteste pe tcti pacatele lumii. Nu va ln~ela!l de nebunii acera, care
credinciosii. Pe alta cale nu vine Duhul Stant in vii_invap.i ca pot ei ierta pacate~e afara de preot ~i de
sufletul omului, decar numai ~i numai pe calea pe cpiscop! Niciodata sa nu credeti mmclU.nil? lor!
care a aratat-o Hristos Hristcs a dat putere Apostolilor Sal, ~l Apost~lii,
Hristos Ie spune Apostolilor: Nu voi M-ali ales prin punerea mainilor, au dat putere_la episcopi ~1 la
pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi. Oare cgnd a\ege preoti. Deci tara preot nu este mantuire, f'ara preot nu
Dumnezeu, poate sa greseasca? Cine stie inimile ~i
rarunchii fiecaruia mai bine ca Dumnezeu? Cand a ~~~~e;~:a~: ~:st~e~~s~~:~~,~~azi~:rudIt:~~tl~~p~:a~l
ales El 12 apostoli ~i alti 70, apoi aiesi sunt! Si nu Fara arhierei, Biserica nu este Bisericii, ~i rarl!
numai ca i-a ales, dar Ie-a dat man puteri ~i privilegii preot, cresunut nu se poate numi_cre~tin_
la acesti ale~l ai Sal. ce nu la tot omul $i la tot Deci, lmer-va de Biserica lui Hristos, care ?
sectam! a dat Hristos putere sa lege ~i sa dezlege 2.000 de ani stapaneste miliarde de suflete! Nu le~lt

10 NE VORBE$TE pARINTELE CLEOPA
din corabia mantuirii! Nu vs bligati in lunrre sparte ~i mie? Paharnl mtintuirii voi lua... insearrma sa primim
v1\ aruncati in valurile iadului ~i sa va para eli va cu dragoste paharul suferlntei
mantuiti afera de Biserica! Cine esre afara de
Hristos, acela estc afara de Bisericii! Cine este afara Foa~;a~u~!~s~. c~~~ ~ad~:~~a c::~nt:i :;t~:ri
de Bisenca, acela este afarli de Hristos! Pentru ca poarta iadului Arhanghelul ~ihail, a fost .de do.u~ ori
Biserica este Trupullui Hristos, ramaneti In Hristos, porunca: Ridicati boieri ponile voastre ~l. vii ./"IdlCall
r1imancli in .jiuciumul vitei", in trunchiul
~i trupul ponile cete vqn!ce! Mihail a fest eel dintai care ~
lui Hristos, care este Biserica, ~i nu va lnselati ea batut in pcrtile iadului. Si satana tntreaba din lad.
rnai este mantuire afara de Btserica! Dumnezeu
ajute.Amin. sa va Ctne-i acesta impiiralul slavei? lar et raspunde:
DOII/llui eel tore in riaboi.
A doua oara a batul Arhanghelul Gavriil, care
era eu Mdntuitorul. Ridicati botert portile voastre -
CELE DOUA FIR] IN HRISTOS nu Ie deschideti, ci rtdicati-le eu tot cu stjllpi, din
rl\daeina-,siiinireimpiiralulsiavei!
Ajungand sa vorbim despre patimile Domnului, Dar satana tntreaba iarasi: Ctne-i acesta lmpsra-
sa vedem care este talcuirca cuvintelor: Eli, Eli, lama
sabahtani? Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de cc
m-at lasat? Ce tnseanma: m-at t a s a a Dogmatica
:~~!~:'
.~ I;~ ~ !~ :e ~ ;;!fm ;~ :1C ~ ~ a ~ S I ~ ;
Hristos in iad ~ia predicat 30 de ore Evanghelia, cum
Sfantului loan Damaschin spune: "Nu Hristos era
ziee in Penticostar, pentru cei care-L asteptau ~I nu-L
eel laser. EI era tmbracat eu firea noastra, acurn pe
eruee, ca Mijloeitor vazusera, pentru _popoare.lecare nu~L cunoscusera
Arunci, in lad, 10\1 proorocu aratau cum se
Daca Hristos estc de 0 fiinta cu Tatal, cum putea implineseprooroeiilelorpeGo]gota
sa Sc desparta de fiinta lui Dumnezeu? Noi cram cei
desparpti; noi eram cei Il'isati. Luand asupra Sa fata Isaia, care a profetit nasterea Mgntuitorului di~
intregii lumi, lntreaga fire omeneasca era rmbracata rcctoara: [alii, [ecioara va lua in pdntece. a profetit
inlisusHristos,cacipurtafireanoastra. ~ide patima: Iji eu mna lui noi toti ne-am vindecat,
Mfmtuitorul poarta asupra Sa patimile firii eelei . eii era O m Care intru durere a piitimil, Care stia
neprihanite De aceea a rostit cuvantul acesta al so rabde. Csnd L-a vazur ca sufera, a zis: "N-am
psalrmsrului, nu al Lui, cu glasul nostru, al inlregii spus eu despre Mesia in profetia mea?"
omeniri. Ce-a ais Duhul SIant cu 0 mie de ani mat Cand a vazut eli.-i d i'i o tet pe cruce, David a spus:
Inainte In Psaltire, a repetat Hristos pe cruce .Eu inainte cu 0 mie de ani am zis: Dot-au spre
C a nd a zis Hristos: Doamne, de este eLI. PLl.til!lii msncorea mea fiere si m-au adapat cu otet",
sti treaca acest pahar, ne-a Invatat paharul ascultarii Cxnd I-au impuns in coasta, Proorocul Osie a
Ce voi riisp{ali Domnuiui peruru toate ciite mi-a dol zis: .jc-am spus eu: Vedea-vor pe care I-au

NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

impuns?" Cane i-au luat hainele ~i apci au tras sorti fie voia To! Si acea~ta ca sa ne tnvete pe noi
ostasii pentru camasa care era tesuta de Maica uscultarea, cand vom tntra ~i nor in cele mal man
Domnului, s~ n-o impart! cit era foarte frumoesa ~i ispite $i greutA\i sa ne lllsam in voia Oomnului:
era tesuu dintr-o buoata, Prcorocul David a zis: .Doamne, fie voia Ta". B u rna ferese c a om, rn a
"C~-am spus eu cu 0 mie de ani jnainte? fmparpt-au pazesc, dar, deca este voia Ta, vreau sa fae ascultare
hainele Mele lorusi .; i pentru oimasa Mea au ~i merg pe drumul ascultarii. Ascultare pdna In
aruncat sorti" moarte si moarte pe Cruce
Fiecare spunea ceva. $i atunci s-a implinit ce-a Cand era pe cruce a strigat: Eli, Eli, lama
spus fiecare prooroc de Hristos. Dar vine Sflntul sabahtani. Arlic!!.: Dumnezeut Meu, Dumnezeul Meu,
loan. Bote~torul, caruia-I taiase capul de curand: pentru ce M-ai liisat' Ca ~i cum S-ar fi despartit de
"VOl spunep prin Duhul Siant, dar eu sunt care L-am Tatill
atins cu mana, in Ionian, ~i L-am marturisit: lata Dar n-a fost a~a! E 1 pe cruce a luat fata intregii
Mielul lui Dumnezeu Care ridicii pacatete lumii, Eu lumi, eli era tm brac at c u firea noastra. Acum
sunt de care a spus Prccrocul Zahana: Glasui celui mijloceste cu sangele Sliu pe cruce: .Doamne, Eu
ce Siriga in pustie, gatifi calea Domnului. Eu am sunt in firea om eneasc a, c are Te-a suparat pc Tine!
venit Inainte, L-am vazut, L-am pipait si stiam cll Eu sunt Noul Adam, Eu strig in locul vechiului
vine" Adam: D e ce M-ai lasat?" Sfltntul loan Damaschin
spune: "Noi eram cei lasati, nu El; ca Dumnezeu nu
slrig;: ~~~!~eia~~~:~~I~:e~~i~i~a:i~~:~r~la~ putea sa fie lasat, eli era Dumnezeu din Dumnezeu,
lncepur sa vorbeasca cu cei mai marl ai lui: "Taci, naseUI$inefaeut".
ca-t om, pentru c a in Gradina Ghetsimani se temea Noi cram lasati, c!!.Hristos era cu doua firi acum
de moarte. Daca ar fi fost Dumnezeu, nu e-ar fi pe cruce: era eu dumnezeirea *i eu omenirea
temutde moarte". Patimea omenirea ~i era adusa jertfa omenirea
Dar. satan~ eel batriin Ie spunea celorlalti draci: Noului Adam penrtu intreaga lume ~i Hristos ramsne
"Sunte~! prO~I1! El ~ voi ~-a jnselat, ca sa nu ~tili mijlocitor pe cruce pentru fata intregii lumi, cand a
panli in c1ipa jnvierii ctne-r EL EI Se facea eli Se zis: Eli, Eli, lama sabahumi
teme, ca om, ca sa va tnscle pe voi" "De ce ai lasat, Doamne, zidirea TaT' Toata firea
Daca Scar fi temut, nu primea paharul de la omeneasca era lllsata din cauza greselii lui Adam. $i
Tatli!. Dar EI a vrut sa mearga pe calea ascultarii: Fie El rmjlocesre in Trupul S!!.u aeum, in ultimele clipe
voia Ta! Ca in capul carfii scris este: Am venit sa ale vietii, pentru intreaga lume. Pe a noastra fat!!.,
fac voia Ta! $i la patima n-a vrut sa fie semet, sa fliciind-o a Sa, 0 duce jertfa catre Tat!l.l, caci M-ai
intre in suferinta fliTliascultare. Tot cu ascultare. D e lasat; adica de ce M-ai parasit? Era cuvantul
este cu putinla, sa treaco paharui acesta, daca IZU, omenirii,al intregii lurni!

NE VORBE:jTE PARINTELE CLEOPA •
. A ve~it la mine 0 maica de la Mmlistirea Moldo- Aici se vedeau eele doua lucrari, omenirea ~i
vna, mmtsa de Inaltul Antonie, eu cinci subiecte, pe dumnezeirea lui Itsus Hristos. Aici ca om plgnge,
care trebuia sa le pregareasca pentru a Intrumre la dincolo ea Dumnezeu il cheama atera. "S1I va erst
Vancouver, in Canada. Unul din subiecte era· Eu, ca in Mine nu-i numai omenire! Eu sunt Cel care
.Dumnezeu-Berbat''. dau viall1 la roate vletuitoarele de sub cer".
C~uta in. Dogmanca! Aeeasta esle partea Aici arata Sfintii Parinli cele dour lucrari in Iisus
teandrica a lui Iisus HriSIOS, ca Dumnezeu nu se Hriatos, omenirea ~i dumnezeirea. Dar in care loeuri
desccpera lumii de Ia inceput ~i pana la sflir~it in din Sffmta Evanghelie se crara cete doua firi ale lui
persoana feminina, ei in barbat. lisus Hristos! Cand zice 1a jnmultirea painilor ca om
$i Dumnezeu teandric se unestc cu omul barbat Mi/ii-Mi esre de popor, cil sunt ca otte care n-au
cu fiinta cmeneasca de barbat, ~i atunci se face pastor. ii era mila, ca de trei zile mergeau dupa EI sa
Dumnezeu-Barhar. Astfel Dunmezeu activeaza in asculte cuvanrcl. Cei ee-L cauta pe Domnul, nu se
lume c a Dumnezeu-Bllrbal ~ic a B a rb a r- D u m n ez e u vorlipsi de tot binele.
Toata ae~vi~atea lui Dumnezeu in lume este·~i Dumnezeu avea grija, ca stia ea sunt flamanzi
dumnezeiasca ~l omeneasca Cend plange pentru Ziceau Apostolii: D o a m n e , da drumul poporulut sa
Lazar, pldnge ea am. Lupta care a fost la Sinodul IV m ea rgii p rin: sate, di m or de j oame! Trei zile sum de
Eeumem_c eu monoflzitii, .~a er desparteau 1a Hnstos cdnd au venit. Ce le ziee Mantuitcrul? .Dati-le vot
firca de Ipost~S. Dar Sfinl~l Piirinli au venit cu atatea de mancaret Hriilliti-i ~i voi ell cuvantul lui
argurnente din Evanghelie, c a Hristos lucreaza ~i Dumnezeu". Cact cuvantut lui Dumnezeu este ~i
dumnezeiesre ~!omeneste, in I.ottirnpul vietii Lui hranli ,i paine ~i apa ~i roua ~i diu ~i viata ~i
Bunaoara cand era in Vitavara ~i le-a spus la toate, cum spune Sfllnrul Maxim Marturisitorul.
A avut grija de ei. Ei au venit pentru cuvanrul
apostoh:.$ 1 Lazar.
?colo. aruncr ac a nmurit ~i maIn bucur
d ejunge Betania,c a iese
n-amMarta
fost Lui. "Ei au venit sa asculte cuvantut ~i sa caute
mamte: Doamne, dadi erai Tu aid. nu murea Lazar, Impan1tia eerului. Eu sunt dator, ea Durrmezeu, sa
fratele nos/ru. ~ar Manruitorul a lacrlmat, eli iubea am grija de cele ce Ie trebuie ea oameni". A luat
~I ~ .Lazi'ir .~I. pe cele d_oui!. surori, eli erau painile, le-a binecuvatat ~i e-a dar sa le jmparta.
Ai vszut, ea om ii este mila de popor, iar ea
~~,c~~n~17a~~~~II:lceau oamenn: Vezi cdl if iubea pe
Dumnezeu Inmulteste painile
. Dar EI plange ca om, ca cine nu plange dupa in Gradina Ghctsimani, ea om, firea orneneasca
prietenul lUI iubir? "Va arat ca plang ea om, nu ea se ternea de patimi, se jnfricosa de ehinuri, ca El era
Dumnezen, ca Dumnezeu nu plange'', Dar, cand a Dumnezeu ~i stia cc ar sil. sufere. pani!. l a urma vedea
ajuns aeolo, a Jntrebar: Unde t-ait pus? - Doamne nu toate ~idureri ~iehinuri ~i toate, toate.
p:llem sa intram, ca-t mort de patru zile li miro:Ue! Ca am se teme, ca Dumnezeu biruieste moartea
$1 a stngat: Lazare, vino a/ara!, dupa patru zile. ~i jnvie din morti. Rabda toate ~i se jertfeste pentru

!6 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

mantuirea jntregii lumi. ~i aratli cele doua lucrari ~i lamurire si de pregl1tire pentru vesnicie, nu ne-a lasat
doua vointe ~i doua firi in Hristos, impotriva pe noi sub osanda cea dintdi.
mcnofizitilor A trimis pe noul Adam. Hristos. J>:in sgngele
Aiei Iucreaza Durnnezeu eu partea Lui teandnca, Sau varsat pe cruce a vemt mangalerea ~I manruirea
~i nu se arata in El niciodata gen feminin. $i nearnului nostru. A venit caoeree pnntr-un om, rar
dincoace se uneste eu ornul, nu ell fiinta femeiasca, printr-un Om-Dumnezcu a venit rnantuirea neamu-
ci cu firea barbatului, lii este Durnneaec-Barbat ~i luiomenesc
dupa fiinta omeneasca lii dupa firea dumnezeiasca. Acum nadejdeu mantuirii noastre .este ta_re,cgnd
ne aducern aminte de cuvantul MantultOrulul, Care a
zis: Cel ce crede intru Mine, chiar de va mur!, viu va
CUVA.NT LA iNMORMANTAREA fi. Deci, asa ~i iubitul nostru frate, prorosinghelul
Caliopie, care a fost bote.zat in .numele Pre.asfintel
pARINTELUI CALIOPIE APETRI
(tMai 1978) ~~~~m~,~:e~~:a~~ ~~!
~ul~ri~~o~l, ~u~~z;J:n;;
Mantuilorul nostru, care a luat ~i al d?il~a botez
Dumnezeu a facut trei lumi. Una este in ceruri duhovnicesc, calugma, ~l peste toate ~1 hl~otoma,
Acolo este numai lumina, numai bucurie, numai
cgntare, numai mangaiere, numai vesnicie. numai
desfatare si tot ce vreipentru fiintele rationale
:~:~~~~~;~a ~alu;u~~:e~:~, ~:~!;t~u~~t :I~~
~
moartela viata
Aici pe p A ma n ! este 0 lume tnvrasran, 0 lume Daca ar fi viata noastra ~i numai un minut, nu
schimbacioasa. Aici tineretea eate impreunatli cu ba- putem sa nu grc~im I.ui. D~::nne:cu, deoarece _intru
tranejea; sarecia, eu bcgatia; bueuria, eu lntristarea; foriidelegi ne-am ziimIsht fl III pacate ne-am nascut,
viata, ell moartea, ~i orice Yom voi, tcate Ie gasim sau cum zrce dumnezeiescul lev: Cum se vor naste
amestecate copiicuraridinstriimofiiceinecurati?
Jar dincolo de mormant, in lumea cea de dede- Tali am mostcnit pacatul de la primul ~m, ~i tot
ce se oeste din Imp, trup este, iar eamea ~I sangete
subtul pamanrului este numai scarba, numai munca,
IlU pot sa mosteneasca lmparalia Cerului, dad. n-am
numai chinuri, numai lacrima, numai durere, numai
uvea nasteree cea din a_ra ~ l din Dub, de care nc-am
rnrrtstere ~inumai vesnicie in cele grele ~idureroase
invrednicit cei care auzim cuvantul
Preasfantul ~i preabunul nostru Dumnezeu, Care
La iubitul nostru frate Caliopie - fiindca cu ne-
a binevoit sa binecuvinteze neamul omenesc si sa se
vrednicie i-am fest staret ~i duhovnic ~ia crescut pe
tnmulteasca pe aces! pamant, Care, pentru greseala
lilngl'l noi in familia nceetra, care a mers cu mine In
primilor nostri protoparinti. a izgonit pe om aici, in
obstca cealalta de la Menasnrea Slatina - am
nccastn vale a plangerii ~i a ispitirii, in acest lee de obscrvat trei mar! fapte bune.

18 NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 19
Mai intai - ea duhovnic, ~tiu taina vietii lui - s-a cuvantul Mgntoitcrului, vine la Hristos ca sa ia
luptat foarte tare sa duca viala curata, dupa mangaiere $i odihna dupa 0 lupta dusli in aceasta
tagaduinla care a depus-o tnaintea dumnezeiescului viall\cuceitreivrajma$iaimiintUlrilnoastrc:lumea,
Altar. ~i-a dus in toata viata randuiala aceasta, s-a trupu! $i diavolul
stapftnir pe sine eli post, eli lnfranare, el l veghere, el l Iubuii met frati, dar oare fratele nostru,
rugaciune, ell lacrimi, sa nu calee votul fiigaduinlei, Protosinghelul Cahopie, ca~d va vent la trambita cea
stiind eli n-a tagaduit unui om, ci lui Dumnezeu, marc a judecatn, asa 0 sli Villa, cun:t il ve?em acum?
Care cerceteaza inimile ~irarunchii. Oare va veni asa, un trup galben ~l ~trivJl .de, durere
A doua fapta buna cuooscuta de mine ~i poate ~i $i aproape tara sa aiba chipul.cel dintai ~l ~lpSlt d~
de altii a fost milostenia. Multi saraci au plans dupa viata? Nu fratii mei! Ascultati pe dumnezelescul $1
el, dupa ce-a plecat din staretia acestei manastiri; marele Apostol Pavel, gura lui Hristos,. vasul
multe vaduve Imi spuncau ca primeau ajutor de la el. aiegerii, ce ne spune. EI arara foarte ~esl~~lt cele
L-am cunoscut om milostiv ~i foarte deschis la patru lnsusiri ale trupunloT_noastre du~a ~n~lerea cea
mana. Nu a cerut nimeni de la el ~i sa se duca de aiei de apoi. Ce zice? Seamana-se trup stncactos, scula-
mahnit se-va trupnestriciicios.
tar a treia fapta buna a fost jugul eel sfant ~itare Nu se va mai scuta parintele nostru cu trup de
al sufenntei. Pcntru eli a dus jugul bolii pana la acesta de tarana! Doamne fereste! Tr.upunle
morrnant; aproape 20 de ani de suferinta a fost dreptilcr, dupa tnviere, nu se.mai taie d~ sabu, nu se
intristat sufletul san, dar duhul lui s-a bucurat. e ll mai omoara de arme, nu mal. au putrezrcrune, nll se
imristarea cea dupa Dumnezeu, cum zice marelc mai valama de batranete, de boala, de neputinta,
Apostol Pavel, pocainlii ~i mantuire tucreaza.
El a rabdat panl!. la ultima suflare, ca i-am facut absolut. Sescoal1iintrunestricaciune.
Si iarasi rice marele Apostol Pavel: Seamiinii~s:
rrci Sfinte Masluri, l-am lmpart1i~it ~i i-am citit lntru s/tJbiciune, scula~se-va intru pule~e. AUZl_cata
ciiteva dezlegari. A suferit, ducand crucea suferintei. putere are trupul unut drepl la zrua Judeca~ll? Sa
Cel mai bun motiv cl!. s-a usurer, ~i credcm in mila. tnrrebam pe marele Vasile: Numai cu ameruntarea
lui Dumnezeu ca s-a ~i miintuit, a fost ca si-a dus poate sa clatine lurnea .. ca pe-un mar; poal.~ ~a
c ruc ea sufenntei panala c apat biruiasca)lenumarate O$tlT1;poate sa mute muntu din
Sfxnrul dumnczeiescul Isaac Sirul zice asa loc; poate sa intre prin usile tncuiate; po.ate sa f~ca
.Precum foeul curala rugina de pc fier, asa boala oricare rninune, penlru en se scoala trupun putenuce,
curaia pacatul de pe om". Chiar daca a gresit ~i el ca nu in slabiciune. Arata putere le-a cat Dumnezeu
un om ceva, dar auferinta cea de-atatia ani ~i tntrts- ector care l-au slujit Lui.
tarea $i durerea lui cea launtrica ~icea extenoara l-au Iar zice marele Apostol Pavel: Seamiinii-se trup
curatit, $i acum se duce la odibna. Acum, dupa sujle/esc, scula-se-va trup duhovnicesc. lata ce ZIC

20 NE VOR8£$T£ PARINTELE CLEOPA n

dumnezeiestii Parinti. Trupurile noastre dupa lnvie- s: asa iubitu\ nostru frete, Prolosinghel~! C.alio-
re, atat de subnri vot fi ~iaIM de duhovnicesri, ca pie, va fi unul din aoesti son care .va stralu.cl rnamtea
tnrr-c cfipeala de ochi vor ajunge in ceruri, rnrr-o Mantuitorului ~i va veni pe nom cerului odata cu
clipeala de ochi in iad, pe pamgnt, ia marginea lumii nenumaratii ingeri ~icu toate ~etele dreptilor.
* i oriunde. Cu atata iutcala sc vor misca, cum arata ~i Asa credem, asa martunse.~te. Biserica ~i asa
dumnezeiescul prooroc Iezechiel, zicand: Alerga-vor, nadll.jduim ea vom vedea. pe iubitul nostru frate~
D oom ne, in gra M :ji m a i rep ede ca ra zele fulgerelor Caliopie, venind. cu slava ~I.cu cmste mare . yor ~e~1
se vor intoa rce suflezele la Tine. ceata incepatomlor, ~um ZIC dUJ_nnezel~tll Pillmll,
Nu mai este distanta pentru trupurile duhovni- care vor suna trambitele cerulul: Cil. zice dumne-
cesti. Nu mai esre greutate. Dimpotriva, este multa zeiesculloan Gura de Aur: "De ai auzrt pe apostolul
osursrete, multa duhovnicie ~i multa subriratate. Ca ca Domnul va vent rntru glasul trambit~i de apoi, sA
fulgeru\ ~i mai repede ea fu\geru\ se poarta aceste nu crezi ell. una va fi trambita!" Cli. a uzt ce spune in.
rrupuri duhovnicesti, asemenea eu ingerii lui Evanghelie: Va trimite pe lngerii S~i cu tr~mbire ~l
Dumnczeu, dupa cum ne invata Mgntuitorul, eli la vor suna, ca sa destepte pe ee l morn de fa tnceputul
judecarg nici nu se mai tnsoara, nici nu se mai
tumii pana in ziua aceen. ~,~a aice Sfantul loan Gura
mw-ita, ci sunt toti ca ingerii lui Dumnezeu.
de Aur: "Multi vor fi ingeru, tarll.numar, nenumarate
~i iar~i a spus marele Apostol Pavel: Seamiinli-se
vor fi trambitele de aur care vor suna".
tntru necinste, scuta-se-ve tmru slam. Ca ce este
Dar unde vor suna? Auzi ce spune Sf"antul
ernul? U n pumn de larana, 0 m anc are a vierm ilor, 0
Grigorie Teologul: .Fiecare Inger va suna in lo~ul
nimica, 0 umbra pc pAmant, un vis ¥i 0 floare. Dar
care l-a pazit pe pamanf'. Ce zrce Proorocul MOIse
nu se mai scoala esa la dreapta judecata! Dar cum?
Asculra pe dumnezeiesrii Parin\:i. Asculta intai pe in cantarea a doua? $i a pus numarut hotarelor,.
Hristos, Care spune ca drepiii vor stniluci ea soarete limbilor, dupa numiirul ingerilor lui Dumnezeu. AI
lntru im pdra tia T a ta lui M eu, auzit? Deci, fiecare hotar de lara, fiecare hotar de
Ia tnc hipuiti-va c ateva minti de
ac um , cil stam provinde, de regiune, de .. sat, fie~are ora~: fiecare
fala aid, ca langa soarele ecesra, fiind la amtaza ¥i manlistire, toate au mgeru lor. ~I fiecare mger va
nefiind nori, ai rnai vedea un soare ~i inca unul si surra deasupra locului care i-a fost incredintat sa-l
tnca 0 suta ~i inc1i 0 mie, ~iinca zeci de mii de sori pazeasca in veacul. de acu~ pe ace,st p~an~ ..
Catli spaima ar fi aid! Cat cutrernur ar f aid! CaM $i acesti ingen sunt din ceata mcep.atoflll.o:- sau a
groaza ~i minunatie, vaz1ind atata lumina simtitll! capeteniilor, care este pnrna ceata ~ ierarhiei c~lel
Dar cgnd vor veni mihoane ~i milioane de drepti ~i dintai, dupa Srantul ~i dU1TUlezelcscul DIO~ISI;
de sfinti $i toti vor straluci ca soarele? Gandi\i-va ee Areopagilul, pe care Srantul loan Damaschin II
spaima, ce bucurie, ce mangaiere ~ice cutremur va fi nume~te"Pasareacerului"
peste toate inimile oamenilor!

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 2J

Deci, cdnd ,vor suna, trfirnbitele acelea, auzi cc Caliopie, de care ne despartim acum pentru putin
spune dumnezelescuI Gngorie: "Ce trdmbite val" fi limp, s1i avem parte cu ceata ingerilor, trrrpreuna cu
acetea care vot fi sunate d,e milioane de lngeri? Care tali sfintii care au bineplacut lui Hristos Durnnezeu,
vor ~plllteca vazduhurile! ,<?are vor despica de fericirea eea flira margini, de bucuria ~i desfiitarea
mormintele! Care vor trezi mortu cer din veac! lntr-o in Duhul Slant, In veacul eel viitor. Amin.
c~lpeala de cchi Ii vor inttupa, din cele patru stihii
~:~ ~:~e~td~~S!eCr~rpUImencsc: din epa, din pamant,
PILDA BOGATULUI NEMILOSTIV
Ce rrambije vor fi acelea care vor strabare SI SARACULUI LAZAR
parnantul .;;i v or ajunge in fundul iadului sa cheme
toate duhurile, tali dracii .;;i pe loti cei pl!.cato.;;i?C e Nicaieri in Sfanta Scriptura nu s-a ararat asa de
trdmbite vor f acestea, c a ';;1 in sus vor suna, vor luminat despre iad, precum [nsusi Domnul ~i
desface cerurile, ';;1 mal presus de toate cerurile va Miintuitorul nostru Iisus Hnstos a deseoperit in
ajunge glasul lor sa cheme tali ingerii cei rara de Sfanta Sa Evanghelie, in pilda bogatului nernilcstiv
numar s r toate cetele dreptilor la judecata?" ~ia saracului Lazar
~tunei s,e va implini cuvantul rnarelui prooroc Ce zice? Era un am bogal care se tmoraca in
Dav]?, cel ZIS pnn D uhul S fftnt: Chema-va cerul de porfirii si ill vison, veselindu-se in toate zilele. lar
sus ~I pan:alllul de jos, ca sa aleagii pe norodul Sdu, siiracul Lazar zikea inaintea ponii lui. plin de bube,
~and aU,ZIca_v_ach~'_I1a.eeruI,Jnseamna toate puterile dorind sa se sature de foramdlurile ce cddeau de la
lrl_gerClitliloll mgeru dill cer se vor cobort la gtasul masa bogatului; dar oiinii, venind, ii Iingeau rcnue.
tra~bllel. Iar cand Sfanrul loan Gura de Aur zice: "Ti-am trimis pe
top o,amen)) de IaZIC~de
zidireapamantul
lumn ~ldetoate
jos, Inseamna
duhuriJe saracul Lazar la usa ta, ca sa so faca tie inva\1itor de
r~utalu, care sunt in vazduh, pe pamant .;;i in iad. Cll. fapta buna .;;i pricina de. iubire de oameni, dar ai
ztce: Chema-va cerul de sus # pamiillful de jos trecut eu vederea fclosul. Intrebuinteaza-l aeum, tnsa
P e n rru ce? Ca S a aleagii pe norodul Scm. spre mai mare munca ~i pedeapsa".
Atunci va desp~i pe eei drepti de cei pacarosi, Si a murit saracul ~i a fast dus de carre jngeri in
dupa cum spune Scriptura, precum despane piistorul annul lui Avraam, adica in vesnica bueurie a raiului,
?de d~ capr~. $i vor merge cei ce au focul cele bune trrrprcuna eu proorocii, cu apostolii, eu mucenicii ~i
//I odihna ~I desfotarea cea vesntca, iar cei ce au cu toti dreprii
fiicut c~le rete si IIU s-au pocau, In munca ~iosanaa Vedeti ca saracut .;;i mull rabdatorul Lazar a
vesmca intrat in rai dup1i moarte, iar zglircitul $i nepocaitul
Asadar, s1i ne "invredniceascli mila .;;i indurarea bogat a fast aruncat in iad ell diavolii. C a spune mai
lui Dumnezeu, ca Irnpreuna cu iubitul nostru parinte, departe dumnezeiasca Scriptura: A murit ~ibogalu/

