Student :

AN II

METODA STANDARD- COST

INTRODUCERE

Metoda standard-cost îsi are începuturile în 1901, in S.U.A., sub denumirea de “sistemul costurilor
antecalculate” (Estimated Cost System). Fundamentul costului standard american a fost pus de
inginerii ce se ocupau de organizarea stiintifica a productiei si a muncii, F.M.Taylor, F.B.Gilbert,
S.E.Thompson C.G.Barth ,H.Emerson,etc,Taylor fiind considerat de unii autori ca principal autor al
metodei standard. Spre deosebire de metodele de calculatie folosite pana atunci,care calculau costul
dupa terminarea procesului de fabricatie, metoda costurilor standard promoveaza pentru prima data
ideea calcularii cu anticipatie a costurilor de productie unitare. Initial metoda s-a caracterizat printr-o
calculatie rigida a costului antecalculat (planificat) unde abaterile costurilor efective fata de cele
standard afectau direct rezultatele financiare, netinand seama de gradul de incarcare a locului
generator de costuri(folosirea capacitatii de productie), varianta cunoscuta sub denumirea de
“Calculatie rigida a costurilor standard”. Ulterior, aceasta forma s-a imbunatatit, utilizandu-se costuri
variabile ca marime in functie de gradul de incarcare a locului respectiv de costuri, ceea ce permitea
adancirea controlului costurilor, fiind prezentata in anul 1918 de catre G.Charter Harrison, care a
experimentat-o in mai multe intreprinderi incepand cu anul 1911, ea fiind cunoscuta in literatura
americana sub denumirea de (Standard Cost Accounting). Metoda s-a extins si in Germania ,Anglia,
Franta ,etc. Metoda standard cost - concept si elemente Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii
contabilitatii -”metoda costurilor standard sau normate consta in determinarea cu anticipatie fata de
punerea in fabricatie a produselor atat a cheltuielilor directe, cat si a celor indirecte(grupate in
cheltuieli fixe si variabile),cuprinse in costul de productie sub forma unor antecalculatii.Abaterile de
la costurile standard se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. Prin adaugarea sau scaderea
lor, dupa caz, la costurile standard, se determina costurile efective ale productiei obtinute”.Rezulta ca
abaterile nu afecteaza rezultatul financiar ca in conceptual initial Obiectivul metodei standard-cost il
constituie alertarea responsabilitatilor cand se produce o anomalie,ceea ce presupune compararea
costurilor prestabilite cu cele efective si stabilirea abaterilor, permitand astfel evaluarea
performantelor interne ale agentilor economici intr-operioada data. 4 Costul standard si calculatia
standard -definitie si continut Calculatia standard a aparut din nevoia efectuarii controlului
costurilor,deoarece costul istoric calculat prin metode traditionale nu ofera informatiile necesare
compararii performantelor actuale,chiar daca sunt precedate de o antecalculatie. Calculatia standard
poate fi considerata un sistem important de control din mai multe considerente: este de neconceput
realizarea unei activitati fara a cunoaste costul cu care se va opera si raportul in care se afla costul
real fata de costul prestabilit; elimina risipa si foloseste eficient capacitatea de productie prin
elaborarea de standarde pentru cheltuieli si pentru performantele productiei; ofera un surplus de
informatie; elimina influentele legate de fluctuatia diferitelor structuri de cheltuieli si care implica
rate de absorbtie corelate,deoarece calculatia standard este definita ca un cost normal pentru o
productie eficienta normala. Calculatia standard reprezinta procesul de pregatire a costului
standard, aplicarea acestuia pentru masurarea abaterilor si analiza cauzelor aparitiei lor in vederea
mentinerii eficientei maxime. Potrivit prof. J.Batty, calculatia standard reprezinta un sistem care
arata in detaliu cat va costa fiecare produs obtinut si vandut in conditii de eficienta.De asemenea
implica si organizarea procedurilor de stabilire,analiza si raportare a abaterilor pentru justficarea
deciziilor de corectie si pentru prevenirea unor evenimente neplacute cu efect asupra eficientei.
Costul standard este un cost predeterminat cu caracter normativ care permite evaluarea
performantelor intreprinderii pentru o anumita perioada, cost determinat pe baza unei analize de
detaliu a procesului de productie si a factorilor materiali si umani care intervin,fiind de fapt o analiza
tehnica si economica. Eric L.Kohler defineste costul standard ca fiind un nivel prestabilit a ceea ce
costul actual va fi in conditiile proiectate, servind ca un cost de control si ca o masura a
performantelor eficientei intreprinderii. Din definirea costului standard rezulta doua elemente a)
Natura performantelor. Legat de natura performantelor exista doua conceptii: Prima in care
performanta unui responsabil masoara aptitudinea de a atinge un obiectiv fix (standard) stabilit
rezonabil sau un obiectiv fixat, caz in care se determina astfel: 5 cost real –cost standard A doua, prin
care se apreciaza efortul ce trebuie realizat: Pentru a se apropia de un obiectiv, caz in care
performanta se determina astfel: (cost real la inceputul perioadei - cost real la sfarsitul perioadei) x
100/cost standard pentru a-si justifica actiunile tinand cont de contextul real(favorabil sa
nefavorabil), caz in care performanta se masoara comparand abaterea de cost cu abaterea de
activitate in % ,astfel: abaterea de cost = (cost real –cost standard) x 100/cost standard abaterea de
activitate =(activitate reala–activitate standard) x 100/activitate standard b) Natura costurilor
standard. Costurile standard sunt evaluate pentru o perioada viitoare, pe baza eficientei sistemului
