COMUNICAREA PASIVA –AGRESIVĂ - ASERTIVĂ

Asertivitatea, agresivitatea şi pasivitatea reprezintă trei modalităţi calitativ diferite, de abordare a

relaţiilor interpersonale. Fiecare dintre acestea deţine un set corespunzător de comportamente verbale şi
nonverbale.

Aspecte verbale ale comportamentului asertiv, agresiv şi pasiv:

Comportament asertiv
Exprimările reflectă opţiunea de a lua în considerare dorinţele celorlalţi concomitent cu
încercarea de a-şi îndeplini propriile doleanţe. Poate implica un compromis.
Exprimă în mod direct dorinţe, expectanţe şi sentimente
E potrivit din punct de vedere social
Ex: Mihai şi George sunt colegi de bancă. Lui Mihai îi place mult matematica, dar George se plictiseşte la
ora de matematică şi îl tot înţeapă pe Mihai cu un creion.
Reacţie asertivă din partea lui Mihai:
„George pe mine mă interesează foarte mult această materie iar ceea ce faci tu îmi distrage
atenţia. Haide să fim amândoi atenţi iar dacă tu nu înţelegi pot eu să-ţi explic în pauză.”

Comportament agresiv
Exprimări care reflectă alegerea de a nu lua în considerare dorinţele celorlalţi concomitent
cu încercarea de a-ţi îndeplini propriile doleanţe. Nu implică un compromis.
Adesea nu implică exprimarea în mod direct a dorinţelor, expectanţelor şi sentimentelor
De cele mai multe ori, acest mod de exprimare este nepotrivit din punct de vedere social
Ex:
Reacţie agresivă din partea lui Mihai:
„Numai pentru că tu eşti prost şi nu înţelegi nu-i laşi nici pe alţii să fie atenţi.”

Comportament pasiv
Formularea mesajului care reflectă alegerea de a NU lua în considerare propriile dorinţe
concomitent cu acceptarea îndeplinirii dorinţelor celorlalţi.
Implică fie eşecul în exprimarea propriilor dorinţe, expectanţe şi sentimente, fie exprimarea indirectă a
dorinţelor, expectanţelor şi sentimentelor, care poate implica
minimalizarea importanţei acestora.
Ex:
Reacţie pasivă din partea lui Mihai:
Să nu-i spună nimic lui George şi să încerce să-l ignore şi să fie atent în pofida bruiajului

Comportament asertiv
Contact vizual Contact vizual direct, fără a fi însă prea insistent
Postură  Priveşte persoana
 Priveşte drept, în timp ce are o postură asimetrică; mâinile şi picioarele sunt
relaxate, ţinute în aceeaşi poziţie de fiecare parte
 Aplecat puţin spre interlocutor
Gestică Mişcări uşoare şi relaxate care accentuează expresiile verbale
Distanţă Menţine o distanţă potrivită faţă de interlocutor de circa 0, 5-1,5m
Latenţă a răspunsului Dă răspunsuri fără ezitare, de îndată ce vorbitorul termină de vorbit şi îşi
întrerupe interlocutorul doar pentru a termina interacţiunea
 Voce Fermă, volumul suficient de tare, fără a fi însă zgomotos, viteză normală
Comportament agresiv
Contact vizual Lipsit de expresivitate, îngust, rece, fixează interlocutorul
Postură Rigidă, tensionată, simetrică, picioarele depărtate
Aspecte nonverbale ale comportamentului asertiv, agresiv şi pasiv:

Comportamentul Comportamentul Comportamentul

pasiv asertiv agresiv

Caracteristici Nu îţi exprimi emoţiile,
nevoile, drepturile şi
opiniile. În schimb
exagerezi importanţa
emoţiilor, nevoilor,
drepturilor şi opiniilor
celorlalţi.
Emoţii Îţi reţii propriile emoţii
sau le exprimi într-o
manieră indirectă sau
inutilă.
Îţi exprimi emoţiile,
nevoile, drepturile şi
opiniile păstrând respect
pentru ale celorlalţi.
Eşti capabil să-ţi exprimi
emoţiile într-o manieră
directă, onestă şi
adecvată
Îţi exprimi emoţiile,
nevoile, drepturile şi
opiniile fără respect
pentru ale celorlalţi.
Îţi exprimi emoţiile într-
o manieră inadecvată
(cu furie şi ameninţări)

Nevoi Acorzi tot timpul atenţie Atunci când nevoile tale Nevoile tale sunt mai
nevoilor celorlalţi, pe nu sunt satisfăcute, te vei importante decât ale
care le consideri mai simţi neapreciat, respins altcuiva. Nevoile
importante. sau trist. celorlalţi sunt ignorate.