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 2S
f!d~ICfst ingropat, iar sufletul l-au dus in fundul se odthneste o I i se bucura, iar lu te chinuieni. Deei
n-a reusit bogatul cu cererea lui,
$i in iad, ridicdndu-st ochii, fiind in chinuri, et a Si vazand ca n-a reusit - auzi cat a tinut yorba
veizUIde departe pe Avraam -Iipe Lazar in siinullui, intre ei -', incepe eel de-al doilea dialog: Daca-t asa.
$i, a,zis: .Parinte Avraame, fie-ti milil de mine-li piirlnte Avraame, adica daca nu se poate ea Lazar
tmm~e pe Lazar sa-fi ude viirful degetului in apil -Ii sa-mi aducii un deget inmuiat in epa aici in vapaia
sa-nil rocoreosca limba, cdci rilu rna chinutesc In iadului, atunci trimite-l pe Lazar in casa tatatut meu.
aceasta vapaie"
ea mai am cinci fra/i. sa te spuna {or unde rna
Za.darn!c cere bogatul apa sa-~i ude Iimba, caci muneese eu, sa nu vina Iiet to ocest toe de muned.
~im~OI n~-I da. A ~aam nu l-a oearat, ei eu blandete
Ai auzit nemilosrivul cum se face milostiv
I-a ZIS: Fiule, ad~-/I aminte ca ai primit cete bune In
acum? Cet care nu se indura ~ipetrecea in mahmurii
lumea aceasta -II Lazar, cete rete; iar acum el se
~i in betii, ai vazut eli durerile iadului l-au facut
bucurd, iar tu te chinuieni.
milostiv? Ce zicea? "Ma ard cu aiei, mli chinuiesc,
Dar de ce bogatul a primit cele bune in lumea
m ac er fratii mei, sliraeii, sa nu vina aici!" ~j iJ roaga
~~~a::a:e~~~~ daa~e~~i;c~~~~aln:~od~eb~::~~~ pe A vraam sa trimita pe Lazar la casa lor. Auzi eli
esre trimis in muneile iadului? ' dragostea trece ~i dincclo de mormdnt? "Mlii, mai,
saracii! Ei nu stiu ce-i aiei!"
~ati'i ce zie Sfi~tii Parin!i: ~ogatul, la poarta
canna statea Lazar ~I veneau eainn ~I-I Jingeau ranile Dar niei aceasta n-a dobandit-o bogarul, pentru
lui, ~i nu se indura sa-l dea taramaturile de la masa ca auzi ee spune EvangheJia: Atunci a zis Avraam:
I~l, vea ~lel eeva bun. A avut ~i el eeva bun ea om. Fiule, au pe Moise si pe proaroci. Adica cele cinci
$! pentru acete fapte bune, i-a ingaduit Dumnezeu in c1if\i pe care le-a scris Moise, ~icartile proorocilor
lumen aeeasta sa lTaiasea, sa chefuiasea, sa se Bogatul, insa, a jnceput a se jmpotnvi: Nu, parinte
vesele~seli. I-a platit fapra buna! Ca fapta buna cere Avraame, c a au scriptura ~i pe Moise, numai d a c a a
raspllitlre de la Dumnezeu, sau In veacul de aeum sa meargd cineva din mar/i sa te spuna ee chinuri
sau I~ eel, viitor. Dar el. n-a fos.t vr_ednic de plata ce~ sunl, au sd creedal Atunei Avraam a adeverit lucrul
vesntca ~! Dumnezeu I-a pllint aici in patine prm acesta: Ba nu, flute, daea nu cred lui Moise ~i
vtata pe care a trait-o. proorocilor, chtar de-ar invia ctneva din morti tot nu
$i Lazar, cele rete. Care cele rele? Lazar, cat de vcr erede. ~i .aceasta 0 adevereste Mfintuitotul la
drcpt ~ra ~I sIant, ca om avea ~i eJ cateva pacare; ca invierea lui Lazar
mmem nu-t tara de pacat, numai. J?umnezeu. Si Daca a Inviat Lazar din mcrti, dupa patru zile,
u:uncl penrru pacatele lui~ a suferit aroi dureri ~irani I-a crezut cineva? Ai auzit co spune EvangheJia? Si
~1 necazun, ~i a pllitit aiel; a facut canonul, ca aeolo
s~ sc vcsereesca. $i i-a zis A vraam: $i ucum, flute, el f~I;~~a~ai~;:~b~~
~M~~:~:!;:evi:~:~f~!o

26 NE VORB£ST£ PARINTELE CLEOPA
dupa patru zile de pe ceatatta lume?" Ei voiau sa Zice: "Tu daca zici ca vine outare la cheremul
omoare ~i pe Lazar, ea sa tAgaduiascA minunea tau, cn-t chemi la masa spiritista, la medium, eu te
Mantuitorului, eea mai vestita, tnainte de moartea intreb pe tine cum poate trece prapaslia de care
Sa, .'?i sA ragaduiasca pe Hristcs. Vezi cat este de spune Evanghelia? c a intre noi ~i voi mare
adevarau? prapastie este", Dar ~tlti .vo] ce-i prapastia aceea?
Daca ar veni unul acurn din morti ~iar incepe a Este puterea Atottiitorului Dumnezeu, care a pus
predica tntr-uo eras undeva, stii ce fae? Imediat Il hotar sufletului. "Pfma aici sa mergi, pe pil.mant nu te
aresteaza! "M1Ii nebunule, ce bagi panica in lume?" duci!" Nurnai cu iconomie dumnezeiasca, cand I-ar
Asa se intllmpla el l oamenii. Chiar de-ar rnvia cmeva trimite pe unul sli se arate undeva.
din morti Dar de ce nu da Dumnezeu drumul acum
Dar, daca crede Sfanta Scripturll., tt mai de parintelui Ca.lio~ie, pe care l-~ ingropat deunazi
crezare cuviintul lui Dumnezeu, dedit daca tnvtc sau p1irintelUl Nicodim sau partntelui cutare, ca sa
unul din morti. Ai vazut ce spune Apostolul Petru? vina sa ne spuna? Daca ar veni, noi nu ne-am putea
Noi am vilzul pe Domnul in munte - Muntele Tabo- manu». Dar de ce? N-am avea credmta! Auzi ce
rului -, dar avem mai adeviirat cuvdntul credintei spune Apostclul Pavel: Prin credintii umbliim, n~
Ai viU.ut? Cu toate ca-L vaause la Schirnberea la prin vedere. Ce este credinta? Intreaba pe acelasi
Fata pe Hristos, dar mai adevarat avem cuvantul apostol: Este incredintarea celor lliidiijduile §j
credintei, adica Sf1l.nta Scriptura. Deci, Sflinta dovedirea/ucrurilorce/ornev{lzule.
Scripture cand ne spune un lucru, Dumnezeu ne Eu, care am credinta, n-am nevoie sa vl'id, ca
vorbeste prin ea. Aceasta a vrut sa spuna A vraam daca vad, nu mai am credinta. Ai auzit ee spune
Apoi continua dialogul: Ftule, mal' este cevo: Apostolul Petru? Fiira eredinta nu ~ste eu putlnta
ililre 1I0i ~i voi mare priipastie s-a fnlaril, ca nici omului s1l placa lui Dumnezeu. Dec] de aceea nu le
aceta sii nu poatii veni la noi, si nici noi sa nu putem da drumul, ca noi sa rerranem sub credinu ~i sa fim
merge la voi. ~tili voi ce tnseamna prapastia aceasta? fericiti de Duhul lui Dumnezeu ~ide Hristos, Care a
[ntrebati pe Sfantul Grigorie de Nyssa, la cuvantul zis: Fericiti de cei ce n-au yawl ~iau crezul.
pentru cei care cheama spiritele: "Miicar daca lmi Dar eli. ne aud pe nci eei morti, adica dreptii din
spui tu mie, spiritistule, ca chemi duhurile mortilor, Rai ~i mortii din iad si ca ne vad, ne spune Sfantul
adica sufletele mortilcr, dar pe mine prjpastia rna loan Gura de AUf, eli ei pururea ne vad. ~i cand vad
tnftcara". ca duhurile rautatii, dracii, yin la spiritisti ca cei din neamuJ lor aunt rai, betivi, eurvari, hoti,
$i se arata in chipul neamurilor, a mamei, a tatei $i injunllori, hulitori, necredinciosi, foarte multoplang ~i
zic: "Uile, l-am vazut pe tata, pe mama!" Tori acesna se roege: "lala, Ooanme, cum au urtat de Tme!" Jar
sunt draci, care iau chipul rudeniilor rnoartc. cand vsd ca faeem fapte bune, foarte se hucura, ell.
stiu cd 0 sil mostenim bucuria Impreuna cu ei in ccr.

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 29
Deci voi, care ati venit aici, ati portut le Dumnezeu, se tnrristeaza ~i cad $i se roega sa-t ierte
~gaciune pentru voi pe cei din ceruri. Dar ~titi vet Dumnezeu
cat este stare~ asra, ea sa ne vada pe noi $i sA ne $i aceasra stare, Durnneeeu anume 0 lasa, ea sa-i
auda? Nemai panA la Judeeata de Apoi. De la pomeasca spre rugaciune, ea prin rugaciunea aceea
J~deeata de AJ:X>i-a ineh.is u~~, s-a pus ~apaeul. eei sa tmblanzeasca dreptatea lui Dumnezeu, ea sa-t
~~np~~~~ ~~~I~~1tif:~:~ ~~e~~~ie1,~;~~ e X :~::l duca pe toti ta msntuire.

Ce se intampla tnsa de la judecata universala
Dupa judeea:a universala, la s~r~itul lumii, inainte? Ali vazut, daca ali avut oeazia in viala, un
pentru ca nu mal este de f010s credmta de atunei foe mare in timpul noptii, pe un deal. $i noi am fi pe
inainte, ca nu mai avem ce erede, ca ne dueem acolc alt deal sau pe-un ses. $i ar fi oarneni langa foeul
sa v~em, ca mergem numai in vedere, nu mai este acela, la lumina eea mare, iar noi am fi departe de
nevore s~se lase starea asta provizorie, ea sa ne veda foe, la intunerie. Ase estc ca noi de la intuneric ii
er pe nor ~i sA ne auda. Dar aeum de ee ii Iasa sa ne vedem pe eei de la lumina? Ii vedem. Dar aeei de la
vada? Pentru ca dragostea a trecut dineolo de foc, daca-i noaptea si-i intunerie bezna, ne vad pe
mo~t ~i ca sa-i punA 1a. rugaciune; ea ~i eei noi? Nul Pana nu inrram in raza focului, nu ne vad.
raposati. cand ne . , : a d pe noi aici eA suntem in ispite, Asc se intamplA dupa Judecata de apoi, ca vorbim
in necazun, in gnji, cad la Dumnezeu, ea sunt minti dupa "Via\a repausatilor"
Cei din iad vor vedca pe eei din rai, din lumina,
~~alfAs~~e =:u~ ~~:a~a;: ~~~~~ .."DtJi~~s~ tar eei din lumina nu VOT mai vedea pe eei de la
prap~e$te in pacate! Doamne, da-i gand sa vrna la jnruneric, ca sa nu se mai intristeze, dupa cum spune:
pocamta, nu-l Iasa, cs se duee in iad!" .unde nu este rnrristare si durere". Aceasta va fi de la
Dar aeeasta dupa tnvieree eea de obste nu va Judecata de apoi inainte. Dar pana atunci eei din Rai
maifi. ne vad ~i ne-aud, ~i foarte tare ii doare inima ~ise
Ati v a z u r cum va fi dupa invierea cea de obste? supiirii csod vad cs facem rsu. ~i foarte ii bucuram pe
Cei din iad VOT vedea pe eei din Rai, dar eei din Rai diin~ii csnc facem bine
nu-i mai vad. Dar de ce? Pentru ca aeum este starea De eceea, instareaastaineareneafliimaeum,
provizorie. Ei stau in Rai, dar se supArA din cauza efmd Biseriea mijloccste pentru eei din eer ~i pentru
noasrra. Cand ne vad ca faeem rau, ei se tntrisreaza. eei din iad, este 0 mare fericire, cata vreme Sfiinta
$i auzi ce e~ta Bis~riea? "Unde nu eate durere, nici Biserica are Liturghia. Scrie la Daniil proorocul: Va
intt:tstare, nici suspin''. Asta va fi de la judecata lnceta jertfa ~i tumarea ~i in Bisericd va fi urdciunea
tnainte. Dar aeum e i, vazand pe sora, pe fiul, pe pustiirii. Va fi vai $i amar cdnd vor plange Biserieile
nepotul eA face pacate pe pamant, $i stiind ca se face lui Dumnezeu ~inu va mai fi Sfll.nta Liturghie. Ca
vrednic de munca cea vesnica si-L manie pe atunci nu se mai pot seoate sufletele dill iad.

30 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

Oeci acum, ell darul lui Hristos, avand libertate jnjurat, poate ai desfranat, poate ai furat, ~i tu te-ai
~iputand face ~ranta Liturghic_ ~isJujbe penn:u morti lasat de ele, dar el Ii le-aduceiar aminte
~! pentru eel VII, feric~ de acer care se Ingrijeso din Memoria noastra este ajutata de imagtnatie la
vreme ~l se silesc sa-~l faca cat pot ~l cat este vreme relele pe care le-arn facut, cand ne-am petrecut viata
cele ce, sunt de, fetes pentru sufletele lor ~ipentru ale tara grija ~i tara paza mintii
celor din RaJ $ 1 pentru ale cetor din iad Care-t seopul lui? Sa-Ii aduei aminte de cle,
$i acestca vi Ie-am spus pentru ca zic unii: .Da, poate Ie vei mai face. Cand vczi cli diavolul [i-aduce
dar el .este in tad, el este in cer.,". Nu. Dupa moarte In minte gandurile care le-ai plirlisit ~i pacarele care
nu mal estc distanra. Ai vazut ca bogatul din fundul nu lc-ai mai facut, sa stii ea te ispiteste din spate, eu
i~dului. vorbeste ~iaude pe eel din ina1limea cerului, celc ce le-ai uitat. El nu vrea sa Ie uiti,el vrea sa ti Ie
din RaL Jar ca s a fie sufletele pr~zente aici, ele sum aminteascil,easateispileaselieuele.
prezente ell vederea ~l cll,auzul aiel, dar cu fiinta nu,
ct! este prapastia, adica puterea atcttiitorului lspitadin rata
~u?IDezeu. Aceesta stapaneste sa nu vie eu prezenta Csnd ne tulburam eu mintea pentru oele ce
aiel, c a nor sa umbi~ prin c redinta $i £.Ill, prin inchipuim eli vor veni asupra ncastra, suntern ispititi
vedere, ea sa avem fericirea cea zisa in fericirea a din fala. ,,MAi, am sAImbatranesc; 0 sa vina 0 boala;
zccea de Hristos, dupa tnvicre: Fericitt sunt cei ce o sa vina un razboi; 0 sa vtnn 0 foamete; 0 sa vina un
n-au vazut si au crezut. Amin potop; eutare r na p g nd es te , are sa-m i fac a rau: 0 sa-mi
tasa inainle, 0 sa-mi fure ... '', $i ineepi a te tulbura eu
mintea de eele care erezi tu cA or sa vina asupra ta
ISPITIREA DIN CELE OPT pART! $i te tulburi degeaba, ca nimeni nu stie ee are sa fie
Dar vrajmasul, ca sA nu fii linistit, iti d1'.tot felul de
Sa cunoastem mestesugul razboiului ~evlizut ~i
ganduri
sa vedem din care plirtl suntem atacau in lupta
Aeeste inchipuiri Ie aduee vrAj~ul in mintea
noastra dubovniceasca de fiecare ceas ~iminut.
noasrra cu scopul de a ne tulbura ~i a ne tnspaimante
Si, fiindca nu tot eel cc se Iupta se lncununeaza,
de cele pe care Ie credem cA vor veni asupra noastra
avern trebuinja de mare trezvie ~i grija in toata
La aceste ispite avem cuvantul Mantuitorului:
vrernea asupra luptelor ~elor de gand, ~i asupra
Nu vi! ingriji/i de ziua de maine, CGci ziua de maine
drac.llor, care ne dau razhol,. ispitmdu-n.e dm eele opt
pa rt1: d~n sp~te. din fata,.dm stanga, din dreapta, de se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei.
sus, de J05, dinauntru ~l dinafara. Ispita din stanga
Ispita din spate De care ori Yom cunoaste pacatul $i tcrusi ne
Diavolul i i i aduce aminte pacatele pe care le-ai vom 1115amorniti de el ~i Il vom luera eu mintea, eu
meul lnainte, ea sii-li spuree mintea cu ele; poate ai cuvantulsau cu fapta,atunci ne ispitim din stanga.

PARINTELE CLEOPA
aa NE VORBESTE
milostenie. Fiecare dupa masura ~i dupa puterea lui
Eu stiu ca-i plical sa mananc mull, dar mananc
slifacafaptehune.
multi eu stiu ca-i pacat 511beau, dar beau; eu stiu ca-i Cgnd ai luat 0 nevointa mai presus de putere,
plical sri urasc pe cmeva, dar urasc; eu stiu ca-i pacat diavolul rade de tine. ~tii cum este? Ca !ji cum ai lua
sa vo~besc de diu, ~ar vorbesc; eu stiu ,ca-i pacat sa un sac grcu, care nu-l poti duce deloc; II duci oleaca
tin nunte raul, dar tm mmte; eu stiu ca-t pacat sa fiu $i_lll\liijosmaimcolo.
desfi"anatsausafursaus1l.injursausafumez,darma
las biruit ~ifae aceste pacate Sfin~~~;tas!~p~~ :: ~~~u~i d~tu;~;er~~n~n::~::~~
Asa suntem ispititi din stgnga, prin chipul eel
aratat alrautatii. noastre. v-am
prunci, Sfantul Apostol
hrdnit pe voiPavel spune:celCal
ell laptele ati [ost
cuvdntdtor
lspita din dreapta al Evangheliei, c a nu er~ii In stare s a miincasi hrana
Ispita din dreapta esre de doua feluri. Prima este var/oasa. Iar Sfanrul Gngone de Nyssa spune: ,,Nu
atunci csnd credem in visuri sau vedenii si, crezand spargeti oasele Scripturii, avand dintii tntetegem de
in ele, suntem lnsela'[i de draei. Dracii se fae in lapte!" ce vrem sa ne bAgfun .la lucrun .care .nu I~
ch~pul lui Hri~tos, in, chipul Maieii. DOIIlIlUiui, in tntelegem ~I care nu le-arn cI1l1 \ a Sfi?li~ Parm_tl ~I
chip de ierarhi, in chip de mucenici, prccum zice n-au ta1cUlrea celor mai man teologi at lumii. 0
Apostolul Pavel: Satona se preface in chip de Inger iscodirc ca aceasta vine din rnandrie si, daca cineva
alluminii nu se va smeri, ajunge la nebunie, la hula $i la eres.
Daca credem in aceste naluciri si visuri suntem Cu ispita de sus au fost in$clali loli sectarii, toti
ispiripdin dreapta ereticii de la inceputul lumii, ca au vrut sa inleleagA
Iarasi, este ispita din dreapta, atunei cand faeem Scripturile dupa mintea lor.
fapta buna cu scop rau ~inu epre slava lui Durnne- Sianta Sctiptura estc un izvor Brl!: de fund,
zeu, !ji n-avem srncrenie; cand zidim pe temelie de pentru ca este inlelepciunea lui Dumnezeu. Scril?tura
umbra cste ca 0 mare cafe nu are fund. Daca eu nu suu sa
jnot ~i rna bag in marc, nu-i de vinA marea eli rna
Ispitadesus jnec; eu, obraznicu! ~iindrl!.znetul, m-am bAgat tnrr-o
lspita de sus este tat de doua feluri. Cand apa mai adanca decat mine ~i.m-am tnecet.
ine.epem 0 : nevointa mai pr~sus de puterea noastra Sffmtul Grigorie Teologul a asernanat iscodirea
fiZld. sau mtelectuata. Nevointa trebuie sa se faca cu Sfintelor Scripturi cu 0 prApastie, zicgnd: ,,$i privi-
dr.eapta socoteala, dupa masura puterii fiecliruia. rea la cele Inalte far!! de frgu, poate sA ne dea noua
Nimeni nu are voie sa ia 0 nevointa mai presus de branci in prapastie". De aceea iscodirea Sfinte\or
puterea lUI. Marele Vasile spune: "Mlisura infranilrii Scripturi mai presus de Intelegerea noastr1l este ispitl!.
se ia dupa masura puterii fiecaruia". Nu tori pot sa de sus.
posteasca]afel,sausafacametanii Ia fel.eau safaca

PARINTELE CLEOPA 35
34 NE VORBEfjTE
Ispitadejos Ea prinde cele cind. sim\iri ~ia r~~boi sufle-

tului. De aceea este mal grcu sa pa:ze~tl imagmaua
Este atunci cand nu vrem sa facern fapta bum!
deeM cele cinci stmpri, decal in~1 mmtea
dupa puterea noastra. Eu ~ putca sa postesc pana
seara, dar rna lenevesc. Eu a~ putea sa fae milostenie Ispitadinauntru
mai multa, dar rna zgarcesc. Eu a~ putca sa fac Dinauntru ies toate pl'icateie noasn:e, adica din
metanii mai multe, dar nu fee. Eu a~ putea sa inima, cum a zis MantuitorulIa Apost?h: Nu ceea ce
priveghez mai mult; dar nu privcghez. Eu < 1 $ putea sa in/ra III gura spurca pe om - anmci era vorba de
rna rog mai multi dar nu rna rag, ~i rna las, vorba spalatul mainilor -', cicee~ ce sese. Cli_.ceea ce Ic.se,
(fu"anu\ui,petlinjalil. tese din mima. Din inima res preacurviile, uClde~l~e,
Cand nu ne ridic1!.mcu lucrarea faptei bune, dupa mgndria, jignirile, _ ura, ~azbunarea,. fa.lar:Il?la,
puterea noastre, pana 1a nivelulla care suntem daten viclenia toate rautlitlJe; ca dintr-un iad res d.lfi ~n~ma
sa ne ridicam, suntem ispititi de jos, adica ne trage noastTA: ~i de a?ee.a, .oric~n~ ies. accstea din rmrna
diavolul in jos de Ja rnasura ~ide la limita faptci noastra, suntem ispititr cu ispita dinauntru. .
bune, care suntem datori 5-0 lucrarn. Srantul Clement spune: .Pune pe g~nd strajcr la
Ispitadin afara
~~~~~n~~~~:a~~~ic~:aC~~ ~~~::S~fn~~~~'~~~~ ~:
Ispita din afara vine prin cele cinci simtiri, adicli.
opresti pe eele ce ies dinauntru cu rugacJUn~a
prin vedere, auz, gust, miros ~i pipaire - care se
"Doamne Iisuse"; sa Ie oprestr pc cele c~ .Vln
numesc la Sfintii Prooroci terestre ale sufletului
dlnafara cu cugetarea la muncile iadului, la fencirea
Prin aceste cinci simuri, ornul prirneste mari pacate
raiului, la rugliciune ~i la celelaite fapte bune
in sufletul lui, daca nu are rrezvia atcntiei ~ipaza
mmm Cele cine simtiri sun! cinci sipote firesti ale
noastre, prin care diavolii toama in sufletul nostru tot
CELE DouAsPREZECE TREPTE
felul de patimi ~i rautali.
Mai folosesc diavolii 0 alta ispita mai mare decat ALE PA.CATULUl
cele ctnci simtiri: imaginatia. Imaginatia este mai
subtire ca cele cinci simtiri, dar este mai groasa pacatul, de cand ia. fiinlfi in mintea omului ~i
d ec ar rm nte a. paull. ilduce pe om 1a stnuc.dere, la moarte, are 1 2
Irnaginatia mai este nurnita ~i simtire de obste.
Ea nu-i da razbot sufletului in vremea ispitei numai trep~~mnezeu i-a dat etsta putere omului s a nu
cu cele ce a vazut, ei ~i cu cele ce a auzit, ~i cu cele gre~easca! Puterea de sine stapanitoare. Omul ar~
ee a gustat ~i cu cele ce a mirosit ~i eu cele ee a anta putere, pusa de Dumnezeu in el, c a da.ca ar Yen:
pipair. Cu toate iida razboi sufletului toti dracii din iad, nu-l pot face sa plicatUiascli. VOl


36 NE VORBE$TE pARINTELE CLEOPA 37
nu cititi 1a Psaltire: Doamne, did cu arma buneivoiri Sffmtul Ioan Damaschin spune ase: .Binele nu
«e-at lncununat pe noi. Si iarli~i spune in Sfiinta este bine, cand nu se face bine" .
Scnptura: Dumnezeu t-o zidit pe om ~i l-a {lisa! In Bunaoara sa va dau exemplu: Cineva posteste ~l
mdna sfatului sau, nu mananca, dar vorbeste de rau ~i are ciuda pe
Am sa va spun cum Il ia pacatul pe om, de la cineva. Ce foloseste postul trupesc,. daca n-are postul
treptele cele rnai de jcs ~iilduce pana 1a sinucidere, sufletesc unit cu el. Sau face milostenie, dar din
daca omul nu baga de seama sa opreasca pacarul de avere de furat. Sau face fapta buna, dar se
la inceput
Ce este pacatul? Dupa marturia Sfintei Scripturi, ~~ni~:e~~~~d~~;l~~a d~~V~:~~.aDd:~t~aa~ec~ap~a~~~::

pacatul este calcarea legii lui Dumnezeu, sau boldul dar nu-i buna, ca-t amestecata eu raul
mortii, si este ~a.ciune inaintea lui Dumnezeu, fiind Sau face fapta buna cu scop rau. Fapta_ buna
Iucrul diavolului tacuta eu scop rau trece de partea scopului, ~l daca
in Stante Scrlptura, pacatul se numeste .jumico- scopuJ este rau ~i fapta buna se face rea. Daca ~copu~
leu". Furnico-leul a murit de foame, pentru cd nu este bun, arunci fapta buna rarrane intemeiata ~I
avea de m-incare, Pentru ca la inceput pacatul este buna.
est 0 furnioa, numai un gand. mai pe urrns, daca nu-l Tot asa, cand face eineva .fapta milos~eniei, cu
vom u~lde pnn lmpctrivire, spovedanie ~1rugacmne, scopul de-a fi taudat de oamem, sau rugacrunea sau
el va ajunge putemrc ca un leu. postirea sau alta fapta buna, care nu pnveste spre
Stantul Efrem Sirul spune ca pacatul este un drac slava lui Dumnezeu, ei spre alt scop oarecare
rau, care, furi~an?u-se, pune stapanire tncet-tncet pe lumesc, acea fapta buna este tarA de suflet. Este
sufletul nostru. Si pentru a putea scapa de acest drac moarta. Fapta buna are trup ~i suflet. Trupul fapte!
~l sa oprim pacatul sa patrunda in mintea si-n inima bune este tucrarea ei, iar sufletul sau vlata el este
noastra, trebuie sa avem 0 mare trezvie a atentiei, scopul, daca scopul este bun ~i drept
care se naste dill frica de Dumnezeu, cum ziee in treapta a doua a pacatutut ~ste st lucrarea
Sfantul Maxim Matturisrtoruf "Cel ce erede, se cea cu !ipsa a faptei bune. Cgnd cmeva face fapta
teme;iaree!eeseteme,setrezqte". buna, dar n-o face desavarsit, ei cu lip~a. Toata fapta
Prima treapta a pacatului este cand cineva nu buna trebuie sa se faca desavar~lta ~I plina, nu eu
vrea sa fad fapta buna. ~tirbire. Cand fapta buna este laeutA cu lipsa ~i nu
Dumnezeu a dat putere omului sa fad toara desavar~it, atunei ne aflam In a doua treapta a
fapta bung; ~i el, daca nu vrea sil. faca fapta buna, are pacatului.
pacer. va dau un exemplu._ Cando cineva se r~aga lui
A doua treaptli a pacatulut este cdnd cineva Dumnezeu, dar nu eu rmntea ~l cu inima, cr numar
face binele, dar cu scop rau. eu buzele ~i ClL gura, raspiindindu-se eu mintea la


38 NE VORBE!jTE pARINTELE CLEOPA
lu~rurile veacului de acum. Ori se, gandeste la targ, I-a venit un gand de UTa, de desfranare, un ggnd
on la ceca ce mal are de facur, on t~iaduce aminte de razbunare, tm ggnd de mgndrie, de trufie sau de
eli n-a dar mdncare la animale, orice altceva. Aceta zavistie sau de pizma sau de rautate, .;;i 'indata,
este in treapta a doua a pacatulul vazand ca nu-i bun, incepe a se lupta sti-l scoata din
A rrera treapta a pacatulut este bantutala minre. In aceasta rreapta se rnceiera la lupta trei
lucrului celul rsu. Adica atunci cand vine momeala minti. Mintea draceasca, mintea omeneasca .;;i
ganduhn celui rau in mi?te. Ii vine omului un gaud minteasfintelorputeri
Diavolii trag mintea noesrra spre rau.. spre
~iin~~~:;a~~~
1 : v ~ ~ ~ ; : ~ 1 : ~ ~ i a: l~: ~: e'~e~, :
zavistie, san de,un}, san de razbunarc, san, 'in sfarsit,
once gaud patimas ~1 riiu, cgnd bantuieste mintea
pacate; sfintele
iar mintea puteri
omului stli sau in~erii, ~!
in mijloc spre
de gfuJd~un~lllle,
buna VOle se
pleaeii spre bine sau spre rau. In aeest _hmp, cat
omuIUl,aceastaesteatrelatreaptiiapiicatu!ui. mintea noastra se lupta, fie pnmind gandurile rele de
A patra treapta a pacatului este coosimtirea
san untrea. Cand unim mintea ooastra ell giind'urile ~~i~~:~\~U~~i C:~~eb~~:d~~cl:~~e~~ l~~~~~~e::~a J~
patimase care le-am amintit m ar sus sau el l oricare pedeapsa vesnica. " w
alt gaud de pacat, Pacatul vine intai simplu in mintea Dupa aceasta treapta. trece 10 a sasea treapta a
noasna. Oriee gand patimas, sa zicem: femeie, bani, pacatului, care este tnvctree. Dad a eedat de buna
s~ava, n-ar fi un, pacat. Este momeala gandului voie dupa aceasta lupta sa se, invoiasca cu gand~l
simplu al pacatului Dar dud no! gandim la femeie patimas, cu ggndul pac~tulUl, a treeut acurn m
.;;iincepem a ne uni eu gandul, oarecum cu pauma, si treapta a sasea a pacatului .;;itrece de bunavoie de la
la, bani ~! la slave ~i la once, am treeut atunci cu rnvoire la imaginatie ~i ncepc sa.;;i le inchipuie
mmtea in treapta a patra a plieatului A saptea treapta este pacatul ell mintea. Dup~
Ne-a,m unit cu mintea, eu gandul eel rau al ce omul a primit un ggnd patimas, rncepe a se,indulci
pscatuhri Se _ mal numeste aceasta treapta ~i cu mintee. Omul de la ggnd incepe a-si rmagma
consrmpre. Adica atune! cand mintea rncepe a eon- pacatul. Ori i~i inchipuicste fata femeii pe care 0
simti sa stea de Yorba eu gandul eel rsu .;;i patimas iubea eu patimii, sau candva a avut pauma asupra el~
A cin~ea treapta a pacatului este lupta. Lupta ori i~i tnchipuie fata ace,luia pe care-J uraste. N-m
se da de aici Inamte pe toate treptele pacatului. Lupra palit cateodata, ea~d stat la rugiiciune ~! e .emeva
este aeeea cand omul a consimtit cu mintea sa stea care te uraste ~i ar ciuda pe el, parca te sfadesti eu el?
de yorba cu pacatul, cu gandul patimas, gandul parca daca ar fi acolc de fata I-al zice eeva. Acum
pacatului, .;;i indata, fiind patrons de fuca lui min tea este in lupta in treapta a saptea
Dumnezeu, ineepe a se iupta, a-I seoate din minte Diavolii ian fata aeeluia ce ne
Vede ca nu-i bun. ccarar sau ne-a facut vreun rau, rascctesc


amintirea raul,ui care ni,I-a fae~t *i tnsotesc tinerea in nu cumva copiii lui sa greseesca ell gandul, tncst
mmte a raului eu imaginatia ~l dau razboi sufletului aducea jertfe de curatire, sa-i curete pe copii de
grozav, ori cu fata aoeea ce-a iubit-o cu patima, din pacatul Cll gandul. EI nu gresea ell, gandul ~i _era
partea poftitoare a sufletului, ori pe aeeea pe care a inainte de Legea Veche, ca era inamte de MOise.
urat-o sau te-a urst pe tine ~i ti-a facut necaz Inainte de Legea sensa ~i de Legea Darului pacatul
Sau cu b~ul, dadi-li place. Iii infali~eazl'i punga cu gandul se curatea cu jertfe
de~aeum~ Jadlia cu parale, h~ine muite, slav! desarta, Daca pacatul eu gandul n-er fi greu, zice Stantul
bot multi, oi mull,e, car multi, avere multa~ ~l asa mal Efrem, n-ar fi socotit Hnstos, [nsusi Cuvantul si
departe: Daca I-a~ scapat

aeum lm~gmeaza, ca draeul din treapta invoiehi,.zugrav
se numeste el de- [ntelepciunea lui Dumnezeu,
de muiere ~\ ucidere preacurvie
intru a uri: pe fratele.tntru
Ce P?ftli
zice?
vechi". Stie sa zugraveasca mult mai mull decar stii Cela ce priveste fa Jemeie, spre a 0 pofti pe dansa,
tu. panli. ce l-a~ dat VOle. Zugraveste ~l femei ~i lata a preacurvit cu dtmsa intru inima sa. lata
oameni ~l targuri, ce vrei preaeurvie nevazuta! Numai eu ggndul. Cela ce
Csnd vei vedea eli yin ,aces.tea prin imaginatie, uriiste pe Jratele sau, uciga:j de om este
incepe sa-p dea OObOl Cll idolii pacatului. Vezi ce De cate milioane de ori am omorat noi in viata
spune Sianta Sinc1itichia: .Jdoli au statur ~i m-am noasrra? De care milioane de ori am preacurvit noi?
imP?Uwlt!" Toate pacatele in treapta a saptea se fac De cgte ori am urat pe fratele, de atatea ori am facut
~doh., Se_iI_IchipUlesc.Pe labia imparatului mintii, al ucidere. De care ori am privit eu patima la 0 femeie,
rmagmaper, apar: femei, oamem care ne urasc, bani, sau chiar neprivind, am imaginat-o in gandul nostru
socoteli, tf-aduce aminte din urma, fel de fe1. Si ~i ne-am invoit_ eu gandul plieatului,. de etatea ori am
s~fletul _in treapta a ~apte~ pacatuieste cu mintea ~i fost preacurvan eu lI_Iimain~mtea I U l Dumnez~u
i~l inchipuie. Oare nu pallm nOI acestea? Care n-a lata de ce trebuie pocainta amara! Strasnica! Iar
palit ~inu paie~te acestea in toata clipa? omul zace tnrr-un pacat groaznic - eu, pacatosul -,
E u, paclitos~l, I e p ate sc ; poate voi sun~eti scutiti.
Cine nU-~1inchipuie pacatul cu mmtea? $ 1 crezi ca-i ~~~:~~a~li~~~O~~~~::e~~~~i;::t :i~~~: ;:~
user pacatul cu mintea! Sa nu crezi ca-i user! Auzi azi!
De cate ori am preaeurvit cu mintea ~i am urat pe
~:u~~~;einS~a:;:~a~;::uSi;~~~~~r:~iim7~~a~~: fratele, am fost preacurvari ~i ucigasi. $i aceasta 0
pacatul Cll mintea n-ar fi fost greu, nu era nevoie ca stabileste [nsusi Durrmezeu Cuvantul. Oeci, iata,
dreptul Iov, cu 1850 de ani tnainte de venirea flindca vorbim de treapta a saptea a pacatului, cu
Domnului, sa aduca jertfa un bou 1n fiecare seara". gandul, noi suntem preacurvari de mii de ori ~i
Pent:u ce? Avea sapte feciori ~i trei fete, ~i erau ucigasi. Pentru ca cu gjndul preacurvim ~i cu ggndul
tinen. $ 1 asa de tare se temea Iov de Dumnezeu, ca uram pe fratele.

