REFLECT

II
DIDACTI
CE
Idei pentru o educatie de calitate

Gradinita Step by Step cu PP

Dumbrava Minunata, Ploiesti
Numarul 1, Martie 2019
 Un zâmbet pentru fiecare

Director, prof. Ghinoiu Nicoleta

Prof. Fotin Daniela

În pragul sărbătorilor creștine, dar și cu ocazia altor momente importante din viața noastră, toți ar
trebui să ne deschidem sufletele și să lăsăm să pătrundă un strop de bucurie, un strop de liniște, un strop
de speranță din partea celor dragi, a celor care se gândesc la noi cu sinceritate, dar și din partea
propriilor noastre fapte, intenții, acțiuni, planuri de viitor…
Fiecare om poate dărui semenilor sau poate primi de la ei un zâmbet cald ca o rază de soare într-
o lume atât de controversată cum este cea de astăzi.
Învățându-i pe copii, încă de la grădiniță, că generozitatea, altruismul, solidaritatea îi pot ajuta pe
cei cărora destinul nu le-a surâs, îi învățăm să prețuiască mai mult ceea ce au, familia, lucrurile de care
se bucură zilnic, îi învățăm toleranța, empatia, acceptarea, îi învățăm bucuria de a dărui, îi învățăm să
ofere și să primească un zămbet.
În acest sens, am inițiat împreună cu colectivul Grădiniței Step by Step cu P.P. Dumbrava
Minunată Ploiești, la propunerea dnei. Prof. Baciu Valeria, proiectul local caritabil, Un zâmbet pentru
fiecare, în care au fost implicați toți preșcolarii și familiile acestora.
Partenerul principal al proiectului este Centrul Școlar de Educație Incluzivă cu sediul în
Filipeștii de Târg, Județul Prahova, reprezentat de dir. prof. Botezatu Măndița, care, în colaborare cu
prof. logoped Petre Mihaela, ne-a pus la dispoziție date generale privind numărul elevilor pe categorii de
vârstă și gen. Fiecare din cei 110 elevi cuprinși în această instituție, s-a bucurat în pragul Crăciunului
anului 2018 de darurile pregătite de copiii grădiniței noastre împreună cu familiile lor, aceștia reușind în
decurs de 2 săptămâni să strângă donații constând în dulciuri, jucării, obiecte de igienă personală în
valoare totală de aprox. 8000 – 9000 lei.
Ca manager al unității, am stabilit împreună cu responsabila comisiei pentru proiecte, programe
și activități extrașcolare, prof. Fotin Daniela, structura proiectului propus, care cuprinde următoarele
elemente:
1. Coordonatorii proiectului:
- dir. prof. Ghinoiu Nicoleta
- responsabilul de proiecte, programe și activități extrașcolare, prof. Fotin Elena Daniela
- responsabilul activității cu părinții, prof. Baciu Valeria
2. Colaboratorii proiectului:
- cadrele didactice ale unității:
- Asociația de părinți Prietenii Lizucăi cu sediul în Ploiești, reprezentată de președinte
Poiană Loredana;
- Consiliul reprezentativ al părinților Grădiniței Step by Step cu P.P. Dumbrava Minunată
Ploiești; părinții preșcolarilor
3. Scopul proiectului caritabil:
- dezvoltarea componentelor afective și volitiv-acționale ale personalității preșcolarilor și
școlarilor din instituțiile partenere prin acțiuni cu caracter civic, de întrajutorare, în
vederea susținerii procesului de incluziune socială și dezvoltare personală a acestora;
4. Obiective generale:

1
 -familiarizarea preșcolarilor cu activitățile caritabile, de voluntariat, de parteneriat cu
scopul de a deveni cetățeni informați și devotați solidarității umane prin toleranță,
acceptare și întrajutorare;
- dobândirea cunoștințelor despre mediiile sociale dezavantajate de către preșcolarii
instituției coordonatoare;
- manifetarea unor trăiri emoționale pozitive de către preșcolarii și școlarii instituției
partenere, dezvoltarea încrederii în sine, îmbunătățirea capacității de relaționare și de
integrare socială ale acestora.
5. Obiective specifice:
- stimularea implicării preșcolarilor și familiilor acestora ca voluntari în activități
desfășurate cu persoane aflate în dificultate, din medii dezavantajate în vederea susținerii
procesului de incluziune socială și dezvoltare personală a acestora;
- dezvoltarea afectiv-relațională a preșcolarilor și școlarilor din instituțiile partenere;
- realizarea parteneriatului școală – familie – comunitate;
6. Perioada proiectului caritabil: anul școlar 2018 – 2019
7. Planificarea activităților caritabile:

Nr. crt. Grup țintă Coordonatori Donații Perioada

distribuirii
donațiilor
1. Elevii Centrului dir. prof. Ghinoiu jucării, Decembrie 2018
Școlar de Educație Nicoleta alimente,
Incluzivă cu sediul dir. prof. Botezatu rechizite,
în Filipeștii de Măndița obiecte de
Târg, Prahova igienă personală
2. Elevii Centrului dir. prof. Ghinoiu alimente, Aprilie 2019
Școlar de Educație Nicoleta îmbrăcăminte
Incluzivă cu sediul dir. prof. Botezatu
în Filipeștii de Măndița
Târg, Prahova

8. Resurse:
a) resurse umane:
- 240 de preșcolari și familiile acestora cuprinși în instituția coordonatoare;
- 19 cadre didactice, 17 de la instituția coordonatoare, 2 de la instituția parteneră;
- 110 școlari de la instituția parteneră;
b) resurse materiale: jucării, alimente neperisabile, obiecte de igienă personală, rechizite,
îmbrăcămimnte, jocuri;
c) resurse spațiale
- incintele institușiilor partenere;
- săli de grupă ale coordonatorilor pentru colectarea donațiilor;
- săli de clasă ale instituției partenere.
9. Rezultate așteptate:
a) Rezultatele așteptate privind beneficiarii educației:
- implicarea a cel putin 2 treimi din preșcolarii unității și familiile acestora în acțiunile de
voluntariat;

2
 - dezvoltarea interacțiunilor socio-umane;
- familiarizarea preșcolarilor cu mediile sociale defavorizate;
- manifestarea unor stări și sentimente pozitive în cadrul proiectului;
- dezvoltarea gândirii critice a preșcolarilor;
- dobândirea capacității de lucru în echipă, de cooperare, de colaborare, de întrajutorare.
b) Rezultatele așteptate privind cadrele didactice implicate:
- promovarea valorilor europene: solidaritate, toleranță, acceptare, egalitate,
nondiscriminare, cooperare;
- implicarea tuturor cadrelor didactice ale instituției coordonatoare în desfășurarea
proiectului;
- manifestarea spiritului de inițiativă, a creativității în
coordonarea activităților din cadrul proiectului.
10. Monitorizare și evaluare: la finalul fiecărei activități
cadrele didactice vor raporta impactul activităților
caritabile asupra elevilor. Se vor face noi propuneri și
recomandări pentru activități viitoare.
11. Mediatizare: pe pagina facebook a unității, pe site-ul
unității
12. Diseminare:
- în cadrul ședințelor cu părinții;
- în cadrul comisiilor metodice, cercurilor pedagogice

Avantajele implicării în proiect pentru persoanele

participante:
- valorificarea cunoașterii, a experiențelor/ aptitudinilor
acestora;
- dezvoltarea disponibilităților empatice în corelație cu
nevoile individuale ale celorlalți, cu problemele unor
personae din comunitate;
- promovarea valorilor și principiilor europene:
solidaritate, toleranță, acceptare, prietenie, incluziune,
egalitate, nondiscriminare

Imaginile surprinse în tipul acțiunilor dezvăluie stări

emoționale unice ale participanților.

În loc de încheiere…
Mulțumesc tuturor colaboratorilor proiectului!
Mulțumesc colectivului de cadre didactice ale grădiniței:
Baciu Valeria, Tîmplaru B. Andreea Cristiana
Canache G. Maria, Răducanu G. Eugenia
Constantinescu C. Camelia, Radu Aurora-Tania
Enache I. Raluca Mihaela, Voicu Vasilica Florica
Fotin Elena Daniela, Melnic-Drăgoi Sînziana
Irimia Gabriela, Mihăilă Gh. Vasilica
Popescu F. Florentina, Popescu C. Tinica