de productie-desfacere si a ipotezelor privind conditiile pietei, intrarile si iesirile firmei.In functie de
modul de calcul, costurile standard sunt grupate astfel: Cost istoric sau costul perioadei anterioare
sau actualizat; Cost standard bazat pe tarif concurential; Cost standard determinat pe baza utilizarii
optime a factorilor de productie; Cost standard normal se calculeaza in functie de previziunile privind
conditiile normale de productie si desfacere; Cantitati standard valorizate la pretul
momentului(actual) Metoda de calculatie a costurilor standard Metoda de calculatie a costurilor
standard cuprinde urmatoarele lucrari: Calcularea costurilor standard pe produs Elaborarea
calculatiilor standard pe produs are loc inainte de inceperea fabricatiei si se face pe feluri de
cheltuieli,operatii,repere si pe produse.Calculul costurilor standard se fundamenteaza pe
“standardele” stabilite in acest scop.Standardele reprezinta marimi sau valori stabilite in mod
stiintific pe baza unor metode moderne de inregistrare,urmarire si analiza a evenimentelor din
perioadele anterioare. Etapele elaborarii sunt: Stabilirea centrelor de cost Exercitarea controlului
asupra unei entitati implica divizarea acesteia in componente (sectii, compartimente,etc.),asimilate
unor responsabilitati functionale cum ar fi: productia administratia,desfacerea, impartite la randul
lor in centre de cost capabile sa localizeze 6 responsabilitatile asupra abaterilor. Un centru de cost
poate fi definit ca o structura operativasau functionala pentru care se calculeaza un cost in scopul
controlului acestuia. Tipuri de standarde Standardele se clasifica dupa mai multe criterii,astfel: Dupa
modul de exprimare, avem: standarde fizice(cantitative)-exprima cantitatile de materiale sau timpul
necesar fabricarii reperului ,semifabricatului,produsului respectiv; standarde valorice(financiare)
sunt expresia baneasca a standardelor fizice. In functie de perioada de valabilitate si al scopului in
care urmeaza a fi folosite, standardele se impart in: standarde curente,legate de conditiile concrete
ale perioadei la care se refera. Ele se actualizeaza ori de cate ori apar modificari fata de conditiile
initiale; standarde de baza,stabilite pe o perioada mai mare de timp (5-10ani); ele sunt standarde de
perspectiva si pot fi fizice si valorice. In functie de scopul urmarit si conditiile avute in vedere la
stabilirea lor,avem: Standarde ideale calculate in conditii ideale de desfasurare a procesului de
productie; Standarde normale calculate in conditii normale de desfasurare a procesului de
productie ,pornind de la situatia din perioada precedenta; Standarde reale-sunt considerate ca
marimi posibil de realizat. In functie de principalele articole de calculatie ,standardele se clasifica
astfel: Standarde de materiale; Standarde de manopera; Standarde de regie Determinarea
standardelor pe elemente de cost Stabilirea standardelor trebuie sa fie rezultatul muncii comune a
mai multor responsabili, cum ar fi: managerul cu productia,inginerul sef, managerul cu
aprovizionarea si desfacerea,cu personalul,managerul contabilitatii costurilor,etc. Reusita aplicarii
metodei standard-cost, depinde de calculatia corecta a standardelor pe elemente de cost, rolul
contabilitatii fiind indiscutabil in elaborarea standardelor pe structurile de cost impuse de calculul
corect. Asfel,standardele prea mari neputand fi atinse vor fi folosite ca scuza in justificarea
performantelor prea mici si nici nu vor putea fi folosite in 7 evaluarea stocurilor,in relatia cost-
pret,pentru control sau in decizii de investire a capitalului.Strandardele prea mici nu incita la efort
deoarece sunt usor de atins. Pentru a fi operationale si fiabile este necesara reviziurea periodica a
standardelor in functie de schimbarile de preturi si tarife, modificarile aduse produselor fabricate
modificarea conditiilor de lucru, experienta in lansarea produselor si experimentarea metodei,etc.
Lucrarile de elaborare a standardelor de costuri pe nomenclatura articolelor de calculatie se incheie
cu intocmirea ”Fiselor de cost standard pe produs”. Calculul costurilor standard cu materiale directe
Stabilirea standardelor pentru materiale directe impune determinarea cantitatilor standard de
materiale necesare productiei si dimensionarea de pret pe unitatea de material.La determinarea
cantitatilor necesare se va tine cont de caracterul productiei,de masa sau de serie mica sau
individuala. Costurile standard de materiale se calculeaza pentru fiecare fel de material inmultind
cantitatea standard de materiale(Qs) din documentatia tehnica a fiecarui produs, tinandu-se seama
de pierderile tehnologice si de eventualele materiale recuperabile din prelucrare ,cu pretul standard
(Ps) de aprovizionare,astfel: Consumurile standard se stabilesc in functie de:cantitatea
necesara,calitatea materialelor utilizate, tipul, dimensiunea si posibilitatile de prelucrare a acestora.
Pretul standard considerat previzional, se poate stabili prin: varianta trendului cu luarea in
considerarea evolutiei viitoare a posibilitatilor de prelucrare a materialelor; varianta preturilor medii
calculate pe o perioada de 5-10 ani (in conditii de stabilitate a preturilor); varianta pretului unei
perioade precedente luate in considerare. In perioada de inflatie,pretul previzionat trebuie corectat
cu un indice previzional de crestere a preturilor,evolutia preturilor fiind greu de estimat.Pentru a
obtine costul standard al materiei prime, la pretul previzionat de aprovizionare se adauga cota
standard a costurilor sectorului de aprovizionare ,rezultate de bugetul de aprovizionare. Calculul
costurilor standard cu manopera directa.