NE VORBESTE pARINTELE CLEOPA

Ne facem ~i ucigasi ~i preacurvari, ~i apoi ni se Deci, in treapta a opta, omul care s-a luptat pana
mai pare ca suntem caiugari sau chip cioplil de acum de la rncmeala ggndului, de la consimtire, de ta
calugari sau momai de pus in canepa sa se sperie alegerea de a treee mai departe spre lupta, de la
vrabiile, ca avem haine lungi. Dar dracii rad de noi, lupta, de la invoiala, de la pacatul cu mintea, cedeeza
ca vad ea in noi nu este viata ~i traire, ci numai la pacatulcu lucrul.
fonna. Fonna exterioara nu ne ajuta! Piina aici s-a luptat el cu imaginariile. cu
Deci in rreapra a saptea omul pacatuieste cu inchipuirile pscatului; de aiei incolo, ad ?ade in
mintea prin imaginatie, dupe ce s-a Invoit cu gdndul pacat cu femeia, on cade In pacatul malamei, ori s~
in treapta a sasea apnea de srrans bani, on ura~le pe .fratel,e lui ~l
Trcapta a opta a pacatului este pacatul cu lncepe sa-! bata, on se mandreste, on zavrstuicste,
lucru!. Treapta a opta este rnai grea. De-abia in ori se raebuna, ori da "injudecata pe cutare, ori se
treapta a opta omu! paseste la pacer cu lucrul apnea de furat sau de fumat. Toate pacatele tree prin
Unul care-i luptat de duhul curviei, sau de-al aceleasi trepte ~i lot ce este in am ran, rrece la
razbunarii, sau de-al iubirii de arginl, sau de-al paealulculuerul,careestetreaptaaopta.
iubirii de slava, sau de-al mandnei - cs tali suferim Deci el, panli a ajuns in treapta a saptea a
de acestea in roera elipa -, pana in treapta asta s-a pacatului, s-a luptat nevazut, iar acum trece la
luptat cu gandul. De ee invata Sfintii Parinti: "paza pacatul vazut cu lucrul. In treapta a apia a pacatului,
miruii, paza mintii!"? Trezvia atentiei, ferirea mintii omul ceoeaza ~i jncepe cu trupul sa savaqeasca
de ta pacat? Ca-i acelasi lucru. Ori vei zice vegherea pacatul cu lucrul
minni, ori privegherea mintii, ori ferirea miruii, ori Treapta a noua a pacatului este cbtsnutnta
trezvia atenuei, este acelasi lucru. Cum ai zice: sau obiceiul. Un duhovnic bun, la martutisire, sue
paine, felie de paine, bucara de paine, faramatura de pe cel pacatcs in ce treepta este. Daca-l lnrrebi asa:
paine, en tot acclasi lucru este "Mo~ule, sau mlitu~a, sau sora, de ce furnezi?,:
In aceasn lucrare de paza a minni, este 0 lucrare .Pannte, m-am obisnuit cu tigara!" Deodata "ill
de geniu penuu ealugari. De aceea spune Srantut spune ca este in treapta a nou~. C~ el n-a cazut a d~ta
Isihie Sinaitul in Filocalie: Nimeni, care nu are in vlala, EI spune ca s-a obisnuit cu tigara, ca tme
paza mintll, nu va scapa de capetemne tartarului tabachera cam aproape
in vremea mortii ~i in vremca cand trece prin ,,De ee bei, mosule?" "M-am cam obisnuit,
vami. Pentru ce? Deca n-a pazit mintea, el a fast parinte, cu paharul, cu rachial, cu vinul!" "De ce
prcacurvar ncvazut toata viata si ucigas ~iiubitor de spui minciuni?" .Parinte, m-am cam obisnuit cu
arginl ~i iubitor de etevs ~i mandru, dar el n-a stiut ele!" "De ce faci cutare pacat trupesc?" "M-am
EI zace in adancul pacatelor ~i nu le-a simtit din obisnuit cu el!" "De ce furi?" .Parinte, asa mi-i
cauza nesimtirii. obiceiul!"

NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 45
Deci Il cunosti de la aceasta yorba in ce treapta pacatul, este rob al pacamlui. L-a robit pacatul si-l
esre, edica in treapta a noua. Acestea sunt trepte mai duce la lucrarea pilcatului, vrand-nevrand.
grele de-acum. Treapta a noua este obiceiul pacatu- Deprinderea paoatului, oricare ar fi el, este foart~
lui. periculoasa, cand ajunge in treapta a. ze~ea. Or~
Treapta a zecea a pseaturut este deprinderea iubirea de bani, on desfranarea, Of! rruncruna, Of!
pacatutul, nu-i obicei. Omul in treapta a noua face fa\Amicia, ori stave dcsarta, ori betic, oriee ar fi.
pacatul din cand in cand, din obisnuinta, dar in Treapta a unsprezecea ~ pac.atului este dezna-
treapta a zecea i! face mereu; s-a deprins sil pacatu- dejdea. Accasta este ~l mal periculoasa. Omul in
iesca. treaptaaunsprczecea,eezieeeiindv.edecanusemal
Treapta a zecea a pacatului este cea mai poate opri de belie, sau de muieri, sau de pacate
penculcesa, pentru ca pacatul devine a doua fire, a trupesti, eau de inju~at, sau de furat, .sau de fumat,
doua natura. Omul fuge la cgrciuma ~i la pahar sau de alte rliutl1ti, ~1 cede In deznadejde, ca el n-ar
vrand-nevrand. "Mai, da Iasa-te de belie, de fumat, sa se mai poata opri? "Nu rna mai iarta Dumnezeu,
uite ca esti bclnav! Te duci in gheena, iti pierzi ~i daca eu nu mli pot opri de la pacat!"
mintea ~i trupul ~i sanatarea! Iti pierzi toate ceca mai Aiei este cumpana cea mai mare. Cl i zice:
bei! Ti-a spus ~i doctorul, iti spune ~i duhovnicul!" Nimie mai r a u ~imai tare ea deznactajduirea!" De
.Nu, domnule, m-am deprins! Eu, daca nu beau un ;ceea se spune duhovnicului: "Ia aminte, 0,
pahar de yin sau de rachiu, nu mai pot sil traresc!'' vanatorute de suflete, duhovnice, de la eceste trei
El iIi spunc singur pe ce treapta esre. "M-am trepte sa te sar~ie~ti sa tntorci su~etele m.ai tare
deprins ~i nu pot". Ori minte, vrand-ncvrfnd: ori lnapoi: de la obisnuinta, de la deprindere ~I de la
curveste, vrand-nevrand;
bea, vrand-nevrand; ori bate,
ori se fura, vrand-ncvrand.
vrand-nevrand; ori
De dezniidejde. Deznjldejdea este langa moarte"
Omul cade 'in descurajare ~i zice: "Nu ma mai
ce? Pacatul de la obisnuinta a ajuns la deprindere. iarta Dumaezeu, daca eu nu ma mai pot opri de 1~
Sc a deprins pacat!" Vede ea se duce, vrgnd-nevrand, laopacat ~1
in trcapta a zecea, pacatul devine a doua natura cade in descurajare. Ziee Sfanrul Efrem SlfU.I: ,,0,
Este aproape ceva firesc, natural la el. ~i ca sa rautatea satanei! Cand l-a vazut pe om deprms cu
intorci un om de pe treptele acestea la pocainla, iIi pacatul, de acum cu p~lo~ul deznadejdii bate
trebuie mai mare lupta. in treapta a saptea, a opta,
razboi!" Sa-l taie de la nadejdea catre Dumnczeu.
dad a cazut 0 data, se tntoarce user. in treapta a
Taie ngdejdea mantuirii eu palosul: "Nu te mai
noua mai greu, cil a Inceput sa se obisnuiasca. In
iarta Dumnezeu, mai omule! Nu vezi ca [igara n-o
treaptaazeceaestemultmaigreusliseintoarca.
mai poti use - sau muierea, aau injuratul, sau bepa,
S-a deprins ~i nu se rasa pAnii nu face pacatul. El
sau curvia, sau furtul, sau minciuna, aau rnutatea, sau
este cum zice rnare1e Apostol Pavel: Cine face

46 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 47
zavistia, sau viclenia, sau tinerea minte de rau, sau mai vine palosul satanei si-o taie ~~pe asta, fuge si se
dorinja de razbunare -', nu vezi ca nu te mai poti opri spanzura, on se tneaca, ca nu-l mal iarta Dumnezeu
de la ele? Nici nu te mai iartil Dumnezeu!" Deci treapta a douasprezecea este sinuciderea
Bate ell palosul dezni'idejdii, care este eel mai Este ceca ce spune Apostolul Pavel: Plata piicatuiui
grozav p1icat, edica deznadejdea de mila lui Dumne- eslemoarlea.
zeu, care este pacat impotriva Duhului Stant
Aceasta se inlampla in treapta a unsprezecea a Ce vreau sa va mai spun! in treapta a doua a
pacatului. pacatului, cand tacem fapta buna cu seep rau, fapta
Treapta a dnuasprezecea a pacatulul esre buna nu este buna. Fapta buna are trup ~I suflet.
sinuciderea. Trupul faptei bune este lucrarea ei. lara, eu postesc,
in treaptaadouasprezeceaseintampll1ceeaces_a ma rog, fac metanii, prive~ez~ fae milostenu, cnesc
lntamplat ell Iuda ~iell Cain. Cain, cand a cazut in sfintelc earn, stau la biserica, ca.?t la strana,
dczn1idejde, a zis: Mai mare este piicatul meu dedit pomencsc pomelnice, lucrez la gradina, lucrez la
a mi se tena mie! In Ioc sa ceara iertare de la pildure, orice as face eu
Dumnezeu, a inceput sa se sfadeasca- Cain, unde-i Lucrarea ins~l a faptei bune esre trupul, rar
frateie tilu, Abel? Dar ce. eu am pazi! pe fra/ele sufletul eau viata ei este seopul: _~u ce scop =. eu
meu? in [OC sa zica. .Dcamne, am gresit!", s-a luar fapta buna? Ori este seopu.l.i,ublnl de treaptli., .on. ~~
la cearn. iubirii de ea.~tig, on al iubirii de steve, on al iubirii
Iar Iuda, cand a ajuns in treapta a douasprezecea, de argint _ .
ce-a flicut? $i vaziind Judo cd Iisus fast condomnat 0 Unul face treaba strasnic in rnanasnre ~I se
la moarte, mustrat de constiinta, a cazut in dczna- chinuieste sa ajunga eeva in manastire. Vine cu ll~
dejde ~i,aducdnd argintii, i-a aruncat I I I biserica .r i scop: "M1ii, poate vci ajunge econom, poate VOl
s-a dus si s-a spansurat ajunge staret, poate m-o face diacon, poate m-o face
Omul eel rau, daca mereu zace in pacate, de la 0 preot". Si pentru asta munceste $i face treaba. D:acul
vreme culmea relelor i1 duce la sinucidere, sli-~i ia i-a rapit scopul ~i tncoto Ii di1 drumul: ,,Fa, cat de
viata, .c~nu mai poate suporta mustrarea constiintei mull! Eu n-ero pus mana pe sufletul faptei bunel'
Aici este ceea ce spune Proorocul David: lntru Sfiintul Apostol Pavel spune: A.ra alerg la fjllld~
mustrdri, pentru foradelegj ai pedepsit pe am .ri ai la Hristos. nu cum .0$ bole viintul c~ p~mnil. Sa nu a~
subtuu ca un pakmjen suflelul lui. P:1ianjenul arara all scop in m enasnre c and te nevoiesn, dedit numat
deznitdejdea mgntuirea sufletului ~i eleva lui Dumnezeu.
In treapta a unsprezecea, atata nadejde mai are Sfantul Ioan Scararul arara care sunt cele trei
cl, ca panza unui paianjen. Olecuta de nadejde. Dad. feluri de lepMliri de lume:

NE VORBE!jTE PAR1NTELE CLEOPA 49

I. Cela ee pentru tubirea de Ireapta pe vreun mucenic ~i euvios care avea salar ~ipensie? Ia
le~1idarea de lume 0 a Beut, ca tamlHa este, 'care s a s pu ne ti l
la mceput miroase ~i p e urmli. scoate fum. Vezi cum ne tnselam noi! De aceea, daca iti dl 1
_ Face e! ascultare, se supune in rosnasure, alear, pcnsie, da-o la obste sau da-o la saraci. Iar daca nu
ge, cutare,. doar va ajunge el tinta carierei, care [i-o dli., sa nu-ti para rau, ca noi n-am venit pentru
eredea sa ajunga cl In m1inltstirc. :>idael1 se intamplil leala aici. Deca tti dl1 Hristos Raiul - st 0 floare din
ca D.umncze~ sa:i atea impotriva, si'i nu ajunga, Rai, cum spune Sfantul Andrei eel nebun pentru
atuncr nu ~.al rmroase ca !amaia. Pana arunci toti Hristos, este mai scumpa decal toate comorile lumii
zrceau: "Mar, daraseultatorcstefi"atele asra! Mai ~i asta nu mai moare, ca are viala vesnica intr-lnsa-,
=ar~~~.'
dar smer~~ este, d.ar b i . D C maioface treabli, dar· supu~
ar ntmeru nu sne tn mima lui ce scop
, Iar daca nu ajunge tinta carierei safe, lncepe a

ce-ti maitrebuie altceva?
Cel ce pentru iubirea de cgstig a f1!.eutlepadarea
de lume, este ca piatra de moara care de-a pururea se
jnvarteste in jurul ei. Adica acasa facea, muncea,
earn: .Pe ,a~eJa I.-a, facut diacon, pe acela preot; ell ulerga, ca sA capete un ban, un salar, 0 pensie, sa
stau de-atdpa am m manastire, eu am muncit rnai raeli.ceva avere, ~i vine in manastire ~i se tnvxrte ca
mull dec~t ~su[, eu m-am jertflt, pe mine nu rnA piatra de moara, tot rnrr-acele. "Mai, sli. muncesc, sa
fa:e nimic!" lneepe a scoate fum tarnaia noasrra! rae, poate mi-a man salariul, poate tmi va da pensie
Tamaia noastra nu mai miroaso! mai mare, deca 0 sa am oleeca de vechime!" Si tot se
Asta, fiindca in mintea lui lepadarea de lume a lnvarte roataca piatra de moara
facut-c pentru scopul iubirii de treapta. N u palim asa ~i noi? Este bine ca. vorbim de
_ 2 . Cela ce pentru iubirea de di~tig, pe pacat?

vli spun.AsaMacar
fac eu,sa pacatosul!
cunoastem $imestesugurile
eu sunt vinovat, dar
diavo-
lepadarea de lume 0 a flieut, ca piatra de moarA
~ste, care de-a pururea tntru acelea ~i se lilor. Ce erezi ca eu sum cheie de biserica? Eu sunt
IDvirtq:te. mai pacatos decat toti!
Unn! vine la manastire sA·i dea salar sau pensie Sa vii spun ~ial treilca fel de lepli.dare de lume.
sau sa i-a rnareasca, sa fie oieaca mai mult, sa rna; 3. Cela ce pentru slava lui Dumnezeu, pe
puna olecuja la CEC. Mi se pare ca Sanrol Antonie lepadarea de lume 0 a ncut, unul ca aeela pinl la
avea safar ... l? moarte se jertfeste pe sine, ntmtc nli.dljduind,
- C_:atav~a pe luna Sfintul Antonie, ca am uitat? decat manrutrea sufletulni.
Cam cate m11? Ce pensroara aveau Sfanrul Pamvo Adica se jertfeste tn toate, dar n-are nevoie de
nimic. N-are seep nici sa ejunga mare, nici sa ca~tige
Sfiin~1 Sisoe? N.-ali auzit? Ali. citit undeva despr~
bani. Sa-i dea Dumnezeu mamuire. Atat doreste
sfinp cu pensre ~l eu salar? Mal, ali citit voi despre
Acela-i pe drum bun, pe drurnul duhovnicesc, ca un

SO NE VORBE$TE
adevarat calugar. Acela nu alearga in desert! "Mie

sa-mi dea Dumnezeu mantuire. Nu-mi trebuie nimic CELE $APTE PRICINI
altceva. Cli mdntuirea este mai scumpa cccar toate ALE pACATULUI
care exista sub cer!"
Fapta buna are trup ~i sufler. V-am spus ueca am vazut care sunt cele douilsprezece
Lucrare~ faptei bune, de orice nuanta ar fi, este trepte al_e pacatului, este bine sa cunoastem ~i cele
~pul, ra r sufletul cste scopul. D aca m i-a r1ipit sapte pncini dupa care se canomsesc pacatele. Celc
diavolul scopul, faptelc bune, cat de bune ar fi, daca saprc pricini yin in legatura cu tot felul de pacate
scopu.-i rau, tree de partea scopului Se fac rele toate! poslbile, pe care
lata care sunt cele poate sa Ie faca
sapte pricini omul pe pamant.
ale pacatului:
~I .invers. Daca a~ face fapte rele, sau parute de
oameru rele, tu daca at seep bun, nu-ti pasa. Cum a 1, Pricina intai se refers la persoana: cine a Bellt
facut Sfiintul Vitalic, care a salvat de Ia desfrflu pieatul?
multefemeipaearoase. [mparatul, arhiere~l, preotul, diaeonul, co~dudl-
Toata lumea t1 socotca mare curvar, dar lui nu-i rorul unci (lin, al umn eras, dascalul, omul sirnplu,
pasa ?e oa~eni. Statea cu .Psaltirea roata noaptea ~i ornul bolnav, omul crestin; cine a fost acela ee a
nu man?a, eate tr~l-patm zile pe saptll.milnil nu gusta faeut pacatul? Foarte mull alama canonisirea de
nimic ~l a manruit 30 0 de curve. Ca ia el fapta era
piirutll. rea, dar scopul era bun. Scopul era sil scoata euva;s~: '~~~:"diferenta, daca acelasi pacat it face
de la ~urvle ~i d in lad, nu se duces pentru pacat. Irnpararul sau arhiereul .sau preotul, sau cal.ugiirul,
Si lata ca reate faptele bune ale lui au rrecur de sau eel de pe urma rrurcan. Pentru acelasi pacat
partea .seopului. La moartea lui s-au facut minuni creste sau scade in canonisire, daca persoana aceca
man, ~l toate femeile pe care le-a Invatat Sa se lase cste mai midi In dregatorie sau mai mare. Daca este
?e pacat, au in~eput sa spuna fapta lui cea buna, asa mai mare, mai mare osand1l are.
~~~al~:::;eamchmam la moastele Sfantului Vitalie Un duhcvnic oarecare a marrurisit pe imparatul
Rusiei, Alexei. ~i imparatul a crew! ca are de-a face
De ace~a, cand faci o. fapra buna, chiar daca in cu un duhovnie prost. S-a spovedit de pacate, esa ca
~~~. oamenilor pare rca, tre nu-ti pesa, daca ai scop un omsimplu
"Parinte, n-am eurvit, n-am furat, n-a~ baut,
Ireb~:c~a ~o~~:a:~~I~a ~C~~aUI~:: ~:

lui Dumnezeu. A~a ne invala marele Apostol Pavel
::~~rem;I~~: n-am batut!" A spus el asa cateva pacate sense pe-o
hgrtie. Dar duhovnieul era foarte iscusit
_ Maria ta, de-abia ai spus paeatele lui Alexei,
Sau de mdncati sau de beti sau altceva de faceri~ ale unui oarecare Alexandru. Dar sa-mi spui pacatele
toate sa Ief acest spre stova tut Dumnezeu. Amin tmpararului Alexei!

52
N£ VORBE:jTE
pARINTELE CLEOPA
S-aminunatimpiiratul.
Sau ai facut pacate mai mari, ca: preacurvre,
-Care sunt acelea?
rnalahie, cadere cu dobitoace, amestecare de sfinge,
- Tu nu e~ti un Alexei oarecare de 1a oi ~idaca ai sodorrue, ucidere, avorturi, ai omorat copii, sau
facut ~I~a, sa-\"!d~u un canon. mic. Tu esti rmpararu! altcevamai greu decdt acestea.
~lexel: Po~te ar facur legi strdmbe, poate \egi Deei, iata ce tnseamna pricina a doua. Ce fel de
rmpotnva lUI Dumn~zeu, poate 1 1 1 pus impozite grele pacate ai fileut? Plicate usoare, vrednice de iertare,
~~u~~~~~'c:Zt~C:tl!calcar alte llUi, ca Jmparar. care se iarta ~j la Rugaciunile de seara, la manu-
nsire, sau ai facut pacate de moarte sau impotriva
Aincremenitimpm-atul Duhului SIant, pentru care trebuie rnulta pocainta
- Toate acestea le-am facut, parinte! Asta esre pricina a doua a pacatului.
- AC,est:a sunt pacatele imparatului, iar celelalte 3. Pricina a treia este: pentru ce? tntrebi pe
- ca ~-al mancat, ca nu te-ai Imbatat _ sunt ale lui unul: .Dmule, de ce-ai furat?" .Pannte, sunt lipit
Alexei pamiintului de sarac. Am 0 cast de copii, sunt
~~tfel, la accasta pricina raspunde intrcharea necejit, n-am pamgnt, casa mi-i sparta, femeia mi-i
"cine . N~se aseamana pacatul unui om marc cu al bclnava, copiii in spital, la ~coalli n-am cu ce-i purta,
umn om simplu. Este Cll mult mai mare pacatul flI.cut ~i rn-a indemnat cugetul ~i am furat niste lemne din
de un preot, decdt eel fll~ut de un om de rand Pentru padure, am furat ceva de colo, am luat ceva de
ce? Pe~tru ca ztce Scnptura: C et tari. tare' se vor dincolo". E! iIi spune pentru ce a furat.
ceria. ~l sluga c~re sue vota Dommdui sou, mai mult Altul care a facut pacatul, raspunde altceva la
se va ba,te. Cli~u: / s-a dal mull, mult i se va cere. pricina .pentru ce". .Pentru ce I-ai batut, mai, pe
De"cl, la pncma aceesta, "cine", este mate deo. celalalt?" .Parinte, l-am prins la femeia mea!" Sau
sebire, mtre pacatui unui. om de jos ~ieel el unuia care altceva: "M"am temut, ca erau mai multi decal mine
cste din treptele cele mal man din ierarhia omeneasca ~iam sarit eu sa-i bat pe ei, ca sa nu rna omoare ei pe
a ra;~~lclna a doua a pacatului este: ce fel de pacat mine!"
Trebuie sa vezi foarte bine pricina "pentru ce"
, Ce fel de p~cat ai, RicUI, omule? ca sunt pacate Pentru ce-a filcu! pacatul? De nevoie, de foame, de
m~e _pacare. ~l :,o.rblt ?e rau, ai clevetit, ai spus slir!icie; a fost singur undeva ~i a luat un brat de ffin
~mclUm, re-ar mamat,_ ar ?clirat, ai tinut minte raul, ~ia dat la un cal, ca nu putea Irage calul. Acela esre
a/ ca~tat sa t? razbum, ai avut ganduri de ura, de mult mai U~Of, ca zice chiar Sfantul Vasile: "Cine
zavrsne, de pizma, de rautate, de invidie, iubire de moare de foame, de va fura paine, nu-i pacer". Este
ararare, slave deserts, fililimicie, viclenie, iubirea de pacer eli a furat, dar este mai mare pacat daca ar tsea
smecUloatefilCelecl;pacatesimple sa moara de foame. Vede 0 paine undeva ~i moarc de
foame; daca 0 ia ~izice bogdaproste, pacat 0 fi, dar