Consecinţe ale comportamentelor asertive, agresive şi pasive:

Asertiv Agresiv Pasiv

 Problema este discutată  Problema este atacată  Problema este evitată
 Drepturile tale sunt  Drepturile tale sunt  Drepturile tale sunt
susţinute susţinute fără a ţine cont ignorate
de drepturile celorlalţi
 Îţi alegi tu activitatea  Îţi alegi activitatea ta şi  Îi laşi pe ceilalţi să aleagă
pe a celorlalţi în locul tău
 Au încredere în ei  Ostili, blamează, acuză  Neîncredere
 Recunoşti şi drepturile  Drepturile tale sunt mai  Vezi drepturile celorlalţi
tale şi ale celorlalţi importante decât ale ca fiind cele mai
celorlalţi importante

Bariere in calea comunicarii

 Compararea

Face ascultarea mai dificilă pentru că se acordă o atenţie prea mare dorinţei de a vedea cine este mai
competent, mai sănătos emoţional, tu sau celălalt. Unele persoane sunt mai atente în a face comparaţii între
cine a suferit mai mult sau cine este mai îndreptăţit să-şi asume rolul de victimă, decât să fie atente la
ascultarea propriu-zisă.
• Citirea gândurilor
Un om care înţelege repede ceea ce i se comunică nu mai acordă prea multă atenţie la ceea ce se
discută. De altfel, nici nu are încredere în interlocutor şi încearcă să descopere ceea ce gândeşte sau simte
celălalt cu adevărat
 ”El / ea spune că vrea să meargă la teatru, dar sunt sigur că de fapt este obosit/ă şi vrea să se relaxeze.”
În acest model se acordă mai puţină atenţie cuvintelor şi mai multă gesturilor şi aluziilor subtile.
• Repetiția
Nu ai timp să asculţi atunci când repeţi în gând ceea ce urmează să spui. Atenţia este îndreptată asupra
pregătirii şi prelucrării următorului tău comentariu. Trebuie să pari interesat/ă, dar mintea ta este la o depărtare
de zeci de kilometri pentru că tu ai o poveste de spus sau o opinie de prezentat.
”Voi spune...şi apoi el / ea va spune...şi apoi eu voi spune.”