Costurile standard de manopera directa se stabilesc in functie de timpul standard necesar

executarii diferitelor operatii ale produsului (Ts) si de tarifele standard (pe ora) pe operatii (ts):
Timpul standard de fabricatie (Ts) se stabileste in functie de procesele tehnologice standard
(masurare ,cronometrare,etc.). Tariful orar de salarizare standard (ts) se stabileste in functie de
calificarea personalului angajat ,conditiile de munca,salariile platite intr-o perioada de timp,legislatia
muncii,etc. Prin ponderarea costului standard de materiale si manopera pe unitatea de produs, cu
cantitatea de produse planificate rezulta costurile standard directe. Calculul costurilor de regie
standard Costurile de regie standard includ cheltuielile simplu indirecte si cheltuielile dublu
indirecte.Determinarea cheltuielilor indirecte,ridica probleme deosebite,ca urmare a structurii lor
neomogene,a varietatii lor,a caracterului complex pe care il au,fiind generate de activitatea privind
asigurarea si mentinerea in stare de functionare a capacitatii de productie a intreprinderii.Acestea
sunt legate de crearea conditiilor tehnice,tehnologice si organizatorice necesare executarii intregii
productii. Cheltuielile indirecte se pot determina pe grupe si feluri de cheltuieli, prin doua procedee:
Procedeul global presupune stabilirea costurilor de regie global pe cele doua categorii(costuri
indirecte de productie si generale de administratie si distributie) in functie de cheltuielile medii din
mai multe perioade de gestiune(5-10 ani) sau a celor din anul precedent si corectarea acestor medii
cu cresterea procentuala a volumului productiei. Procedeul global, cunoscut si ca metoda globala
presupune parcurgerea urmatoarelor etape: stabilirea ponderii procentuale pe care productia
standard o detine in productia medie ,utilizand formula: unde: p% - ponderea productiei standard in
productia medie; Qs - productia standard; Q - productia medie. stabilirea unei cheltuieli
corelate ,astfel: unde: - Chc- cheltuiala corelata;