~~:~~are lucru ar fi daca s-ar lase ss moara de paine sau grau, mai p.ulin paca:uie~te decat eel ce a
furatacestea fara de nici o nevore.
Deci, iata, s a caup pricina pentru ce a furat omu! Cali gre~ese in Legea Harului, mai greu paca~
sau pentru ce a barur pe altii, sau p en tru ce a adunat fac decat eel ee au pacatuit inamte de Hristos. $ 1
?a~l, sau pentru ce s-a razbunat, sau pentru ce ada! celelalte se socotesc in chip asemanaror.
10 judecata. La aceesra pricinA .pentru ce", se scade 6. Pricina a sasea este: in ce loe s-a Relit
c enom srree seu se m aresre. pacatul?
Cautn bine! A fost 0 pricina binccuvantata sau De aici crcstc canonisirea sau scade. Am furat
uprcape de binecuvgntare, sau 0 pncina prea de "Din ee loc ai furat? Ai furat de pe camp un brat de
ncvore, sau nu ~e n~volC, c~ numar de ambitie? s: iarba, .0 fasola, un bostan, 0 nuca, .0 perja,. un
de-~ fost de ambipe ~l de iubirea de pacer, pcdepsesf strugure?" "Nu. Am furat din biserica, parmte,
mal diu, tar daca nu, ? W I putm sau mai user. colaci! Am luat ceara, am luat Iurnanari, am luat VIn,
4. A patra pricina a pacatulul este: Prin ce am luat prescuri!" lata ea 1a aceesta pricina "din ce
mijloc? C.um? va dau ? pilda. Te-ai dus sa ea~tigi 0 loc", pacatulla canonisire create sau sca~e.
avere strama. Cu ce mijioace? "Piirinte, ialli ce-am Da c a fun de la mirean, trebuie sa da i de patru ori
mc~t: am dat 0 soma de bani, am pus caliva martori lnapoi, iar daca ai furat de I~ _biseriea, de cinci on
falsi sa jure stramb, ca pamantul asia este mostenire trebuie sli dai inapoi. Nu estr rertat pana nu dai de
de la tate, sau c~s~ asia este mo~t.enirc d~ la cutare!" cinci ori. Fur de cele sfinte te cbeama
A! eorupt $!.U1bagat in lad $ 1 pe aceta ce au jurat Sa zicem asa: ':lnul a facut un pacat a.scuns -. Dar
n-a stiut d cca t ~! ~l Dumnezeu ~i duh.oVlllC~1lui. Se
~~~~~tli~:t ~a;~lu~Ii~r:~~~i~~:eatPierzarea ta, si ai
canomseste mal usor. Altul face pAeatul ~l stie tot
Cu ce rnijloace? Acesra cu man pricini a tras in satu!. Pacarul aeesta este mull mai greu. Calc suflete
pacat pe mal multi, care au jurat srramh ~i au au auzit in sat ca a facet pacatul ~i s-au smintit din
falsifical adevarul.~l a luat cu nedreptate de la unul cauza accsruia ca nu s-a pazit sa faca pacatul in
care este s~ac. P.nn ce mijicc? Cu martori fal~i $i cu ascuns? Pacatul, ftdlndu-se 1a aratare, a smintit pe
bam .. S-a mgreurat canorusrrea. Tu nu e$li vinovat atatia. Mantuitorul zice: Vai lumii de smtmelt, dar
numa!. d~ pacatul tau la pricina aceasra, ci ai facut mai vai de cet prin care vine sminteala; mat bine
partasi $ 1 pe toti ace.ia pe car~ i-ai ln~elal ~i i-ei st-ar {ega 0pialr~ de mOara!i~ sa se arunce illlllar~.
nunttt ~i aujural ~als $ 1 au fli~eutudeeata nedreapta, S£i.ntul Malum Marturisitorul spune: .Prin
S. Pricina a cmcea este: In ce vreme? greutatea pietrei de mcara, Mantuitorul arata aici ~at
~remea in care a pacatuit cineva Irnputineaza este de greu pacatul srrnntelii". Duce la deznadejde
s~u m~ulle$le greuratea pacatulul. De pilda, daca .;;ila hula impotriva lui Dumnezeu ~ila necredinta pe
cmeva In vrerne de nevore ~r de foarnete a furat toti care s-au smintit.

Deci, alta eate csnd pacatuieste ornul undeva in Aceasta pod?abA a virtul~lor se c~tiga, dup~
ascuns, alta este c a n e pacatuieste in lfirg ~ialta este cum spun Sfintii parinti, prm nepatimire. Dec!
cand pacaruiesre lnrr-un loc sfllnt. atunci eind emu! se va tncrede in pareriie
nu sale,
Cu eli! pacatui s-a facut in felul acesta, de se cl va urma in toate invatAturii batrinilor eelor
cunoaste rna! departe, el l atgta mai mare canon tscusut, va d~tiga dreapta socoteala.
tr,ebuie si'i-i dai ~i mai mare urgie a lui Dumnezeu Pentru a tntetege cum lucreaza dreapta soeo~
vme peste el, daca nu se marturisesre Pentru eli l-a teala, rrebuie amintit ca sufletu1 se _impart~ in trer
fli,cut intr-un, fe,l,. nu n,umai de cl stiur, ci a ranit pArli: partea rationala, partea rnamoasa ~I partea
stunja la alalIa ~lr-a srmntn. Asta-i pricina a sasea. poftitoare.
7. A saptea pricina este: de cite ori? De care ori Felul cum trebuie s,a chivemisim,. eu dreapta
::a~~::n~~:r~~?
~~!in;~:n1~~~e~i
~%~u~~ socoteala, cele trei pl'ir\l ale. sufletulul. ~I trupului
nostru ni-I arata Srantul Maxim Marturisitorul: ,,Da
data In vmla, pacat greu, de doua on, de trer ori. Dar suflen:lui ~itrupulu~ tau cete de care ~unt .vrednic.e:'.
nu-i ca acela ce a facut pacatul de 50 de o n sau de 0 Adicli partn rationale a sufletului ,~li-ld~m cltJre~
suta de ori sau mai mult. Numarul ~i repetarea vederi duhovnicesti ~irugaciune; pl'ir\ll mamoas~ S~-l
pacatului Ingreuiaza sau seade la canter la canoni- dam dragostea duho~niceasea, care se opune urn; rar
sire, la rnarturislre ~iin rata lui Dumnezeu la dreapta partii poftitoare Sa-l darn infr~~e ~l eumpalar~.
judecata Trupului nostru sa-t dam hrana ~l imbracaminte atat
Deci, mai greu se osgndesre acela care a pacAtuit catii trebuie.
de multe on sau prea de motte ori, si mai putin acela tnsa nevointa sa se dea dupa rrasura fiecaruia.
care pacaruieste
putine ori. 0 data, de doua ori, sau de mai Auzi ce spune
deosebeste Sffinrul
arama de Marcu
fier ~~scetul:
1 fierul .Precum ~e
de gateje
Acestea sunt pricinile pacatului mai pe scurt. Nu (vreascuri), atata deosebire este lntre .un trup ~!
Ie-am spus ca pe carte, ci asa, din memorie. altul". Unul din fire este sanatos ~l poate sa
posteasca ~i sa nu manance pana se~ra ~i ~ltul,
sarecul, dace nu ml'inanca de doua-trei on, cade JOs ~i
DREAPT A SOCOTEALA moure.
Dar de nevoie este sll stim eli dreapta socoteala
ne va pazi nevatamati de intinderea peste m~u~a
POd~~:P;:PtSe~~~t~a~~~, s~~e~~;;:l z~:os;:~~{, Is~~~ spre amandoua part!le. CaC! este vatamare ~1 m
Sirul: .Pe tot lucrul il lmpodobeste masura". FArA rnunderea peste masura a postului, cat ~l in saru-
aceasu sare duhovniceasca, toate cete bune se strica rarea pgntecelui; ata! in priveghere peste masura, cat
si Jntru vatam are se m uta ~i n somn mult


58 N£ VORBE$TE
PA.RINTELE CLEOPA ss
in toate, in toate trebuie sa avem dreapta soco- Dreapta socoteala tre~uie sa avem, ~i, in ~oroire,
tcala, pentru ca dreapta socoteata este tmparareasa [a metanii la priveghere ~l in tae~re ~l m mfranare .Ia
faptelor bune. Pentru ca daca 0 ia unul repede-repede mancarc, 'Ia bautura, la soron ~I la toate ostenelile
~inu are povll.\uitor, tndara cade.
Vine aici la mine unul, un viteaz, ~i zice: truPti!\eeea, franlor, s1l ne ajutc mila Don:mului ~a
.Parinre, sa-rm dar vote sa citesc Molitfele Sfllntului di~tigam oleaca de ~r~aptA socoteala,. fiindca .l~
Vasile eel Mare!" "Mai, nu Ie citi, ca re due dracii pe lumea asta sun! curse ~l lsplte. fel de rei ~l nedumeriri
sus de-aici! Tu esti de citit Molitfele Sflintului in cele duhovnicesti. Dar sa ttnem dreapta socoteala,
Vasile?" El de-abia a venit in moollstire, ~isa-t dau masura in toate. Padurea nu se Ierne ~e eel care
voie sa citeasca Molitfele SFantului Vasile, ca el are tncerca 0 data mull caruta, di stie ca mal la vale se
ciuda pe draci! "Vai de capul tau! Cati!. ciuda are rupe osia la carula ~i moare calu.l, c~ nu mal poate.
dracu! pe tine si cat vree sa rsda ej de line!" De acela se teme diavol.ul, care ra cate un Iemnisor
S-a dus la STantul Varsanufie eel Mare, marele din padure in fiecare zi si-l duce acasa. .
starer al Palestinei, un calugi1r~i i-a zis· Asa-i ~i vrajrnasul; nu se ~erne de eel care 0"13
lata, ca ramane negrapata. Cate oleaca, asa. Cate
- In ri dai voie sa blestem pe draci ~isa citesc
Molitfele Srantului Vasile?
olea~~~~~f\~~~~~ Stu.ditul sp~ne: "CalC putin, catc
- Nu-i blcstema, ca mare batjocura ai sa iei de ta
putin se Imbogateste cmeva, ~I la cele trupesu ~1 la
diin~ii! SmerC$te-te ~i zi "iana-ma" Ia toti fratii! A~a-i cele duhovnicesti". Care oleaca. ._
oirui~ti pe demcni! Ca diavclul reate le face, numai A~a sa luati fapta buna, cate oleaca, ~l sa va para
"iartll.-rna" nu ziee, caci a cazut din mandrie rau ca n-ati facut mai mull
DiavoIul posresre, ca nu mAnanea niciodata; cI
traie~tc in feeiorie, c a nu se insoara, nu se marita; cl
privegheaza, Doarme el vreodata? Tu faei treaba, dar SFATUL BUN
cl Sla degeaba? Nu poate sm. Tu crezi ca pe diavol il
intreei in fuga, daca ai fugi tu? E I intr-o elipa e la c e t ce nu au cdrmuire, cad ca fnmze_le! ~i
marginea pamantului. Numai cu una i1 intreci tu pe Miillluirea sla intru mull sfat, zice Stante ~cnptura.
cl; daca ai socoti ca: .Eu sunt praf ~i cenusa, ~i sunt [ntotdeauna, cand vrem sa facem ceva, sa lntrebam.
pacatos, ~i nu pot nimica, ~isunt nevredruc sa traiesc Oarc cand mergem pe un drum pe care. nu-I
pe pamant!" Numai de srnerenie se Ierne diavolul. cunoastcm, nu tntrcbnm? "Ml'n, d a c a eu, 0 tau 1a
De alta nu se teme et ; poti sa fi i tu nevoitor cat este srauga sau la dreapra, nu rna ratac esc ? tnc otro sa
apuc?" $i nu gre~e~te.omul, ca jnrreaba. Iar deca nu
lumea! Daca nu stii sa c e n iertare, e s n batjocorit de
ci; esti maturotut dracilor t n r r ca ba , atunct ma.l ales se rataee~t~, cs nu
nimereste. Cu etat mal mull 1acete duhovnicesti

60 NE VORBE$TE PliRINTELE CLEOPA

Sffintul Efrem Sirul spune: ,,Din cele sapte
lucrari ale monahului ~iale crestinului, cea din urmA La Sfiintul Serafim de Sarov a venit un boier
este ~l aceasta, sa tntrebe pe biirbap iscusin cand nu mare, Motovilov. $i Sfiintul Serafim de multa vreme
sue un lucru; ea nu cumva allele in 10c de allele ti spunca despre rugacicnea minrii, ca el avea
lntclcgand, sa se raraceesca''. De aceea este bine ea rugaciunca asta in mare grad, rugaciunea inirnii -
la anumite nedumeriri sa tntrebe. Daca intreaba, nu cea mai inalla rugaciune din lumc -, ca sa se lnvete a
gresesre. se ruga omul, nu eu buzele, ci cu inima lui
$i 5 1 i . ~tjii U ? lucru. U~de veti merge, sa ave[i pe Dumnezeu. Si Mctovilov eerea sa-i dea darul acosta:
Dumnezeu Inaintea ochilor. e li Dumnezeu nu-i - Da-mi, parinte, sa inval ~i eu rugaciunea mimii
numai aieL. EI este ~i_Ia vot ac~sii : ; ; i in t_arg :;;i in ~i a inirnii! Si spunea sflintul:
~ucure:;;ti ~ I in Africasi in Asia :;;1 in lunii :;;1 in stele, - Prea devreme pentru tine, ell ai sa te mandrestil
In toate este prezent. In toare. Cd zice aeolo: Ell sum intai trebuie sa e~tigi lucrarea Duhului Stant
Care umplu cerul ~ip a m e m l u l ~icete dedesubt - Cum putem noi c ae riga ac easta luc rare in nci?
Nu este loc undo nu este prezenta Lui. Sffmtui - Raccala credintei noastre in Domnul nostru
Macarie eel Mare panl!. acolo merge, ell. zice: Iisus Hristos este pricina ea ne-arn departat aproapc
"Du~ezeu es~e:;;i in draei ~iin satana!" Cum este in cu totul de adevarata viata crcstineasca. Noua ni se
draci, zie unn, dace satana este impotriva lui par ciudate uncle euvinte din Sfiinta Scriptura,
Durnnezeu? Da, este. Ca daea n-ar fi Dumnezeu Intr- precum zice: Adam vedea pe Dwnnezeu in Raj.
lnsii, cal rau ar face! Dumnezeu este intr-in~ii cu $i totusi, !ipsa 'intelegerii este 0 urmare a depar-
puterea Sa eea atottiiloa~e, una din insusirile Sale, rani noastre de sensu1 eel dintai al crestinismului. Cu
sa-i ar
cat pnavr~a
in frau, ea pe cainele
ei oam.enilor. N i c i eel rau, sa
in porci nu putut
.n-au raea rau
sa parerea c a suntem
as a intuneric in.vata!i,
de ne~tllnla, ne-am
indlt eufundat
am ajuns intr-~m
sa soconm
mtre, fimd tinuu de puterea atottntoare a lui cu neputinta lucruri pe care eei vechi le gaseeu
Dumnezeu. Ca puterea oraceesca este ingradiUi de firesti. De p ild a a ra ta re a lui Dumnezeu oamenilor!
puterea dumnezeini. Ca zice la Isaia: Se lupltJ eel Cand Dumnezeu S-a aratat lui Moise in Muntele
puternic cu Gel atotputernie. Are el putere, dar nu Sinai, iudeii nu-i puteau privi fata. Atat era de
este atctputemic, ea Dumnezeu ll tine in frau! luminata, C a n d Domnul S-a sehimbat 1a fati!. pe
Toata puterea drac easc a este c irc um sc nsa Im pre- Muntele Taborului, ~i rata Lui stratucea ca soarele,
j~r; eete Ingradita de puterea dumnezeirii. Ca altfel, iar vesmintele Lui erau albe c a lumina, atunei uceni-
at vazut, cand i-a dat voie sa-l ispiteasca pe Iov ee-a cii au cazut cu fetele la pamant. A~a se arata harul
!~e~_tan~~~~a~e~i;! I-~::S ~~~e~~t~~

Dumnezcu Ii da voie
S : ! ~ : , ~I : ~ ~ Preasfiintului Duh tuturor eelor ec se fae vredniei.
Sflintul Serafim de Sarov, vazand ravna lui
Motovilov,azis:


62 N£ VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 63
- ..Fiule, ia vine tncoace! Pune mainile tale pe Erau in padure ~i afara ningea, iar ei se simteau
umem mel! Uita-re drept Ia mine! ea tntr-o baie. Aceaste-i endure de eare Dumnezeu
Atunei sfantul a suflat asupra lui. DC cere sa pomenirn In rugaciune: Incdlzeste-ma,
- Ce simti acum? Doamne, cu ciildura Duhului Tau eel Sjant! Aeum
- Parintele meu, nu pot sa Ie privesc, cad din tntelegem noi cum stau pustn~eii In munti ~i paduri ~i
ochii sfintiei tale ies fulgere de lumina! Fata ta eate nu se tern de frigul aspru al ternn, pentru ea ei sunt
rnai arzatoare decat soarele ~imil dor ochii! acoperiti de harul dumnezeiesc
- Asa te vad ~i eu pe tine acurn, pentru eli.Duhul Duhul Sffint este a treia persoana a Dumnezeirji,
lui Dumnezeu pe amandoi ne-a umbrit. Caruia noi ne adresam prin rugaciunea .jmparate
" Duhul Sfant s-a transmis din unul in altu!. ccresc ..."; iar prin psalrnul 50, unde zice: .Duhul
Inchipuiti~va fata unui om care vorbeste in mijlocul Tau eel sfant nu-I lua de la mine!", ne rugam
so~elUl. I, vez.l mtscarea buzeJor, expresia ochilor; ii Domnului nostru Iisus Hristos, sa nu ia harul
auzt glasul ~l in locul corpului vezi 0 lumina Duhului Sffint de la noi, pentru pacatele noastre.
stnl1uci~oare, 0 lumina orbitoare. Poate cineva s1i-~i Aces! har n are omul de la Sffintul Botez, dar tt
inchipuie starea aceesta? tnrnsteeza cu pacatele ~i se duce. Putea sa-l aiba
- Cum te simti acum? I-a intrebat pe Motovilov pana in sfarsit, dar cu pacatele il alung~ de la el.
- Simr in suflet 0 liniste ~i0 pace, pe care nu 0 Spune Sfantul Apostol Pavel: Nu, fntrjst~tl pe Du_h~l
pot exprima in cuvinte SjQnt, intru care aii fost pecetluitt In ztuc izbiivirii!
- Aceasta pace pe care 0 simti, este pacea de Numai pacatele tndeparteaza pe Duhul Sfiint de la
care zice Domnul ucenicilor Sai: Pacea Mea dau om. Si acest Duh Sffint n ia omul la Botez. Dar
vouat Eu v-o dau, nu precum dii lumea 0 pentru ca s-a intinat cu pacate ~i fiirMelegi, se duce
Si l-a intrebat: Ce mai simti? $i iata cat de greu se ca~tiga!
- 0 dulccata extraordinara'! Apoi Sfantul Serafim zise ueenicului sac:
- Este dulceata de care dumnezeiasca Scriprura _ Ia seama! Ti-arn dat duhul acesta, ~i de azi
spune: Din diu/ dulceui Tale, le vet da lor s a bea. in inainte inima ta nu va tnceta sa se roage.
dulceata asta parca ni se topesc inimile, ~i binele Si a simtit Motovilov ca se roaga cu inima. Zicea
e:rre ne umple atunci, cine poate sa-l spuna? Ce mai .Doamne Iisuse ..." permanent. Chiar daca dormea,
simnfiule? inima lui se ruga, Se tntgmpla ceea ce spune in
- Sirnt 0 negraitd bucurie in inirna! Biblie la Cantarea Csntanlor: Eu dorm si inima mea
- .Cand Duhul lui Dumnezeu pune deplin vegheazii! Si se_ruga cu inirna ~i avea mare rnfulga-
stapanire pe fiinta noasna, atuncr sUfi,etul s.e umple iere. Dar odata II spune Sfantului Serafim:
de 0 bucurie T a r a margim. Acurn ce mal simti? _ Parinte, diavolul nu rnai are nici 0 putere
-Oealduraeople~itoare. ' asupra mea!


64 N£ VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 65
Fiind incuraja! ~iumbrit de darullui Durnnezeu, La Dumnezeu este mult mai bun un pacAtos
nu cunostea ispitele smerit, dedit un drept mflndru. Ai viiz~t cum.se ruga
- Nu zi asa. frate! i-a zis Sfantul Serafim. Asta-i fariseul in biserica. Ne arata Evanghelia. Fariseul nu
mandrie!_ Sa stii cil.diavolul a fest Inger, ~i nu inger, se lauda, el spunea drept, dar se rnflndrea cu faptele
ci heruvim, cum spune la Isaia: Emf un heruvim bune: Multumescu-Ti Tie, Doamne, ca nu-s ca
ocrotitor §f te plimbai in mijlocul pietrelor cetor ceilalti oa~eni. Postesc de doua ori in saptamanii,
scdnteietoare dill ceruri. Deci, deca i-ar da voie dau ;eciuiala din ciue cd~tig... Dar nu s-a saturat eu
Durrnezeu, ell 0 unghie intoarce pamantul pe mandria lui, eu lauda faptelor lui, ci mai ~i judeca
cealalta parte. Nu vezi ce spune 1a Iov? Fierbe ...nw sun! ca aeest vames - ca preeeptorul acesta care
adiincul co 0 caidare inaintea lui §i cine va spune sta ta u~a. Vezi ca miin&:ia I-a defaimat pe celalalt!
armuraputeriilui. Vamesul, stand in biserica, cgnd a auzrt cli-I mai
Are mare putere, dar puterea lui este lngradira de aratli si-n fata lumii, ~i stia ca a facut multe
puterea dumnezeirri, ca-l ti.ne in loc sa nu poata face nedreptati, se batea in piept, zicgnd: "Dumneuule,.
diu mal mull dedit Ingaduie Dumnezeu Cum spune milostiv fii mie, piiciitosu/Ull" Amin. =.
vouii, mat
Apostolul Petru: Credinctos este Dumnezeu sa nu va indreptac s-a intors vamesul eel piicatos din bisenca,
lase pe voi s a fifi ispiuti mai presus de puterile ~i mai inainte a fost dccat fariseul
voastre, ci odata cu ispita trimite si ajutorul. Aici arata ca un drept mandru se pierde ~i un
Deci, tu nu zice ca diavolul nu are putere! Are, pacatos smerit se. mantuieste. Ce spune, S:fa.ntul
dar Dumnezeu nu-i da voie sa faca el rau omului cat Efrem Siru!? "Fii-II tie doua care, omule! Injuga la
vrea. Ca daca i-ar da Dumnezeu voie, ai vedea tu ce unul dreptatea cu mandria ~ila cellilalt, smerema eli
ar face! Ai vazut la Iov tnrr-un ceas ce-a facut! plicatul, ~i vet vedea cii.rna! in~mte me~ge smererna
De aceea sa nu ne rugam- .Doamne, sa-rm dai cu pacatul intru impil.ralJa cerunlor, decat .fapt~ bunli
darul minunilor!", sau altceva. Ci sa zicem: cu mandria". eel mandru cade ~l eel sment se malta
.Doamne, da-mi iertarea pacatelor, da-mi smerenie,
dii-mi rabdare, da-mi frica Ta, da-mi tndoira rabdare
In necazuri, sa-ti multumesc Tie pentru toate!" Asta
Da, ~~:~:~~~~II~~i
~f ~:!~i~liIUglirii in ~ustie ~i
cand tot mai multi credincicsi v~n la manastiri pentru
sa cerem, nu daruri mario Cii daca darurile cele mari a se ruga, pentru a se mangaia duhovme~~te ~1 a
Ie ia omul mai tnainte de vreme, Il due la mandrie. primi euvinte de .invatatura,sli umm linistea cu
Cum ai da la WI copil mic 0 bijuterie mare, ceva dragostea evanghelica. .
scump; el nu stie s-o pastreze ~i0 arunca. De aceea Sli le pastrlim pe amsndoua, ca nu se contranc
omul ca~tiga foarre rncet datu] Duhului Stant, pentru una pe alta. lnsa eu multa luare ~inte $ 1 cu emere-
eli nu stie sa-l pretuiasca mai tarziu Sli ne nie. Cel mai bun lueru este astlizi, c a $ 1 intotdeauna,
multumim eu neputmta ncastra. Asa este sa nu Iasam rgnduiala noastrli de rugaciune, de

PARINTELE CLEOPA
66 NE VORBE$TE
Sf.i1ntul Apostol Pavel, stiind cata intemeie;c Ii
tacere, de ascultare, de infrlinare a simturilor, de
curatie ~i saracie pentru dragostea lui Hristos. Toate trebuie celui ce propov~dUle~!e altora .cuvan_tul.
Domnului, zice despre sme: In toate zttete Iml
acestea ne ajUla ta despatirnire ~j la mantuire, ne
cresc cuhovniceste ~i ne fac vrednici de cele sfinte ~i chinuie.sc trupul ~i il rQ?esc, ca IIU.cumv~, alto~a
folositori credinciosilor care vin la manasttrt propovaduind, eu sa oJulIg de smmleola. El l~l
Deei, calugarii tineri, noii lncepatori, eei iubitori chinuia trupul eu postul, cu privegherea de noapte,
de liniste, sehimnieii ~i parintii batram se cuvine sa eu lucrul mainilor si cu rugAcJUnea, ca sa nu cada ~l
aleaga mai mull taccrea, aseuharea, biserica, ehilia ~i sa sminteascA pe cei jntorsi la Hristos.. ."
linistea. far duhovnieii, parintii randuiti SA odih- La fel ~i Moise. M.ai tntai se ruga ~I apor lDvllla
neasca pc mireni, preotii slujitori care au 0 vialll poporul. Dumnezeu r-a p~lUnelt lUI M~lse, e~
aleasa ~i au darul cuvgntului, au darona sa stea sfe~nieul eel cu sapte lumini sll fie tumat tntreg ~l
inaintea credmciosilor cu toata dragostea, sA Ie Mtut cu cioeanul, ea sa ne arate nouA c a "ee.l c~
ascultenceazurile, sa-i sfatuiasca, sa se roagepentru voieste sa fie lumina altora, sa fie ~lesavar~lt ~1
ei ~i sa-i mangaie duhovniceste, ea acesta este rostul tnccrcat prin loviturile d~ cioean ale ispitelor. Numat
manastinlcr noastre ~i numai asa ne-am mentinut asa, eel ce invalA pe altii va putea ea ,~l celor ee se
credinta curata in Dumnezeu ~i unitatea neamului. ispitesc sa le ajute", cum spune Stantul Apostol
Ase taceau ~iparintii ncstri. Pavel.
{nsA rugaciunea, biserica ~i aseultarea Sa nu
rruuana, Ca atunei Dumnezeul dragostei va fi de-a
pururi eu noi. Dar, satana are obieei ea, pe cei ee lUBIREA DE SINE
stau lnaintea rrurenilor, sa-t lupte eu ispite mai grele

ca pe ceilalp calugan, tntrucet nu mai au limp de Eram deunazi aiei cu vreo 200-300 de oa.meni ~i
rugaciune $i liniste destula; mai ales eu raspandirea am vrut sa viid ~i eu ce pricep ei. ~u u.it ~ e mr-a spus
mintii. eu gandun de desfr:inare, cu slava desarta, cu
lacomia pentecelui ~i cu iubirea de bani. ~i daca nu ~~~~~~~e~ e~f~~~~~e ~aa:ai~e z~~~~~~~""oamem.
se martunsesc curat ~i cal mai des, daca nu iau Unul a spus ca-r avortul, altul a. spus ca-t
eminte de ei ~ise indulcese eu gandurile cele role, mandna, altul a spus ca-i pacalul i~potrlva J?~huIUl
usor cad tn pacate de moarte. Stant. Mil reg, fieeare cum s-a pnceput. Nlcl unu~
Tocmai de aeeea trebuie mutts grija in aceasra n-a spus adevarul. ~i le-a~ spus. eu: "lzvorul a t~ata
privinta, pentru cei care stau inaintea credinciosilor, riiulatea ~i a tot pacatul ~l riidaema ~uturor rautl'illlor
sa nu fie iubitori de lauda, niei de placen, niei de este iubirea de sine!" Dar ei nu snau ce tnsearnna
mancari, niei de averi, ca multi pastori de suflete au iubireadesine.
cazut si s-au osandit din aceste pricini.


lubiT~a de sine es~e iubirea nerationala fata dedit a farieeilor ... , care se laudau ca postesc de
de trup ~I esre eea mal grea ~imai subtire dintre doua ori pe saplrunana: Mul/umescu-Ti Tie, ~oarl~ne,
toate patimile care robesc firca cmeneasca. fa nu-s ca ceilalti oameni; pastesc ~~ daua Or! F e
De aceea, aces! lucru stiindu-L Ziditcrul nosrru .y ii pti im { l/ 1i i _ postuJ eVTeles~, I~n~a ~l Joi~; ea luni ~
Dumnezeu, De sfatuieste, zicand: Cine. voieste sa plecat Moise pe Muntele Sinai ~J a p~stJt patruzecr
vmii dupii Mine, sa se tepede de sine, sa-si ia crucea dc zile, ~i oi s-a pogorat cu tablele Lcgii
~isii-Mi urmeze Mie. Noi postim lunea pentru sanatate ~l pentr~ p.aza
Ac~~t pacer i1 mai num,esc oamenii "egoism", tngerilcr, ca-t de mare folo~. Miercurea, in ann~ttrea
sau "e~ ~ altii "fo!osmta de sine", iar Sfantul Maxim vanzarii Domnului, iar Vmerea postim in cmste~
Ma:runsltorul numeste iubirea de sine .jubire ncso- tnfricosatelcr ~imantuj.toarel~r patimi .ale Do~uIUl,
cO!ltdfatadetrup". Dumnezeului ~i M1intultorulUl nostru h~us ~stos
~i vOie.sa lngrijesn d~ trupul tau, sa-t hrime~!i, ~Hi zice cugetul: "Pos.te~te astazi! Sa n~ ~:
sa-l bnbraci, 511-1odihnestf dar sa nu fad alte fapte nanci came, sa nu menanct branza, sa nu ~~Cl
relc care-tr spune cl, ca te duci in fundul iadului. De lapte; eel mult daca dezlegi la untdelemn, sau mCI la
aceea Miint~i.torul, cand a spua sa urmam Lui,
a:casta conditie a pus: Cine vrea sa vina dupii Mine, acel~~ hoitul zice: ,,Mai femeie, ce spui tu de post?
so se fepede de sine ... Taie un pui! Fa un scroot" N-ali palit ~e acestea?
Lepadarea de sine este eea m ai mare v irtu te c are -l Lunea n-ati mgncat de frupt? Ce credeti c a eu nu
duee pe om la sfinteme ~i la Rai. Ia sa va arat eu ~tiu? Chiar d~cli nu spuneti. Oaca. ai mancat de ~Pt
cae! avep ~inti de lapte la Intelegere, cum lucreaza lunea sau mal ales nuercurea ~i vmerea, n-ai VOle s a
iubirea de sme. Ie tmpi1rtli~e~ti. V.ezi ,,Dreptul Canonic".
i\i aice con~.tllnta: "M~l omule, a ~ntins m~a un
C.on~tl1nla *
G~asul _ lui Durrme~eu in om .este ccnstiinja
spune: "CIte¥le la Psaltire, fa rugaciuni
din C:~aslov, fa Para.chsul Maicii Domnului, fa
am nacajit. Oa-l ceva!" ~l tu poate at ceva sa-l dai,
cat de putin; dar iubirea de sine zice: "Sa dau hU ?1 la
metanu ~l tnchinaciuni", Dar iubirea de sine ztce: loti golanii? Sa se dues ~ rnunceasca!" ~i .nu-l dai
.Eu am muncil azi; sum cbostt!'' Faci 0 cruce ¥i te nirnic. Aceasta este buccria dracilor! Trebuie mAc~
culci. cat de putin sa-l m1Ingai, sa-i dai, ca Bvangbeiia
N-ali. pap! aceasta? Credeti el i va ocarasc? Va spune: Cine cere de la tine, da:i! Dar tu, c.u iubirea
ad.u:. amll~te ce-ati pall!! III epune constiinta: "Mai, de sine, zici: .Less, ca am copn, am femeie, am eu
aZI II IUm, nu m anoa de frupt!", c a noi trebuie 5 1 1 cui da!" Si nu-t dai.
trecem cu 0 zi peste postul evrcilor, ca Mantuitorul a I t ispune constiinta a¥a: "Mm, iata un sarac In sat!
spus: D e nu va prisosi dreptatea voastra mai mult Cade c asa pe eli arc copii multi! Ou-te $i-i du un car

70 PAR1NTELE CLEOPA 71
NE VORBESTE
de lemne! Du-re si-i da un val de carton, cumpsra ~i-i de minte a raului, dorinta de riiZbunare, lacomia
~a. ca plouaIn casal Sau du-te si-i du un ajutor!" pgntecelui, mdncare mai mull decal trebuie, mancare
lngcrul asa-p spune, dar iubirea de sine zice: .Da! a doua cera, un pahar mai mult decal nebuie, somn
Sa-i fac eu casal Sa-l acopar! Eu am treburile mele!" prea mult, intuneear~a mintii ~ibetia.
Si nu facio Vezi, ingerul iti epune; dar diavolul nu te Din iubirea de sme se nesc: p1ie~te~e cu vederea,
Iasa. Asta-i iubirea de sme! eu auzul, cu mirosul, eu gustul, c~ pipairea, Inchipui-
iJ i spune constiinta: "Mai, sa stau un eeas 1a rea, jnfumurarea, duplicitatea, nV~~ltal~a, i~c~plila-
rug~ciune seara, dimineaja, sa-rru fae 0 ala de inchi- narea, amaraciunea, irorua, ambl\l.a, m:;;elac\U~ea,
naciuni sau csreve metanii, sa citesc un acatisl, 0 cruzimea, neomenia, blasfemia, infuricrea nepresmca,
cartsma la Psaltire. Macer atat". Dar iubirea de sine lingusirea, implitimirea, obrjznicia, neasta~parare~,
iIi zice: ,,Nu! Ma cule!" Dar, daca ar fi un film la iubirea de stApanire, dorinta de a poruncl.la alpi,
televizor, sau 1a c~i, sau 1a jocuri, acolo stai! prefadtoria, ingamfarea, neevlavia, nep~~~mla, ne-
Bucuria dracilor! Acolo te duci sa vezi toate luarea aminte, pregetarea, pierderea vre.mn tn desert,
spurcaciunile, toate lucrurile diavnlului. $i ial1l. asa nlt!icirca glmdului, rautatea, acedia, adica moleseala
iubirea de sine este maica ~i radacina ~i izvorul vointei.
tuturor pacatelor. Din iubirea de sine se nasc: iubirea de bani,
Am s!i va spun macer csreva fiice care izvorasc iubirea de placeri, iubirea de avere, iubirea de
din iubirea de sine. latl!. din iubirea de sine se nasc: agoniseala, iubirea de stava •. ~
mila de sine, crutarea de sine, indreptatirea de sine, Din iubirea de sm e se nasc : mahmrea, mtristarea,
rnultumirea de sine, trdmbitarea de sine, Jauda de deznadejdea, descurajarea, imputinarea de suflet,
sine, placerea de sine, parerea de sine. indoiala n ec hib zu in ta, n esu fe rirea , nedreapta soeo.-
Din iubirea de sine se nasc: Inchipuirea de sine, teala, is~odirea. Nu va mai spun al.aiul i~tunericulul,
simtirea de sine, jngamtarea de sine, cinstea de sine, ce, daca v-as spune cate se nasc din iubirea de sine,
i~crederea in sine, rezemarea pe sine, bizuirea pe ma apuca miezul noptii
s.me, tnattarea de sine, ~ut.ezanta de sine ~i nesim~ ~i nu putem spune I~m1i.rtUrisire ca n-amgresit,
urea, care-s moartea minjii ~i cmorarea sufletului
mai Inainte de moartea trupului. ~s~e~~~:f~~':u ~:~~~~~:~~~i ~ :b~~;
Din iubirea de sine se nasc: vorbirea de rau, nerobe:;;tepenoi. ..
clevetirea, minciuna, gluma, rasul, segutrea, yorba Iata de ce a pus Man~itorul pnma. conditie
de:;;artli,osandirea. pentru a putea sa-l urmam LUI, ca maio i~tal de to~te
Din iubirea de sine se nascr mandrin, trufia, sa ne lepMlim de sine, adica de panrnile arruntrte
semetia, ura, zavistia, pizma, invidia, rautetea, tinerea mai tnainte.

