Universitatea Politehnica București

Electronica, Telecomunicații și Tehnologia informației.

Student:

ANGHEL ALEXANDRU-DAN

Grupa 412 B

ESEU

Despre modul în care ar trebui să fie motivați studenții să scrie o lucrare stiințifică
bună, documentată actuală care să devină lucrare de referință în domeniu.

Motivația este o caracteristică a oamenilor, o condiție internă determinant a unui anumit

comportament, ” măsura în care un efort persistent este dirijat pentru realizarea unui scop” (
G. Johns – 1998).

În psihologie, motivația este un concept umbrelă care include: trebuințele, motivele,

interesele, convingerile, idealurile și concepția despre lume și viată.

Clasificarea motivației în intrinsecă și extrinsecă face trimitere la sursa generatoare

a acesteia; astfel, dacă originea ei este în nevoile și trebuințele personale ale individului, dacă
este strâns legată de activitatea desfășurată de subiect, se numește motivație intrinsecă și are
ca specific satisfacerea ei prin indeplinirea acțiunii adecvate ei, adică omul e atras de această
acțiune. Când sursa generatoare a motivației se află în afara subiectului, deci nu izvorăște din
specificul activității desfășurate, se vorbește depre motivație extrinsecă. Motivația este pusă în
slujba obținerii unor performanțe inalte. Se pune problema dacă performanța este determinată
strict de motivație iar cercetările au arătat că pentru obținerea performanței este nevoie, pe
lângă motivație și de aptitudini, abilități, înțelegerea sarcinii.
 Pentru ca un student să scrie o lucrare științifică bună și care să devină o lucrare de
referință în domeniu, este nevoie de motivație, pusă în slujba obținerii unei performanțe
înalte. Eficiența activității depinde de intensitatea motivației și gradul de dificultate a sarcinii,
intre acestea fiin necesară o corespondență. Acest lucru presupune ca, în primul rând, tema
lucrării să aparțină domeniului de interes al studentului, să fie una din pasiunile lui, pentru că
activitatea desfășurată în acest caz ăi produce satisfacție și îi mobilizează energia pentru a
continua. Noutatea și utilitatea temei pot să fie elemente mobilizatoare, care, deasemenea îi
dau satisfacție și cresc nivelul de motivație. Alte condiții de reușită sunt capacitățile cognitive
ale studentului ( de a ințelege cu ușurință și însușire a informațiilor), capacitatea de a organiza
conținuturile și de a extrage concluziile, de multă atenție și răbdare și de voința de a trece
peste obstacole și a nu abandona.

Raportat la teoria lui Maslow, motivația studentlui este forța care rezultă din dorința
lui de a-și satisfacetrebuințele de stimă și statut, iar din perspectiva lui Clyton Alderfer este
vorba de nevoia de dezvoltare. După teoria lui McClelland, sursa motivației este nevoia de
realizare. McClelland sublinia că între nevoi şi comportament nu există o corespondenţă de
unu la unu, în determinarea comportamentului intervenind pe lângă necesităţi şi alte variabile,
precum valorile personale, abilităţile sau oportunităţile de acţiune. Deci vorbim de motivație
intrinsecă.

Scopul studentului de a realiza o lucrare foarte bună adduce în discuție și motivația

extrinsecă – așteptarea acestuia să fie apeciat, evidențiat, de I se publica lucrarea intr-o
publicație- ca semn de recunoaștere a valorii acesteia.

În acest demers al studentului, profesorii ar trebui să-l susțină prin îndrumarea

competentă atunci când acesta întămpină greutăți, prin sugestii bibliografice actualizate și o
atitudine pozitivă, de încurajare și susținere. A câștiga încrederea profesorului este o nouă
motivație pentru student, de a continua studiul său.

Teoria așteptărilor ( V. Vroom) este aplicabilă și la acest caz și anume, studentul

este motivat să lucreze pentru acea temă care este atractivă pentru el (Atractivitatea diferitelor
activităţi depinde de gradul în care ele conduc la consecinţe personale favorabile.” (Johns,
1998, p. 160).) și pe care are sentimentul că poate să o realizeze, și din această lucrarea să să
aibă beneficii și organizația din care face parte, respectiv facultatea, căreia îi va crește cota.

Este posibil și ca administrația facultății să ofere o recompensă individualizată fie

prin promovarea fără examen la masterat, fie o bursă de studiu la altă facultate renumită, fie o
recompensă materială sub forma unor obiecte utile si cu valoare afectivă. Astfel se recunoaște
faptul că există situaţii în care recompensele pot fi utilizate pentru a menţine sau a creşte
motivaţia intrinsecă.

Efectul pozitiv al recompenselor este obţinut când participanţii sunt apreciaţi

verbal pentru munca lor, când recompensele semnifică gradul de competenţă în acea
activitate sau când sunt oferite pentru îndeplinirea unor standarde ridicate de performanţă.
(Cameron și colab 2005)

Concluzii: pentru ca un student să scrie o lucrare științifică bună, documentată,

actuală, care să devină o lucrare de referință în domeniu, este necesară creșterea intensității
motivației intrinseci dar și a celei extrinseci pentru că stimulul motivational va duce la
realizarea unor progrese și la autodepășire.

Bibliografie:

1. Cursul de Sociologie organizațională -prof.Bruno Ștefan;

2. Manual de psihologie clasa X, Mielu Zlate.