cheltuieli medii. stabilirea cheltuielilor standard prin formula: unde: - cheltuieli standard; - cheltuieli
corelate; - factor de stimulare. Procedeul analitice denumit si al standardelor individuale, presupune
stabilirea costurilor indirecte pe fiecare loc generator (atelier, sectie, administratie, intreprinderi) si
in cadrul acestora pe feluri de costuri. Sintetizarea lucrarilor de elaborare a standardelor pentru
costurile indirecte se face cu ajutorul bugetelor de costuri care pot fi fixe sau flexibile.Utilizarea lor a
contribuit la aparitia in evolutia ei a doua variante ale metodei standard: calculatia rigida a costului
standard care stabilea costuri standard pe feluri de costuri,pe zone si pe purtatori de costuri pentru
un anumit nivel de activitate productiva si calculatia fixa a costului standard care separa costurile
indirecte in fixe si variabile in functie de gradul de incarcare a zonei respective de cheltuieli.Asfel
bugetul flexibil de costuri devine un important instrument al conducerii,atat pentru controlul si
analiza modului de desfasurare a activitatii ,cat si pentru cunoasterea cauzelor abaterilor. Pentru
stabilirea costurilor variabile prin procedeul analitic se vor parcurge cele trei etape de la procedeul
global ,iar pentru stabilirea costurilor fixe se vor parcurge etapele urmatoarele: stabilirea unei
cheltuieli variabile(Chvu)unitare conform procedeului punctelor extreme: stabilirea cheltuielilor
variabile aferente unui volum al productiei(ChVQT): unde: Chvu - cheltuieli variabile unitare; QT -
volumul productiei. stabilirea cheltuielilor fixe(Chfixe),astfel: unde: ChTA - cheltuieli totale aferente;
ChVQT - cheltuieli variabile aferente. stabilirea cheltuielilor corelate(Chc): 10 stabilirea cheltuielilor
variabile standard (Chvs),prin formula: stabilirea cheltuielilor fixe standard (Chss): Stabilirea si
calculul abaterilor de la costurile standard Una din functiile de baza ale managementului este
controlul prin care se asigura ca performantele previzionate si obiectivele fixe corespund planului.
Aparitia abaterilor este consecinta unei multitudini de cauze, problema managementului fiind de a
identifica reponsabilii. Intrucat costul standard constituie un etalon de masura si comparare a
cheltuielilor efective este necesara compararea cheltuielilor efective cu cele standard in vederea
stabilirii si analizei abaterilor pe feluri de abateri,pe produse,pe locuri si pe cauze,in scopul luarii
masurilor de inlaturare a abaterilor si incadrarii in costurile standard sau al corectarii standardelor in
perioada viitoare.Abaterile negative reprezinta depasiri de costuri standard ,iar cele pozitive
reprezinta economii. Clasificarea abaterilor: A. prin compararea compararea cheltuielilor efective cu
cele standard, putem clasifica abaterile, astfel: favorabile ,cand costul efectiv este mai mic decat
costul standard,sau profitul efectiv este mai mare decat profitul standard,fiind un semn al eficientei;
nefavorabile, cand costul efectiv este mai mare decat costul standard,sau profitul efectiv este mai
mic decat profitul standard,fiind un indicator al ineficientei organizatiei. B. in functie de
responsabilitati,abaterile pot fi: controlabile ,imputabile unor responsabili (ex. aprovizionarii, in cazul
materialelor necorespunzatoare calitativ,departamentului tehnic pentru standardele cantitative
incorecte ,etc); necontrolabile, generate de factori externi (ex.cresterea pretului materialelor).
Abaterile de la costurile standard se urmaresc pe cele trei grupe mari de
costuri :materiale ,manopera si costuri indirecte. Abaterile de la costurile standard de materiale A.
Abaterea de cantitate este partea abaterii de cost datorata diferentei dintre 11 cantitatea efectiva si
cantitatea standard aferenta productiei realizate: unde: PS – pret de aprovizionare unitar standard;
QE – cantiatea efectiva; QS – cantitatea standard. Cauzele posibile ale abaterilor de cantitate pot fi:
pierderi nejustificate; verificare calitativa defectuoasa; specificatii gresite; depozitare
necorespunzatoare; standarde incorecte; intretinerea necorespunzatoare a utilajelor. B. Abaterea de
pret este acea parte a abaterilor de cost,datorata diferentei dintre pretul efectiv si standard
calculata la cantitatea efectiva: unde: QE – cantitatea efectiva de materiale intrate in depozit; PE –
pret efectiv de aprovizionare; PS – pret standard de aprovizionare Cauzele posibile ale abaterilor de
pret pot fi: modificarea pretului pietei; modificari in sistemul taxelor nedeductibile; schimbarea
calitatii si implicit a pretului fara a fi corespunzatoare standardelor; cumparari neeficiente; pierderea
discountului; cumparari rapide in scopul satisfacerii unei comenzi. C. Abaterea de mix sau compozitie
este o parte a abaterii de cantitate datorata schimbarii in structura reala a materialelor fata de
structura standard.Acest gen de abatere apare in industriile in care materiile prime utilizate la
fabricarea produselor intra in prelucrare intr-o anumita mixtura.Este cazul industriei
chimice,textile,cauciuc,constructii etc. Abaterea de mix poate sa apara datorita: lipsei de pe piata a
unor materiale necesare compozitiei cerute si inlocuirii cu altele, necontrolabile;