NE VORBE$TE
Deci, daea Iubirea de sine eete izvorul a toaU

rautatea, tepsuaree de sine este radaciua tuturor NEVOINTA ~l MILOSTENIE
virtuillor.
A Di~ lepadarea de sine izvoraso alte virtuti care se Nevointa pustnicului, a sihastrului, este ruga-
ciunea nefnceteta ajutata de post. Rugaciunea ~i
;:~~~;:::cd!l s~;~~~aSi~u:~~::e~ed~~~~~e:ac~~o~~~~~ postnl snnt eele doua arme de aparare ale
de stne, desav1ir~lta neincredere in sme, lmpotrivirea slhastrului, cete dona aripi en care se urea pina
de sme, UTa de. sine ~i la,unnA dragostea ~i tnfranarea. la scan nul lui Hrtstos. Pustnicul trebuie sa fie 0
tar varfurile rauta\li care se nase din iubirea de candela vesnic aprinsa de neadormita rugaciune.
Daca stai in pustie pentru liniste, pentru recreere sau
sme, care sunt slava d~arta ~i mandrta, Ie
studiu, niciodatii nu te va lupra diavolul. Dar, cum
al~ngam cn fapta bunA Bcuta in ascuns, iar pe
zici ca stai pentru Dumnezeu, cum incepi sA te rogi
mandne 0 surpam aruncr cdnd punern toate ispravile
~is1'ip ostesti in pustie, s1iveai cum te lupta diavolul
noastre pe seam a lui Dumnezeu
Spune in Pateric de un sihastru ca s-a dus la
pustie ~i, iata, odatA is-a aratet diavolul ln chip de
Dragii mei frati ~,isurori, v-am mai spus acestea, om ~i l-a intrebat: ,,Pentru ce-ai venit aici?" .Pentru
?ar va rog sa nu ~Itatl ce va spun: sa luap mare, mare Dumnezeu!", a raspuns el. Atunci a inceput diavolul
I~dr~neal~ !a nu!o~tivlre~ Maicii Domnului, sA nu a-l lupta cu tot felul de ispite, ca sa-l alnnge din
uuap sa clnp e can sre t e r in fiecare diminea\A, ~i pustie. "De ce rna lupti asa?" l-a intrebat pustnicul
se~r~, paraclisul Iar rugaciunea mintii s-o aveti cu pe diavcl. .Daca ai fost sincer ~i mi-ai spus de ce
VOl I ntotdeauna: ,,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui stai aici, ca eu nu stiam! C1i aunt multi oameni care
Dumnezeu,', ~lluie~te-ma pe mine, pacatosul, sau stau la liniste, dar nu se rcega, mci nu postesc. Eu cu
pacaloasa! $1 carre Maica Domnului- ,,Preastanta aceia nu am treabal"
Nasc~toare d~ Dumnezeu, miluieste-ne ~ine ajutA!" Deci, cine vrea sa vina la manastire san sa se
. ~l carre rngerul pazitor, tot asa. Dar, daca nu-i retraga la sihastrie, acela trebuie sa se roage mult ~i
e~tll~ canonul, f~cel,i macer zece metanii, seara sau sa pcstcesca dupa putere. Altfel, rade diavclul de el.
dlml~eala, ~I zrcen asa: "Sfinte lngere, pazitorul Cu cat staruie calugarul mai mult in rugaciune, cu
atat sporeste mai mult. Stantul loan Gura de Aur
VI~\11mele, roaga-re lui Hristos Dumnezeu pentru
zice in aceasta privinja: "Taria lmparatului sl1i in
rrune pAcatosu~!" Ca et pururea sla Janga noi si
mult1i armata, iar taria pustniculni sta in mnlta
pururea se Jntristeaza cand vede ca facem pacate ~i
rugsciunet" Iar ispitele cu care e luptat sihastrul
pururea se bucura cand vede ca ne rugam lui
sunt: trandavia, somnul, nalucirile de noapte,
Dun:nezeu ~l ne indreptl'im vtaja, ca sa fim oameni ri'lzboiul desfrgngrii, mania, frica, mgndria, slava
eredmclO~i, cu frica de Dumnezeu de~arta ~ialtele.


Este dater clUugarul sa fad milostenic? Calugarii din obste, care jntr-adevar sunt
Cum sli nul Oriee calugar este dator sli faeli ealugliri ~i pazesc eu sfintenie votul saraciei, flmd
milostenie la saraci, din 101 ee are: imbrAciiminte, saraci de cele pamantesti, nu sunt datori sa faca
bani, alimente. Chiar ~i cel ce traieste in pustie este milostenic rnetertala Ei ajuta Iumea mai ales eu
dator sa deschida usa siiracului, sa-i dea peameti de afanta rugaciune ~i eu exemplul vietii lor.
mancare sau rnacar un pahar de epa. Numai celui ce Mlill!istirile, ins1l, lntotdeauna au facut milcstenie la
rraieste cu totul izolat In adancul muntilor ~i este cu eci saraci ~i ncvoiasi. La trapeza fiecarei rnlilllistiri,
desavarsire lipsit de cele pamante~ti nu i se cere ea: Neamt, Seeu, Sihastria ~ichiar la schituri, exista
milostenie. Nu auzim ce spune SflIntui Isaac Sirul? o rnasa pcntru saraci, numita .masa calicilor", unde
"ClIugirul care nu face milostenie este ca un mancau zilnic zeci de saraci din Pipirig, e1llalori,
porn blcstemat ~iBra roade!" tnctnnatori ~i bolnavi. Oricine venea, primea
Dar mai ales calugjrul de azi, care arc salariu ~j mancare ~i cazare gratuit limp de trci zile. Aceasta
de loate! Sa feca mila eu banii, numai sa nu-i este milcstenia calugarilcr, dupa Sfintii Parinti! Ea
stranga, cA se arunca ln prapastia pierzarii. Val de se face de obste, in nurnele tuturor, de aeeca toti au
ca!ugirul care strange bani ~i nu-i imparte la parte de ea. Iar daca cineva din c!ilugliri are ceva de
siraei, d i~i aduna lui mare osanda! prisos, el trebuie s!i dea tot ee are in plus la econorn,
ca acesta sa tmparta milostenia, iar nu calugarul
Este vreun motlv bfnecuvanrat sli adune
cjneva bani?
Mi-amintese eli odata a venit la staretul nostru,
Protosinghelul loaniehie Moroi, un om sarac cu 0
Din patru prieini, zie dumnezeiestii Parinti,
casa de copii. sa ceara ajutor. Staretul I-a intrebat:
eduna oameni~ bani. Unii aduna din laco~nie ~i
iubirea de avupe, care este tnchinare la idoli ~1 scmn "Frate, ai vaca eu lapte?" ,,Nu, parinte, i-a raspuns
el, eu ce s-o cumpar?" Atunci staretul s-a sfarutt eu
de necredima, ea sa aiba, zic ei, la batranete, ea ~i
parinrii din consiliu ~ii-a donal acelui sarac 0 vaca
cum Dumnezeu nu poartil. grija de noi. Dar, oare, Cel
eu lapte care Blase de doua saptwllilni
ce te hraneste astazi, nu te va hrani ~imaine? Allii
Staretul nostru asa ne zicea: .Lasa sa ma due eu
aduna bani ~i alte averi din p/iicere, ca sa mansnce
in iad, eil. edun bani pentru obste, decal sa va duceti
mult si Sa rratasca bine. Altii, din stava desana .;i
voi!", ~i nu ne Iasa sa avem bani 1a chi1ie.
lux, ea sa se imbrace bine, cu haine scumpe, sa
"Ca1ugarul care are avere deosebita esre al doilea
zldeasca locuinte marl ~i sa-i laude lumea. Iar altii
Iuda, spunea blitriinul, este fur ~i tdlhar, d furl
aduna bani ~i alte bunuri, ca 0 economie pentru
din avutul ob~tli ~I d uee la neamurile sale". A~a ne
ccilalti, pentru familie, pentru obsre, pentru eei
inva1a Sfiintul Vasilc eel Mare ~i Sftntul Tcodor
bolna~i: Aeeasta nu este un p~cat; ba rnca ai ~iplata,
Studitul
ca n-et irosit averea tuturor, nici n-ai dus-o la ai lai

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA

Cand eram eu frate In Sihastria, nimeni nu-si de iubirea de argint. intr-o zi vine economulla chilia
incuia chilia, caci niei nu avea cine ce fura. Tot ce mea si-mi zice: ,,~rate Costica, las.Apictura ~i h~i la
aveam nevoie ni se dadea de la obste. Dar sa vezi, aseultare!" Atunci am laser toate $ 1 am fost tnrrus sa
cum a vrut vrajmasul sa rna prinda in patima iubirii pasc oile. Asa m-am izbavit de doua pacate, de
de argint. Prin anul 1937, pe cdnd eram bucarar Ia mandrie $ i de iubitea de argint!
rnanastire, a venit un credincios la noi ~i mi-a zis:
.Parinte Cleopa, iata ce monede noi ~i frumoase au
iesit!" ~i mi-a dat una ~i mie. Eu am dus hanul la ~COALA INTELEPCIUNII
chilie, l-am pus pe fereastra sub a hgrtie, ea sa nu-l
veda nimeni, $1 am lncuiat usa De la bucatane rna Parintilor, cimitirul este facultatea facultatilcr ~i
ducearn mereu la chilie $i saltern hartia de pe gearn, $coala scolilor. Ca auzi ce zice Stantul loan Gura de
sa vad daca nu a disparur banul. Nu Irecea mult ~i iar Aur: Mergi la cimitire, 0, Irate, eli acolo este
ma duceamla chilie. ~coala cea mai iDaltli a suf1etelor, care ne vorbeste
[ntr-o zi, vazsnd eu ell. mi-a lipit vrgjmasul inirna despre Dumnezeu! Parintii eei de demult aveau
de b~n, tncat tineam usa Incuiata ~i rnA gandeam Intctdeauna in chiliile lor un sieriu, 0 cruce ~i un cap
numat la el, am f1l.eut semnul Sfintei Cruci, am de mort, ea sa Ie aduca aminte ziua ~inoaptea de
descuiat din nou usa chiliei $i am dat banul la un ceasul mortii ~isa aiba lactimi la stanta rug1iciune.
sarac. A$a am scapat atunei de iubirea de argint! Jar cand erau tulburati sau jmpietriti la inima ~i nu se
Sa va spun $i alta intamplare din tineretea mea. puteau ruga, se duceau noaptea la cimitir sau I.a cei
Pe cand eram frate, aveam talent la picture. M1i ce zaceau pe patul de moarte ~i asa dcbandeau iarasi
rnvetase pictura icoanelor un catugar, Nil, de la
Maonstlrea Secu. Dupa ce am deprins desenul $1 lacrimi, umilinta ~i
S1I mcrgem ravna indecimitir
~i1n~c rugaciune.
ea sa ne ruga~
pictura eu acuarele, am inceput eu vopsele. Uneori pentru fratii nostn eel plecati, eli ei singuri nu se mal
venea egumenulla chilia mea, se uita cum pictez si ii pot ajuta. Pe tcti p1irinlii din cimitirul acesta i-arn
placea. Dar eu incepusem sa rnA ispitesc de bani, ca cunoseut. Ce viala curata ~i srnenta au dus pe
singur lmi cumparam vopsele $i cele de nevoie plunant! Unii din ei stiau Psaltirea pe de rost ~i nu
pentru icoane. mancau pan1i n-o terminau de citit, cum era parintele
Odata a venit parintele staret la mine $i mi-a zis: Gherasim, fratele meu, sau parintele Vasile
"Cc pret are icoana aceea? "Nu are pret, prea Mitoseru. Altii f1l.ceau metanii si aveau darul
cuvioase!" i-am raspuns. .Pe aceea, frate Cosrica, s-o lacrimilor. AW i faceau aseultare tara cartire ~i erau
[ii la pre! ca este frumoasa!" - rna ispitea M.tranul plini de dragoste, precum plirintele Galaction Ilie,
Cnnd am vlizut eu ca trebuie sa rna tocmesc cu parintele Ilarion Ionica ~i fratcle meu mai marc,
oamenii $i sa am bani, m-am temut sA nu rna biruiesc Vasile


Altii iubeau linistea ~i tacerea, precum parintele Psaltirea: Fericit biirbatui ... .';Ii zi-i "Frate, a
Pimen Nastac ~i schimonahul loan Rosu. Iar altii metanii, ca asa-i obiceiul! $i pe uI"J11A mai citeste tu
aveau rugaciunea lui Iisus in inima lor, cum au fost sa maifac eu!" I
parintele Paisie Nichitencu ~i parintele Ghervasie Si cand Ii l-ai pus la metanii,. sa vezi cum zice:
Gaspar .jarta-ma, frate, ca. am treaba!" $1 tndara fuge, ca el
De toti parintii care au trait in Sihastria m-am nu venise pentru pravila. A venit sa stea de verba,
folosit ~i pe toti ii pomenesc cu nevrednicie in sa-Ii piarda \.ie timpul mantuirii. Sf"antul Ioan
rugaciunile mele. De aceea Yin mereu aici in cimitir Scararul te invat1i asa, nu eu: .Vezi care umbla cu-
si-mi aduc aminte de dragostea §i de sfaturile lor. Ei treierand chiliile, .';Iinu vine la tine sa se foloseasca,
s-au dus cu totii la Hristos §i in curand vom pleca ~i ci vine sa stea de verba, pune-l la rugaciune .';Iila
noi sa dam socoteata de faptele noastre! metanii!"
Daca-i om duhovnicesc, zice: "Hai, frate, sa
facero!". Face .';Ii el, faci .';Iitu: ~i zice: ,~Mai, dar c~
DES PRE ST ATORNICIE bine, rm-am facut pravila!'' . ' ; 1 1 - 1 multumit. Daca faci
asa, a doua oara nu-l J?ai vezi pe prietenui asta. "N~
Cu felul de-a te purta tu, pe unul care-i abarur de mil due la acela, el i stu ce face? Ma pune la me~anl1
la calea dreptatii, poti sli-I folosesti. Iar dac1i unul .';Iiface pravila! Dar ce, eu sunt prost? Am nevote sa
este obraznic, 'i i tanar §i nu baga de seema ca tu vrei umblu tralala prin manastire: sa stau de verba, sa
sa-I ~olose§ti cu felul tau de_-apricepe ~ia te purta ell judec pe loti, sa rad, sii ~lumesc. Acolo tnsa rna pune
el, tale legatura. Cum s-o tai? lata cum' la Psaltire .';11l zrce sa cttesc mereu. $1 nu 0 catisma,
n vezi ca sau
place pravila vine sain auda
chilieunla cuvant
tine, dar
de nu vine cgnd
folos, ca-i nu doug!
spatele Zeee! $i am
si genunchii. facut
Si el metanii«Mai
totzicea: de fa,
mil frate,
dureau
ca
cite~ti tu din~-o carte, ci vine ca sa stea de Yorba, eu citesc Inainte»!"
sa-II piarda lie vremea, sa rada, sa glumeesca, sa Daca faci asa, stii cum scapi de prietenii acestia?
spuna ce vesti noi mai sunt in ziare, in reviste, eau nu "Nu rna due in chilie la fratele ala, ca rna punc la
stiu ceo Aceluia spune-i asa: "Frate, noi avem rugaciune! Doer de asta fug eu! De rugaciune". Iata
pravila, ca suntem la manasnre! Daca esti bun, frate, asa ai sa. scapi de pn~':Cm de ~tia! Delicat, asa! $1
ca .';Iitu ai pravila, sarecu', poate nu ti-ai facut-o cand vezr ca pleaca, Zl-I: "Frate, te rog, mai stall Am
toata, hai s-o completam aici la mine!" avut dragoste sa facem pravila jmpreuna, dar, daca te
Da-r 0 pereche de metanii in mana .';Iiincepi duci, iarta-ma pe mine, pacatosul!" Se duce, .';Ii u eu
Psaltirea. .Llite, frate, am obicei - chiar daca n-ai "iartil.-mil" ai scapat de el! Nu-I mai vezi pe-acolo.
obicei - sa citese cam jumatare de Psaltire in seara _ Parinte, a.;; pleca de la rnanasurea mea .';Iia.';l
asta! Fratia ta a metanii .';Iieu citesc!" $i tu incepi veniaici!

- Fa cum vrei! E}I nu te chern. Dar sa stii eli ~i la staretul meu din Stantul Munte -, s~au dus trei frati
Sihasrria sunt draci. Inca multi! $i daca te-ai duee in de la Mlmastirea Nearnt, ca erau la 01
Australia si-n America si-n China, tot draci ~i ispite _ Mos Gheorghe, noi plecam din manastirea
sunt, dar ~i Dumnezeu este de fala. Unde te-ai duee, asia!
trebuie sa te IUPli e u tine ~i sa ai aseultare, rugaciune _ Dar de ce, dragula? - asa-i era yorba
~i rabdare. Crezi ea aici, daca ai sa vii, n-ai sa gasesti _ Nu mai este mgnruire in manasurc.
sminteli? Ai sli stai vreo saptamAna ~i ai sa spui: Si i-au tot spus, ea sa-~i faca dreptate eli ei
"Staretu1 este asa, eeonomul estc asa, acela-i esa!" $i pleaca din Manastirea Neamt. Mosel Gheorghe; care
in loc sfi I e vezi petine, tu ii vezi ~i iijudeci pe altii niciodata nu se mania, a strigat tare de trei on ~l le-a
Daca vei ineepe a privi in inima ta, te vel amen spus? Nu fi to, biA! Nu fa tu, bili! Nu fa tu, bia!
~i vei zice: "Mfii, ee rau sunt! Rabdare n-am, cartesc, ~i s-a dus.
mansnc prea mult, dorm prea mult, glumesc, rad, Toata filosofia era in aceste cuvinte: Nu fli. tu!
~figuiese, mfi raspAndesc, judee pe airul. Uite imi yin Adica sa nu faci tu, daca nu-ti place ee face acela!
ganduri de mandrie, parere de sine, cutezarna; Imi Cine te pune sa faei tu, daca ~cela face? Nu fli.! Ce,
yin giinduri neeurate, spurcate; nu mi-am facut ai sa dai tu seama ee nu-t pentru tine? Mosul
pravila, mi-a remas din canon". Ciind te vei pandi pe Gheorghe n-a spus multa bolborceeala, cum vorbesc
tine, nu-ti mai trebuie cchelari pentru altul. "Vai de eu aici. A spus de rrei ori accentuat: "Nu fii ru!" ~i
mine, ce prapastic este aici in sufletul meu! N-am
cgnd sa ma maiuit la altul!" s-a ~~sud;~~~o~~i veni aici, sa nu crezi ca aici vii in
Ce crezi tu! Un corabier, cand merge cu corabia rai! Este rai. Once manastire este rai duhovnicesc,
pe mare, prin locuri stsncoasc ~i perieuJoase, erezi ea daca mintea ta va fi rai. Daca mintea ta va fi iad, iad
el se uita [a alii:! corabie, pe unde 0 duce cefatatt? EI ramane!
ii eu ochii la canna: "Mai, stanca! Stanca, valuri, Tu vezi 0 albina cum zboara din floare in floare,
cutare". Sau eel care merge cu masina pe drum, se prin meri, prin ciresi, ~i ia din floare numai nectarul
uita cum conduce cetalalt masina? EI ii cu oehii la eel dulee! Din 10 kg de nectar, ea face 2 kg de
drumul lui: .Dreapta, stanga, Ii panta, Ii deal!" miere, ea eu am fost prisacar ~i am avut cartea eu
Fiecare este cu ochii la masina lui. Asa ~iu. Fii eu dlfiuzastuparului.
mana pe volanul sufletului tau! Uita-te la suf1etul Dar albina se pune pe multe flori; ~i sunt flori
tau, sa nu-I dai in prapastie! Treaba lui, cemtalt. care dcasupra au nectar, iar mai jos au otrava. Ea nu
Ftecare cum i~i conduce sufletul sau. ia otrava, ca nu-i proasta! Albina ia de \a fiecare
S-au dus la mos Gheorghe Lazar - care a umblat floare ce-i hun. Otrava 0 lasa acolo.
50 de ani descult ~i cu capul gol, un om slant, care a A~a sa fii ~i tu! Fiecare eat ar fi de rim in
f"1icutm inuni in partile astea, a fost ~i a Ierusalim eu manastire, are ~i ceva bun. Ce este bun jrnprumuta

" NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 83
de la el! .Parintele asta este asa, dar uite este _ Cuvintul "pace" esre cea maio putemica arma
rnilosriv, este sgrguitor, este sfatuitor". Ce vezi c§ politica. Nu csnd vorbim de pace, cr cand ne ruga~
este bun, ia! Ce este rau, ctrava, las-o acolo, ca nu-ji pentru pace este placut la Dumnezeu. Ca lu~
trebuie! Nu te face nimeni s-o iei ell sila. $i atunci Dumnezeu li place aceasta, ca no! voim pace. Ai
nu te vei mai sminti, oriunde vei fl. Poji sa stai in vazut cand s-a ararat ucenicilor ce-a Z18 : Paceo: Mea
Bucuresti. Pe Calea Victoriei pori sa stai. Numai sa dau \loud, pacea Mea {as \loud! De doua ori.a ZIS.
stii cum sa te conduci. Ase este. Ce tnseamna de doua on pace? Sa alba omul
Iar dace nu, tu du-te si-n pustie, eli diavolul vine pace cu sine, sa f ie r nu lt ur m t. $i al:'_0i sa aiba pac~ .cu
dupa tine! Tu rnergi Cll trenul 24 de ore ~i el cat ai vecinii. Sa nu alba suparare pe alp!. Aceesta p.ohtlcli
clipidinochiesteaici de pace Ii place lui Dumnezeu ~I-~buna, numat sa ne
rugarn la Dumnezeu ~i sa fim sinceri. S-o spunem
dininimli!
Auzi ce spune Proorccul Ieremia: Ei zic pace,
RUGACIUNEA PENTRU PACE
pace, si pacea unde ester La fel ~i Proo~o:ul
lezechiel: Ei vindecd sflirmarea popoarelor, zicand
Noi auzim pe unii eli. votesza pentru pace, ca
pace, pace, $i pacea unde este? Apos:olul Pavel ce
Iscalesc de pace. Spune la aparate: "Noi luptam v
zice? Cand vor zice pace, pace, atunci fora de ves:e

pentru viatii, pentru pace, pentru drepturile omului,
va fi pieirea si nu vor scapa, cum .~u scap~ femeia
cutare ...".
insdrcinatii de durerile nasteru. Citif la I
"Noi!" Cum ne luptam noi fara eel care a facut
Tesaloniceni, capitolul S, verserul 3.
cerul ~i pamantul? Crezi eli deca Iscaltm noi sa fie
Da, fratilor! Dar Biseric.a noa~tril. Ortcdoxa, c.are
pace, este pace? Da! Lui Dumnezeu Ii place aceasta, are sure de milicane de crediucicsi, de 2000 de am se
politiea asta de pace, dar sa fie din inima! roaga penrru pace. Voi nu auziti, ca nu se tncepe
Eram la Slatina s ta re ], m a na srtr e mare. Odara au Liturghie, nu se jncepe Vecerme, nu se mcepe.
venit ruste mari ingincri arheologi, care erau cu Utrcnie, decgt ell cuvgntul pace: Cu pace D_omnulUl
masinile lor ~i aveau aparate de astea de radio. sii lie rugiim! Pentru pacea de sus $.' p~nlru
Tocmai arunci vorbca patriarhul Rusiei, Alexei I - miintuirea sufletelor noastre, Domnului sa ne
Dumnezeu sa-l odihneasca -, eu alteineva ~ivorbeau rugiiml Pentru pacea a loafa !um~~, .penfru
numai de pace. lar inginerii aceia au zis buntistarea sftmelor lui Dumnezeu Biserici $ 1 pellt'!l
- Auzi, parinte, sa ~tii ca-i bine, ea ~i c c i mari ' unirea tuturor, Domnulni sa ne rugiim! La ectema
vorbesc de pace! mica zicem: lara fi tara cu pace Dom~ului sa ue
- Domnule, tare esti eopil! rugiiml La sfarsit zrce iar1'i~I:Cu pece sii iesim!
- Dar cum, parinte, dace vorbesc In numele veer Biseriea se roaga sm cer lU I Dumnezeu, ca
pacii? pacea este un mare dar, nu numai pentru poporul dm

PARINTELE CLEOPA 8S
84 NE VORBESTE
efara, ci ~i pentru biserici ~i pentru sufletele rraieste in ape? Cine 0 hraneste? Tatal eeresc! Pentru
oamenilor! Ca M vreme este pace, esti sigur pe c a zice la EccJesiast: Din cafe a fiicul Dumnezeu sub
sanatatea ta, pe viata ta, in toate. C & 1 d s-a inceput cer, nimie II-a fiicUI care sa Ie urasea, ei ca pe loale
tulburarea, cearta, razboiul, nu mai ~tii unde 0 sa sa Ie iubeasca $1 sa le poarte de grija
jas!!. Ai vazut? Dunmezeu este oceanul acela de
~a eli cele ce s-au vorbit azi este un lucru mare dragcste fara margini, ea~e imbr~ti~eazli toate zidiri!e
~i foarte bun. Sale! De fieeare are grija! Ncai vaaut ce spune III
Sa ajute Preabunul Dumnezeu ~iPreacurata lui Psaltire? Cel ce da hrana leilor ~i puilor de corb
Maica, eli 11Iri~oara asia a noastra, Romania, 0
lliri~oarl1 mic1i, nu-i trebuie s a ia de la nimeni nimic
~inici altul sa nu ia nimic de la noi. "Nu-mi trebuie DIALOG IN TREN
nimie sa-Ii ian de 1a tine, niei tu sa iei de la mine! Eu
vreau sli tratesc linistit in tara mea, in casa mea ~i tu Mergeam odata eu trenul de la Pascani spre
la tine in lara tal Daca ai ceva mai mull, da-mi mie ~i Becau Bu ea sa nu rna due in vagoane unde se
ell iti d a n ce am!" C a asa-i frumos! furneaza, mi-am luat bile! ~i m-am suit in tren in
De ce n-a vrut Dumnezeu sa se faca la noi vagoane de astea mai ferite. Zic: ,,Mli. due. macer
pnrtocalele, smochineie, lamaile, grefuri!e, banane- unde nu rna "tamaiazli" furnjitcrii, eli. pe mme rnli.
le, maslinete? De ce? eli se fae in Africa ~iin Asia doare eapul de fum de tigara". ~-am dus singur in
Ca aceta, prin import, sa ne dea noua ce au, ~inoi sa vagon aeolo, dar n-am stiut cme 0 sa. mal vtna.
le dam porumb, sli. Ie d a rn branza, sa lc dam grau, ca Mi-am luat un loc ~i stateam aoolo ~i asteptam ora ca
aeoJo n-au campie ea la noi, sa se face! S 1 I . Ie darn ce sa porneasca trenul
letrebuie. laea, aproape de plecare ca a intrat un ~up de
De ce a facut Dumnezeu douli. feluri de grau? ofiteri superiori, mergeau la 0 scoala de razboi. ~rau
Grau alb, pentru ehinezi, pentru Asia, adica orez, ~i cam de la locotenenti pana la maiori, colonel. Prmtre
grau galben pentru Europa ~i pentru America. Orezul ei era ~i un plutonier major cu sotia. El era de 1~
este graul Asiei, si-s doua miliarde de oameni care se Podoleni. Eu, vazgndu-ma jntr-un vagon cu ofile.n,
hranesc cu orea. Altfelde grau ea ~i e alugar, zie, ee discutie pot sa am eu e~ dgnsii?
Ce, crezi ca daca-s popoare pagane, Durrmezeu Eu tmi catam de .Doamne Iisuse" al meu ~l stli.lea~
nu Ie poarti1. de grija? Vai de mine! Nu eanlli. Imistit aeolo, eli. stiam ca am de mers do~a ore ~u ei,
Biseriea? N-at.i auzit? eel ce dii hrana fa tot trupul, ca atata-i din Pascani pana la Bacau, ~1 trebuia sa
ca ill veac este mila LuN Cine hranesre albinele ~i schimb trenul spre Tarcau la Lunca Strgmba, s-o .iau
mustele ~i broastele $i pestii ~i pasiirile ~i corbii ~i spre Valea Blstrijei. Ma duceam la parintele Casian,
careeraslarellaTareau,~llaPlirintele lanuarie; esre
leii ~i lupii ~i toara vietatea care zboara in aer ~i

86 N£ VOR8ESTE PA.RINTELE CLEOPA 87

era prin rum! 1957. Eu stateam acolo si-mi catarn de - Ba sunt un simpiu calugar. Merg ~i eu Inooace,
pace. Iaca un calugar intr-u~ vagon de ofiteri. panale B ec au.
Dar unul din er, mai rmcut esa, ea sa nu taca a - Auzi, ca ~Iia ai nostri tori sunt curiosi sa ne
vrutsl!.f~caog!.uma;:izice: ' apuneti ceva despre Dunmezeu! Cum ii povestea asta
- ':lIte, mfii, _ O , sa mearga bine trenu! asta, ell cu Dumnezeu? Se spune in Biblia aeeea, a voastra,
avem ~l un papa aiel! c a Dumnezeu ar fi facut eerui, pamantul, lumea, dar
_ . $tii, _ca ei au vorba _asIa, ell daea-li iese papa noi avem alta conceptie despre iume
mamte, bine, merge

merge .* rau!
ca -au ~ ASIa acuma
isuperstirii- tnsa iasa
"Sa nu-ti a aispapa
eli - Vile
onoare ce-i,
eli nu viifrarilor.
suparati?Dar
Eumai
suntintai aveti cuvant
un calugsr de
simplu,
mamte, c-~ pA\e~Il!" Eu taceam din gUT! dar, dac1i voi ineepe povestea cu Dumnezeu, trenul
- AUZl, mAl, daca-i papa aici, nu-i bine sa ne asta trebuie sa inconjure globul de trei ori ~i tot n-o
spuea povestea aceea ell Dumnezeu? Se zice eli un pot termina, atata-i de lunge!
: U ~ i ~ e ~ 1 e ~ ; a.facut
~ eerul ~ipamantul ~istepele ~i
- Auzi, mai, ce zice popa!
- ~i li ~icurioasa, zic, grozav! Cflnd Yom incepe
Auzi! Un .mosnegel''! povestea eu Dumnezeu, ii cu cgntec! 0 sa vedeti voi
Eu 101_:aceam. ,,na-Ie pace, ca-s ofiteri. Ei cgt este delunga
glumesc, er fad. Eu ce sa discut?" Dar unul vine ~ise - Parinte, avem cuvant de onoare. Si Ii nebun ala
a~eazadreptin fata mea care se va supara
- De uncle esti, parinte? - Vrem sa vi'!:Intrebaml Avem ~i noi un catugar,
Dar, eu, de ce sa Ie zic Sihastria? Zic: ,,De Ia suntem ofiteri, tot mergem panA la Bacau Cum ii,
Manasl!rea Neamtu", ca asta-i vestita in toata Iumea. parinte?
-Undemergi? T renul tnca nu pomise. La piecare, m-arn ridical
- Piina colo la un schit, la Tarcau ~i mi-am f1Icut cruce. Ei, nu. Treaba lor.
- Eu sunt de la Hreasoa-Dorohoi. Dar se ridica un maior, ca n-aveam de unde sA
Locotenenr era acesra -. Scoare 0 mana de cirese stiu, dar avea 0 stea ~i un galon de-a lungul epole-
Foarte cumsecade. Era pe timpul cireselor tului. Mi-au spus ei ca-t maior, eu nu cunosteam
-Vamultumesc! Zic
-Parinte, dar de 10cuI natal? - Sa ma iertati, ati intral aiei un vagcn de ofiteri,
- Sulita-Botosam dar eu am facut armata pe cand erau epoleti cu trese.
- Ei ... , nu suntem departe Eu stelele astea nu Ie cunosc, ca vad ca aveti stele,
Ne-am luat asa la verba. Se rtdica unuI: doua-trei pe umen. Daca m-oi adresa gresit cuiva, sa
- Parinre, nu va suparati, ce sunteti? Preot, nu va suparati, ei'!: eu nu cunosc gradele, ca in
profesor, dascal, ce sunten? rnanastire acolo sunt un caIugar nec!!.jit!

PARINTE['E CLEOPA 89
NE VORBESTE
- Parinte, s-au prezentar ei, eu sunt colonel; eu <Dar pentru ee?

soot locotenenr colonel; eu s un t m e ie r, eu soot capitan. _ Pentru ca eu n-am vazut mintea mmanui
Si maiorul zice asa: mciodaral Si atunci, nu-l 0 nebunie sli cred eu eli
- Parinte, uite ce-i, vreau sli-ti spun ceva. Nu aveti minte, daca n-arn vazot-o? A.
este 0 absurditate sa credem noi in ceva ce nu se _ Uite, bai, ne-a luat popa front! - a~lea I.n loe
vede? Dumneavoastra spuneti ca existli Dumnezeu, Ei radeau slnguri unul de altul. Discutia era ~i
dar l-a vazut cineva vreoceta? Bste 0 nebunie sli frurnoasa si serioasa sihazlie.
creadacinevainceeacenusevede! _ Pai cum sli ered eu eli aveti minte, d~ca n~am
- Domnilor, zic, v-am spus de 1a inceput: avett vazut minte de cand sunt eu? Niei la VOl, nici la
cuvant de onoare ca nu va suparep? Ca incepem 0 mine. Cum este? Alba, neagra, rosie, verde? Ce
discutie sertoasa de acum! f o r m a are? Patratli, dreptunghiularli, ~e.xagonala?
- Auzi, bai, popa! Avem, parinte, cum sa nut Cum este dornnule, forma, culoarea? SI-I plpalbll1i
- va vad oameni destcpti, eu sunt un prost, dar 0 sau cum este? Daca lmi aratati aceste tnsusiri la
sa-ncepem asa "poveslea" eu Durnnezeu, cum minte, atunci eu zic ca aveti minte, ~aca nu, n-av~l~
ne-om prieepe noi. Vile ee-i, domnilor: eu am sa deloe! Pentru CR n-am vazut-o, mCI culoarea, mCI
spun ell. dumneavoastra, toti cati sunteti in vagonul
forma
asta, toti sunteti nebuni! _ Uite, mai, pope! Poti sa-i zici ceva?
- Ia auzi popa, mai, ne face nebuni! _ Dace n-ai tacut din gura! Mlii prostule, n-ai pus
- Sigur! ~i, daca n-am dreptate, la prima gara,
problema bine!
predati-ma la politia garii! Deca n-am dreptate. Dar
Ei se prost.eau unul pe altul
intii 1mi
am zieeam:
sa va demonstrez
,,Lasa ca-ide yorba
ce vi'l nsaumesc nebuni. pe
marturisesc _ Stai, mlil, ca cu popa ai de lucru de acu'!
_ Afarc de asta, se crede de toata lumea de pe
Dumnezeu! Nu conteaza ce urmeazli de-aici''. Eram
glob eli oamenii au minte? Se erede. Farll sa se veda
bucurosde asta
lata un argument ca toata ~um.ea crede ca are minte!
- Mai inlai, ca zice Duhul Sffmt in Psaltire la noi
in Scriptum, la ineeputul psalmului 13 ~i inceputul ~i durnneavoastra credeti ~I eu, dar nu vedem
psalmului 52: Zis-a eel nebun in inima sa: Nu este mintea
Dumnezeu! Dar viata ati vazut-o vreodeta? Cine ~ v~ut
Al doilea. Dumneata, ia vino tncoace! Mata ai vreodatli viata din om? Si cu tcate acestea cl1_1e rce
spus ca este 0 nebunie sli crezi in ceea ce nu se vede? ca-i mort, cand este viu ~i are viata? Se vede viata?
-Da,eu! -Nusevede!
- Plii eu v-am spus ca dumneavoastra toti n-aveti _ $i atunci nu-i 0 nebunie sa eredem noi cli
minte. Top sunteti nebuni. ~titi de ce? Am tot oamenii au viala? Daca n-o vede~
dreptul sa va fac nebuni. _ Dar viata se manifesta, pannte!

- Foarte bine. Prin manifestarile ei se crede ca ~i ratiune, ~i manie, ~i bucurie, ~i intristare, ~i pofta,
exista, eu toate eli n-o vezi care se cred de toata lumea, tara s[ se vada Toate
Ase-i si Dumnezeu. Care-s manifestarile Lui in Iacultatile sufletului sunt nevazute, toate puterile lui
lume? sum dupa chipul ~i esemanarea lui Dumneze~, c~