3
 Stoean A Rodica-Simona, Gheorghe Gh. Aureliana Dana!
Jocul – modalitate de realizare
a unei educatii de calitate

Prof. Răducanu Eugenia

Prof. Canache Maria

Jocul este activitatea predominantă a copilului de vârstă preșcolară. Desfășurat ca joc liber, joc
de rol, joc de construcție, muzical, de mișcare sau distractiv, acesta satisface dorința de acțiune, de
mișcare a copilului ce se îmbină cu bucuria, buna dispoziție a lui.
Într-o formă atractivă, plăcută preșcolarului, în cadrul activităților desfășurate la grupă sunt
realizate și jocuri didactice prin intermediul cărora se realizează consolidarea cunoștințelor transmise
prin celelalte forme de activitate (observări, lectură după imagini, activitate matematică). Creativitatea și
originalitatea educatoarei de a le proiecta precum și varietatea de material didactic cu care vor lucra, fac
ca acest tip de jocuri să fie îndrăgite de preșcolari și să se implice în desfășurarea lor pe deplin. Astfel
jocul didactic Cutiuța cu surprize – Ce ne-a povestit Toamna a avut ca scop sistematizarea și
consolidarea cunoștințelor copiilor despre bogățiile toamnei - legume, fructe, flori, dar si despre cele
legate de muncile secifice, caractristici, fenomene ale naturii. Îmbinarea metodelor moderne - Tehnica
Lotus, Braistorming cu cele tradiționale - Conversația euristică, explicația, descrierea, jocul,
problematizarea au stârnit interesul copiilor care s-au implicat și s-au întrecut în formularea de
răspunsuri corecte.
Organizați în opt subgrupe, în funcție de stimulentul purtat, preșcolarii au avut ca sarcină de
lucru să așeze pe cele opt petale ale florii de Lotus siluete și imagini potrivite anotimpului toamna și să
le descopere pe cele care nu corespund.
Astfel:
 Flori: să aleagă dintre
imaginile primite pe cele ce au
flori de toamnă și să le
denumească. Să prezinte
câteva însușiri ale florilor;
 Fructe: să denumească
fructele pe care le-au primit;să
precizeze utilitatea lor și
modul de păstrare;
 Legume: să precizeze ce
legume au în coș și care este
valoarea lor, să le numere;
 Munci specifice: să prezinte
cu ajutorul imaginilor care
sunt muncile de toamnă;
 Păsări călătoare : să
numească care sunt păsările ce
pleacă tomna din țara noastră și care este cauza plecării lor;
 Vitamine și sănătate: să creeze ghicitori despre fructe și legume;

4
  Fenomene ale naturii: să prezinte aspecte specifice toamnei; să despartă în silabe
cuvintele -ploaie, nori, brumă, ceață, burniță.
 Caracteristici: să formuleze propoziții cu cuvintele
bogată, roade, darnică, însorită, noroasă.
Pentru buna desfășurare a activității au fost precizate
regulile jocului: fiecare grup de lucru colaborează în interiorul lui
pentru realizarea sarcinii primite; ne comportăm frumos, ne
ascultăm unii pe ceilalți, vorbim pe rând. Pentru fiecare răspuns
corect copiii vor primi un fruct din care la sfârșitul activității vor
face împreună o salată de fructe.
Jocul didactic a avut și elemente de joc - apauze, surpriza,
mișcare, folosirea de onomatopee.
Putem spune că există o integrare pluridisciplinară prin
îmbinarea ghicitorilor cu constituirea de grupe de siluete, numărare
lor, mișcare, cântec.
Prin acest joc paralel cu sistematizarea cunoștințelor am
urmărit educarea abilității de a relaționa cu ceilalți, de a coopera cu
partenerii de joc, educarea spiritului competitiv.
Toate aceste demersuri în proiectarea întregii activități la
grupa de preșcolari, într-o notă modernă, pe placul copiilor,
determină
o educație
de calitate.

Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de

nepriceput ca să creadă că acest amuzament este
mai prejos de demnitatea sa nu trebuie să se facă
educator.

C.G. Salzmann

5
 Parinti, copii, educatoare – un parteneriat util pentru
integrarea copiilor în societate

Prof. Popescu Tioara

Formarea personalității copilului pentru integrarea lui în societate începe din primele luni de
viață, atunci când îi este alături, aproape exclusiv, numai familia. Familia este cea care îi satisface
trebuințele elementare și îi asigură protecția. Familia este prima care îi asigură copilului condițiile
materiale, afective, sociale și culturale. La vârsta de trei ani copilul intră în colectivitate la grădiniță.
Fără mamă, tată, bunici...este o traumă pentru el și uneori și pentru părinți. Copilul se rupe greu de
familie, dar și părinții simt ruptura. Exista și mentalitatea în rândul unor părinți că responsabilitatea lui s-
a incheiat, de acum să se ocupe școala de el. Total greșit spunem noi, pedagogii. Activitatea de formare
a viitorului om este continuă. Grădinița și apoi școala devin parteneri ai părinților, colaboratori și
sustinatori ai procesului de educație. Între cei doi factori, grădiniță și familie trebuie să existe o unitate
de actiune și aceasta este conditionată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru. Această
colaborare nu se poate construi decât după o cunoaștere reciprocă. Părinții au nevoie să capete încredere
în educatori, să simtă și să accepte competențele profesionale ale educatorilor, să știe că îi lasă într-un
mediu sigur, curat, că micuții le sunt protejați, iubiți și că orele petrecute de copii în grădinită sunt
plăcute, relaxante, educative și instructive. Educatorii trebuie să arate deschidere părinților privind
aspectele școlare, psihopedagogice, medicale.
Pe de altă parte influența atitudinii parentale este mai puternică pentru copilul preșcolar. De
aceea considerăm că este necesar ca împreună - parinții, copiii, educatori, să formăm o echipă
educațională. În acest sens ne-am propus să creăm și sa realizam un parteneriat între cei trei factori
implicați în procesul educațional al cărui obiectiv să fie asigurarea continuității procesului de instruire și
educatie de la familie la grădiniță in scopul integrării cu succes a preșcolarului în viață.
Prin acest parteneriat incercam sa dezvaluim familiei frumusetea vietii de prescolar, prin
implicarea parintilor in activitati comune, placute, sa gasim cele mai eficiente cai pentru a asigura
adaptarea copiilor. De asemenea, ne dorim sa
formam reprezentari corecte despre gradinita si
activitatile de tip prescolar.
Rezultate asteptate: Schimb de
experienţă eficient în ceea ce priveşte specificul
activităţii din grădiniţă; Stabilirea unor relaţii de
comunicare deschisă şi pozitivă între familie-
grădiniţă-consilier şcolar; Formarea de abilităţi de
comunicare; Promovarea, în comunitate, a
unei imagini pozitive a partenerilor implicaţi;
Expoziţie cu materialele realizate; Postarea pe
site-ul grădiniţei; Produse ale activităţilor
comune ale preşcolarilor cu familia şi
consilierul şcolar.

6
 Printre cele mai frumoase activitati comune,
parinti-copii-educatoare pe care le-am realizat, putem
enumera:
Ziua taticilor in gradinita. Au fost doua
activitati de acest tip. In cadrul fiecarei activitati am
spart gheata cu un joc in care am implicat taticii si
copii, si putem spune ca cel mai greu a fost sa-i
socializam pe tatici, dar o data gheata sparta, jocurile
au avut un puternic caracter ludic, competitiv si
placut. In continuare, taticii au lucrat impreuna cu
copiii, desfasurand o activitate de abilitati practice –
un Tablou de iarna (in luna decembrie) dupa modelul
educatoarei si o Felicitare pentru mama (in luna
martie) cu materiale diverse puse la dispozitie de
educatoare, lasand la alegerea si imginatia lor
proiectarea felicitarii, alegerea marterialului si modul
de asamblare a materialelor. Multi tatici au scris si o
urare pentru mama, si cel mai frumos a fost faptul ca
s-au semnat impreuna, copil-tatic.
Ziua mămicilor in grădiniță s-a desfășurat
cu ocazia Zilei Femeii și a fost o activitate cu un
puternic impact emoțional. Copiii le-au recitat poezii
mămicilor, le-au cantat, le-au dansat și au dansat
împreună cu ele. Au jucat împreună jocuri sportive. În
partea a doua a activității am rămas numai
educatoarele și mamele în jurul unei prăjituri și am
reușit să socializăm, să ne împartășim impresii, păreri
despre copiii grupei. Am organizat o tombolă, iar
pentru câștigarea premiului mămicile au avut de
rezolvat diferite sarcini hazlii: să recite cu creionul în
gură, să danseze pe mop, să spargă un balon cu fundul sau sa
rezolve o situație conflictuală cu propriul copil.
Ziua psihologului în grădinită - a fost o altă activitate
educativă pentru parinti. În cadrul unui parteneriat pe care il avem
incheiat cu un psiholog, ne-am întalnit într-o seară, cu scopul de a
găsi răspunsuri la întrebările care îi frământă. Părinții au pus
întrebări, psihologul a raspuns și fiecare părinte s-a regăsit în
problemele celorlalți și împreună au construit un regulament al
casei, au înțeles căt de importante sunt regulile, limitele și
necesitatea ca fiecare membru al familiei sa le respecte.
Următoarea activitate pe care vrem sa o realizăm va fi
împreună cu bunicile. Se va numi Cu bunica în bucătărie și
împreună vom pregăti o prăjitură. Bunicile vor veni cu rețeta, cu
ustensilele necesare și cu ajutorul copiilor o vor prepara și o vor
coace în bucătărie. Ne vom așeza apoi la masă și o vom servi cu o
ceasca de ceai fierbinte împreună.