neachizitionarii unui material specific compozitiei cerute,ceea ce duce la modificarea

compozitiei,controlabila. C1 – mix efectiv egal mix standard(cantitativ).Abaterea in acest caz se
suprapune abaterii de cantitate si se calculeaza cu formula: Daca pe parcursul perioadei apar
modificari in structura cantitatilor standard din mix, abaterea se calculeaza: unde: QSrM - cantitatea
standard revizuita. C2 – mix efectiv diferit de mixul standard(cantitativ).In acest caz abaterea se
calculeaza astfel: unde: CSME -Cost standard mix efectiv; Qet – cantitatea totala mix efectiv; Qst -
cantitatea totala mix standard sau revizuit; CSMS- cost standard al mixul standard sau revizuit. D.
Abaterea de pierdere reprezinta acea parte a abaterii de cantitate generata de diferenta dintre
pierderea efectiva si cea standard si masoara partea anormala sau economiile de materiale.Acest
gen de abateri se calculeaza in cazul unor productii pe faze pentru care sunt prevazute pierderi
normale. Formulele de calcul a abaterii de pierdere sunt:

unde: Ps –pret standard; PrE – pierderea efectiva; PrS - pierderea standard; sau : unde: PrrS -
pierderea standard revizuita. In acest caz,valabil cand mixul efectiv difera de mixul standard,pretul
standard se va determina conform relatiei: unde: QN – cantitatea neta de produse obtinute.

Abaterile de la costurile standard pentru manopera Calculele pentru aceste tipuri de abateri sunt
similare cu cele ale materialelor, inlocuindu-se cantitatile cu orele (timpul) si preturile cu tarifele de
retribuire. Abaterile de manopera se clasifica astfel: A. Abaterea de cost poate fi definita ca diferenta
dintre costul efectiv (actual) al manoperei si costul standard al manoperei aferente productiei efectiv
obtinute.Relatia de calcul este: Unde: CEM - cost efectiv manopera CSM - cost standard manopera.
B. Abaterea de timp este partea din abaterea de cost datorata diferentei dintre timpul efectiv lucrat
si timpul standard aferent productiei obtinute.Relatia de calcul este: unde : TE - timpul efectiv lucrat;
TS - timpul standard; ts - tarif de salarizare. Cauzele posibile ale abaterilor de timp, pot fi: conditii
improprii de munca; personalul angajat nu corespunde calificarii cerute; calitatea defectuoasa a
materialelor; stabilirea incorecta a standardelor; intretinerea necorespunzatoare a utilajelor. C.
Abaterea din variatia tarifului de retribuire reprezinta partea din abaterea de cost datorata
diferentei dintre tariful standard si tariful actual si se calculeaza astfel: unde : tE - tariful de salarizare
orar efectiv ; tS - tariful de salarizare orar standard; TE - timpul efectiv lucrat; Abaterile de tarif pot fi
determinate de: - cresterea generala a salariilor; - angajarea personalului de categorii
diferite,datorita lipsei de oferta pe piata muncii;