~i am jnceput sa spun toate puterile sufletului Dumnezeu este nevazut. Ier ernul este prctonp ~!
- Dumneavoastra aveti imaginatie? fcoana a lui Dumnezeu pe piimlint - in ceea ce
-r». priveste suflerul: minte, cuvant ~iduh.
- Aii vazur-o vreodeta? Nu! Dumncavoasrra
vazur
avep manic? Ati vazut-o vreooeta? Dumneavoestra care Aivorbesti?vreodata cuvantul?
lata cate puteriTi-ai
~i vazut
dite duhul cu
facultati
aveti cugetare, giindire? Ali vazut-o vreodata? Aveti nevazute arc sufletul nostru ~i de aceea el este chipul
pofM.? Avep, pentru ell. acestea sunt puterile ~iasemanarea lui Dumnezeu! ~i dumneavoastra nu
sufletului - eea msmoasa ~i eea poftitoare. le-ap vaaut. Dar se crede de toata lumea ca cmul are
Dumneevoastra avert partea crescatoere. Ati ~i bucune $i mahnire ~i intristare; are $i pofta ~i
vazut-o vreodau? Stii dumneata cum cresti? Sau te-ai ratiune ~i voie libera, are $i viala, are $i minte ...?
vazut vreodata cum cresn? - Mai - a spus unul-, mai bine taceai! N-ai pus
Afar! de asia. Dumneavoesrra aveti puterile bine problema! Asta trebuie sa fie un director de
sufletului, cum este: cugetarea, aiegerea, hotararea, seminar!
mahnirea, intristarea, bucuria. Le-ati vazut vreodata - Nu, domnule, dar ne spune adevarul! Vezi, ca
pe acestea, caci acestea sunt puterile sufletesti? toti credem ca sunt acestea, $i exista in om, dar nu se
Noua ne spune Scriptura ca omul este chipul ~i vad!
asemaoarea lui Dumnezeu. Dar nu dupa forma cea - Si tu ai spus ce-i 0 nebunie sa crezi ceea ce nu
dinafara, cidupa cca sufleteasca vezi! Dar vezi ca-t faci pe toti nebuni, eli acesree
lata care puteri are sufletul! ~i nici mania, nici sunt, ~inoi le credem finl sa Ie vedem.
ratiunea, nici pofta, nici bucuria, nici Inrnstarea, nici Mai stau asa. $i se ndica un doctor:
mlihnirea, nici imaginatia, nici voia libera, nici viata, - Parinte, oa-o la boala! Eu sunt maior-doctor
nici mintea nu le-a vazut nimeni. ~i toate exista. ~i Fac operatii $i umblu cu bisturiul prin maleic omului
la filosofia profana se inva\a ca exista aceste puteri _ 'ii tai gatul, Ii tai picioarele -, tai, operez de 30 de
ale sufletului. Dar sufletul l-ati vil.zutvreodata? ani $i eu n-am dat peste suflet! $i cum sa cred ca
-Pai tocmaica nu-i! exista, daca n-am dat ell bisturiul peste el?
- Cum nu-i? Daca n-ai avea sufiet, n-ai mai - Durnneata esti doctor?
vorbi cu mine! Dumneata nu poti clipi 0 datil. din -Da!
ochi Rira Dumnezeu, daca n-ar fi viata In dumneata. _ $i de aceea nu crezi ca exista suflet, ca nu-l
Si vedcti care sunt? Si viata, ~i minte, ~i voie libera, vezi?

92 NE VORBESTE PA.RINTELE CLEOPA

-Da! - Auzi-I, ba, es-t contra stiintei! Acesta trebuie
- Dar dumneata, ~ieei aaemenea eu dumneata sa fie ca cel earea fest contra lui Galilee Galileil
doctori.credeti oa exista durereln lumeaasta? - Stati sa v a spun! $tili ce-ati Beut voi? Daca 0
-Exista,pm-inte! albina iese din stup $1 lnconjura buduroiul in care
- Eu nu cred! E 0 nebunie sa cred, domnule, sta, are ea pretentia oa stie ce este Jn toatalumea?
daca n-am vazut-o! Arata a facut omu! paoa acum! A iesit de-abia
-Exista,p§rinte! din stiubei $i a inconjurat stiubeiul in eare traieste 1/i
acolo- Dar
~i secand
zbateaiI taiai eu bisturiul
in ghearele ~i omut racnea
mortii, durerea n-at ise pare ca mare lucru a facut!
- Auzi-I, bat
vazut-o? _ indo n-a facut *tiinla nici atat eat zboara 0
- Nu. Asia nu se vede! fumica de pe degetul asta pe celalalt! Toti savantii
- $i vrei sA vezi sufletul? $i durerea-i una din lumii $i din Apus $i din Rasarit.
facultanle trupesti, firesti ale omului, si-i amestecata Si stati c s de-acum tnainte avem de vorbit!
ell cele sufletesti. $i dupa cum nu p o p vedea durerea, - Ii frumoasa, domnule, disc utia asra!
esa nu poti vedea sufletul. Mai ales sufletul fiind - Ca-i trumceee, ca-i emera, ca-t dulce, eu va
duh. spun pana la capat de-aeum, cat a tinea "povestea"
- Auzi, bli., ~i tu ell doctoria ta, vorbesti prostii! asta, da, zic, iaca se apropie gara Bacau!
Te-a lovit in cap, mail N ea t vazut durerea? Dar cine
Domnule, dumneavoasrra ~tili Ursa mare de pe
dracu a vaaut durerea! insil toata lumea crede ca este
cer *i Ursa mica - Caru! mare ~iCarul mic -, steaua
durere.
- Uite, ba, ti-a astupat gura *i tie! polara?
- 0 (d. am facut orientari noaptea in armata).
,
- Mili, am dat de draw aicil
- Vile ce-i! Asrronomia ~i stiinta, eu eei mai
- Da-i frumos, dornnuie! Acesrea Ie povestim ~i
mari savanp astronomi, spun ca la Ursa mare, de la
noi la altii. Mai spune eeva, parinte'
roata din brazda dinapoi, panli. la cea de entre om -
Atunci se ridica unul:
osia Carului mare de pe cer -, este 1300 de ani
- P a rin te , dintotdeauna stim c~ Biseriea a stat
calatoria luminii, 1/i lumina merge cu 300.000 de
impotriva stiintei. Uite, rusii au facut un satelit aeum
kmls. Asta-i osia earului mare. Ca sa ajungi de la 0
care a inconjurat parnantul de trei ori, eu Iuri
roata piina 1a cealalta iii trebuie \300 de ani sa
Gagarin, ~i uite a aterizat eu bine!
ealli.tore~ti eu viteza luminii. Dar eat ar mai fi pana la
-$iee-ieuasta?
roata dinainte 1/i eat ar mai f pana 1a protap *i piina
- Astea sunt rcadele ~i avansul stiintei fata de
religie! la Prepelea care miina boii pc din brazda.
- Nimic n-ati fli.cut! - Dar cine este Prepelea?

94 NE VORBE$TE pARINTELE CLEOPA 95

Este 0 steluta mica, acolo! Dar cat mai cste de cum ii impartiti ~i cat este de minunat Dumnezeu, ca
lung Carul mare, spune-mi dumneata! intr-o ureche de ac sa bage atalia atomi. Atunei ce-a
- Mai, interesanr! Cine spune asta? facut omul cu stiinta lui pana acum?
- Camil Flamarion. L-am avut pe Camil - Domnule, este inimaginabi\!
Flamarion la Indemana, Dumnezeu in natura. Asta-i - Stai sa va spun alta mai minunata. Pe-un vgrf
marc filosof francez din secolul trecut de ac se odihnesc 16 miliarde de ioni, care sunt
Oa, zic, dumneavoasrra vedeti 0 stea care, cand eorpuri mull mai mid decat atomul (Camil
rasaee, cam danprieste in culon, ,,Alfa Centaurului". Flamarion voia sa scoeta in evidenta viata. la ateii de
Toata astronomia arata ell. Alfa Centaurului este peste Rin, ca ei se ehinuiau sa faca 0 celula vie, pe
steaua megiesa a sistemului nostru solar. Sistemui vremea aceea, pe care niei astazi n-au facut-o, cli.
solar se compune din noua pianete, ell soarcle zece viata-i numai de la Dumnezeu). Si la acesti ioni, care
~i pUna ta megicsa noastra ce.a mai de-aproape, ca-t nu se pot ccncepe de mintea omeneasca cat sunt de
peste gard arcr, este un milion de am catarona mid, ce aparate trebuie? ca daca ai avea un aparat,
luminii. Vii rog sa calculati, domnilor, ce-a facut Turi ea un puriee sa-l vada mai mare decal Ceahlaul, tnca
Gagarin! nu ai zli.ri in atmosfera un ion! ~i acesti ioni s-a aflat
- N-a facut nimic, parinte! eli. $i ei stau ca flacaii la bora de mana ~i jceca, au
- Afara de asia. Pamanrut are 36.000 de Ion viata ln ei!
imprejuruJ lui. Deci 36.000 de Ion a facut acela eu ,,~i acum domnilor de peste Rin - eli el Ii
sputnicul lui, iar pana acolo, till milion de ani combatea pe germani -, va rog sa despartiti forta de
calatoria luminii, socotip dumneavoasrra, zic, ce-a materie ~i viata de zidire. Daca nu m-as Ierne de
realizat omul fal1l de distanta interstelara sau panteism, zice Camil Flamarion - panteistii ziceau
interplanetara! ell. toata buruiana este Dumnezeu -, es zice eli.
- Domnule, este incalculabil Dumnezeu este in to ata iarba ~i in tot eorpul. Dar vo i
- Stati sa v a spun allele, mai senoase. Dumnezeu zice altfel, eli Durnnezeu este in toeta zidirea Sa".
i~i arata lucrarilc, nu in cele mari, ci in ccle mid, Sub eel mai rnic germene de materie de sub cer este
cum spune Sfantul Nicodim Aghioritul. Ia gdndi\i-va mana lui Dumnezeu ~i exista viata care a pus-o
dun:neavoastra, ca intr-o ureche de ac se gasesc opt Dumnezeu!
sextilioane de atomi, cifre astronomice - un sextilion Si acum vreau sa va spun un lueru. Cand vedem
cste 1 urmat de 21 de zerou ri. A cesti atomi dintr-o puterea lui Dumnezeu, ca in miniatura lucreaza
ureche de ac, ca sa-t numere un om, trebuie sa atatca minuni negraite ~i nceoneepute de mintea
tralascl1 250.000 de ani ~j sa numere rnai mult de un cmeneasoa, cand vedem ca ~i acolo este viall!:, in
miliard pe secunda. ~i va rog sa-mi spuneti acele miei partieule de materie care nu pot mcicdata
dumneavoastra cali atomi sunt tnrr-o ureche de ac ~i fi vizibile cu oehiulliber, daca noi nu ne-am teme de

PARINTELE CLEOPA 97
96 NE VORBESTE
_ v-att intalnit cu un cioban al rnfulllstirii, daca
panteism, am zice ca Durnnezeu esre sufletul naturii,
v-ati jntalni cu un s~el sau eu vreun profe.sor de
al lntregii naturi. Dar nu este ase. Dumnezeu exista,
seminar, de a~tia man care au scoli, sa vedeti ce va
cum zice rnarele apostol Pavel, pentrn cd de fa Ef ~i
spun aceia, zic.
prin £1 ~i Intru £1 sunt toatet _ M1i, degeaba trbim, ma! Suntem niste prosti'
$i vorbind acolo, vlld c a se apropie gate Bac1iu,
Ma, cc ne-a spus popa astal .
~i trebuia sa rna dau jos. Era mutta discutie. De-abia Le-arn spus rnulte despre stele, despre mrscarea
intrasem in subiect. Eu le-am spus ca povestirea esle Orionului; le-am spus cate vanturi bat. pe fata
lunga. - Nu puteti c1ipi 0 data din ochi tara Dumnezeu, pamantului ~i cum se cbeama fiecare, ~l cum .se
formeaza vflnturile, dupa Stantu! loan J?amaschm;
fratilor! despre zodii ~i cate grade are fiecare zodie ~i cat s,!!
- Dar de ce, parinte? soarcte in fiecare grad. Mi-adue arrunte eli am vorhl.t
- Viata este de la Dumnezeu, datatorul de viala, pe larg, dupa Stantul Vasile eel Mare, din Hexai-
si, dac a ai murit, mai clipeste din ochi dace p0li! Mai meron. Ayearn sa rna bag in Hexaimeron despre
poti clipi daca mori? .. viata pestilcr marii, despre viata Ilorilor, despre viata
Ncam amintit chiar toata predica. v-am spus asa asrrelor ceresti, ca aveam de la mareie Va:ile.:. Mlil,
rezurnativ cum a fast. Au fost doua ore de discutie. care mai aveam sa vorbesc, dar dace nor schirnbam
N e - ar n d ea pa rtit. rrenul. Ne-am desp1ir)it cu mare durere de inima.
- Domnilor, ne pare foarte rau ca ne despartim! _ Domnilor, m-ali bagat tntr-o discutie, pe care
Va spun drept ca umi rn-au sarutat ~i pe obraz, nici n-am inceput-o. Iertati-ma ~i mergeti slinato~i ~i
alpi mi-au dat cirese, altii bomboane. Au dat ~i v1i faceti generali, iar eu ma due in treaba mea!
pomelnice Am schimbat. $i plutonierul acela cu sotia sa,
- Parinte, vrem sa-ti scriem, dar sa ne spui ce era din podoleni, *i el clind a vaaut ca m-arn suit in
studii ai mata, ca trebuie sa fii un director, un r re nu l c e lf il al t, a venit liinglimine.
profesor la vreun seminar _ Parinte, eu sunt am batran, dar asa ceva n-am
- Eu am sa va spun, dar sa rna credeti daca vretil auzit de eiind rn-a facut mama. Sa stii ell. a rames
Eu de-abia sunt un cioban ~ipaso oile manastirii. ceva in suflerullor. Accstia, unde se due, au sa spuna
- Si unde te duci acum? cs au stat de verba cu un calugar care era cioban.
- Ma due la un schit. Eu sunt cioban. Dar dae1i Dar ai bagat in sufletul lor pe Dumnezeu in tot
ali avea fericirea s1i vorbiti dumneavoastra eu un chipul *i le-ai spus. 0 sa lini!. minte ca le-a vorbit un
steret de manastire, sau eu un episcop, sa vedeti ee cioban de la manastire.
stie aeela! A~a a fost discutia, dar aici v-am spus-c pe scurt.
- Auzi, mai! Asta-i 0 minune!

PARINTELE CLEOPA 99
€Sle, caci calea cetor raj sporeste si cateo cetor
DESPRE NE$T1UTELE JUDECATI drepli totdeauna este in neeaz?
ALE LUI DUMNEZEU Si din ziua aceea a inceput sa se roage:
.Doamne, arata-mi judecarile Tale, ca sa nu judec!"
Un ~iUugll.r. din pustia Schetica, mergand la $i a lnceput a se ruga calugarul acela lui Dumnczcu,
Alexandria Sli-~l vandll. lucrul mairulor sale _ cli s 1 l- i a ra te j ud ec a ti le Lui; cum de unul, sarac ul, c are-i
!ucra la ccsnije -, a vazut 0 rnmormantare Murise sfant $i drept, este bolnav, sufera, da de necazuri, de
ighemonul . acelei cetli.li, un mare pagan, care sea-be, iar altul pscaros i~i face de cap. este senates
omorase .mn de crestini, ca era pe timpul marilor $i bogat, are trecere, ajunge mare in dregatorii, in
persecutii. Era 0 zi frumoasa ~i mergea tot orasul cinste,$i in toate ji merge bine.
d u pa el, i1ducealagroapll.. $i s-a rugat calugarul mult timp lui Dumnezeu
, Ca~d a ajuns acasli,. un pustnic mare, care vietula sa-t arate cum sunt aceste necrepup, ca cei buni de
1 0 pusne de 60 de. a ll! ~l traia ~umal cu radactm ~icu multe ori dau de greu $i ec tor rai Ie merge bine.
ce gases prm pustre, a fost gll.S1trnancat de 0 h ien a. ,,sa-mi arate Dumnezcu judecatile Lui, ca si eu
Atunci s-a gll.ndit c1ilug!irul: ighemonul, care a de multo ori m-am tulburat de lucrul acesta, ca am
om~rat mil de crestini, cu ~at1i cinste mergea !a groa- vazut mulre nedreptati, pe care, mi se pare mie ca
pli,. tar asra _care a s!.ujit [UI D um nezeu 60 de ani ~i a D um nezeu le-a jngaduit"
traIt nllma, m post $ 1 rugaciune, I-a rnancat hiena! C e lar Preabunul Dumnezeu, fiindca ernul nu stie
fel de judecap are Dumnezeu? Mi se pare ca Dumne- judecatile Lui. i-a aratat tntr-un chip ca acesta
zeu, fimd prea bun, ingAduie ~i lucruri nedrepte. judecatile Sale, desi putea sli-l piarda pentru aceasta
s~nt Am sa rna Lui,

judecatile rog lui
ca ~ Dumnezeu sa-mi arate rmpo-
cum iscodire,
le stiu nicica saingerii.
stie tainele
Dar, lui Dumnezeu,
pcntru pe care
ca-l iubea, nu
avjlnd
iunii oarneni judeca
rnva promer, a purt1irii de grija a lui Dumnezeu. viata sranta, a vrut sa-l tnjelepteasca, caci judecatile
Cutare este rau, este. p1lclito~, si-i merge bine. Altul lui Dumnczeu nimeni nu le poate sti
~sle bun, dar copiti II sunt r!ii, femeia ii este bolnava, Odata a plecat pustnicul singur la Alexandria sa-$i
tar el scapa de un necaz si dli peste alrul yanda ccsnitele, ea era cale de trei zile. Dar cum a
Unul este rsu ~i trliie~te mult, iar alrul este bun ~i pomit de la pestera lui, tnrr-o poian1i frumoasa, i-a
m?are devreme. Uite, un crestm .este bun, se roaga iesit to cate un alt calugar, tanar, foarte fturnos.
lUI Dumnezeu, posresre, si numar de scarbe dli iar - B lago slov esre, parinte!
altu-i rau, tnjura, bea, $i pe acela nu-l pedepseste - Domnul, fiule, sa te blagosloveasca!
Dumnezeu - Unde mergi, parinte?
$i asa, calugarul a observat multe lucruri de - MlI. duc pana la targ, sa-mi vand lucrul
acestea, cum zice la Proorocul Ieremia: Doamne, ce mainilor

Ei vindeau cosnijele ~icumparau paine, faceau mare bine. Picioarele se tnnerbanta groaznic din
pesmeti, ~i se hrAneau ell verdeturile care le mal cauza nisipului ~i a pietre1or.
g 1iseau prin pu stie Acei tineri, cand au aflat ca sunt din pustia
- Parinte, eu tot la Alexandria merg, Schetica, unde erau numai calugari sfinti - Sfantul
- Slava lui Dumnezeu ca am tovargs de drum! An!onie eel Mare, Sfantul Macarie eel Mare, Stantul
Dupa ce i-a luat sarcina batrgnului, calugarul eel Sisoe eel Mare, Sfiintul Onufrie eel Mare, ~i alti mari
tanar i-a spus: sihastrt care-i avem in calendar -, i-au primit cu mai
- Parinte, uite ce este. ~tij ce trebuie sa faca ca- mare cinste, eu dragcste, le-au spalat picioerele, i-au
lugiirii cand merg la drum! Sii se wage tot timpul ~i odihnit ~i -au pus la mesa.
sa vcrbeasca ell Durnnezeu. Asta este datoria caluga- Tinerii aceia aveau in casa un vas de argint,
rului ~ia crestinului, cand merg pe drum, sa se roage foarte scump, ce ramssese din neam in neam. in acel
- Asa, parinte, p a n a la Alexandria ne cautam de vas Ie-au pus mancare pustniceasca, din evlavie,
rugaciune! dandu-le cuvenita cinste
- Sa nu vorbim un cuvant! i-a zis eel tanar. Calugarii au mancat, au multumit, ~i s-au dus sa
Mergand noi pe drumul asta trei zile, ai sa vezi la se odihneasca.ca erau obosili.
mine niste lueruri infricosate. Sa nu vorbesti, sa nu Spre seara, cand sa piece la drum, calugarul eel
rna judeci ~isa nu-ti calci juramantul! tiinar a furat vasul de argint. Calugiirol ee l blitran a
- Da, fiule! Daca mi-o ajuta Dumnezeu, nu voi vazut ~i se giindea: "Ia uite! Ne-au primit oamenii eu
rnai vorbi! atiita cinste, ne-au spalat picioarele, ne-au dat
~i au pomit amiindoi. Calugarul tiini1r ducea mgncare, si calugarul asta a furat blidul de argint"
cosnitele ~imergeau tacand Merggnd ei mai rncclc, au trecut peste 0 punte.

Pe la am iaza, c and soarele ardea foarte tare, au Calugarul eel tanar a facut cruce pe aeel vas ~1 l-a
dat de un sat ~i au ie~it "inaintea lor doi oameni tineri: aruneat in apa. Batrdnul a vazut ~i se giindea: "Ce
- Pgrintilor, de acum nu mai puteti calatcri, nedreptate! De ce 0 fi luat blidul $i l-a aruncat in
pentru ca soarele arde foarte tare. Haideti la noi! apa? De ce nu I-a liisat acolo?" Dar a tacut, ca avea
Acei doi tineri i-au pnmit cu mare cinste, caci in legamant ca pana 1aAlexandria sa n~ vorbeasca
Orient, In timpul zilei nu pori calatori, dedit numai Seara au ajuns la alti doi nnen. ~i aceia Ie-au
dimineata ~i seara. Si acolo a sa -i tra ditia , cum te-a iesit inainte, i-au primit eu dragoste, ie-au spalat
primit in casa, sa te spele pe picioare. Mantuitorul a picioarele, cum este obiceiul, ~i le-au dat odihna.
spus lui Simon fariseul: Am intrat in casa ta. apii pe Aceia aveau un copilas de cateva luni.
picioarele Mele n-ai turnat! Pentru ca acolo nisipul Dimineata, cfind sa pIece, calugarul eel tanar s-a
este foarte fierbinte ~i cgnd ai ajuns "in casa omului dus 1aleaganul copilului, farii sa observe pgrintii lui,
si-ti da oleaca de epa rece pe picioare, iii face un $i l-a ucis.


Batranui a vaaut ~izicea in mintea lui: "Cu ce Calugarul eel til.nli.r a luat careva pietricele. le-a
criminal am pormt eu 1a drum! Acolo a furat blidul insemnat cu Sfanta Cruce l1i a inceput a arunca in
de argint, aici a omorat copilul!" Dar ell-a prevenit: bisertca •
"Ai sa vezi multe la mine In drumul !lsta, sa nu Dar eli.Jugli.ru1eel b!!.tran ztcee in rnintea lui: ..Ia
cumva sa vorbesti, caci cater jurarnantul!"
A doua zi pe 1a amiaz1i, trecand printr-un sat, le-a ~~~;t:~i6~a~!ea~~ l~ed;:V~~~~:~~' c~~u~~~~~
iesit in cale un gospodar: inehinat, tar in biserica arunca eu pierre". Dar. nu
- Parintilor, nu mai putep merge de-acum, ca avea vote sa vorbeasca. Mal era panli. la Alexandria 0
este soare ~ieste caldura mare. Haideti la noi sA va
odihniji cateva ore ~i mai carre seara veti pleca A treia zi dimineata, mergand ei in marginea
iarasi! unui sat, ajung la 0 casa acoperita c~ paie ~i eu stuf
Omul acela avea un caine rau legat, care pazea Pe prispa casei erau cinci cOPi1&:11.are plangeau.
loatli. gospodaria, l-a primit omul, i-a ospatat, i-a Cli.lugli.rul eel b1itran a scos ceva din rucsac ~l le-a
odihnitMaicatreseara,candainceputaseracori, dat.Apoi i-a intrebat.
au plecat ei. Calugarul eel tanar s-a tutors Inapoi ~i - De ce pHingeti?
raTa sa observe stapgnul, a facul 0 cruce peste caine -leri au jngropat-o pe mama!
~iciiinelea sent ln sus si a murit. -c Dar tata aveti?
Atunci barranul vedea, dar tacea: "Ce trcaba-t -Tata a munt anul rrecut.
asta? Acolo a furat blidul de argint, dincolo a gatuit Ei n-aveau, saracii, nici tatli., n ici mama D~p~ ce
copilul, aici a omorat cametet" au plecat, calugarul eel til.nli.rse tnrcerce lnapoi ~l dli.
Mergand ei a doua zi, in drum au trecut pe lilngli. foe easei. Copiii au fugit care tncoero.
o cilrciumli.. Acolo nu mai vorbeau de Dumnezeu, Cli.lug1irul eel bli.tran se gandea: "Acesta este
vorbea alcoolul in capul lor: chiuiau, cantau, om? A dat foe la case! Doamne, cat am 5li.mai rabd
fluierau, injurau; ~icand i-au vszut pe calugan, au eu pe ucigasul acesta? ~co~o s-a tnchinat la
Inceput a striga: "Uile popa, mai!" - omul cand este cgrciuma, dineolo a b~lgli.rlt biserica! A.sta numai
beat, nu mai vorbeste el, vorbeste diavolul! rele face!" Dar tacea din gurli., ca seara ajungeau la
Calugarut eel bli.tril.nn-a zis nimic, i~ iauta de Alexandria in OT&:1.
drum. Dar eel tanli.r se intoarce la carciuma l1i face C a n d au ajuns la Alexandria era seara. Acolo era
trci metanii. Dupa ce s-a tnchinar la csrciuma a o villi. mare *i proprietarul nu era acasa '. Cli.lugarul
pleeatmaideparte. eel tanli.r s-a uitat oleaca la casa, ~inumar ee-l vede
in marginea padurii era un sat l1i 0 biscnca pe vgrful casei. lntr-un oeaa a dcsfacut toata casa. !'
pustie. Nu avea nici cruce, usile luate, geamuri sfl'irlimat acoperisul, ustte, geamunle, tot ce era m
sparte; biserica pustie, pli.rli.sitli.de vreo 40 de ani.
casa a stricat.


eel blitran S-8 minunar cum jntr-un eeas a A doua zi va veni paraclisierul biscricii sa se
siaramat toata casa, ~i s-a speriat cand a vaaut. Dar scalde ln apa aceea, ~i va afla vasu!. Acela de la
acum, fiindcg ajunsese la Alexandria, putea vorbi. biserica, cunoscand siova bisericii, 0 sa-t duca la
Cand s-a dat jos acela, dupa ce a sfaramat toeta casa preot. $i ~a~d '". pune blidui in Srant~l Altar, cei
omului, l-a luat deoparte ~il-a intrebat: noua vor !e~l din lad, pentru ca este acns acolo: "Sa
- Ia asculta, frate! De acum nu mai pot racea! A stea in iad pAna il vor intoarce Inapoi".
fest jun'l.miint intre noi sa nu vorbim pani! aiei. Se-mi Deci eu,. parinte, trei lucr:rri bune am flI.cutecole:
sp~i II I mie ce esti tu! Drae esti, om esti, on Inger i-am sco~. ~l pe ace! noua din lad, ~-am pazl! ~! p.~
esti! ace~ti~ VI! sa nu intre, ~l am dat ~l blidul blsericl~
- Dar de cc, parinte? Am tacur ceva ri'iu? lnapoi, ca sa-l aiba, d. era de mare nevoie. $1 tu ZIC!
- Mai,. dar de tr.ei zile, de cand mergem ca rau am facut, dar eu bine am facut!
Impreuna, at facer numai lucruri relet Atunci s-a minunat batranul. "Ia uite, frate, cum
- Dar ce-am facut, parinte, rau? a fest, $i eu socoteam c a este hOI, c a a furat blidul!
- Plii bine, mai, oamenii aceia de acolo, cand - Dar cgnd ai ucis copilul, tot bine ai facut?
ne-am coborar din munte, nu ne-au primit? Nu ne-au - Buna treaba am facur ~iacolo.
ospalal? $i ce au avut ei mai scump, un blid de - Cum, ai omorat copilu! ~izici ea buns treeba ai
argint, nu J-ai furat de acolo . '}i l-ai aruncat in apa? facut?
- $i ce zici, parinte? . - Stai ~i nu judeca dUl?a. mintea tal Ai vazu~
- RAu ai facut! Mare srninteala, c a oamenii aceia copilasul? Aeela a fost zamialit in ziua de Pasti. $1
ne judcca cn am furat! avea pus canon de la Dumnezeu, pentru c~ nu s-au
- Parinte,
ecole! trci de
Blidul acela lucruri
arginl mari ~i bune
era litierul de laam facut
biserica tnfranat parin\ii lain20ziua
avea sa aJunga Invierii
de am Domnului,
comandant copi.lul
de talhari ~!
din ace! sat. il furase strabunicul acelora, dar ei nu avea sa omoare pe parintii lui. Acesta era canonul
stiau. Era scns pe dansul cu slova bisericeasca pentru nejnfrgnarea lor; ~i multa lume avea sa
veche: .Acesta este litierul bisericii Sffmtul Nicolae, omoare ~i mari tulburari avea sa faca in lume, pentru
donat de familia cutare, ~icine il va tnstrsma de la caafostzamislitintr-ozi~ademare.
biserica sa stea in iad p a n 1 i H va intoarce inapoi". Eu aici am facut trei marl lucruri bune: am trimis
Asc scria pe blid. $i din cauza blidului aceluia, sufletul copilasului la cer curat, am scapat pe parinlii
noua suflete care l-au folosit se munceau in iad. $i lui de ucidere de mana propriuiui lor fiu, ~i ei, gasind
acum aveau sa mearga ~i acestia in iad, fiindca il copilul.mort, vor plange foarte mull s i, ?rin p.liinsul
foloseau $i mie mi-a fost mila de dan~ii ~i am furat acela, h se iarta ~l pacatul ca I-au zamislit in Z1Uade
blidul; dar mie nu mi-a trebuit, ell. l-am eruncat in Pasti. $i tu zici ca rau am facut, dar eu bine am
apa. facut!

NE VORBE$TE PARINTEL£ CLEOPA 107
- Dar acolo, de ce ai omorst cainele omului? Durrmezeu, _.,imi-a fast eiud1i. $i ai vazut c a am
- ~i ecole am facut treaba buna! Ciiinele aeela tacut cruce pe acele pietricele ~i am inceput a zverli
pazea toara gospodaria, dar a doua zi avea sa in biserica, iar diavolii au fugit de acolo! Bu n-am
rurbeze. $i csnd trebuia sa vine stlipana sa-i dea de bulgarit biscrica, ci pe diavolii care erau acolo!
mancare, avea s-o muste _.,imare scarba avea sa fie la - Dar. aC?lo.dc e~ ai dat foe la easa eopiilor? Ai
casaomuluiaceluia! VUUI ccpilasii ~l nu p-a fost mila de ei?
Fiindca nc-~ primit pe noi, mi-a fast mila de ei ~i - Ba mi-a fast mai mila ea lie! Si am facur foarte
am omornt cli1~ele mai inainte, sa n-o muste pe bine. Ai vazut ca aeei copilasi nu aveau niei mama,
stapanli. $i tu ZICI ca rau am facut, dar eu bine am niei !aUI, ~i au rsm as c u eoeioaba aceta de casa. Dar
facut! nu stiau ei ca tn prispa casei este a comoara escunsa
- Dar la carciurna de ce ai recur cruce ~i te-at de un strabunic de-al lor. Un vas cu bani de aur
inchinat? eurat. $i euam dat foccasei,cAei traiau in sArAeie~i
- $i acolo am facut treaba buna! in carciurna nu~!iaucliaucomoarainprispacasei
aceea venisera cei mai marl gospodari din sat. Dupa cstcve ziie, eopiii vor caute pe-acoln sa
Bpitrcpul bisericii, primarul ~i un mare gospodar. Ei veda c e-a mai ramas, ~i vor da de ac easta c om oara ~i
s-eu sfaruit sa puna mana de la mana ~i sa faca o. sa e.heme pe un mos de-al lor, care-i epitropul
biserica din sat care era panlsitli. Atunci cand am biscricii. Aeela, fiind un am cu friea lU I Dumnezeu,
trecut noi, ei au zis: .Doamne ajuta sa facem va lua in grija sa copiii aceia ~i cu banii glisili le va
biserica!'' face 0 casa mare .cu tot ce Ie. trebute, 0 sa-i poarte
Macer ca erau in carciuma, eu am vazut ca prin ~.coli "'.i? sa ejunga oamem m~n _"I credinciosi.
om_nenii au. vr~t sa faca treaba buna, am facut ..,i eu $1 IU ZICI ca rau am facut, parmte, ca am dat foe
tret metanit ~1 am ZIS: .Doamne, ajuta-le sa fael!. casei, dar eu am facut bine, eli daca nu dadeam foe
biserica!" $i tu zici c1i rau am facut, dar eu bine am casei.nu gaseau comoara!
facut. Eu nu rn-am inchinat la cdrciurna, m-am «Dar aici de ce-ai stricat casa?
lnchinat lui Dumnezeu, sa le ajute celor ce au pus - Parinte, case asta frumoasa a fest faeu!a cu
hotru-aresarefacabisericaplirlisitli. bani de furat. $i era poruncit de la Dumnezeu asa:
S-a minuna! b1itranul, zicand: ,,Niei aiei nu am .Fiindca s-a facut cu osreneata strama ~i eu bani de
avutdreptate!" fural, aici bOO-bateu ferneie niciodata nu vor trail
- Dar acolo, cand am ajuns in marginea satului, Femeia trebuia sA rnoara la primul nascut. Numai
deceai aruncat cu pietre Inbiserica? barbetul vaduv avea sa traiasca toata viata in casa
- Aceea era biserica cea pustie! $i biserica fiind aeeasta".
pustie, dracii jucau pe Sfanta Masa, pe geamuri, p e Si am stricat casa, ca ei sunt dusi la a nunta, _.,i
cgnd vor veni _.,i VaT vedea ca totul este staramal, vor
biserica ..,i radeau de pustnrea lacasului lui

108 NE VORBE!jTE PAR1NTELE CLEOPA
face inapoi 0 cesa mai midi, ell osteneala lor proprie facut. Au fost bune dupa judecatile lui Dumnezeu,
~inu va mai mud nevasta 1a primul copi!. nu dupa judecatile oamemlor!
$i tu zici ca rau am facut, dar eu am facer bine, $i tu ai judecat ceva, dar judecatile lui
dupa voia lui Dumnezeu Dumnezeu n-au fost ca ale tale, ca ele au fost bune
Atunci a intrebat calugarut: foarte! Tu ai ais ca rau am facur ~i eu numai bine am
- Sa-mi spui tu mie, mat frate, care minuni mari tacut. Deel, de acum inainte sa nn mai judeci pe
ai facut, ce esti tu? nimeni ~i ortce vel vedea sa zici: Deamne, Tu
- Dar sa-mi spui ~i sfintia ta, ce re-ai rugat lui tcate Ie ~ ti Eu nn cunosc judecatlle Tale!
i!
Dumnezeu! Deci, parinte sfinte, sa nu mai tncrazneasca

- Eu rna rog de cativa ani sa-rru arate Dumnezeu nimeni din oameni sa cerce judecatile lui Durnnezeu,
judecgtile Lui, ca mi s-a parut ca multe lucruri ca nici ingerii nu pot stijudecatile Lui!
nedrepte lngilduie Dumnezeu in lumea asta. Dar, fiindca esti am, Dumnezeu te-a iertat, tnsa
- Da? Dar n-ai auzit pe Isaia Prooroeul? Pe cat rn-a trimis sa te lnteleptesc sli nu mai indraznesti s a
este mal tnau cerul dedit piimdntul, pe cal este de iscodesti judecatile Lui, ca judecatile lui Dumnezeu