7
 Până în prezent am realizat o parte din activități. Acestea au avut un puternic impact atat asupra
copiilor cât și a părinților. S-a realizat o bună inchegare a colectivului de părinți. Aceștia sunt prieteni pe
facebook, se întâlnesc cu copiii în parc, merg împreună la spectacole de copii, petreceri aniversare ale
colegilor. Copiii comunică ușor cu părinții alor colegi, își doresc să mergă în vizită acasă la colegii lor,
sunt mai prietenoși între ei.
Educatie de calitate in afara gradinitei

Prof. Florentina Popescu

Toate aspectele curriculum-ului pot fi explorate în afara gradinitei. Atracțiile, sunetele și

mirosurile, emoția pe care o simt majoritatea copiilor, minunea și curiozitatea servesc pentru a spori și
stimula învățarea.
Vizitele si excursiile aduc o bază solidă în cadrul activitatilor si vin cu multe exemple de bune
practică prin activități în zonele locale si nu numai.
Furnizarea unei game progresive de experiențe durabile de învățare în afara gradinitei prin
maximizarea utilizării de contexte locale folosind vizite repetate
ajuta la aprofundarea experiențelor. Din un punct de vedere al
elevului, fiecare vizită, inclusiv cele de la același loc, va oferi o
perspectivă diferită, îmbogățirea curriculumului și asigurarea
unei mai mari coerențe.
Învățarea în afara gradinitei poate fi contextul educațional
care încurajează copiii să facă conexiuni experiențiale, ceea ce
duce la o înțelegere mai profundă a continuturilor și vine in
intampinarea nevoilor copiilor. Învățarea în afara gradinitei,
folosită într-o varietate de moduri, va îmbogăți curriculum-ul și
va face învățarea distractiva, semnificativă și relevanta pentru
copii.

In anul scolar 2018-2019 cele mai senificative activitati in

afara gradinitei au fost urmatoarele:
Ziua Postei - 9 octombrie - Într-o epocă a e-mail-
urilor, mesajelor text neîntrerupte și a mesajelor postate pe
Facebook cu ocazia zilei de naștere, a trimite o scrisoare sau o
felicitare a devenit ciudat, aproape invechit. Dar asta nu înseamnă
că zilele Postei s-au încheiat. Copiii au pregatit o scrisoare pentru
parinti si cu ajutorul doamnelor educatoare le-au pus in plic si au
lipit adresa desinatarilor. Au mers, apoi, la Oficiul Postal si le-au
introdus in Cutia postala. Obiectivul activitatii a fost acela ca cei
mici sa inteleaga faptul ca Posta Romana inca mai este liantul
comunicarii intre oameni si prin intermediul scrisorilor ne putem
exprima in mod propriu sentimentele, trairile si emotiile.
Activitatea a avut un enorm succes in randul copiilor, dar si al
parintilor. Acestia au fost luati prin surpridere de scrisoarea care
avea ca expeditor... numele copilului.

8
 Ziua Internationala a Animalelor – 4 octombrie –
Daca in anul precedent am petrecut aceasta zi la Gradina
Zoologica unde am invatat despre animalele salbatice, anul acesta
am ales sa vizitam magazinul de animale de companie din zona.
Pe langa faptul ca am invatat cum si cu ce se hranesc, cum traiesc,
care este durata lor de viata, am pus pe accentul pe educatia
morala, si anume Sa fim buni cu animalele! Am încurajat copiii să

Invata copiii din primele lor zile sa fie infinit de

tandri și sa iubeasca animalele. Dacă un animal este
bolnav, lăsați copiii să încerce să-l vindece. Dacă ii e
foame, lasati-i să-l hrănească. Dacă este însetat,
lasati-i să-i sting setea. Dacă este obosit, lăsați-i să
vadă că se odihnește.

Abdu'l-Bahá

respecte animalele și habitatele lor și i-am învățat să

interacționeze cu blandete cu aceste creaturi mari și
mici. Este ușor să credem că cei mici vor fi, în mod
natural, buni cu animale, fără să fie învățați, dar acest
lucru nu este neapărat adevărat. Unii copii nu au un
instinct pentru a fi buni, și nu toți copiii au exemple bune pe care sa le urmeze. Invatarea compasiunii
pentru animale poate ajuta copiii sa devina empatici cu toate lucrurile vii, inclusiv pentru semenii lor.
Copiii trebuie să învețe să aibă grijă de creaturi care sunt mai mici și mai slabe. Respectul și bunătatea
față de animale sunt darurile pe care copiii noștri le vor
purta de-a lungul vieții.

In excursie cu TRENUL – Pentru ca foarte

multi copii din grupa nu au circulat niciodata cu trenul
ne-am propus o excursie la Sinaia. Scopul activitatii a
fost familiarizarea prescolarilor cu un mijloc de
transport utilizat de foarte multi oameni din țara noastră.
Ne-am oprit mai intai in gara unde au observat ghiseul
de bilete, tabelele care arată ora și numele trenurilor,
camerele de așteptare disponibile pe platformă pentru
pasageri, acarul care arată steagul verde sau steagul
roșu ca semnal pentru mecanic etc. Copiii au observat,

9
de asemenea, diferite tipuri de trenuri, adică trenuri de pasageri și trenuri de marfă, Regio sau Sageata
Albastra. In tren, cei mici au respectat regulile de calatorie cu trenul si au aratat biletul nasului. Ajunsi la
destinatie, copiii au desfasurat o activitate de educatie fizica outdoor cu scopul ca, atat prescolarii, cat si
parintii acestora sa inteleaga faptul ca sportul/miscarea in aer liber:
 Dezvolta copii sanatosi din punct de vedere fizic;
 Contribuie la dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională;
 Îmbunătățește abilitățile senzoriale;
 Sporeste atentia;
 Aduce fericire și creste imunitatea.
Ganduri pentru copii si de la copii

Prof. Baciu Valeria

A iubi pentru a putea educa.

Acesta este drumul ce duce la obținerea A educa inseamna a inalta
calității în învățământ.
Maurice Debesse
Iubești copilul și atunci vei găsi calea spre
el, vei știi să îl determini să se dezvolte frumos,
liber și rodnic. El iși va descoperi calitățile, tu îl
vei susține și călăuzi să-și urmeze drumul.
E calitate în educație atunci când pentru
copil este o bucurie să vină la gradiniță, când îl bucură întâlnirea cu colegii, cu educatoarele, cu
provocările ce-i apar aici.
Am întrebat copiii astăzi:
- Vă place să veniți la Grădiniță?
- Da! - mi-au răspuns ei.
- Ce vă place?
- Să fac activități - mi-a spus Eve
- Să mă joc - mi-a spus Toma
- Să fac lucrări - mi-a spus Ilinca
- Să învăț cântece - mi-a spus Miruna
- Să învăț engleza - mi-a spus Jasmine
- Să pictez, să decupez, să construiesc....
Răspunsurile lor au venit de-a valma, ca și bucuria lor sinceră.
E drum frumos în educație și menirea noastră de dascăli este să-i facem pe copii să parcurgă
drumul încrezători, liberi, fericiți, harnici.
De la grupa mare Veverițe vă povestim. Suntem 29 de prieteni. Venim la grădinită nerabdători să
ne-ntâlnim, să ne jucăm și să vedem ce alte provocări avem în fiecare zi. Ne place că lucrăm pe centre în
fiecare zi, că avem materiale multe și interesante, că putem picta, decupa, construi, înșira, cerceta,
lectura și tot ce mai dorim. Avem reguli la care ținem mult: de fiecare dată punem materialele la locul
lor, nu ne certăm pe jucării, rezolvăm problemele ivite căutând soluții singuri sau cerem ajutorul.
Avem o clasă frumoasă unde schimbăm decorul cât mai des. Avem imagini din familie,
anotimpuri, litere si cifre. Avem albume și enciclopedii. Aici vorbirea corectă și frumoasă o învătăm, în
taina cifrelor ne aventurăm, ne plac activitătile despre natură, istorie. Mai facem artă, sport, opționale.
Aici venim cu drag în fiecare zi și ascultăm povești și cântece și poezii. Lucrăm cu scara numerică,

10
silabe, propoziții, cu noțiuni, cu forme geometrice. Din tainele naturii descoperim pe rând. Am fost în
excursii, am vizitat muzee, am realizat expoziții, serbări frumoase. Ne place să ne jucăm în curtea
grădiniței, să o ingrijim, să plantăm flori.
Suntem de trei ani împreună, am devenit prieteni, ne întâlnim în parc, la sărbătorirea zilelor de
naștere sau onomastice, ne vizităm acasă sau facem împreună călătorii. Aici noi am învățat să ne iubim
familia, să fim responsabili, să facem binele, să ajutăm, să ne iubim.
De tot ce-am învățat ne folosim.
Aceasta e menirea: să te înalți, să știi și dincolo de porțile grădiniței să continui singur, pregătit,
cu bucurie, entuziasm, să descoperi, să te îmbogătesti, să te desăvârșești în comuniune cu semenii tăi.
Cu toate ce le-ai dobândit vei reuși să parcurgi drumul școlii și al vieții căci știi acum pe toate a
le folosi.