- utilizare de personal insuficient calificat;

- plati suplimentare mai mari decat cele prevazute datorita unor comenzi urgente D. Abaterea de
inactivitate este partea din abaterea de cost datorata pierderilor anormale de timp de
lucru.Evidentierea distincta a abaterii de inactivitate este ceruta de nevoia cunoasterii cauzelor
anormale care afecteaza productia si efectul lor asupra acestora.Cauzele anormale pot fi:caderea de
tensiune,defectarea utilajelor,lipsa materialelor,etc. Relatia de calcul este: sau unde: Pra – pierderea
anormala; tS – tariful standard; Hpl – ore platite; HE – ore efectiv lucrate. Abaterile de la costurile de
regie standard Bugetele intocmite pe centre de responsabilitate ce delimiteaza costurile in fixe si
variabile servesc pe de o parte pentru calcularea costului standard,iar,pe de alta parte, la
compararea costurilor efective cu cele previzionate. Caracterul complex al costurilor indirecte si
dependenta lor de o serie de factori necesita o metodologie specifica pentru calcularea abaterilor.
Abaterea de cheltuieli indirecte apare ca urmare a diferentei dintre cheltuieli indirecte efectiv
absorbite de productie si cele standard.Relatia de calcul ese urmatoarea: unde: IE - cheltuieli
indirecte efective; IS - cheltuieli indirecte standard. Deoarece cheltuielile indirecte se urmaresc pe
cele doua categorii, fixe si variabile ,analiza abaterilor se va face distinct pe fiecare structura in parte.
Motivatia este data de regasirea cheltuielilor indirecte in bugete.Pe de alta parte,in conditiile
costului marginal, numai cheltuielile variabile sunt absorbite de costul produselor, costurile fixe fiind
supuse controlului bugetar. I. Abaterea de cheltuieli indirecte variabile reprezinta diferenta dintre
cheltuielile indirecte variabile efective si cele standard aferente productiei realizate. Abaterea de
cheltuieli indirecte variabile se divide in: a) Abaterea de cheltuieli reprezinta diferenta dintre
cheltuielile efective si cele absorbite de cost: unde: IVR - cheltuielile indirecte variabile efective; HE -
ore efective; RAISV – rata de absorbtie standard a cheltuielilor variabile. b) Abaterea de eficienta
decurge din diferenta dintre cheltuielile absorbite si cele atribuite costului: unde: HS - ore standard.
Cheltuielile variabile efective sunt cele inregistrate de contabilitate, cheltuielile variabile absorbite
sunt calculate pe baza ratei de absorbtie standard, aplicata la orele efective,iar cheltuielile variabile
atribuite se determina pe baza bugetului (ore standard x RAIS. II. Abaterea de cheltuieli indirecte fixe
Tipurile de abateri calculate sunt: a) Abaterea totala este parte din abaterea de cheltuieli indirecte
determinata de diferenta dintre cheltuielile indirecte fixe efective si cele standard atribuite
productiei realizate: unde: IFR - cheltuielile indirecte fixe efective; HE - ore efective; RAISF – rata de
absorbtie standard a cheltuielilor fixe(in numar de ore). b) Abaterea de cheltuieli sau de buget este
parte din abaterea totala de cheltuieli indirecte fixe generata de diferenta dintre cheltuielile efective
si cele din buget si se calculeaza astfel: unde: HS - ore standard conform bugetului initial; Cauzele
posibile ale abaterilor de cheltuieli,pot fi: cresterea generala a preturilor; schimbarea normelor de
productie; control si supraveghere ineficiente; c) Abaterea de volum este o parte a abaterii totale
generata de diferentadintre cheltuielile fixe din bugetul initial si cheltuielile fixe din bugetul flexibil
pentru productia realizata: Cauzele posibile ale abaterilor de volum: lipsa energiei electrice;
schimbari in programul de lucru; lipsa comenzilor; eficienta scazuta a utilajelor. Abaterea de volum
se poate divide in: C1) Abaterea de capacitate este consecinta supra sau subutilizarii masinilor si
utilajelor si este datorata inactivitatii,defectarii utilajelor,lipsei materialelor, absenteismului caderii