departe riisiiritul de apus, pe atal sunt mai departe sunt adanc mult ~i nu le poate sri nimeni, nici ingerii
judecatite Mele de judecdtile voastre $i giindurile dinceruri.
Mele de giindurile voastre,fiii oamenilor. Asadar sa tinem minte din aceasta povestire, eli
N-ai auzit pe Solomon ce spune? Pe cele mal tot ce ni se pare noua in lumea asta ca-i srramb ~i
grele dedit tine nu Ie ridica # pe cete mat addnci rau, de multe ori ne inselam! Ca nu ounoastem jude-
decdt tine nu le cerca, ca sa nu marl! ea\ile lui Dumnezeu cele aseunse ~inecuprmse.
N-ai auzit pe David Proorocul care zice? Nu cerca cele necercate ~i nu vet sa ajlmgi
Judeciitile Domnului sum addnc multI cele neajunse! Amin
Cum ai Indraznit tu, un am, sa cerci judecatile
lui Dumnezeu, pe care nici arhanghelii, nici
heruvimii nu Ie stiu? Dar Dumnezeu n-a vrut sa te DES PRE ASCULTAREA DE PA.RINTI
piarda, ca putea sa te piarda pentru isccdirea asta, $1 MINUNEA SFINTEI LITURGHII
dar, stiind ostenelile tale, rn-a trimis pe mine,
parinte, sil:-li arat cil:judecatile lui Dumnezeu nu sunt Era un om care a fost foarte credincios; il chema
caaleoamenilor. Iufian. $i i-a murit sctia omului ~i a saracu tare la
Vezi cite aijudecattu de mine? Care am facut, Ii batrdnete ~iavea un singur fecior, eu numele Teofil.
s-au parut cil: sunt rele; ca sunt ucigas, ca am furat Aproape de barranul Iulian era un boier care avea
vasul, ca am dat foe easel, ~i cate am facut. Dar ele doua curti ~i doua mosii mario Boierul avea iazuri cu
au fost toate bune foarte §i toate de mare folos s-au pesti, avea livezi, vii, herghelii de cai, vaci, porci,

110 NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA

carduri de p1isaJ"i,rna rog, doua curti mari avea et. $i -Oar de cc.teut
boierul avea zed d e robi, cum era tnainte, d a r pusese _ Uite ee! Si eu am tnvetet de la alii batril.ni, ca
ochii pc Tecfil, feciorul batranului, ca era ~ipriceput in till_lpul Lirurghiei nu se ealat?re$te. Daea. rnA
~ijntelept ~icuminte ~i creacut eu fuca de Dumnczeu. asculti, de man pnmejdii ai sa scapi ru ~1 mare cmste
Si de rnulte ori boierul ii spunea mosului Iulian: ai sa cil.lj!igiin lumea asia si-n ceatejta
- Mosule, nu vrei se-mi vinzi rob baiatul mataie, -Bine, tatA!
ca ai s a r ra ie sti ~i dumneata ca bcierii? iti fae casa S-a dus mosneagul ~i a grait eu boieru!
~Hi dau bani ~icutare. _ Uite, m-am sfatuit eu baiatul, ca daca n-ar fi
Omul era sarac ~i numai pe aces! baiat 11 avea vrut el nu as fi putut sa-l vand, $i vrea sa se vanda
$i-i epune odata, tnrr-o seara, baiarului: rob, ca sa rna ajute la batranete
- Dragul latii, mat Teofil, vezi cat de saraci am Boierul avea robi multi, dar nu avea eopii deloe
rsmas! Boierul asra imi spune de multe ori sa te vflnd Si-i spune sotiei
rob la el - ca atunei se cumparau robi, pc care voiau - $!ii ee? Baiatul acela cuminte, evlavios,
-. daca te vand pe tine rob, are sa-rru dea lot ce-am ascultator, care vine pe la noi - ca el se dueea de mai
nevofe. P e langii tine am sa traiesc ~i eu foarte bine. luera pe la boier -, l-am cumparat rob.
eli vrea sa te aiba rob de tncredere in cesa, in curte; Bueuriaei!
nu asa pe la vile. Vrea sa te aiba ca pe baiatul lui - - Da! Acela-i bun! Acela-i de toara nadejdea, ca
ca boierul nu avea copii. tatallui este eredineios. Tot timpul merge la biserica.
Dar batatut a primit ascuitarea de Pru-inli cu S-a dus bietul Teofil rob 1a boier! Tar b cierul l-a
dragoste si a zis: umplut de avere P.!! taral lui. I-a dat vite, l-a dat
Numai- Tata,
mala pentru dragostea
mai esti matale, ee nu fac eu?
in lume, ca mama a murit
haine, i-a dat bani. II avea, rn a rog, nu ea pc-un rob,
Vinde-ma rob! Sa rna vinzi rob, cli cu eu toata ~:i~~f-~ ~:ii:~e I~~s~~da~ ~in~~!:i~~~etr~~;J~~~ ~:
dragostea vreau sa fiu rob, ca sa vad ell. traiesti bine vandut tatal sau
la batrfinete, c s D um nezeu mi-c purta de grija. Si a stat rob Teofil la aces! boier mai multi ani
Atunci tatal sau, csnd a vazut asculterea baia- Si cdata, boierul tre~)Uia_a piece de la curtea asta e~
tului,i-azis: trascra la cealalta, ~I a uitat geanta eu ectele acasa. $1
- MAi, dragul tatei, am sa-Ii spun ~i eu un sfat. peTeofil n avea ea pe baiatul.lui; !llua in trasura, ea
Eu te vflnd rob, el a ais ca-mi da bani multi ~i avere, baiatul era destcpt, stia sa sene, stta sa socoteasca, ~i
dar tu sa pazesti un lucru: Cat vet trai tu, in tlmpul ii spune:
Sfintei Liturghii, Duminica, sa nu calatorc$ti, $i - Mai, Teofile, du-te repede acasa, ca am uitat
sl'i mcrgi regulat la btsenca! i-a zis barranul geanta eu aetele - eu ee avea el aeolo, bani, ce-o fi
bfiiatului Teofi!. avand!


NE VORBE$TE pARINTELE CLEOPA 113
- Da, eueoane, rna due! capul lui Teofil. Si-i scrie un plic tnapoi sotiei, prin
S-a dat jcs din trasura ~i a fugit inapoi spre case. all rob. "Eu am doi calai, care au tliial mai multi robi
Cand s-a dus el sa ia geanta boierului de acasa, ce faceau spargeri. Maine dimineata ii aduc la curte
eueoana lui, fiind desfrflnata, trilla eu un rob de-al ei. cu sabia trasa. Trimite-l pe Teofil! Fa-ii treeba ca-l
Teofil, cand a venit, a intrat, a luat geanta de pe trimiti eu ceva, ca eu am dat ordin calailor, cgnd vine
mesa ~i a plecat. Dar el n-a observat ce facea sotia dimineata, jos capul. Sli mi-l aduca mie ~i eu Ii-I
stapanului, ci credea eli doarme singura trimit".
Ce-azisfemeia· S-a pus la cale taierea capului lui Teofil eel
- Vezi ca boierul m-a prms cu tine in pacat! De nevinovat. Teofil nu stia nimic, saracut. Niei nu era
aceea a trimis pe Teofil inapoi, ca sli fie sigur. Mi se vinovat, nici nu stia ca este pus capullui pentru taiere.
pare ca a observat el ca noi traim amandci! Ce faee cueoana? Dimineata Ii da un plic
- Ce-i de facut acum? a zis sluga vmovata pecetluit, cu aile cuvinte si-i zice
- Stii ce-i spun? a zis ea. Dace nu-i taie capullui - Teofile, te duci pana la curte la boier!
Teofil, nu mai traiesc cu dansul! Am sa-t spun - Da, cucoana, rna due! El nu stia nimic. Era
sojului ca, atunci cand l-a trimis inapoi dupa geanra, ascultator. Nu sria ca acolo Il asreapta sabia. Era gata
a abuzat de mine; ~i daca nu nul luptam cu el, rna sa-t Impacheteze eapul, sa-l trimita boierul la sotie
batjocorea Cflnd I-a trimis era Duminica. Si, rnergdnd eu
Asa a ~ifacur. plicul, de la curtea asia pana la cealalta, a auzit
Dar sa vezi ee tnseamna ascultarea de parinti ~i clopotul la 0 biserica, ca ineepuse Sfanta Liturghie
tinerea eu sfintenie, ca in timpul Sfintei Liturghii sa EI tinea minte ee i-a zis bietul lata, batranul Iulian,
nu fie pe drum,
Atunci cum l-a
cucoana lnvatat tatet
ii trimite sau.ei 0 scrisoare
sotului care
Sfinteimurise: .Duminica
Liturghii, ca mare saprimejdie
nu calatoresc in timpul
0 sa patesc. Iar
prin robul eel vinovat eare traie cu dansa. In scri- dad. voi pazi STanta Liturghie, a spus ca de mare
soare sc rta: cinste 0 sa rna jnvrednicesc ~i 0 sa rna scoata
"A~a rna jur pe Dunmezeu. Uite, Teofil, rcbul Dumnezeu din mari primejdii".
tau, in care tu ai atara lncredere, cand \-ai trimis ~i ce-a zis: "Nu. Intai stau 1a Sfanta Liturghie ~i
lnapoi dupa geanta, a lahAra! pe mine sa rna dup1i Liturghie m-ot duce, chiar de m-ar pedepsi
batjocoreasca. ~i dad nu rna Iuptam cu el, rna boierul. Tata asa a zis cand m-a vandut rob aici, ca in
batjoeorea. Daca nu-i tai capul ~i sa-l trimiti la mine, timpu1 Liturghiei, Duminica, sa nu catatoresc!"
eu Imi iau averea ~ite las singur!" A intrat bietul Teofil in biaerica, caci de-abia
Boierul, csnd a auzit, s-a minunat: "Cum, mai, rncepuse slujba, ~i a ascultat toata dumnezeiasca
Teofil!?" - ca avea mare tncredere tnrr-tnsul. N-a Liturghie; a ascultat predica ~ia slat pana ce-a luat
cunoscut ce vielenie a facut cucoana lui, ea sa-i taie anatura. Ce-a facut cucoana cgnd a viizut eli nu mai

114 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA
vme capul lui Teofil? "Uile, l-am trimis de Si-i scrie ~i0 scrisoare. "I~ s~ama en judecatile
drmineata, ~i acum este ora 12!" Caei statuse 1a lui Dumnezeu sunt aici! Lui tnmts pe Teofil ~l el a
Liturghie. Si ce zice robul eel vinovat? stat la Liturghie. Apoi ai trimis pe altul! $i i s-a taiat
- Cucoana, rna due eu sa-I aduc capul! Poate l-a capul aceluia, caci ~co~1 a stat la biserica .. Eu nu
cred ca omul acesta-t vinovat''. Dar nici boierul nu
raiat boierul ~in-are cine-l aducc.
-Du-te!
c
stia ca eel tnmis este sluga care traia cu dansa.
$i csnd a ajuns Teofilla cucoana, ea il tntreaoa:
Si-l trimite pe eel vinovar sa-t aduca caput lui
- Dar cum de vii tu acum?
Tecfil. Dar el era in biserica ~inu stia nimic. Cand
ajunge asta ell scriscarea acolo - gealarii asteptau sa -- Cuccana,
C e aduci asa
cotmt!:iertati!
o?
vina ~i se Intrebau de ce nu mai vine, caci primisera
- Mi-a dat boierul un pachet. A spus s a - t vi-I d a u
ordin de la boier: "Care vine inlai dimineata aici, jos
dumneavoastra.
capul! Spalati-l de singe, il lmpachetati si-l trimitep EI sincer nu stia ce are in pachet; ca are capul
sus la mine". Dar vine asta vinovet. Ei, cgnd I-au celui vinovat. Dar ea a rames uirnita
vazut cu scrisoarea, l-au intrebat: =Dar cand ai ajunstuacolo?
-De ce ai venit? - Sa mt!: icrtari, cucoana, mata m-ai trimis

- Am rreabala boier. dimineata, dar eu am sta~ la ~umnezeiasca Lirurghie
L-au luat deoparte, i-au tater capul - celui vino- tntr-un sat. $i am tntaraiat $ 1 am ajuns cam tarziu.
vat -, l-au spalat de ssnge, l-au Irnpachetat l} i l-au Dati-mi canon, pedepsiti-ma, dar mie asa mi-a zis
trimit sus la boier. Boierul ~e ggndca acum prin cine tata, cgnd m-a v a n d u r rob la dumneavoastra, ca in
sa tnrmta caput Credea Cli.-lallui Teofil. lata vme ~i timpul Sfintei Liturghii sa nu calatoresc niciodata,
Teofil dela biserica. $i atunci, cat ~ra ea de rea, a v1izu~judecatile .Iui
- Cucoane, ti-am adus de la cucoana 0 scrisoare! Dumnezeu. Dar nici ea nu sua a carui cap s-a tarat.
- Dar cum de vii tu acum? Se duce ea tnrr-o camera repede sa veda ce-i in
- Cucoane, sa ma ierteti. am pomit dimineata, pachet. ~j vede capu! robului care a trait cu dansa
dar am stat la smnla Liturghie, cli. asa a zis tata cand Atunci a zis: ,,Aici sunt judecatije lui Dumnezeu" A
m-a vandut rob aici la dumneata: .Duminica in inceput a plange ~i a chemat pe boier.
timpul Sfintei Liturghii sa. nu pleci nicaieri ~i sa stai - Vino repede la curte, aici la noi!
Ia Liturghie, orice ar fi". $i am slat la Sfanta Vtne boferulsi-lInrrcaba
Liturghie. Sa rna ierta[i ca am ajuns mai tarziu! -Ce-aitacut,boierule?
Pe boier I-au cuprins lacrimile. S-a gandi! ca nu-i -Nici eu nu stiu.
vinovat. - Uite ce s-a intamplat! zice cucoana.
- Nu stiu al cui cap a fost asta! L-am Impache-
- Ia pacbetul asia - el nu ~tia ce are intr-insul c- ,
~idu-lla cucoana! tat.: Al cui cap estc?

PARINTELE CLEOPA 117

116 NE VORBE$TE
Atunci ea a spus adcvarul. _ Pentru aceea vrem sil te infiern! Cliei crezi in
- Domnu! meu, am sa-ti spun adevarul! Eu, Hristos ~ite temi de Durrmezeu!
ticaloasa ~inec urata, sunt vinov ata aiei. D um nezeu l-a Nu i-au spus taina ce s-a inla~plat. A aflat-? el
seas pc Teofil pentru nevinovatia lui. El niciodata, mai tarziu, dar atunci n-a ~ti1:'I-O. $1 l-au infiat ~l I-a~
de cand este la noi, n-a facut 0 glum! ell mine, nici dat eu acte amgndoua curtile dupil m~artea lor ~I
n-a zambit macer. Totdeauna a fost cinstit ~ihamic toata averea ~imosiile ~i ot ce-a avut boierul
. '?i curat cum stii. Eu, pacatoasa, am trilit ell robul $i asa pe bietul.Teofil, care a aseultat de parintii
asta, caruia i-ai taiat capul, trei ani de zile. $i deca lui ~i n-a cillMont Durniruca i~ timpul S?n~el
vrei, iarta-ma, ca.-Ii dau toera averea ~irna due la 0 Liturghii, l-a pazit Dumnezeu de tarerea capulU1.~1 a
rnanssttre sA rna fac c lilug:iritA , eli rna tern sa nu rna capatat ~i cinste ?e la boier ~l .a ramas propnet~
ajunga urgia lui Dumnezeu, cii am vrut sa.i tai capul peste t?ate avenle lor, tar dincolo s-a dus III
unui om sfant. Daca vrei sa mai stau ell tine ~ima imparallaeerunlor. . .
terti, bine, iar dacd nu, eu pice; iIi dau toata averca ~i Ase stie Dumnezeu sa ~IilSleaSea pe eel ce se
rna due la manastire. tern de El ~i ascuua de pmnll. A mi n .
Boierulazis:
- Vezi ce-a facut Dumnezeu eu Teofil? MAi
femeie, nu te duce la manasnre! Ai gresit % i tu, dar sa CUVANTUL pARINTELUI CLEOPA
ne temern de Dumnezeu! Pentru c1l.vezi cum scoate
Dumnezeu pe un tanar nevinovat? Ai vaaut ee DIN SEARA ZILEI DE I MARTIE 1998,
tnsearnna copil crescut in friea lui Dumnezeu? Mai LA DUMINICA LAsATULUI SECULUI
bine decat sa te duci tu 1a manastire, hai sa infiem pe
Teofil, fiu al nostru! Vezi c at esre de einstit? in numele Tatalui ~ial Fiului ~i al smntului Duh.
- Hai, ~i eu vreau! II treeem pe numele nostru, Prea Cuvioase Parinre Stare], Prea Cuviosi
s!i-i treeem averea toata lui, ca numai asta ne Parinti ~i frali. . .
pomeneste pe noi ~i ne va face pomenire. vezi eata A¥ cum va vM aiel, dragul marne], asa .P ~ toli
frie!i de Dumnezeu are? ce eu am trimis sa-t taie sA va vad ta Rai, la buccriile tarA marguu ~le
capul ~i el a adus capul celui vinovat lnapoi. Raiului, caci toti sunteti in slujba MiinlUltorulUi ~1 a
$i I-a ehemat boierul pe Teofil ~i i-a zis: Maicii Dorrutului, ~i fiecare, saracul, face ascultare
- Teofile, uite, vrei sa te trecem pe nurnele
in directia lui, undeestepus. .
nostru si sa telnfiem? Tare imi este drag cand va vad! Dar pe mulll nu
- Cucoane, cum credeti! Eu sunt rob
va cunosc. Eu yin rar pe aiei. Am a~ta lume ~
deocamdau. Faceti ce vreti ell mine. Daca vreti sa
eapul meu acoto ~i sunt bolnav. Dar rn~1 cunose din
rna Infiati, sa rna lasa!i sa cred in Hristos, se-mi fae
ei, care yin la marturisire, care sun! mal vechi..., dar
rugaciunile st sa rna due la biserica!

118 NE VORBEST£ P).RINTELE CLEOPA 119
doresc ea top, tcti - ~ici unul, Doamne fereste, la la Rai, dragul marnei, pe toli! Toti sunteti in slojba
munci -, ,totl sa me.rgel! la bucuria c~a vesoica. Mantuitorului ~ia Maicii Domnului.
Dragii mel pannll ~i frati, sa ~l1tleli Biserica esre Manlistirea noastra este 0 manastire cu randuiala
marna noastra spiri.tuala. Ea.ne-a nascut pc noi la canonica: nu se m!inanca came, spovedania este la
Botez pnn apli ~1 pnn duh. All auzit ce spune smntul vreme, in fiecare saptamana, slujbele merg dupa
Apostol Pavel: Ali IUGI daru! punerii de /i i in baia rsncuta'e Sffintului Sava ...
nasterii de-a doua ~i a innoirii Duhuiui Sjrlllt. De Cand am venit eu aici am gasit paisprezece
a:unci suntem, tori, fii dupa dar ai lui Dumnczeu, de parinli, incaItati cu opinei, cu barbile pana la
cand ne-am botezat in numele Preasfintei Treimi genunehi, cu _metanii de lcmn in mana. .. M-~ adu~
. Si de aceea va rog din toata inima sa iubiti parintele Vasile, ftatele meu. C a n d am verut aici
Biserica, m~ii! Sa va fie draga Biserica ~i, cat aveam cincisprezece ani jumatate, nu ~tiam.:.
putep. zrua ~1 noaptea, sa metgeti la bisertcn $i cand am vazut la mesa calugarii, tori, ~i
Care sunt mai batrflni ~i nu pot saracii, sli stea staretul, b1itranul, citea cuviint de folos in capul
mal putin, care sunt tineri pot sa stea mat mull, mesei, de la Sfiintul Teodor Studitul. Dar eu am
pentru . ca yravila Biscricii imbogateste memoria fnrrebat pe ftatele: "Aid este praznic?'.' Ca eu am stat
fiecaruia ~! darul Preasffintului Duh vine asupra la Cozancea, ~i acolo era ~iata de sme; fiecare ~u
aceluia. care ascultz cu evlavie sfintele slujbe ale masa IUL,cu casa IUL. "Mal frate, nu este praznic!
Bisericii. Aiei este viatu de obste. Ase stau la mad calugArii,
Dragii mei, eu, pacatosul ~i nevrednicu! sunt cu totii totdeauna!" Batranul le crtee. cuvant ... ~1
batran - 86 de ani, sese operatii. mana dreapta mi-e slujea Liturghia, tr~ind numai cu Sf'an~ lmp~ame:
rupta, a stat in ghiP.s 32 de zile -, maine poimaine Aproape douazeci de ani. N~mal sambata ,~l
urn vep canta .Vesnice pomenire!" Ce sa mai astept? Dummica gusta asa, oleeca, de pnn castroane. $tLU,
Psalmul 89 spune clar: Anti lor SUllt saptezeci, iar pentru ca eu eram bucatar. Duronezeu sa-l
odihneasca, saracul! Tare 0 mai fost cu ftica de
daci'i vor fi ln putere, optzeci. Iar la stihul unsprezece
Dumnezeu ~i tare 0 mai fost cu cr~dinla!. M-a
spune asa: Daca a trecut de optzeci, osteneatii ~i
calugArit in anul 1936, in postul Sfintei Marii, tmi
durere! Eu am intra! in anii durerii. A m imbatranit!
Optzeci ~i sase irnplinesc acum, pe zece aprilie. aducaminte.
Of! Era un parinte Nieolae Gradinaru, eu barba
Dragii mei parinti, va rog din toata inirna, care
mare, poate l-ati apueat unii. EI a zis, cgnd .m"a dus
avep dragoste ~i puteti, sa nu uitati sa rna pomeni]i la
In fata Sfantului Altar: .Pree Cuvioase parmte, sa-i
rugaciune'
puncm num ele Cleopa, c a nu avem m C I un Cleopa
_ Eu. am d.Ta~os!e C ~ ~ ? va vad pe toti in slujba aici!" $i Batranul a pus mana pe foarfece ~i Cleopa
Mantuitorului ';;1 a Maicii Domnului. Asa sa vA vAel
mi_azis.A~aafostscris.

120 NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA

Dumnezeu ea-t odihneasca! Am pomelnicul patru copilasi. Sarea femeia peste gard, donnea la
ecesa, al tuturor celor ce au murit aici; am ~iepiscopi vecini cu copiii.
~ipatriarhi, dlli sunt. Cat mai am 0 scanteie de viata $i a venit la mine:
ii pomenescin fiecarezi. _ Parinte, nu mai pot. injura, blestema, se duce
Dar va rog, dragul marnei, pe tali, sa nu rnA uitati pe la muieri, ne ameninta eli ne cmoera. Ce sa rna
in sfintele voastre rugaciuru! ~i asa cum va vad aici fae, c A am patru copii mici eu dgnsul?
sa vA v ad in Rai, bucuna cea vesnica, fMa margini! - Dar ai sli faei ee p-oi spune eu?
Mila Preasfintei Treimi ~i Acoperllmil.ntul -Fae,panliee-oimurit
rugaciunilor Preasfintei Maicii lui Dumnezeu ~i ale Copilasul eel mai mare avea noua ani
- Du-te acesa ~isa postesti 40 de vineri!
tuturor Sfintilor, sa fie ell vci cu tali, dragii mei, ~i
pe toti 5 i 1 va duca la Rai. Amin - Eu tin ~i miereurile ~ilunile.
- Cu atM mai bine. Si sa citesti Aeatistul
Acoperamflntul Maieii Domnului ~i al Sf"antului
Nicolae. Sa vezi ee-ar s1i faca! Citesti unul dimineata
CA.TEVA SFATURI DUHOVNICESTl
~i unul seera ~i pomeneste-l pe el. ~i daca nu se
rntoarce de buns voie, Dumnezeu li pune frau. Nu
- Pirinte, eu, deca m-am despil1it de primul spune la Psaltire: Cu ;o:iihalii!ji cu frau, Doamne,
meu SO " pot 5:1-1 mai pomenesc, pentru ca ftilcile lor vei strange, a celor ce nu vor sa se
niciodat1i nu l-am pornenit? apropie caIre Tille?
- De ce nu l-ai pomenit, c a acela este adevararul Adica Dumnezeu are doua voi. Una se cheama
tau sol? Daca el n-ar fi insurat, ar trebui sa te intorci lnainte mergaroare, spune Sfllntul Nieodim, ~i una se
Iael.Mai ales daca ai copiicuel cheama urmatoere. Dupa cea dinainte voieste
- Ce sa facA SOfia care sl-e lasat blirbatul? Dumnczeu binele tuturor zidirilor Sale. Iar a doua se
- Femeia care a lasat sotul. n-are vcic sa se mai numeste in~liduintit ingaduie necazuri mari. ~une
marire tn veaeul veacului. ~ana pc. b ici, mai bme-zis: "Nu vrei. de buna V01~ sa
Vll la Mme? Eu am alte metode sa-p pun frau". II da
- Dad sotul este rau ~i necredtnctos?
- Ce spune Sfilntul Apostol Pavel? De unde stii necazuri mari ~i as a il ntoarce la pocainta.
Ce-a palit? Fiind maistru de parehet, cu betiile
tu, femeie, ci'i nu-ti vei mdmui biirhatul? Nu !jtii tu cii
lui, n-a platit la niste oameni acclo la lueru, ~iI-au
se sfimeste barbatul necredincios prin femeia
pnns doi ~i I-au batut paoli t-au sfaramat oasele. $i
credincioasd, ~i invers.
I-au lasat aproape mort acolo.
A venit tntr-o zi la mine 0 femeie. Sotul ei era
L-au adus acasa farmat tot. Femeia saraca, cand
maistru de parchet. Atata de rau era, lncdt, cand
l-a vazut, s-a ~i gandit: "Ia acum l-a pedepsit
venea acasa beat, ameninta ~i sotia ~ieopiii, eli avea
Dumnezeu, dupa pacatele lui". Nu i-a plirut bine.

pAR1NTELE CLEOPA
NE VORBESTE
baptist, iehovist, sau orice alta sects, celalalr it poate
S-a apueat sa-l ingrijeasca; a venit cu doetori,
bai, pansarnenre, c e-a stiut ~i ee s-a putut ~i omul tasa
~i al cincilea: mtrarea unui sot in monahism;
asta s-a facut sanatos, numai a ramas schiop de un
daca nu are obligatii familiale, sau cu aprobarea
picior. Dar atat de credincios a devenit, ell: nu mai
pune pe limba niei picatura de rachiu, nici de vin, nu celuilalt
lata cum esre. Sfantul Efrem Sirul zice: "Cine
mai injura, merge la biserica. i~i facuse 0 proteza, ca
vrea sa pl~ee la n:il.nastire, dacs nu-i casatorit, ii
un picior il durea; ~i asa schiop nu lipsea de la
legal nurnat de maini; are de luptat cu vera sa. lar
biserica. .Hai, mat baieti la biserica, dragul tatei! dace-i casalorit, este legal ~ide maini ~ide picioare"
Haifemeie!"
Ali spus sa ne. rugam pentru vrlijma~i. C?um?
Si I-a adus femeia la .prcchimen". Ce zice?
Doamne, miluieste-i! Iarra pacatele la tNI CCIce
Dumnezeu are mijioace
ne urasc pe noi! La toti eei ce ne ccarasc pe noi. lar
Ase trebuie sa fad! Nu, cand ai dat de un neeaz,
dad sotul estc rau, zi asa: ,,Doamne, miluicste pe
sA. fugi. Roaga-te pentru el! Auzi ee spune Smntui
sotul ~eu, si-l izbaveste de ispitele diavolului; sa nu
Nicodim Aghioritui: ,,in masura in care tu te rcgi rna mal urasca, sa nu rna mai Injure, sa nu mal bea,
pentru eel ce-ti face tie rau. in masura aeeea ii dai curare"; asa sll:te rogi pentru el.
sabia in mana lui Dumnezeu de se razbuna pe el". Dar la orice dusman care te uraste ~i te OCW"~le,
~i apoi stie Dunmezeu a-i pune zAbal! ~i frau. tu sa auzi cuv1intuJ Evangheliei: Iubiti pe vriijmajii
Prea Cuvioase parfute, eu am fost dsltorila vouri; [aceti bine celor cevo uriise; binecuvantati
eu un var de-al doilea, ce sa fae? pe cei ee va blestemii ji vii rugar! pentru cei care vii
'Daca at i fost veri, va desparte Biserica pe voi
Tu n-ai avut pacer ca v-ati despartit. Casatoria cste necajesc.
Dar cand te rogi, sa nu zici ca acela-i vinovat, ca
indisclubila. Ceea ce-a unit Dumnezeu, omul nu nu-ti ajuta Dumnezeu. Stii ce sa zici? "Miluie*te-ma,
poate desparti. Doamne, pe mine pec atcese, c a pentru pacatelc melc
Dar are cinci exceptii canonice: s-a facut sotul rau. Eusuntrea!"
Primul este decesul; cand unul din soti a murit Atunci te aude Dumnezeu. Sa nu dai vim pe
Al doilea: adulterul; daca unul cade in pacare. celalalr. Sll: te gasesti tu vinovat, c a dreptatca lui
cetalatt poate sa-t lase, dar numai dupa ce se Dumnezeu nu stim cum este.
sfbtuicste ell duhovnicul. Daca rna gasesc eu vinovat ~i mil rog pcntru
Al treilea: ineestul; cum a fost la tine, ameste- frati, Du~ezeu rna aude. cs zice asa: "in m~ura ~n
care de ssnge care te TOgItu pentru eel care-It .face necaz, dai sabia
Al patrulea: apostazia unui sol. Daca unul a in mana lui Durnnezeu ca sa se razbune pe cl". N c a i
C(\wl din dreapta credinta ~i s-a facut adventist, voietusatcrAzbuni.Nu!

NE VORBE!jTE PARINTELE CLEOPA

Spun dumnezeiestii Parinti ea nici a fapt! buna
Ce trebuie s a fae csnd slujese Stanta Litur- nu este mai scumpa sub soare ca recunoasterea
ghle $i prirnese pe Hristos? a intrebat un preot. pacatelcr tale; ~i niei 0 primejdie nu cste mai mare
Cgnd vrei sa slujesti ~i sa te impart~e~ti cu pentru suflet ea nerecunoasterea neputintelor.
Trupul ~iSangele lui Hristos, trei lucruri esti dator sa Spuneu-ml un cuvint despre fmplritia lui
faci: sa fii lmpacat cu toti, sa te spovedesti $i sa-Ii Dumnezeu!
faei canonu! de rugaciune. Cu aeeste trei tntotdeauna A sc ulra, frate. Implralia lui Dumnezeu nu sla in
apropie-te, iar fAra acestea niciodata sa nu tndraz- cuvant, ei sta in putere, adica in lucrarea faptelor
nesti a te apropia de cele sfinte, ca sa. nu te ani in bune!
foeul eel dumnezeiesc. Plrinte, vin eredmclosl la mine la spovedit,
Ce s 1 i fae ea sa rna mintuiesc? a intrebat un sA-i primesc? a intrebat un preot.
calugar. Sa-i primim eu toata dragostea, pannte. C a t s-au
paze~te aeeste trei ~i Ie vei m antut c u darul lui chinuit ingerii lor sa-t aduc a panll. aiei ~i noi sa-i
Hnstos: Sa. nu-ti ramana canonul ~i rugaciunea lAsAmnemarturisiti?
nefacote in fieeare zi; scoala-te ta miezul noptii ~i te Dad m-am eertat eu eineva ~i de cite ori tt
roaga lui D um nezeu, Iuand parte la slujba Utreniei, eer lertare, nu vrea sa rna Ierte, ce sl fae sa rnii
tnfraneaza-te pana la moarte de mane area de came $i impac cu dinsul?
de vorbirea de rau. Nu-i mai zice nimie, niei nu-l vorbi de rau catre
Dati-mi un cuvant de folos! cineva, ci roaga-te lui Dumnezeu pentru dansul ~i
Asculta, pannte. Mama tuturor faptelor bune este iarta-l din Inirna. De Ia 0 vreme se stinge mania,
sfanta rugdciune. Daca in vremea cea randuitli pentru asemenea unui foe peste care nu mai pui lemne.
rug!l.ein~e te oeu_picu alteeva afara d~.rugaciune e$ti Estepacatsifumezi?
batjocont de diavoli, ca toti sfintii au fost sub N c a m gllsil seris in Sfanra Evanghelie "sa nu
rugaciune. Prima grija sa-Ii fie rugaciunea ~i apoi fumezi"; dar am gasit scns sa nu judcci! Fumatul
eititul, scrisul $i lucrul mainilor. Sa nu te fure jnsa este un pacat.
ocupanile in locul rugaciunii. De ce nu rna pot ruga eu eceeast ravnl ca in
Numai cand esti sub ascultare ai mctiv bineeu- ziua cend am venit la manastrrez
vsntat sa lipsesti de la rugaciuni, caci aseultarea este Din cauza uitlirii, cect uitam de ceasul mortii ~i
mai mare decal rugaciunea. Nimie nu lipeste pe am al judecatii tut Dumnezeu. Sfintii Plirinli ne inval!,
mai mult de Dumnezeu ca stante rugaciune! Sa nu zicand: .Precum apa stinge foeul, asa uitarea stinge
ne lenevim niei 0 clipa a vorbi cu Dumnezeu, caci rugaciunea!" Sa ne tntoarcem la ravna eea dintai ~i
diavolul d!l. mare razboi Impotriva celor ee se roaga. nevom mantui.
Care esre eea mai mare fapta bunA pentru eel Unui parmre, care se mania adeseori pe ucenicul
ce se pociie~te? sau, i-a zis odata batrsnul: .Perinte, nimie nu este

126 NE VORBE~TE PARINTELE CLEOPA 1 27
mai greu decat s a cresti duhovnicesre pe cineva. Dar nu a fost lipsita lumea ~i intreaga creatic de mila ~i
sa nu uit~ ce spun~ Siantul Efrem Sirul: «Chipul pronia lui Dumnezeu
Indreptarii ~i al c~t1garii sufletelor este numai at Cum se euvine sa rna comport duhovntceste
blindetii»". intreoameni?
Un frate care patlmea 0 grea incercare, l-a S A fii la aretare cu pogoramant ~i cu dragoste, iar
tntrebee pe Piirintele Cleopar Ce sa fae in in ascuns sa ai lucrare duhovniceasca. Aceasta este
suferfnta aceasta? taina vietii noastre! Sau, cum spune in Pateric·
Rabda, frate, pfina la capat ~i muitumeste lui .Folosul fratelui esre roada ta'', Ajutand, miluind,
Dumnezeu eli certarea aceasta este semn al milei lui mangliind ~i iubind pe aproapele, te mantuiesti pe
Durnnezcu, iar nu al maniei Lui. tine. Rugaciunea mea este sa te hranesc pe tine, sate
Poate un ceesnn bun sa salveze 0 familie, un adAp pe tine, sa te odihnesc ~i sa te folcsesc pe tine
sat, 0 comunitate, prin sflntenia vietii lui? Ca mai inalla este dragostea Intru randuiala sa dedit
~um sl'i nu poata, parinte! Cu cat sunt mai multi ragaciunea. Cli rugaciunea este numai una din
crestini alesi In lume, tnrr-o tara, tnrr-o !ocalitate, ell faptele bune, iar dragostea este legAtura desavarsirii
atiit tara sau localiratea aceea esrc crulati de Dragostea pe toate faptele bune Ie cuprinde.
primejdii, de razboaie, de cutremure, de foamere ~i Fiind la arhendartc, spunett-mi cum trebuie
de. rot raul. lar c~ cal se VOT Imputina mai mull alesn sa prirnim pe oaspett in mlini'istiri?
lUI Dumnezeu dintr-o larii sau localitate, eu atat mai Daspetii vin la noi in nurnele lui Hristos. De
greu este lovita de certarea Dornnului. Odata a fost aceea ii primim cu dragoste in manastiri, ti odihnim,
intrebat un sfiint: .Poare un om sa mantuiasca 0 ii ospatl1m ~i dezlegam la vin, penrru ea cdata cu
cctate?" .Poate!" a raspuns el. Exemplul a fost fratele tau vine ~i Hristos la tine. Astfel, prin ei avem
proorocul ~i imparatul David. Cli auzi cc zice pe Hristos lntre noi. Aiei sta toata cheia ospitalitatii