Sunt român, român voinic

Prof. Tîmplaru Andreea Cristiana

Preşcolarii din Grupa Mare Veveriţe s-au pregătit în cinstea celebrării celor 100 de ani ai
României cu o frumoasă activitate ce trezeşte simţul patriotic al oricărui român. Cu mic, cu mare ne-am
adunat la această sărbătoare: să jucăm hora mândră românească, să intonăm imnul ţării, să călătorim pe
plaiurile româneşti, să facem cunoscute
tradiţiile şi obiceiurile româneşti şi nu
în ultimul rând să dăm de veste eroii
care ne-au lăsat o ţară frumoasă,
România.
Copiii au fost entuziasmaţi,
emoţionaţi, căci îmbracă portul popular
românesc. De asemenea, au cântat cu
tremur în glas, dar făloşi imnul ţării şi
au întins hora frăţiei. Cu drapelul în
mână, preşcolarii din grupa mare au
dansat Hora Unirii împreună cu
părinţii şi bunicii. În cinstea României,
veveriţele au intonat un cântec intitulat
Jocul românesc acompaniat de
instrumente muzicale confecţionate de
ei. Instrumentele au fost maracas,
realizate din materiale reciclabile din
sticle de plastic umplute cu cereale,
precum porumb, grâu.
Pentru că obiceiurile şi tradiţiile la noi, românii, sunt numeroase ne-am gândit să prezentăm
câteva dintre acestea. Unul dintre obiceiurile românilor, încă din cele mai vechi timpuri este olăritul.
Preşcolarii au fost meşteri olari, astfel au olărit vase din lut, folosind roata olarului, pe care le-au decorat
cu motive populare. De asemenea, cei mici au realizat la centrul Artă ştergarul şi farfuria,, la fel decorate

11
cu motive populare. Acest obicei a stârnit interes în rândul celor mici, care au demonstrat pricepere,
creativitate, originalitate şi dorinţa de a învăţa îndeletniciri de la strămoşii noştri.

Tot la centrul Artă, copiii au confecţionat materiale pentru a decora colţul tematic, fie flori din
hârtie creponată în culorile drapelului, fie lucrări colective, precum steagul României folosind tehnica
amprentare, decorare steguleţe cu orez, pe care le-au pictat cu cele trei culori specifice, decorare harta
ţării cu materiale din natură precum muşchi de copac, scoarţă de copac, cereale, crenguţe de brad, nisip.
Prin ochii micilor artişti este
întruchipată România noastră, frumoasă
şi bogata.

Deoarece, românilor le plac

povestirile şi poeziile, am dedicat un
moment literaturii. Cu acest prilej, am
recitat poezii patriotice şi am facut o
dramatizare cu povestirea istorică Moş
Ion Roată şi Unirea, de Ion Creangă,
opere scrise de cei mai consemnaţi
autori ai ţării noastre. Scopul acestor
opere literare a fost să facă cunoscută
copiilor, istoria ţării noastre, cu oameni
triumfători.
Un copil a spus că România este
frumoasă, pentru că are munţi, câmpii,
dealuri, ape. Astfel am păşit pe
meleagurile tărişoarei noastre dragi Se
zărea pe chipul acestor pui de românaşi
bucuria nemărginită, atunci când
călătoreau cu privirea şi gândul către
locuri inedite, liniştitoare, cu glas duios
de păsărele, murmur de izvoare, foşnetul
pădurilor, verdele îmbietor al
poieniţelor, florile multicolore ce redau
un cadru parcă din poveşti, zumzetul
necuvântătoarelor, căsuţele din vârf de
munte, Delta Dunării cu o sumedenie de
specii de plante şi animale ce dau viaţă
locului, marea albastră, mirosul de
scoici. Toate acestea sunt adevărate
comori pentru sufletul oamenilor.
Fiecare copil a adus fotografii cu diverse
locuri din ţara noastră, pe care le vor
folosi pentru a realiza un album intitulat
Pe plaiuri româneşti. Cu năzuinţă şi

12
dragoste, am aşternut pe hârtie câteva cuvinte în semn de preţuire şi fotografii ce ilustrează ţara noastră,
bogată şi frumoasă.

Aşadar, această mare sărbătoare a sădit în sufletul preşcolarilor de la Grădiniţa Step by Step cu
P.P. Dumbrava Minunată Ploieşti, adevărate sentimente: iubire, mândrie, credinţă. Toate acestea pentru
România.

Minti si inimi deschise spre o educatie de calitate

Prof inv presc. Enache Raluca Mihaela

Grădiniţa este mediul ideal de conducere indirectă a dezvoltării personalităţii prin oferirea
ocaziilor de explorare a mediului şi relaţionare prin joc, de dezvoltare a personalităţii copilului mic.
Obiectivele activităţii din grădiniţă trebuie să vizeze achiziţionarea de cunoştinţe şi deprinderi
fundamentale dezvoltării personalităţii.
Profesia de educator reprezintă o permanentă provocare, perfecţionare şi implicare în actul
educativ dând permanent dovadă de creativitate şi adaptare la nou. Educatoare trebuie să ţină seama de
trăirile copilului, să observe atent şi să analizeze copilul, să fie parteneră cu părinţii, specialiştii şi
comunitatea pentru ai sprijini efortul educativ, păstrând intact spiritul educativ.
Se ştie că în mediul în care creşte, se dezvoltă şi este educat copilul, îşi pune amprenta pe
personalitatea acestuia, de aceea trebuie permanent căutate idei noi de imbunătăţire a educaţiei.
Educaţia de calitate se face în parteneriat cu familia. Competenţele de comunicare, relaţionare
ale educatoarei sunt exercitate atât cu familia tradiţională, cât şi cu cea moderna în egală măsură
realizând un parteneriat activ, real şi necesar.
Fiecare familie tradiţională sau modernă este unică şi fiecare copil este unic. Rolul educatoarei
este de a-şi lasă amprente pozitive în sufletul copilului. Practica a demonstrat că actul pedagocic fie în
instituţie, fie în familie evoluează pe cadranul: dragoste-exigenţă, iubire-respect, autoritate-încredere. În
general, copiii preşcolari comit greşeli de cele mai multe ori din necunoaşterea regulilor morale,
moralitatea formându-se mai târziu.
Personalitatea educatorului, personalitatea părinţilor trebuie să fie un laborator de informaţii, de
acţiune pozitivă, de noutate ce se transformă în personalitatea copilului. Din acest parteneriat câştigă
copiii care se simt iubiţi, ocrotiţi şi respectaţi, dar şi părinţii şi educatorul. Fiecare copil este special în
felul său şi are ceva unic prin care se remarcă: atitudine, prin frumuseţe, spontaneitate, inteligenţă, prin
abilităţi şi dexterităţi. Toate acestea dacă sunt descoperite şi valorificate la o vârstă cât mai fragedă, este
cât mai bine pentru copil în viitor.
Pentru dezvoltarea şi optimizarea emoţională şi comportamentală, pentru a gestiona problemele
sau conflictele, deoarece emoţiile pot influenţa comportamentul în mod pozitiv stimulând atitudinea
copilului sau negativ cu rol de a-l demobiliza, un rol important îl are relatarea poveştilor terapeutice.
Interpretarea acestora în cadrul jocului îi ajută pe copii să găsească strategii de reglare emoţională şi
gestionare a conflictelor, dat fiind faptul că în copilărie majoritatea exprimă exact ceea ce simt.

13
Abilităţile de regalare emoţională sunt utile şi reprezintă o condiţie necesară adaptării la şcoală. Povestea
terapeutică aduce soluţii cu totul neaşteptate, cu efect emoţional pozitiv şi poate fi utilizată în combinaţie
cu jocul de rol sau dramatizarea, oferind exemple de comportare.
Pentru mulţi copii, mediul înconjurător reprezintă o necunoscută, atmosfera sălii de grupă este
singura pe care o cunoaşte (un mediu educaţional artificial) creat de centrele de interes, dar o metodă de
însuşire activă a cunoştinţelor o reprezintă activităţile outdoor care permit copiilor să rezolve probleme
reale. Colectarea de materiale din natură pe care le analizează prin toate organele de simţ au efect
benefic asupra dezvoltării copilului. De exemplu în jocul, cautarea de comori, comoara va fi ascunsă în
curtea grădiniţei iar copiii vor fi atenţi la indiciile educatoarei. La găsirea comorii o vor deschide şi vor
face schimb de jucării. Se mai poate desfăşura şi sub formă de competiţie în căutarea unor obiecte care
să respecte cerinţele impuse de organizatorul jocului. Colectarea pietrelor în timpul plimbărilor
recreative, după formă, mărime, culoare, comparând dimensiunile, spălarea şi pregătirea lor pentru a fi
pictate cu tempera. Fiecare copil va selecta o piatră pentru a o utiliza drept piatra vorbitoare. Aceasta va
fi folosită în jocurile de comunicare dezvoltând în acelaşi timp inteligenţa emoţională. Activităţile
outdoor impun asigurarea securităţii copiilor pentru că le oferă posibilitatea experimentării de lucruri noi
în strânsă legatură cu mediul natural. Educaţia în aer liber poate fi definită ca învăţare experienţială.
Conceptul de educaţie în aer liber nu este nou, el a fost promovat de către Jan Amos Comenius prin
enunţarea principiului laic al unei educaţii conforme cu natura.
În ultimii ani se constată o creştere a numărului de copii cu probleme de comportament, deficit
de atenţie, hiperactivitate, agresivitate, pe scurt dificultăţi de învăţare. Pe lângă terapiile convenţionale,
muzicoterapia face parte integrantă a ştiinţei şi a artei vindecării. Stările copilului fiind uşor influenţate
de muzică.
Un aport important în dezvoltarea unei educaţii de calitate îl au activităţile ecologice care să
permită formarea şi dezvoltarea unei atitudini ecologice precoce, a unei conduite simple în relaţiile cu
mediul, formarea unui comportament etic, civic şi deprinderilor de păstrare şi ocrotire a naturii. Astfel
desfăşuram activităţi experimentale stimulând curiozitatea şi interesul, îmbogăţim vocabularul copiilor
cu noţiuni din domeniul ecologic, dar şi prin implicarea părinţilor cu privire la rolul lor în formarea şi
dezvoltarea propriilor copii.
Am plantat cu copii trandafiri în cadrul Proiectului Mica mea grădină.
Copilul are dreptul să trăiască în familie şi să fie încurajat prin dragoste şi înţelegere, are dreptul
la educaţie, la cultură şi la cunoaşterea valorilor umane şi spirituale. În acest scop un rol important îl au
activităţile de educaţie pentru societate care implică cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare
în societate, exersarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, cunoaşterea unor elemente de religie,
istorie, geografie, care definesc portretul spiritual al poporului român.
Un accent major se pune pe formarea unei vieţi afective prin cultivarea sentimentelor de
prietenie, încurajare, respect, formând deprinderi de ordine, păstrarea jucăriilor şi a mobilierului.
Calitatea educaţiei este considerată una dintre priorităţile actului educaţional şi se referă în
principal la schimbarea comportamentului didactic reprezentată prin viziune nouă, inovare,
competitivitate, ceea ce înseamnă să dea copilului posibilitatea să înveţe din plăcere şi libertatea de a fi
unic.
Modernizarea învăţământului presupune schimbare în viziunea cadrului didactic respectând
urmatoarele cerinţe:
 centrarea pe copil şi nevoile acestuia;
 dezvoltarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini prin dezvoltarea propriilor
competenţe în rezolvarea problemelor;
 promovarea învăţării sociale şi emoţionale;