de tensiune, etc: H*E =qE x hS unde: H*E - ore efective calculate la un consum standard pe unitate
produsa; qE - numar de unitati produse efective; hS - consumul specific standard de ore pentru o
unitate produsa. d) C2) Abaterea de eficienta este parte din abaterea de volum generata de
diferenta dintre eficienta actuala si cea provizionata. sau unde: qE - numar de unitati produse
efective; qS - numar de unitati produse bugetate. RAISF – rata de absorbtie standard a cheltuielilor
fixe(in numar de unitati). Analiza si raportarea abaterilor de la costurile standard Efectuarea analizei
abaterilor este mult usurata datorita tehnicii de inregistrare folosita de aceasta metoda care permite
analiza sistematica la diferite intervale de timp,si chiar zilnic,a activitatii desfasurate de entitatea
economica. Analiza abaterilor permite: aducerea la zi a bazei de date, stabilirea responsabilitatilor
pentru fiecare abatere in parte,integrarea factorilor relevanti in evaluarea performantelor
intreprinderii, innoirea standardelor in scopul alcatuirii bugetului si luarii deciziilor. 17 Pentru a servi
ca baza decizionala, raportarea abaterilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: identificarea
corecta a abaterilor pe factori de influenta; stabilirea cu claritate a responsabilitatilor pentru fiecare
persoana angajata in scopul identificarii celor raspunzatori de abaterile nefavorabile; deoarece
abaterile se grupeaza in controlabile si necontrolabile,reportingul abaterilor se va orienta spre cele
controlabile in scopul identificarii la timp a responsabilitatilor si actionarii rapide prin masurile de
corectie impuse de fiecare caz in parte; raportarea abaterilor catre conducerea de varf poate
cuprinde si detalieri in cazul abaterilor furnizate de nivelurile inferioare,pe cauze si persoane
responsabile; de regula raportarea in acest caz se face la nivel general prin intermediul situatiei
controlului standard care reprezinta o situatie de conciliere a profitului standard cu cel efectiv.
Constatarile facute pe parcursul analizei se inscriu in ”Raportul abaterilor” intocmit dupa terminarea
analizei,cu indicarea persoanei raspunzatoare de consumul de materii
prime,materiale ,manopera,etc. Raportul abaterilor este intocmit pe baza urmatoarelor principii: -
principiul exceptiilor,specific metodei standard ,care presupune o informare selectiva numai asupra
aspectelor care implica luarea unor decizii urgente; - principiul urmaririi permanente si complete a
abaterilor,atat in evidenta operativa cat si in contabilitate,pana in momentul trecerii lor pe seama
rezultatelor obtinute; - principiul informarii operative ,adica managerii sa primeasca informatia in
timp util si sa ia decizii la intervale scurte de timp; - principiul selectarii si dirijarii rationale a
informatiilor privind abaterile,in functie deraspunderea pe care o poarta ficare compartiment al
unitatii.

Organizarea contabilitatii, în conditiile costului standard Urmarirea costurilor de productie prin

contabilitate,in cazul metodei standard-cost, se poate organiza potrivit uneia din urmatoarele
variante: I. Metoda standard-cost partial La baza acestei variante sta principiul urmaririi separate a
fiecarui element de cost: materiale,manopera ,cheltuieli de regie,analitice ale contului “Productie”.
Inregistrarea cheltuielilor efective si a costurilor standard se face pe fise separate. Contul
“Productie” va cuprinde in debit costurile efective, iar in credit costurile standard ale productiei
obtinute.Daca la finele perioadei exista productie neterminata ,aceasta se evalueaza la costul
standard si se inregistreaza in contul “Productie” astfel: in creditul contului,la finele perioadei si in
debitul contului,la inceputul perioadei urmatoare.Soldul contului la finele perioadei daca nu exista
productie neterminata,va reflecta abaterea de la costul standard: Sold debitor reprezinta abatere
nefavorabila(ce>cs); Sold creditor reprezinta abatere favorabila(ce