• Filtrarea
În acest caz, asculţi unele lucruri şi pe altele nu. Acorzi o atenţie sporită doar momentului în care
cineva este supărat, nefericit sau dacă te afli în pericol emoţional. Fiind sigur că nici unul din aceste lucruri nu
sunt conştiente în cadrul comunicării respective, îţi laşi mintea să selecţioneze informaţiile primite.
• Judecarea
Etichetele pot juca un rol important în procesul de ascultare. Judecarea pripită semnifică faptul că te-ai
oprit din ascultare. O regulă de bază a ascultării este ca judecata să se facă după ce ai înţeles conţinutul
mesajului.
• Visarea
Asculţi doar pe jumătate, iar ceea ce spune interlocutorul tău, la un moment dat, este asociat cu
chestiuni personale. Eşti predispus/ă la visare când eşti anxios/ă sau plictisit/ă. Toată lumea visează cu ochii
deschişi şi câteodată trebuie să faci eforturi serioase pentru a reveni la realitate. Iar dacă asta ţi se întâmplă cu
prea multe persoane, atunci denotă o lipsă de înţelegere din partea ta, o lipsă de consideraţie faţă de celălalt,
înseamnă că nu acorzi importanţă spuselor altora.
• Identificarea
În acest caz, tot ce ţi se spune este raportat la propria persoană. Tot ceea ce auzi îţi aduce aminte de
experienţele tale şi eşti atât de preocupat/ă de tine însuţi/însăţi, încât nu ai timp să-l auzi şi să-l cunoşti pe
interlocutor.
• Sfătuirea
Te situezi pe poziţia marelui rezolvator de probleme, gata oricând să ofere sugestii. Nu trebuie să auzi
decât câteva propoziţii pentru a începe să dai sfatul ”potrivit”. Oricum, în timp ce tu îţi pregăteşti sugestiile şi
încerci să-l convingi pe interlocutor ”măcar să încerce”, e posibil să pierzi ce e mai important pentru că nu-i
asculţi sentimentele. Cu toate sfaturile tale, interlocutorul se va simţi singur pentru că nu te-ai limitat doar la a
fi acolo pentru el, ci ai oferit modele rezolutive.
• Contrazicerea
Acest blocaj se referă la discuţiile în contradictoriu cu ceilalţi. Interlocutorul nu se va simţi deloc
ascultat pentru că în timp ce el vorbeşte tu te concentrezi în special pe găsirea de puncte de discuţie asupra
cărora să te contrazici cu el. O formă a acestui blocaj este folosirea unor remarci sarcastice pentru a desfiinţa
punctul de vedere al celuilalt. O formă este neîncrederea. Ea apare de regulă la persoanele care nu
suportăvcomplimentele. (N-am făcut nimic deosebit. Drăguț din partea ta că spui asta dar nu am reușit mare
lucru.”)
• A avea dreptate
Mergi până în pânzele albe (întorci lucrurile pe toate părţile, ataci, găseşti scuze, acuzi, reaminteşti
greşeli din trecut) pentru a evita acceptarea faptului că ai gresit. Nu poţi suporta să fii criticat, corectat şi nu
poţi accepta alt punct de vedere. Convingerile tale sunt de neclintit. Și totuşi, dacă nu-ţi vei recunoaşte
greşelile, vei continua să le faci.
• A schimba vorba
 Acest blocaj presupune schimbarea rapidă a subiectului aflat în discuţie şi apare atunci când te
plictiseşti sau nu te simţi confortabil într-o conversaţie. Alt mod de producere a acestui blocaj este
ridiculizarea subiectului. Răspunzi mereu cu o glumă pentru a evita disconfortul sau anxietatea ce apar într-o
discuţie serioasă.

Modalități ineficiente de comunicare

COMUNICARE INEFICIENTĂ DESCRIEREA MODALITĂȚII EXEMPLE

CRITICA Evaluarea negativă a celeilalte Eşti singurul vinovat pentru
persoane, a atitudinilor sau a dezastrul în care te afli
acţiunilor sale
ETICHETAREA Folosirea etichetelor în Ești exact ca toți ceilalți. Ești un
caracterizarea unei persoane insensibil
LAUDA EVALUATIVĂ A evalua în termeni generali o altă Întotdeauna ai fost o fată
persoană, acţiunile sau atitudinile bună.Nu-i aşa că mă vei ajuta la
ei examen?
OFERIREA DE SFATURI A oferi soluţii la problemele Asta-i foarte ușor de rezolvat. În
celeilalte persoane primul rând...
FOLOSIREA EXCESIVĂ A Întrebările închise sunt de cele Regreți cele întâmplate?
ÎNTREBĂRILOR mai multe ori bariere în
comunicare
A DA ORDINE A ordona unei alte persoane să Fă-ți tema imediat!
facă ceea ce vrei tu să facă.
MORALIZAREA A spune unei alte persoane ce ar Ar trebui să...
trebui să facă
ABATEREA Distragerea de la interesele Nu te mai gândi la ce s-a
celeilalte persoane întâmplat. Să vorbim despre ceva
mai plăcut
ARGUMENTAREA LOGICĂ Încercarea de a convinge prin Dacă nu ai fi cumpărat X, ai fi
IMPUSĂ argumentare logică sau prin putut merge anul acesta la mare
dovezi logice, fără a ține cont de
factorii emoționali implicați