14
 Cadrul didactic care are nevoie în mod imperativ de schimbare, viziune şi comportament este
acela care îl considera pe copil o cutie neagră cu două ieşiri. Pe una din acestea, cadrul didactic
introduce material de învăţat şi apoi el aşteaptă să constate că la cealaltă ieşire se află tot atâtea
cunoştinţe câte au intrat.
Cadrul didactic contemporan trebuie să iubească preşcolarii şi să aleagă această misiune pentru
că are vocaţie şi nu doar pentru că există o alternativă de a-şi caştiga existenţa.
Un educator care va reuşi să elimine din calea copiilor săi barierele pentru altfel de învăţare să se
deschidă odata cu ei spre educaţia pentru schimbare, ieşind din tiparele învăţământului formal va avea
cea mai mare satisfacţie sufletească atunci când peste ani îşi va vedea copiii mari creatori ai societăţii.

Educatie în natura

Profesor Voicu Vasilica Florica

Educația în natură aduce un plus în dezvoltarea creativității copiilor și a inteligenței lor spațiale.
Copiii care invață și se joacă în
natură au o motricitate mai bună,
își țin echilibrul mai bine și se
coordonează mai bine decăt cei
care învață și se joacă într-un
spațiu inchis cu elemente obișnuite
de joacă.
Învățatul în aer liber ajută
la stimularea dezvoltării creierului,
îmbogățește vocabularul copiilor,
în natură ei pot folosi substantivele
la singular si la plural, pot formula
propoziții despre ce se întămplă în
jurul lor astfel ei învață mai usor
să vorbească în propoziții.
Preșcolarii pot denumii animalele
pe care le întîlnesc în natură, pot
recunoște plantele și vorbi despre
fenomenele întîlnite. În fiecare zi
observăm în jurul nostu cum că
există apă, pămănt, plante, animale
și oameni. Suntem încojurați de lucruri create de natură si de ce să nu folosim toate aceste elemente
pentru o educație de calitate

Plimbarea în natură

15
 Chiar dacă la prima vedere poate părea o activitate banală, dacă știm cum să o prezentăm
copiilor, plimbarea prin parc, pădure sau curtea grădiniței
poate deveni o călătorie fascinantă din care ei vor acumula
informații, impresii și o mare dorință de a repeata această
experiență frumoasă căt de curănd. În timpul activităților
realizate în natură trebuie să le vorbim copiilor despre
plante, despre copaci și sa îi rugăm să observe mediul din
jurul lor. Copiilor li se cere o perioadă de tăcere și să caute
un loc unde să se așeze să asculte sunetele naturii și căntecul
păsărelelor, foșnetul frunzelor, astfel ei vor întelege că
natura este vie.Preșcolarilor li se explică că persoanele care
îngrijesc aleile din parcuri sau din curtea grădiniței sunt cele
care au grijă de natură și păstrează curățenia si de aceea și ei
pot contribui la păstrarea curățeniei aruncănd întodeauna
ambalajele, resturile de măncare în coșurile special
amenajate.
Plantarea unui trandafir

O activitate realizată cu preșcolarii grupei noastre de a planta trandafiri, a pornit de la amintirile

mele frumoase din vacanțele la bunici, cănd
bunicul pregătea căte o parcelă de pămănt
pentru mine și surorile mele, unde fiecare
plantam semințe și apoi îngrijeam plantele și
legumele pănă la sfărșitul verii.
Vedeam cum plantele încolțesc, cresc
treptat, înfloresc și apoi se usucă. Noi nu am
putut da copiilor o parcelă de pămănt, însă am
putut oferi un loc în care să planteze un trandafir
și să urmărească evoluția lui. Întregul proces
presupune udarea și îngrijirea trandafirului,
copiii vor deveni mai autonomi și mult mai
responsabili și foarte fericiți cănd vor vedea
trandafirii înfloriți.

Știm că prin joc se învață cel mai ușor,

jocul aduce o stare de bună dispoziție, de
divertisment și destindere de aceea am
considerat că este o idée minunată, după ce
plantăm trandafirii să ne jucăm în curtea
grădiniței. Prin joc prsșcolarii iși folosesc
imaginația, iși dezvoltă creativitatea și
sensibilitatea. Unul din jocurile desfășurate în
curtea gradiniței a fost: Zboară, Zboară
Scopul a fost de a depista deficiențele
motrice și auditive ale preșcolarilor. Sursa: outdoorlife.ro/servicii/outdoor-
education/baze-teoretice/

16
 Copiii au imitat zborul atunci cănd afirmațiile au fost reale.Au fost declarați invingatori cei care
au greșit cel mai puțin. Pentru ai pune in dificultate am spuns propoziții de genul celor enumerate mai
jos:
Zboară, Zboară....răndunica!
Zboară, Zboară....Simonica!
Zboară, Zboară.....barza!
Zboară, Zboară.....varza!

Schita alaturata prezinta fidel ramurile actuale ale

Educatiei Outdoor si obiectivele principale urmarite de
acestea: (Sursa: outdoorlife.ro/servicii/outdoor-education/baze-
teoretice/)

Pentru o mai buna întelegere a copilului

Prof. Stoean Rodica-Simona

Copilul, creaţie divină, rezultat al iubirii, al unirii a două fiinţe, ne dăruieşte clipe minunate prin
prezenţa, prin existenţa sa.
În calitate de părinţi, educatoare, profesori, însoţitori ai copilului, suntem responsabili cu
educaţia lui. Trăim alături de el, îl însoţim pas cu pas de-a lungul procesului de învăţare a vieţii.
Din ce motiv apare copilul în viaţa noastră? Din dragoste, din dorinţa de a avea un copil, ne plac
copiii, dau un sens vieţii noastre, din curiozitate, din întâmplare?! Într-o anumită măsură contează să
ştim, dar cel mai important este să conştientizăm că nu am procreat copilul pentru noi. Acest lucru
presupune să înţelegem că el are propriile gânduri, propia percepţie asupra mediului înconjurător,
propriul mod de exprimare al trăirilor, emoţiilor şi nevoilor. De asemenea, presupune să înţelegem cât de
importantă este relaţionarea noastră cu puiul de om încă din primele clipe de viaţă, de calitatea
comunicării cu el şi importanţa pe care o acordăm limbajului nonverbal şi comportamentelor sale.
Th. Gordon consideră că educaţia nu poate avea loc în afara iubirii (ALBU Gabriel, 2002,
pag.47, În căutarea educaţiei autentice, Bucureşti, Editura Polirom). Să iubeşti un copil presupune să-l
accepţi aşa cum este; a fi acceptat înseamnă a fi iubit (Gordon, 1994). Tocmai dacă sunt acceptaţi aşa
cum sunt, se pot schimba (...). (ALBU Gabriel, ibidem).
Încă din primele luni de viaţă copilul comunică, chiar dacă nu dispune de un limbaj verbal
adecvat, prin alte limbaje (mimică, gestică etc.). Comunicarea ca fapt spontan ce vine de la sine, se
dezvoltă odată cu dezvoltarea motorie, intelectuală şi afectivă. Fiecăruia dintre noi, părinte şi educator,
ne revine în egală măsură responsabilitatea de a îmbunătăţii, pe de o parte, calitatea exprimării verbale,
iar pe de alta, îmbunătăţirea calităţii comunicării noastre cu copilul.

