Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Don Quijote este un hidago sarac din La Mancha, om cu mintea ratacita din pricina
lecturilor insistente profilate pe un singur tip de carti: romanele cavaleresti; intre
care Amadis de Gaula ocupa un loc de cinste.Astfel sub influenta de lecture,Don
Quijote porneste la drum ca un adevarat cavaler,incalecand pe Rosinanta,o
martoaga,alegandu-si niste arme din carton si consacrandu-si faptele alesei inimii
sale,Dulcineea din Toboso,de fapt o simpla taranca nu prea frumoasa.
Unor pastori care il adapostesc le tine niste discursuri despre varsta de aur a
omenirii,cand “miscarile iubitoare ale sufletului se aratau cu naivitate,fara ca
cineva sa caute a le pune intr-o lumina mai buna,prin ocolul mestesugit al
cuvintelor.Nu exista inselaciune miciuna si rautate,care sa se amestece cu inima
deschisa si cu buna credinta”.
De la pastori afla Don Quijote de povestea lui Grisostomo,care isi daduse viata
pentru a obtine iubirea frumoasei pastorate Marcela.Dupa ce pleaca de la
pastori,cei doi sunt atacati de pazitorii unor iepe,din pricina Rosinantei,care fusse
atrasa de nechezatul acestora.O turm de oi capata in ochii celor doi aspectul unei
armate de dusmani,si o ataca.Ciobanii ii bat din nou.Elibereaza un convoi de
condamnati in lanturi,convins ca a reparat o nedreptate.
Dupa o luna ,el inca nu este vindecatde nebunie si incearca sa-l convinga pe
Sancho sa porneasca din nou spre El Dorado.Palatul Dulcineei nu se vede nicaieri
si cand,spre al consola Sancho ii arata lui Don Quijote o taranca oarecare,acesta
considera ca ceva necurat s-a intamplat si ca sub chipul had al aceleia se afla
gingasa doamna sufletului sau.Dupa un duel cu bacalaureatul Sanson Carrosco,un
compatriot,invingatorul Quijote ataca un transport de lei care obositi,nu
reactioneaza.Don Quijote “cavalerul tristei figure”se va autointitula de acum
“cavalerul leilor”.
Dupa o multime de alte peripetii,Quijote se intoarce in casa sasi cade intr-un somn
greu.Cand se trezeste este vindecat de nebunie,intelege tot ceea ce facuse inainte si
simte ca i se apropie sfarsitul.Sancho Panza il plange,pentru pentru ca-I placuse
jocul nebunesc al stapanului sau,desi de nmulte ori el fusese cel care increase sa-i
arate absurditatea si inutilitatea tuturor actelor sale,in care,de altfel,se va complace
el insusi.Don Quijote moare cu mintea vindecata complet,ca prin minune.
Tocmai pentru ca acest apare in momentul perimarii unui nou model si al afirmarii
altuia,eroul lui Cervantes este unul cu o personalitate duala,fisurata,un erou tragic
care lupta “nebuneste” sa pastreze inca in fiinta vechea lume.in cele din urma
planul realitatii si cel al fictiunii se afla pe acelasi nivel si se intrepatrund:realitatea
se literaturizeaza iar lumea reala isi pierde din calitatile ei immediate,eroul –de tip
modern,de altfel-suferind o atractie irezistibila,victimizanta spre un model.