Dumnezeu: Pentru David, robul Meu, IIU v oi pierde noastre crestine ~imanastiresti.
cetatealerusalimului Ospitalitatea ~i iubirea de aproepele tau au
Oamcnii dinaintc dc Hristos, ca ~i eel ee n-au totu~ioml'isura?
crezut in El pana asti'izi, au fast ~i el eliJi'iuziti de Mgntuitorul spune sa iubesti pe aproapcJe ca pe
pronia lui Dumnezeu, sau nu? line lnsuti, adica cu masura, cat te iubesti pe tine. !ar
Toti oamenii, dinainte sau de dupa Hristos, unii Sfinti Parinti spun: "Niei dragostea catre
credinciosi sau necredinciosi, ca ~i stramosii nostri aprcapele sa nu 0 reversi catre toti in masura, ci
de odmloara, toti au fost ~i au trait sub pronia lui Iimitat. intai sa faei mila ~i sa ajuti pe eei din easa ta,
Dumnezeu. Cact pronia a fost in veci, nu numai de la apoi pe eei de un neam cu tine ~i la erma pe eei de
Intruparea Dornnului nostru Iisus Hristos. Niciodata alt neam". Ase este ~i cu ospitalitatea in manastiri,
Iimitata dupa caz ~ijmprejurari.

128 NE VORBE~TE PARINTELE CLEOPA 129
Pentru eli a ne arunca in vgltoarea hrmii, de neputincios. c s pe c~i ~ .condue ~i ~unt putemiei,
multe ori ne aduce paguba in loc de folos obicei are satana sa-t biruiasca cu mandna, eu ura,
Dupa cxperlenta pe care 0 eveu, unde se gi- cu iubirea de argint, cu trufia ~inecredinta
seste estazt credinta mer euraea, tntre credincio~ii Care este cea mai !nalta eugetare a cre~tlnu-
simpli san tntre cei invatati? lui?
Sa ascultam pe Srantul loan Gura de AUf care • Unii dumnezeiesti Parinti spun ca eea mai ina.ltA
spune: .Daca vrei sa gasesti credinta curata, in cugetare este e-tt ccnoaste neputinla tao Cli. zrce
poporul de jos 0 gasesti.;:". Sincerilatea, smerenia ~i Hristos: wnd vesi face loole cote am poruncit voua,
c!!.inla lor penttu pacate, asemenea pacatoasei din sa ztceu ea slugi netrebnice sunlem, eli ce eram
Bvanghelie, 0 primeste Dumnezcu ell pe 0 jcrtfa datori sli jacem, aceea am flic~l. Dar face .eme,:a
Credinta mai curata, mai sincere ~imai devotata ea reate cgte ne-a. poruncrt Hristos? Nurnai prm
la credinciosii nostn de la lara nu vei gasi in alta smcrenie le poate face
parte. ell, desi gresesc, ei stiu mai mult ea altii sa se Dupli. Stantul Isaac Sirul, smen;mia este de d?uli.
smereasca~is1i-$imarturiseascapl!.catele. feluri: smerenie din pacet, care abia este cuno~tmtA.
Sa asccuam pe Sfantul Efrem Sirul, care, in
cuvantul pentru vames ~i fariseu, spune printre
altele: "fujugo1 la doua care dreptatea cu mandria ~i
de s~r~;! ~~:r::
~~;t::~ acatelor personale.
Dar s A . nu creada cineva ca ace~sta este.smerenie, ell.
pacatul cu smerenia ~i vezi: care ajunge mai repede i~i cunoaste pacatele sale. CI numat aceea este
la Dumnezeu?" Fariseul a lnjugat dreptatea cu adevarata smerenie, cgnd cineva are toate faptele
mandria, dar n-a ajuns la Dumnezeu. Iar vamesul a bune ~i ejunge de face ~i minuni, iar el se socoteste
injugat pacatul cu smcrenia ~i a luat-o inaintea praf si cenusa, .. . .
fariseului. Pentru ca Dumnezeu celor mdruiri Ie sia Dar la masura adevaratei smerenu ajung numat
impotrivii, iar cetor smerisi te da dar. Iar in all loc· sflntii. Mi-amintesc de 0 istorioarl1. Odata 0 fecioara
Para de Mine nil puteii face nimic. Este un fariseu a invatat pe de rost toata Scriptura. Apoi .s-a dus l~
launrric in inimile noastre, care nu ne lasa sa ne un sihastru siant ~i i-a spus. Iar bli.tnlnul a lnrrebat-o:
smcrim Pe aceta de-l vom seoate afara din noi, "Fli.cutu-\i-s-a ocara ca lauda ~i n.eci~st.ea ca
repede ajungem la Dumnezeu. Apoi sa nu uitam ca cinstea?" "Nu!" a ri'ispuns ea. ,,Atunc] .mmlc n-at
Dumnezeu este un Dumnezeu al inimilor! facut", a ri'ispuns batranul. .Du-te acesa ~] citeste dill
EI stie inima fiecaruia. De aeeea, este un mare nou Sf1i.ntaScriptural" (Pateric, 1930). .
pacat a judeea pe eineva. La fel ~i Sffintul loan Gura Care este mai veche, viata de nbste sau v]ata
de Aur ziee: ,,Dumnezeu nu se staveste in eei multi, depustie? .. . .
ci in eei putini; nu in cei tari, ei in cei slabi, dar Hristos a jntemeiat mal intii viata de pusne, pnn
sinceri ~i credinciosi". Altfel soar crede e~ EI este cele 40 de zile de post pe muntele Carantania, unde a

130 N£ VORBE$TE pARINTELE CLEOPA
fest ispitit de ~iavolul ~il-a biruit. Apoi, alegand pe sa dobandim pacea inimii ~i sfanta rugaciune, care
eel 12 Apostoh, a intemeiat 0 vialA de obste. este mama tuturor faptelor bune.
Prea Cuvtoase parlnte, rna biruie patirna in ce eonsti'i curatja omului ~i in die parti se
mAniei ~i smintesc pe fratl, Ce sa fae sa am imparte?
blindete? Curatia omului este fntreita, ~i anume: curatia
Sfiintul Efrem Simi spune: "Cu eel necredincios, trupului, adica_pazirea lui de toate intinaciunile ce!e
ciind vr:ea sa vina la credinta, ell .mare bldndete sa trupesti; curapa sufletului, adica slobozirea lui din
vorbesti ell e1, ca chipul lntoarcerii ~i at dobiindirii legatura patirnilor celor ascuns,e care se alcatuiesc in
sufletelor esre numai al blandejii". Iar Stantul nunte, ~i a trera, curatia mmtn, la care ajung numar
Grigorie Teologul spune: "Blandetea calatoreste cet desavarsiti, intru descoperirea tainelor dumneze-
terre manic ~l neeimtire''. . iesti, dupa Sfantul Isaac Sirul.
Deci, ea sa dobandim darul blandeni, sa ne Prin ce anume se anti dragostea cea
rugiim ell staruinta lui Dumnezeu, sa citim Inviila- adevarara catre aproapele?
tu~le Sflntilor Parinti * i s~ tmem pennanent calea de Dragcstea cea adeverara se face cuncscuta nu
mijloc. Tot Stantu! Grigone TeologuI zice, in numai prin dAruirea de milostenii, ci cu mull mai
cuvintcle cele iambicesti: mult, prin fmpartasirea cuvgntului lui Dumnezeu §i
"Mintea se in~eahi. ~i adevarut se fura / De prea prinsiujireatrupeascaaeelorboinavi
mutts dragoste * 1 prea multa ura" Cum ne putem Izbavl de vorbirea de rau a
Du~ovnicul, mai. ales, trebuie sa, lina masura alton?
blande,tll ~I adevarului intre dragoste ~I manie, adica De aceasta patima cumplitii ne putem izbavi mai
Intre rertare ~i canon. EI trebuie sa masoare la ales prin ~fiinta rugaciune. cs ~uzi ee zice dumneze-:
spovedanie dragostea cu dreptatea, iar ura cu rabdare iescul pannre Maxim Marturisitorul: "Cu cal te rogt
~iblandeje. mai mull din suflet pentru eel ce!e defaima, eu atat
Cum poate emal sa aiba mai multa Iiniste Dumnezeu le arata adevarul celor ce se smintesc".
duhovnjceasca in vlata aeeasta erecatcarez La fel ztce ~iSfantul Isaac Sirul: "Gura nedreapta.
Prin fuga de griji multe. Acest lucru ni-l arera prin rugaciune se astupa,", Sa ne rugam n:a1 mull ca
noua dumnezeiescul parinte Isaac Sirul, care zice: sa ne izbavim de clevetire, de osgndire ~l de mania
"Omul cel,c~ multagrija nu se poat~ face bland ~i lui Dumnezeu
linistit". ~I lar~i zice: "Flira tnstrainarea de griji Care este eel mai puternic euvdnt ce poate
mu~te, nu cauta lumina In sufletul tau". ~i iarasi: folosipealtii?
"Mmtea tulburata (de ~JI) nu va scapa de uitare ~I Cel mai putemic cuvant care poate sa foloseasca
Intelepciunea nu-i deschl~e usa acesteia''. Sa fugim, ~i sa zideasca pe altii este cuvantul eel din lucrare,
deci, de grijile cele mincinoase ale acestur veac, ca adica exemplul vietii noastre. Aces! lucru ni-l arata

N£ VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

acelasi sfant parinte Isaac Sirul, care zice: ,,Altul este prin vointa de a pune toate ispravile faptclor bune pe
cuvantul eel din lucrare ~i altul cuvantul eel frumos seama lui Dumnezeu, cum spune Sfantul Maxim
~i tara ~scusinta lucrarn''. Iar in alt loc zice: ,,~tie Marturisitorul. Acelesi sfant parinte zice: "Nu mica
intelepciunea a-si lmpodobi cuvintele sale ~ia grai lupta se cere pentru a se izbavi cineva de slava
adevarul, necunoscendu-I pe dansul, ~i a arata pentru de~arta, ~i se izbaveste de aceasta pnn lucrarea in
fapta buna, tara sa aib1i iscusinta lucrarii ... Cuvantul ascuns a virtutilor ~ipnn deasa rugaciune
eel din lucrare este camarx a ni'idejdii, iar lntelep- ler semnul izbavirii de ea este a nu mai tine
ciunea ee.a nelucraroare esre .amanet at rusinii". rninte raul tacut de eel ce le-a defairnat sau te
Adica rusmeaza constiinta celui ce vorbeste fi'ira sa defaimeaza".
Implineasca cu fapta. Apoi adauga: "Pre cum esre Ce este smerenia? Se poate cineva msutut
mesterul care zugraveste apa pe pereti, tarA sA poata fArasmerenie?
cu aceea a-si recori setea lui, ~i precum este eel ce Smerenia este 0 virtute de mare impcrtanta
vede visuri frumoase, asa este cuvantul fi'iri'i de pentru mantuire~ noastra, fi'ira de care ni~enl nu
fapta".
Cum se cuvfne a se purta clilugarii fali de ~~~.!ec~~~~P~eh~~Se ~7:~~:'
:;~g~~~i:~~~\;:;z:
mireni? celor mdndri Ie slii impotrivd. iar celor smeriti te dii
lntotdeauna numai cu dragoste ~ic u blandete ~i har. Asia lmpotriva celor mjndri tnseemna a Ie
sa se roage mereu pentru ei. Iar a mance ~i a ne inchide usa imp1iraliei cerurilor.
veseli ~i a ne ospata impreuna cu dansii, daca se Prin smerenie tnsa cresrinul se aseamana, dupa a
poate, niciodatg, asa cum ne tnvata Sfintii Parinti, ca sa putere, cu lnsusi Domnul, Care.a zis: lnvafati-v a
sa nu se faca sminteala spre pacat. lata ce zice In de fa Mine, cii sunt bland :ji smertt cu inima :ji veu
aceasta privinta Sfantul Isaac Sirul: "De vei fi silit sa ajlaodihnasujlete[orvoaslre.
razi, sa nu ti se veda dintii. De vei fi nevoit sa Smerenia este de ~are trebuinta spr~ a intra tntru
vorbesti eu femei, lntoarce-ti fata despre vederea lor, , imp1iralia cerurilor ~l f1ira smerenie mmeru ~u se
~iasa vorbeste cu dansele cu grija ~i buna cuviinta poate mgntui. Pentru a~easta. mare virtute. Mantui-
Iar de monahii departeaza-te ea de foc ~ica de cursa torul ne da plJda pe copu, ca lata ce zrce: Cine se va
diavolului; atat de intiilnirea, cat ~i de lmpreuna smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este eel mal
vorbirea cu eie; macer de li-ar fi surori ale tale dupa mare intru imparatia cerurilor
trup, fereste-te de e1e ca de niste srraine". Dupa Stantul1saac Sirul st?erenia este .jiaina lui
Cum poate cresnnut sa alnnge din sufletul san Dumnezeu", Care S-a srnent, imbracandu-~e in
slava de~arta ~i mdndrla? trupul nostru muritor. Iar ceoeste ea anume, euzim pe
Slava desarta este alungata din inima omului acelasi mare stant al linistii, zicand: "Smerema este
prin luerarea faptelor bune in ascuns, iar mandrin, o putere tamica pe care 0 primesc sfintii desavAqltl,

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 1 35
dupadesaVllr~ire"a intreg!i lor vletuin. Aceastaputere Sflintul Grigorie Teologul: .Bine este a teoioghisi
nu. se va da decat ?umal celor desavllr~ili in virtute, pentru Dumnezeu, dar mai bine dccat aeeasta este a
pnnputereaharulUl,atatcatincapeinhotarul firii". te curati pe tin.e de patimi r:entru Dumnezeu". lar
Ce este eunostlnta de sine ~i ee folos aduce SflintuJ Isaac Sirul ztce: "Ma! de folos lti este sa te
pentru m!i.ntuirea sufletulul? lngrijesti sa invii di~ patimi sufletul tau eel c~u~,
Cur:o~tinla de sine este 0 treapta a smeritei prin miscarea gand.unlor tale spre cele dumnezeiesti,
euge~an. ~e aceasta a avut-o vamesul care se ruga in decat sa invii pe eel morti",
blse"nea ~.I care Sfllntul

deca~ fanseul. s-a Inters mat Slrul
Isaac tndreptat
zice fa casa ea
despre sa Apoiau acelasi
puteri, ~1Irinte
inviat din morn,~daug1l.: "Mulli
s-au trudit au savar~it
sa rntoarca pe
.Pericit cste ernul care i~\ cun?a~te neputinta sa, cae! cci rataeiii ~ia~ Beu! IU{:flirimari... Iar dupa acestea,
cunosnnta aceasta I se face lUI temelie ~i radacina ~i ei, care au in.vlal pe altii, au ea.z:ut i~ pat.lmi intinate
ineepaturade toata fapta buna". ~i spureatc $1 s-au o~orat pe et in~I~1 ~1 s-au !leut
Care dintre ca)ugari este mat placut lui sminreala multora pnn faptele lor vazute. Pentru ea
Dumnezeu? eel ce se lini~te~te in pustte eu post ~i erau inca bolnavi cu suflerul ~i nu a-au ingrijit de
eu neeurmati rugiciune, sau eel ce propcva- sanatatea sufletelor lor, ei s-au predat pe ei in~i~i in
duleste altora cu~il.ntul Domnului spre mJintulre? marea lumii accsteia pentru a tamadui sufletele altora,
Este mul~ mal aproape de Durnnezeu calugarul ei in~i~i fiind bolnavi, ~i si-au pierdut sufletele lor
care se nev~~~~te in pustie eu post, cu Infrdnare $i din nadejdea in Dumnezeu".
lepad,?"ea grijilor din lume, euralindu"~i suflctul sau Care sunt cauzele cere mal puternice ale pAta-
de patimi, dedit cel ee propovaduieste altora cuvanrul telor?
Domnului tara a avea rnranre duhovniceasca pe Cele mai puternice prieini ale pacatelor in \ume,
masura cetor ee Ie invala. Acest lueru ni-l arata care due la pierzare pe multi crestini sunt: vinul,
Sran~l Isaac Sirul, zicand: "Sa nu-mi asemeni mie femeile, bogatia, necredinta in Dumnezeu ~idcsavar-
pe eel ce f~c semne ~i minuni $i puteri in iume cu cei sita sanatate a trupului, cum spune Sflin~l. I.saae
~e . se. linistesc eu lntelegere. Iubeste neluerarea SiTU!. D aca tndepartam de la nOI aceste pnc~D1, eu
linistii . mai mult dedit saturarea cetor flamanzi in ajutorul lui Dumnezeu, ne izbavim de pacate $1, deci,
i~~eu!~~~~,,:ntoareerea multor neamuri la credinta demoarte.
in secclul nostru se constati 0 sllbire
Deci, mai mare lucru ~i mai folositor este sa se generate a eredintei in Dumnezeu ~i a triir~~
eur~ieasca cineva de patimile sale trupesti ~i sufle- crestjne, Care sunt motivele prineipale ale slAblrn
tesn in.lini$!e ~i in supunere, decat a invala pe allii credmtei ~iaparl,iei secteler ~~ l um.e? .•
vera l':ll Dumnezeu, neavand el varsta duhovniceasca Morivul principal al slabirii ered~ntel m D~mne-
porrivira spre aceesta. Despre aces! lucru alee ~i zeu este unul: lnmultirea f1ir1idelegllor. Credinta a

IJ6 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 137
slAbi! pe pifutilnt mai ales din cauza urmatoarclor invil.tatura, din lipsa de viala duhovniceasca exern-
~ficate: mandna, n~asc~lt.area de, cuvantul E,vanghc- plara a preotilor? din \ipsa de experienja, d~ blan?el~,
hei ~l de pastorii Bisericii, tnsrratnarea crestinilor de de sU\ruinlA ~i lsc~sinta pastorala a preotilor ~l ~1Il
Biserica, lipsa de pastori buni, betia, desfrgul etc. aile pricini. lnmulurea secretor ~I a prooro~llor rrun-
Aces! adevar ni-l erara [nsusi Domnul nostru Iisus cinosi, mai ales in secolul.nostru, este, desigur, ~l un
Hristos, cand zice: tar din pricina inmultirii flirade- semn apocahptic al sfllrsitufui Iumii. Acest adevar
Jegilor, iubirea multora se va raci ni-l arata [nsusi MAntuitorul nostru Iisus Hristos,
Crestinii care s-au rupt definitiv de Sffinta Bise- care,

zis: $tvestind despre a mincinosi
multi prooroci doua Sa venire
se vor pescuta
pamant, a
~I vor
rica, care se impotrivesc dogmeJor crediruei noestre
ortodoxe ~iapostolice ~icare si-au format 0 invl!.\1!.tu- tnsela pe mutti ..
ni de credinta gresita se numesc sectari (eretici). intrucll.t eunoasteti bine fenomenul sectar in
Secrete in Biserica au fost incA de la tnceputul tara noaslri, care ar fi principalul moth' al
propovli.duirii Bvangheliel in lume ~i vor exista panfi aparitieiseclelorlanoi? .
la sfgrsitul veacurilor. Ele sunl alit rezultatul Pe langa cete spuse mai sus, ~r~d ca un mcuv
necredintei in Dumnezeu, cal ~i un putemic sernn principal care a contribuit la apan\la. ~i inrnultirea
apoca!iptic. sectelor in tara noastra a fost ~I este lipsa de p~coJ!
Oamenii, in general, parasesc Biserica ~icad in buni ~i devotati care sa pestoreasca turrna lui Hnsto.~
erezii din urmatoarele cauze principale: din nestiinta, cu toara credinta ~i frica lui Dumnezeu. Daca pastern
adica din lipsa de cunoastere a cuvdntului lui Bisericii soar sili sli fie rnai intai ei evlaviosi, tari in
Dumnezeu, a Sfintei Traditii ~i a inva]aturii Sfintilor rugaciune, blanzi, plini .?-e ~rag~sle, milostivi, ~uni
Parinti; din tnseraciuoea diavolului, care umblii, cunoscatori ai invlildtum lUI Hr!SI~S, modele VI: in
rdcnind ca un leu, cautiind pe cine sa fnghitrJ, ~i care vialli, sihtori a invlita pe credinciosi dreapta credm!d
reuseste sa amageasca pe multi crestini prin patimi, si poruncile Sfint~i Evanghe!ii, se.clele in lara
prin tncrederea in sine, prin necredinta etc.: din noestra aproape ar disparea. La in~ultlrea seclel~r in
ca~ miindri~i, care a creat cele mai multe secte ~i lara noestra conrribuie mult ~i srninteala, mandria ~I
erezn in. rsrona ~isericii crestine, reusind sa sfli~le neascultarea unor credinciosi, derinja lor de a revate
trupul tarmc al lUI Hristos. pe al.li~,de a line pred.ica in locul preotilor, lipsa unor
Apoi, di.n cauza lnmultirii pacatelor omenesti, predici bune, calde ~! insufletitoare, precu~ ~! lipsa
precum: bella, desfraul, avortul, divortul, neintele- de slujbe ~i canllir.i cat ~al frumoase in biserici ..
gerea. din familie etc. Apoi lipsa de slujitori devota]i Daca aceste hpsun ar fi tntarurate, prozehtismul
in Blse~ca lui Hristos; din lipsa de explicare a sectar ar da inapoi ~i multi credinciosi rupti de
credintei ortodoxe la credinciosi, din cauza firii Biserica ar reveni in staulut lui Hristos.
razvrante a unor crestini, din lipsa de rugaciune ~i de

138 NE VORBEfjTE PARINTELE CLEOPA 139
Care sunt urmirile cele mai grave ale Miintuitorul nostru Iisus Hristcs cere de la noi
prozelitismului secear te tara Doastrli.? rnai inlai sa facem ~i sa lucram poruncile Lui ~i apoi
Urrnarile cele mai grele ale tnmultirii seetelor in sa vorbim la alpi despre ele, cact zice: Gel ce vajace
lara noastra sunt multe ~i uneori nebanuit de mario ~i va IltVota, acela mare se va chema /n/ru /mpar~tia
Mai intai pastcrii de suflete, care pierd pe credmcicsi cerurtlor. La fel invalli. ~i SIantul Pavel pe ueemeul
din sanul Biserieii, nu se manruiesc nici ei ~i niei eei sau, Tit: Aces/eo groje~te ~i l11ustra ~i indeamna cu
ce s-au rli.lacit din cauza lor de la adevarata credinta. toots ra na . La fel ~i Sffinrul Isaac Sirul spune: Tad
Apoi, prozelitismu! sectar, embitia, interesul tu,savorbeascifapteletale.
moral sau material al seetelor, miindria, fanatismul, De asemeni, pentru oprirea prozelitismului seetar
due uneori Ja aete imorale, la tariimilarca eectetor in este de mare importanta sa se tipareasca pentru
grupuri rivate, dizidente. Legatura tuturor sectelor ell credincicsi cal mai multe carti de rugll.ciuni, cate-
lilrile occidentale dezbinli. credinciosii nostri, stabesc hisme, carti de 1nVatatura crestineasca ~i mai ales
unitatea duhovniceasca a Bisericii ~i fndeamna la VielileSfinlilor,caresuntfoartecautate.
tncalcarea legilcr statului, 1a anarhie ~iiMiimilarea De acceasi importanta pentru aparerea credintei
familiei. este predica in biserica ~ila orice ocazii, preeum ~i
Ce trebule sa. raca Biserica Ortodoxl, datoria preotilor de a face regulat catehizarea crectn-
slujitoril ~Ieredincio,ii nestri, ~I cum sli actlcneze ciosilor.
mai blne pentru a opri prozelitismul sectar in Daca slujitorii Bisericii vor implini eu sfimenie
satele ,I erasele noastre? aceste datcrii evangheliee ~i pastorale, vor reusi eu
Pentru a opri stricarea dreptei oredinte apostolice siguranta sA opreasca prozelitismul ~i fanatismul
de catre sectari, aUt pastorii, ierarhii, preotii ~i sectar. lar de vor neglija aceste datorii evanghelice,
calugarii, cal ~i credinciosii nostri ortodocsi trebuie nu se ve putea face aproape nimie in fata prozcli-
sa implineasell. urmatoarele trei conditii: tismului sectar din lara noastra ~i vom fi aspru
a. intai sa eiteasell. cat rnai des, eu evlavie ~i eu judcceti de Hristos.
multll. atentie, Stante Scriptura, pentru a cunoaste cat Cum pot ajuta calugirii ~i mlinistirile noastre
mai bine credinta noastra apostoliell.; la apArarea credmtei ortodoxe ,I oprirea
b. pMtorii ~i credinciosii sa eunoasell. doctrina prozelitismului sectar?
Biserieii Ortodoxe, pentru a tnvate la randul lor pe Cll.lugarii din manastirile ncastre au ajutat
credinciosii din parohii; intotdeauna la prcpovaduirea, mentinerea l}iapararea
e. aut pll.storii Bisericii, cat ~i toti credincicsii credintei ortodoxe ~i unitatii religioase in tara
ortodocsi sa se sileasca a trll.i si a implini poruncile ncastra. Manastirile ~i calugarii ce se nevciesc in ele
Evangheliei lui Hristos, pentru a fi pildll. tuturor prin au fost ~i sunt ea niste limanuri ale sufletelor
faptele lor crestinesti, care tnoera in valurile tulburi ale veacului

aeestuia. AlaI calugarii~. c~t ~i calugaritele, ~imai confesionala. insli, de aici panli la unire este departe
ales staretii ~l duhovnicii din manastirile noastrc, de ca pana Ia ceruri, caci nici 0 Biserica neorrcdoxa nu
VOTduce vla!a duhovnic?asca curata, dupa exemplul va renunte Ie credinta ei ca sa vina la Biserica
Sfinplor Parinu, potrivit cu fligaduinleie date la Ortodoxa.
c~lugarle, de se VOTruga e~ slaruinla ziua sinoaptea rnsa, se cere membrilor Bisericii Ortod.oxe sa fie
~I de vo~ cunoeste cal mal bme Sfflnta Scriptura ~i eu mare grija, ca nu eumva sa renunte la ceva din
inva\Mu.nle Sfintilcr PannI!, vor fi ~l de acum inaintc traditia noastra milenara, din invlilaturile Sfintilor
flic\ll.. ~I limanuri de odi?ni!. ~l mantuire penrru Parinti ~i mai ales din dogmele Bisencii Ortodoxe,
crestmu ~o~tri, pe~~ eel s~panil! de patimi ~i stabilite ~i aplirate de atitia sfinti ~i cu atitajertfli.
pentru c er indoi~lmc.1 in credinja, care ~e Iupta eu Cll daca Sfinrii Parinti jntruniti Ia cele sapte
isplleie,eupatlmile$!neeazunleacestei vren. Sinoade ecumeniee ~i la cele unaprezece sinoade
Manastirile noastre, prin tradina lor milenarg, locale in primele veacuri creatine nu ar fi fost cu
prin cuviosii ealugari rugaton in ele, au fost ~i tre- mare atentie la apararea dogmelor ~i invlilaturiIor
buie sa fie ~i pe viitor vetre de tratre duhovniceasca dreptei credinte ortodoxe, noi astazi poate nu mai
in Iisus Hristos, lae~uri de mangaiere ~i tntartre in eram crestini ortodccsi.
credinta, oaze de lumi~i!., de cultura crestineasca ~i Deci trebuie sa fim cu luare aminte, ca jertfa
limanuri de <:dlhna. $1 liniste sufleteasca pentru sfintilor nostri parinti Sa nu fie zadamica, Altfel, ne
credinciosi, pnn slujbele cele sfinte care se fac in pierdem $i noi mantuirea, ~i dezbinam $i pe
credmciosii Bisericii Ortodoxe atil de statomici,
:; ~~~ !~:i!.~~~I:i~I~~~:!~2:i e~\~re~~u~~~~~ l~ evlaviosi ~idevotati
do Csnd creden dse va impUnl cuvintul Sfintel
Cred .elies:e nevoie tn m~n1lstiri, ea $i in sate, de Evanghelii, ca s a fie pe pamant 0 turmli # un
dubovnici bum ~i de preen bine ptegatiti. cea. daca pastor?
vei pune un singur cioban sa pezeasca mie de oi, Cdnd tcate popoarele creatine ~i necrestine vor
~::a~
0
veni la adevarata credinlli crrcdoxa in Dumnezeu,
~~e~auI~fe~e~a §~~~l ~~~~l~eV~~~~~ IU:~i;li~: C el in Treime laudat ~i preamarit. Aceasta va fi
sale "eand vor lipsi plistorii, se VOTaduna lupii''. numai la sffiqitul veacurilor, in felul :in care numai
Ce parere avett despre ecumenism ~i misearea singur Dumnezeu stie.
ecumentea mondiali? Pliriote, cum vedetl viitorul poporului nosrru
Este nevoie mai intii de multa rugaciune, ca flira ,i situalia tineretuluJ din ztua de azi, care merge
Dumnezeu nu putem face nimic. Intalnirile rntre tot mai mult pe panta asta a imoralitatii?
Biseriei sunt bune, evanghelice, cac! astfel crestinii Fratele meu, am sa-Ii spun ceva. Aeum soeotim
se cunosc bine unii pe altii ~i rnceteaza ura eli suntem aproape de sfAr~itul veaeului. Stii de ce?

142 NE VORBESTE
Pentru eli Mjntuitorul spune ca In vremea de apoi
dragostea multora se va raci. Se va imputina evlavia
~1 credinta, cum spune in Evanghelie. Acum stii ce
este? Trebuie mare Inare aminte de sine.
Cli zice la Apocalipsa asa: $i acum vremea este CUPRINS
aproape. Gel nedrept, sa mai nedrepuiteasca. Gel
spurcat mai spurce-se. Gel drept sa mat faca
dreptate. Gel sfont mai sfinteasca-se, ca ialti vln Cuv a n In ain te ,
curiind ~i plata Mea este cu Mine, ca sa dau de tArhim. loanichie Balan 5
jieciJruia dupii cum este fapta lui ... Amini Vino, Dreapta credinta.; . 7
Doamne Iisuse! Asa se terming Biblia. Cele doua firi in Hristos... . 10
Deci acum sa Iuam aminte de noi jnsine. $i Cuvant Ia tnrnorrnanrarea Parintelui
sectele ~i in.diferenta ~i ateii si paganii .~i desfraul ~i CajiopieApetri(tMai1978) 16
toate rautlitJle veacului cresco Insa cer bum se fae Pilda bogatului nemilostiv
mai buni, iau arninte de sine, iar cei rai se fac tot mai ~isgracului Lezar.. ...23
rai, Si Dumnezeu va veni cu plata Lui pentru fiecare Ispitirea din cele opt partii.. . 30
Plata Lui este cu Sine, pentru fiecare. Amin. Cele douasprezece trepte ale pacatului 35
Cele sapte pricini ale pacatului 51
Despre dreapta socoteera ... .. 56
Sfatulbun... . 59
Iubireadesine... . 67
Nevointa ~imilostenie . 73
Scoala jntelepciunii.; . 77
Despre statomicie . 78
RugAciunea pentru pace... . 82
Dialog in tren.; .. . 85
Despre nestiutele judecati
ale lui Dumnezeu 98
Despre ascultarea de parinti
~i minunea Sfintei Liturghii... .... .109
Cuvsntul Parintelui Cleopa
la Duminica Lasatului secului 117
Cateva sfaturi duhovnicesti 120

Parintele Cleopa, la 86 de an i

Dokumen - Tips - Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 06

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips - Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 06

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

Carte tiparitli cu etnecuvaotarea

Mttropolitul Moldovei ~i Bucovinei

Arhimandrit Ioanichie B ala n

EOlTURA MANASTIREA SIHAsTRIA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

CUV ANT iNAINTE

Continuand serta Ne verbesee Plrintele

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

_ Pe buna dreplale,. Arhimandritul Cleopa lIie

~:~~e~ f:~:':il~~~:~:t~e::i:~;~::r~~e~~~ DREAPT A CREOINT A

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBE:jTE PA.RINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

10 NE VORBE$TE pARINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBE:jTE PARINTELE CLEOPA •

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

!6 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

18 NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 19

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

20 NE VOR8£$T£ PARINTELE CLEOPA n

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 2J

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 2S

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

26 NE VORB£ST£ PARINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 29

~~np~~~~ ~~~I~~1tif:~:~ ~~e~~~ie1,~;~~ e X :~::l duca pe toti ta msntuire.

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

30 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

Ispitadejos Ea prinde cele cind. sim\iri ~ia r~~boi sufle-

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

Ce este pacatul? Dupa marturia Sfintei Scripturi, ~~ni~:e~~~~d~~;l~~a d~~V~:~~.aDd:~t~aa~ec~ap~a~~~::

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

departe: Daca I-a~ scapat

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBESTE pARINTELE CLEOPA

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 45

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

46 NE VORBE$TE PARINTELE CLEOPA 47

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBE!jTE PAR1NTELE CLEOPA 49

, Iar daca nu ajunge tinta carierei safe, lncepe a

_ 2 . Cela ce pentru iubirea de di~tig, pe pacat?

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

adevarat calugar. Acela nu alearga in desert! "Mie

Ireb~:c~a ~o~~:a:~~I~a ~C~~aUI~:: ~:

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 55

5/13/2018 Ne Vorbe ste Pa r inte le Cle opa Volumul 06 - slide pdf.c om

56 NE VORBESTE PARINTELE CLEOPA 57

~:~~e~ f:~:':il~~~:~:t~e::i:~;~::re~ DREAPT A CREOINT A

np ~I~~1tif:~:~ e~ie1,~;~~ e X :~::l duca pe toti ta msntuire.

Ce este pacatul? Dupa marturia Sfintei Scripturi, ~~ni~:e~~d;la dV~:~~.aDd:~t~aa~ec~ap~a~~~::

Ireb~:c~a ~o:a:I~a ~C~~aUI~:: ~:

!~e~_tan~~~~a~e~i;! I-~::S ~et~~