17
 Când însă copilul creşte şi se dezvoltă în condiţii armonioase, favorabile lui, el îşi menţine un
echilibru stabil atât cu sine însuşi cât şi cu mediul ambiant. (Silvia DIMA, 1997, pag. 40, Copilăria,
fundament al personalităţii, Bucureşti, Editată de Revista Învăţământul Preşcolar).
Puţini dintre părinţi cunosc care sunt nevoile vitale ale unui copil. Ei se limitează la nevoile de
hrană, îmbrăcăminte, atenţie, de stabilire a unor limite, uneori confundând nevoile cu dorinţele.
Exprimate şi realizate la nivelul imaginarului, DORINŢELE se deosebesc prin aceasta de NEVOI, adică
cele ce ţin de nivelul realului.
Jacques Salome clasifică nevoile copilului pornind de la Piramida lui Abraham Maslow şi
îmbunătăţind-o, astfel:
1. Nevoia de supraveţuire - hrană, odihnă etc.
2. Nevoia de siguranţă - protecţie, recunoaştere, să fie iubit, înţeles, ascultat şi să iubească.
3. Nevoia de socializare – apartenenţa la o familie, etnie, religie.
4. Nevoia de recunoaştere şi de participare – implicare, cooperare, creativitate.
5. Nevoia de diferenţiere – unicitate.
6. Nevoia de a evolua – diferenţiere, autonomie, independenţă.
7. Nevoia de actualizare, individualizare – copiii trăiesc în prezent şi nu acceptă uniformitatea.
8. Nevoia de armonizare, de reîntregire – rezolvarea conflictelor interioare, unificare. (Jacques
SALOME, 2008, pag. 20-21, Mami, tati, mă auziţi?, Bucureşti, Editura Curtea Veche).
Primul mediu de viaţă al copilului îl reprezintă familia şi prin influenţele pe care le exercită,
favorizază contactele acestuia cu societatea şi cunoaşterea propiei sale fiinţe. Educaţia în familie
presupune că din primele luni de viaţă şi pâna la vârsta preşcolară, copilul învaţă mersul, vorbirea,
contactul intuitiv. (cf. Silvia DIMA, 1997, pag. 40-41, Copilăria, fundament al personalităţii,
Bucureştim, Editată de Revista Învăţământul Preşcolar).
Copilul este înzestrat cu o sensibilitate deosebită, el percepe reacţiile adultului în felul lui şi le
interiorizează, chiar dacă sunt intenţii bune, le dă o anumită semnificaţie. Noi trebuie să fim atenţi la
modalitatea în care ne exprimăm, cum gesticulăm, cum ne comportăm, cum ascultăm, ce şi cum
respectăm. Pe lângă toate acestea, să nu uităm de mitologiile parentale legate de viaţă, de dragoste, de
hrană, de curăţenie, de îmbrăcăminte (o mamă bună e aceea care îi face pe plac copilului, la masă se
mănâncă tot etc.).
Este de dorit ca familia să se deschidă către o educaţie bazată pe dragoste, plină de înţelegere,
respect, membrii ei fiind dispuşi să regleze raporturile dintre ei amiabil. Copiii care au convingerea
fermă că sunt iubiţi necondiţionat vor avea foarte rar motive pentru care să se răzvrătească. Mulţi dintre
părinţi cred şi gândesc că educaţia înseamnă doar a-i determina pe copii să asculte. Fiecare copil are
dorinţe, nevoi şi o personalitate unică. Datoria noastră este să oferim un mediu propice ce favorizează
creşterea lui. Acţiunile, cuvintele, sfaturile şi regulile pe care le stabilim este de dorit să se realizeze într-
o atmosferă plină de căldură şi siguranţă.
Aşa cum ştim să-i pregătim pentru prezent aşa îi vom avea în viitor. (ALBU Gabriel, 2002,
pag.16, În căutarea educaţiei autentice, Bucureşti, Editura Polirom)
În cartea Ascultarea de bunăvoie, Kay Kuzma prezintă propia teorie privind educarea copiilor,
prin care cresc şansele ca acesta să asculte de bunăvoie. În acest sens, autoarea propune patru lecţii:
1. Respectul e temelia unei ascultări de bunăvoie.
2. Puterea exemplului este un profesor foarte bun.
3. Încurajările din partea adultului fac ascultarea mai uşoară.
4. Ascultarea poate fi învăţată într-un mod distractiv. (Kay KUZMA, 2000, pag.11, Ascultarea
de bunăvoie, Bucureşti, Casa de Editură Viaţa şi sănătatea).

18
 Pentru prevenirea unui comportament negativ (răzvrătirea, neascultarea) şi realizarea unui
program de învăţare a ascultării de bunăvoie e de dorit să cunoaştem factorii care acţionează din exterior
asupra copilului. Kay Kuzma prezintă în cartea sa obiectivele ascultării de bunăvoie:
 importanţa disciplinei de sine (respectă regulile pe care le impui ca adult, un control excesiv
inhibă);
 capacitatea de a gândi raţional, nu de a reacţiona impulsiv (violenţa naşte violenţă);
 importanţa prevenirii şi rezolvării conflictelor (prin mângâieri, prin diversiune şi creativitate,
prin implicare şi prin negociere);
 importanţa conservării şi clădirii valorii de sine a copilului (să se simtă deosebit, dorit şi
înţeles). (Kay KUZMA, 2000, pag.22-29, Ascultarea de bunăvoie, Bucureşti, Casa de Editură
Viaţa şi sănătatea).
Pentru o mai bună înţelegere a copilului, este de dorit ca părinţii, educatoarea şi profesorul să
cunoască şi să aplice din lecţiile expuse mai sus, să realizeze un echilibru între dragoste şi autoritate. Un
adult care ştie să disciplineze este deschis şi prietenos, onest, calm şi consecvent şi ştie să-şi ceară iertare
copilului atunci când greşeşte.

Bibliografie
ALBU Gabriel (2002), În căutarea educaţiei autentice, Bucureşti, Editura Polirom.
Silvia DIMA (1997), Copilăria, fundament al personalităţii, Bucureşti, Editată de Revista Învăţământul Preşcolar.
Jacques SALOME (2008), Mami, tati, mă auziţi? , Bucureşti, Editura Curtea Veche.
Kay KUZMA (2000), Ascultarea de bunăvoie, Bucureşti, Casa de Editură Viaţa şi sănătatea.

Agresivitatea la prescolari

Ed. Mihaila Vasilica

Vorbim de agresivitate atunci cand sunt provocate daune unei persoane sau unui obiect.
Comportamentul agresiv este intenționat, iar daunele pot fi fizice sau psihice.
În cazul copiilor, acest tip de comportament se prezintă, de obicei, în mod direct, fie sub formă
de acțiuni fizice (loviri, mușcaturi) sau verbale (insulte), dar și în mod indirect, atunci când au loc
atacuri asupra obiectelor persoanei care a generat conflictul. De obicei, atunci când un copil emite un
comportament agresiv se datorează faptului că acesta reacționează la un conflict generat din problemele
de relaționare cu alți copii sau cu adulții. Orice educatoare a întalnit, măcar o dată, comportamente
agresive între preșcolari. Profesorul are un rol fundamental în educația copilului, de aceea este necesar
să cunoască strategii potrivite pentru gestionarea cu succes a acestor situații. Chiar dacă agresivitatea
este întâlnită în mod frecvent la vârsta preșcolară, ea scade în intensitate odată cu atingerea perioadei de
pubertate și a adolescenței, atingând un nivel moderat.
Mediul școlar trebuie să fie bine structurat, cu reguli clare, iar consecințele nerespectării lor să
fie aceleași pentru toți cei care le încalcă.

Ce putem face atunci când este manifestat un comportament agresiv în interiorul clasei?
1. Stoparea comportamentului agrasiv

19
 Atunci când depistăm un comportament agresiv în interiorul clasei nu ar trebui să îl ignorăm
pentru că este ca și cum am spune copilului că suntem de acord cu ceea ce face el și poate crește
probabilitatea unor noi agresiuni, ci ar trebui să îl oprim imediat prin strategii instructive non agresive.

2. Identificarea tipului de comportament

Agresivitatea se poate manifesta în multe feluri: de la strigăte sau simple lovituri în diverse
obiecte, la agresiuni fizice asupra colegilor, profesorilor și părinților.
Este importantă identificarea tipului de comportament cât mai exact posibil (prin observare
directă, notarea episoadelor de agresivitate și ceea ce le declanșează), dar și comunicarea sinceră dintre
parinți și profesori, în urma căreia sunt puse în comun experiențele de acasă cu cele de la școală.

3. Stabilirea obiectivelor
Odată identificați factorii care generează și amplifică un astfel de comportament, trebuie să
stabilim obiectivele pe care vrem să le atingem pentru a produce o schimbare în atitudinea copilului.
Dacă, de exemplu, am constatat că preșcolarul devine agresiv în cadrul unui joc, atunci când
dorește să obțină ceva de la colegii săi, îi vom explica modul în care poate gestiona situația prin
intermediul dialogului și al raționamentului.

4. Alegerea strategiilor
a) Separarea - În general, copiii cu comportament agresiv tind să fie dominanți și au un rol foarte
activ în cadrul grupului. Aceștia intră în conflict, de obicei, cu aceleași persoane. De aceea, încercăm să
evităm alăturarea lor.
b) Stabilirea regulilor înca de la început - În clasă vom avea regulile grupei ilustrate, atractive,
afișate într-un loc vizibil, pe care le vom explica și asupra cărora vom reveni ori de cate ori este nevoie.
Dacă preșcolarii știu de la începutul anului consecințele acțiunilor lor, va fi mult mai ușor să controlăm
grupul.
c) Folosirea limbajului non-verbal - Conform unor studii din domeniu, copiii cu comportament
agresiv răspund mai bine semnalelor non-verbale decât semnalelor verbale. Exista mulți profesori care
folosesc astfel de semnale pentru a marca tăcerea, pentru a transmite încetare unor acțiuni etc.
d) Utilizarea jocurilor - Prin intermediul jocurilor putem atinge comportamente dorite. Putem
efectua exerciții de relaxare care vor ajuta copiii să se liniștească și să facă față cu calm situațiilor de
stres.
Un exemplu de acest tip este jocul de relaxare Broasca țestoasă, în care preșcolarul trebuie să-și
imagineze că este o broască țestoasă care se ascunde în carapacea sa, îndoind brațele, înclinând capul și
închizând ochii. În acest fel își relaxează mușchii, reușind săa facăa tensiunilor emoționale.
Noi, ca adulți, trebuie sa fim modele și exemple pentru copii. Dacă ei văd că rezolvăm anumite
situații cu calm și respect, vor ajunge să ne imite.

20
 Sursa: http://barefootsocialwork.weebly.com/blog/supporting-a-child-with-aggressive-or-difficult-behaviour

Bibliografie:
La Torre, A.M., Education para la tolerancia, Editorial Desclee de Brouwer, 2001

Activitatile extrascolare - un beneficiu sau o povara?

Ed. Irimia Gabriela

Educația nonformală, realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul și locul bine
stabilit în formarea și dezvoltarea personalității copilului. Ea reprezintă orice acțiune organizată în afara
sistemului de învățământ, după reguli bine stabilite, într-un cadru organizat, desfășurată în prezența unui
profesor care conduce întregul demers. Educația nonformală oferă diverse posibilități de aplicare a
cunoștințelor dobândite în cadrul educației oficiale, fără ca elevul să fie constrâns de note, teme
obligatorii și de disciplina impusă. Activitățile extrașcolare reprezintă o opțiune atunci când acestea nu
presupun o supraîncărcare pentru copii și le lasă timp pentru a se juca. Aceste activitați sunt cele care se
realizează în afara intervalului școlar, sunt destinate completării activităților școlare și îmbogățirii altor
arii de cunoaștere.

21
 Cum alegem activitătile extrașcolare?
Principala greșeală este aceea de a face această alegere în funcție de dorințele părinților și nu în
funcție de ceea ce se potrivește nevoilor copilului. Trebuie să ținem cont de opinia lui și să o respectăm,
chiar dacă decizia va fi luată de parinți. Doar așa se vor implica activ în activități. Dacă, din contră nu
contăm pe o opinie favorabilă, într-un timp foarte scurt, acesta se va simtți nemotivat și va dori să
abandoneze activitatea. Vârsta copilului este un factor decisiv în alegerea activităților extrașcolare
potrivite pentru el. Desigur, în afară de vârstă, ar trebui să luați în considerare o serie de factori cum ar fi
capacitatea psihomotorie a copilului, în cazul în care dorim să alegem un sport sau abilități motorii fine
pentru a vedea dacă îl putem înscrie la desen, pictură sau alte arte.
Activitățile sportive - În afară de faptul că reprezintă o formă de a lupta contra avansului
îngrijorator al sedentarismului și al obezitații infantile, sportul contribuie la obținerea unei condiții fizice
bune și favorizează dobândirea adevăratelor valori ca: disciplina, spiritul de echipă, competitivitatea.
Este indispensabil ca aceste activități să corespundă particularităților de vârstă și condiției fizice.
Dansul este o activitate fizică distractivă care ajută la dezvoltarea armonioasă a organismului
copilului. Stimulează coordonarea, forța, echilibrul, flexibilitatea, abilitățile sociale, încrederea în forțe
proprii și munca în grup.
Fotbalul este o activitate care stimulează viteza, reflexele, coordonarea și diciplina.
Activitățile extrașcolare care presupun un efort intelectual logic, intens vizează dezvoltarea
gândirii, memoriei, creativității și atenției. Unul dintre obiectivele acestor activitati este acela că
disciplinează caracterele și obligă copiii la o implicare permanentă în luarea deciziilor.
Șahul este o activitate care ajută la creșterea coeficientului de inteligență, îmbunatățește
memoria, limbajul, abilitățile matematice, încurajează gândirea critică, creativă și originală.
Limbile străine oferă copiilor beneficii cognitive, stimulând activitatea mintală, dezvoltă limbajul
și abilitățile de comunicare.
Activitățile artistice implică abilități motorii fine, favorizând dezvoltarea creativitații,
îmbunatățirea abilităților fizice, cognitive și emoționale.
Desenul și pictura sunt activități care ajută copilul să își exprime sentimentele, emoțiile și
senzațiile, stimulând comunicarea, creativitatea și încrederea în sine.
În concluzie, activitățile extrașcolare constituie un aport important în dezvoltarea personalității
copilului, doar dacă sunt facute în timpul liber și nu reprezintă o supraîncarcare a acestuia.

Webografie: www.artandhobby.ro, www.scoaladesah.ro

Respectul si recunostinta

Prof. Melnic Drăgoi Sînziana

22
 Ne naștem așa cum putem: unii mai devreme, alții la timp, iar unora ne face plăcere să fim
așteptați cu sufletul la gură. Avem o scânteie din Dumnezeu și un amestec de calități și defecte care, mai
târziu, ne vor defini personalitatea. Însă nicio persoană nu este completă fără calitățile (și defectele) pe
care le dobândim în timpul vieții. Pentru că suntem sătui de defecte, să vorbim despre două calități care,
odată învățate și educate, ne vor face cu siguranță mai buni: respectul și recunoștința.
Copiii trebuie învățați, în familie, încă de la vârste foarte mici ce este respectul. Acest lucru este
foarte important deoarece va ghida modul în care se vor comporta copiii, în primul rând cu ei însuși, iar
mai apoi cu cei din jur. Dacă vorbitul este un lucru pe care copilul îl învață singur, odată ce înaintează în
vârstă, cel mai simplu mod prin care putem învăța un copil ce este respectul, este exemplul. Copilul va
învăța foarte ușor ce este respectul, dacă îi arătăm
respect. Cum? Simplu: trebuie să fim pregătiți să îl
ascultăm mereu, să îi permitem să ne povestească O bună educație cere ca
impresiile lui de peste zi, cum s-a descurcat la grădiniță, educatorul să inspire elevului
cu cine s-a jucat, ce a învățat. Prin adresarea de întrebări, stimă și respect, și nu se poate
le arătăm copiilor că suntem interesați și dorim să aflăm
detalii. Astfel, copiii vor simți că pot comunica cu noi și
ajunge la aceasta prin
că noi le suntem aproape. Și formulele de politețe sunt nimicirea individualității
foarte importante în discuțiile purtate cu copiii preșcolari. elevilor și prin asuprirea stimei
De asemenea, copilul trebuie să vadă că îi respectăm și de sine.
pe cei din jurul nostru.
Învățând copiii să manifeste recunoștință de la Samuel Smiles
vârste fragede, când vor deveni adulți, vor putea culege
roadele benefice ale acesteia. Sursa:
http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?
A aprecia lucrurile bune și frumoase făcute
id=269611
pentru noi, și a mulțumi pentru acestea, a te bucura de
viață și de tot ceea ce îti oferă ea și oamenii din jurul
tau înseamna a fi recunoscător.
Deși a fi recunoscător pentru ceea ce ai, pare a fi
un lucru simplu, nu este, mai ales pentru copii,
deoarece recunoștința nu este un lucru cu care ne
naștem, ci pe care îl dobândim de-a lungul vieții. Și, ca
orice lucru ce trebuie învățat, acesta cere timp și
răbdare pentru a ne putea bucura de starea de bine pe
care ne-o poate da manifestarea recunoștinței. Însă,
atunci când recunoștința devine o obișnuință, rezultatele
nu vor întărzia să apară, deoarece, prin exprimarea
acesteia, copiii vor fi mai bucuroși și mai fericiți de
modul în care se desfășoara viața lor.
Având în vedre aceste lucruri, noi, cadrele
didactice de la Grădinița Step By Step cu Program
Prelungit Dumbrava Minunată Ploiești, ne dorim să
educăm copiii în spiritul recunoștinței, prin activitățile
pe care le desfășurăm în cadrul grădiniței noastre, deoarece acesta este un mod prin care copiii pot crește
fiind conștienți de aspectele pozitive și negative ale vieții, cultivându-și încrederea în viitor, empatia și
optimismul.

23
 Cu ocazia Sărbătorilor de iarna, preșcolarii, împreună cu
părinții și doamnele educatoare, au strâns bani pentru a cumpăra
hăinuțe, jucării și alimente, pe care le-au donat copiilor de la
Centrul de Plasament Filipești. Preșcolarii au pregătit cu foarte
multă grijă și atenție pachetele, deoarece au înțeles că astfel le vor
oferi o bucurie unor copii mai puțin norocoși. Unii dintre ei au
realizat chiar și felicitări, pentru copiii din centrul de plasament.
Tot în perioada Sărbătorilor de iarnă, preșcolarii și
doamnele educatoare au participat la Proiectul caritabil Un Zâmbet
de Sărbători, în cadrul căruia au fost oferite ghiozdane pline cu
rechizite unor copii de la Școala Gimnazială Andrei Mureșanu
Ploiesti.
Cu ocazia zilelor de 1 Martie și 8 Martie, preșcolarii,
împreună cu doamnele educatoare, au pregătit în grădiniță, o
expoziție cu vânzare de mărțișoare și felicitări pentru Ziua Mamei,
realizate de către copii. Scopul acestei expoziții a fost acela de a
strânge bani pentru familii nevoiașe. Copiii au fost încântați când au
văzut câți bani s-au strâns din vânzarea mărțișoarelor și felicitărilor
realizate de mânuțele lor.
Într-o lume tot mai nemulțumită și lipsită de repere și valori,
aici, la Grădinița Step By Step cu Program Prelungit Dumbrava
Minunată Ploiești încercăm să aplicăm toate metodele necesare
pentru a dezvolta copiilor o gândire corectă, un comportament
adecvat și o educație de calitate, astfel încât aceștia să devină
garanția pentru un viitor mai decent și mai bun.

Metoda predictiile în educarea limbajului

Recunostința este calea directă spre Dumnezeu si

îngeri. Dacă avem răbdare, oricât de mâniosi si
supărati ne simtim, putem găsi ceva pentru care să
fim recunoscători. Cu cât mai mult căutăm
recunostința, cu atât îngerii ne vor da mai multe
motive să fim recunoscători si fericiti în viată.

Terry Lynn Taylor

24
 Prof. Gheorghe Dana

Am pornit, în demersul meu, de la provocarea lansata de marele pedagog, J. Piaget, în viziunea

căruia drama pedagogiei constă în faptul că metodele cele mai bune sunt şi cele mai dificile. De
asemenea, am considerat un imperativ al momentului utilizarea diversificată a metodelor de predare-
învăţare-evaluare, adică alternarea metodelor tradiţionale cu cele moderne.
Am considerat ca fiind adaptabilă grupei la care lucrez metoda Predicţiile, pe care am utilizat-o
la activitatea de Educare a limbajului. De asemenea, am avut în vedere faptul că preşcolarul este subiect
activ al cunoaşterii, el fiind implicat activ şi interactiv în propria sa formare şi informare. În utilizarea
acestei metode, activitatea de predare a educatoarei se îmbină cu cea de învăţare a preşcolarilor, acestea
două sprijinindu-se şi completându-se reciproc. Am avut în vedere şi dezvoltarea capacităţilor de a opera
cu informaţiile dobândite, de a aplica noile cunoştinţe, de a-şi pune probleme şi a căuta soluţii.
Ceea ce m-a încurajat foarte mult în luarea deciziei de a aborda metoda Predicţiilor într-o
activitate de educarea limbajului este faptul că la grădiniţă se dezvoltă foarte mult limbajul, se amplifică
puterile imaginative şi creatoare ale copilului. De asemenea, am avut în vedere faptul că acum se
conturează caracterul voluntar al multora dintre procesele psihice (mă refer în special la memorare şi
imaginaţie) şi că pe măsură ce se lărgesc interesele, încep să se închege primele atitudini.
Recunosc că iniţiativa mea a fost temerară şi a necesitat un efort susţinut, în sensul că, cu toate
evoluţiile caracteristice vârstei preşcolare, copiii oscilează în a lua decizii şi a-şi exprima liber ideile,
însă am perseverat, pornind de la premisa că încă de la cea mai fragedă vârstă copiii trebuie deprinşi să-
şi exprime cu uşurinţă gândurile, dorinţele, să redea în mod inteligibil şi cursiv o poveste, o întâmplare
trăită sau imaginată.
M-am sprijinit, de asemenea, şi pe avantajele pe care le oferă metodele interactive. Am avut aici
în vedere parteneriatul cadru didactic-copil, încurajarea participării şi a iniţiativei copiilor, a creativităţii
acestora, stabilirea unui climat de încredere care generează luarea de decizii etc.
Metoda Predicţiile este o metodă care stimulează imaginaţia copiilor, asociaţiile de idei şi
originalitatea. Prin intermediul acesteia, se exersează capacitatea de a găsi o soluţie originală unei
situaţii posibile. Prin exersarea creării de povestiri se realizează trecerea de la o etapă de repetare
stereotipă la crearea mai multor variante inedite pe aceeaşi temă.
În debutul activităţii, educatoarea întocmeşte pe tablă tabelul predicţiilor, astfel:

Ce credeţi că se va De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat, de

întâmpla? fapt?

 Se citeşte sau se povesteşte primul fragment al unei povestiri;

 Educatoarea stabileşte cuvintele cheie reprezentative pentru fragmentul citit;
 În funcţie de acesta, copiii răspund la întrebarea din prima coloană;
 Se argumentează răspunsul, de către copii şi educatoarea completează a doua coloană;
 Citind un alt fragment al povestirii, copiii află ce s-a întâmplat, de fapt, iar educatoarea
notează, pe scurt, în coloana a treia a tabelului;
 Se continuă astfel, până la terminarea povestirii;
 În final, folosind notările din tabel, educatoarea, cu ajutorul copiilor, va reda povestirea cu
cele două variante: cea creată de copii, cum credeau ei că se vor înlănţui întâmplările şi cea
originală.

25
 După ce am întocmit tabelul cu cele trei coloane, am trecut la prezentarea poveştii. Trebuie să
precizez ca povestea a fost una creată de mine, pentru a nu fi recunoscută de către copii, care, după cum
ştim, cunosc o mulţime de poveşti şi, mai nou, o mulţime de variante ale acestora.
Povestea s-a numit Ieduţul Curios. Prima lectură a inclus şi intriga, astfel:
A fost odată un ieduţ tare curios din fire. Într-o zi, mama lui plecă în vizită la vecina sa, Capra-
cu-Trei-Iezi. Ieduţul cel Curios rămase singur acasă şi, curios cum era, începu să caute prin casă. Căută
el ce căută, până ce găsi o cutie, o cutie de aur, care lucea de-ţi lua ochii. Fu curios să vadă ce stă ascuns
în minunea din mâinile lui.
Cuvintele pe care copiii trebuia să le aibă în vedere în continuare erau: singur acasă, cutia
lucitoare. După acest moment, copiii au intervenit şi au prezentat varianta lor: Ieduţul Curios a deschis
cutia, iar din cutie a sărit un spiriduş care l-a invitat în Ţara Veseliei. Acolo şi-a facut o mulţime de
prieteni toţi veseli şi împreună au pornit într-o călătorie. Au mers ei ce au mers, până au ajuns în ograda
Caprei-cu-Trei-Iezi.
Apoi au fost solicitaţi să îşi motiveze punctul de vedere (o parte din desfaşurarea acţiunii). În
acest moment, copiii au întampinat dificultăţi, drept pentru care au fost sprijiniţi de către educatoare. S-a
trecut la prezentarea povestirii de către educatoare, cu varianta propusă de aceasta: În timpul acesta,
numai iaca ce îl aude pe Ieduţul Mofturos, vărul lui, strigând la poartă. Ca o gazdă bună ce era, Ieduţul
Curios îl pofti înăuntru şi se puseră pe joacă. S-au jucat ei ce s-au jucat, până ce li s-a făcut foame.
Cuvintele cheie pentru această a doua parte au fost: joacă, foame.
După acest fragment, copiii au fost din nou lasaţi să îşi incerce puterile şi să prezinte o variantă
pentru derularea poveştii: Ieduţul Mofturos a început să plângă şi să spună că el nu mănâncă decât
mâncare gătită de mama lui şi că trebuie să meargă acasă.
Copiii au prezentat motivaţia pentru alegerea facută şi apoi au ascultat varianta propusă de către
educatoare: după cum îi spune şi numele, Ieduţul Mofturos era tare nemulţumit şi de bucatele pregătite
acasă de mama şi bunica lui. Dar, dacă de data aceasta era în vizită, fu nevoit să accepte invitaţia la masă
a Ieduţului Curios. Aşa au mâncat împreună lapte cu mămăliguţă, cum nu mâncase el de când era.
Am evidenţiat ca fiind cuvinte cheie următoarele: a mânca, mofturos.
În acest moment al activităţii copiii au fost lasaţi să continue încă o dată povestea: după ce au
mâncat, ieduţii s-au culcat. Aşa fac toţi copiii după ce mănâncă, se culcă. Mama Ieduţului Curios i-a
găsit dormind în pat.
După această prezentare, copiii au argumentat alegerea făcută, după care au ascultat varianta
prezentată de mine: pe când era spre terminate îmbelşugata masă, numai ce strigă mama Ieduţului
Mofturos din curte. Cei doi ieşiră bucuroşi din casă. Când află că Mofturici a mâncat pe săturate
mămăligă cu lapte, nu-i venea să creadă. Îi mulţumi Ieduţului Curios care îl pofti pe vărul său şi altă dată
la masă. De atunci, mâncarea preferată a Ieduţului Mofturos a fost mămăliguţa cu lapte. Şi-am încălecat
pe-o şa şi v-am spus povestea-aşa! Şi-am încălecat pe-o căpşună şi v-am spus o mare şi gogonată
minciună!
La final, copiii au ascultat cele două poveşti şi au fost puşi în situaţia de a compara variantele,
precizând că ambele au fost drăguţe şi că le-au plăcut.
În desfaşurarea acestei metode, copiii trec de la postura de ascultător la aceea de povestitor, cu
sarcina de a continua firul naraţiunii începute de educatoare şi de a găsi o rezolvare corespunzătoare
situaţiilor ivite. Preşcolarii compun şi expun într-o manieră personală întâmplări, aspecte şi fapte legate
de viaţă, de preocupările şi cunoştinţele lor. În plus, copiii trebuie să argumenteze varianta propusă de ei,
în aceasta constând esenţa metodei Predicţiile, nu trebuie doar să-şi expună punctul de vedere, ci trebuie
să şi-l argumenteze, iar în final să compare variantele.

26