PLANIFICARE

CALENDARISTICĂ
Clasa: a IV-a B
2023-2024

Profesor pentru învățământ primar:

IRIMIA MIOARA
1
2
PRIMAR

3
4
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASELE a III-a – a IV-a
pentru învăţământul în limba română
ANEXA 1. la Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3371 / 12.03.2013

ARIA CURRICULARĂ/ disciplina CLASA

a III-a a IV-a
LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Limba şi literatura română 5 5
Limba modernă engleză 2 2
MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII
Matematică 4 4
Ştiinţe ale naturii 1 1
OM ŞI SOCIETATE
Educaţie civică 1 1
Istorie - 1
Geografie - 1
Religie* 1 1
ARTE
Muzică şi mişcare 1 1
EDUCAŢIE FIZICĂ , SPORT ŞI SĂNĂTATE
Educaţie fizică 2 2
Joc şi mişcare 1 1
TEHNOLOGII
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 1
CONSILIERE ŞI ORIENTARE - -
NUMĂR TOTAL DE ORE ÎN TRUNCHIUL COMUN 20 21
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII( discipline opţionale) 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 21 22

5
 MANUALE ŞCOLARE:

Disciplina Manual Locul

Editura Autori
Anul
1 Limba şi literatura Limba şi literatura Ed. Intuitext București, 2021 Mirela Mihăescu, Ștefan
Pacearcă, Anița Dulman,
română română Crenguța Alexe, Otilia
Brebenel
2 Limba engleză Limba engleză
3 Matematică Matematică Ed. Intuitext București, 2021 Mirela Mihăescu, Ștefan
Pacearcă, Anița Dulman,
Crenguța Alexe, Otilia
Brebenel
4 Istorie Istorie Ed. artKlett București, 2022 Cleopatra Mihăilescu . Tudora
Pițilă
5 Geografie Geografie Ed. Aramis București, 2021 Cleopatra Mihăilescu . Tudora
Pițilă
6 Ştiinţe ale naturii Ştiinţe ale naturii Ed. Intuitext București, 2021 Mirela Mihăescu, Ștefan
Pacearcă, Anița Dulman,
Crenguța Alexe, Otilia
Brebenel
7 Educaţie civică Educaţie civică Ed. Aramis București,2021 Alina Perțea

8 Muzică și mișcare Muzică și mișcare Ed. CD Press București, 2021 Lăcrămioara Ana Pauliuc
Costin Diaconescu

9 Religie Religie

10 Arte vizuale și abilități Arte vizuale și abilități Booklet București,2021 Roșeț Gheorghe
Roșeț Emilia
practice practice

6
 SCHEMA ORARĂ
ANUL ŞCOLAR: 2023– 2024
CLASA a IV-a B
Nr. ARIA CURRICULARĂ / DISCIPLINA Nr. ore conform Nr. de ore alocate
plan- cadru
I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 7 7
Limba și literatura română 5 5
Limba engleză 2 2
II. OM ŞI SOCIETATE 1 1
Istorie 1 1
Geografie 1 1
Educație civică 1 1
Religie 1 1
III. MATEMATICĂ ŞI ȘTIINȚE ALE NATURII 5 5
Matematică 4 4
Științe ale naturii 1 1
IV. ARTE 1 1
Muzică şi mişcare 1 1
V. TEHNOLOGII 1 1
Arte vizuale şi abilităţi practice 1 1
VI. EDUCAŢIE FIZICĂ ȘI SPORT 3 3
Educaţie fizică și sport 2 2
Joc și mișcare 1 1
VII. CONSILIERE ŞI ORIENTARE 1 1
Dezvoltare personală - -
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1
Opțional ,, Matematica pentru toți” 1 1
Nr. total de ore de trunchi comun 21 21
Total nr.ore la clasă 22

7
LUNI MARTI MIERCUR JOI VINERI
I
8
 1.Limba și 1. Limba și 1. Limba și 1. Matematica 1. Matematica
literatura literatura literatura
română română română
2. Limba și 2. Limba și 2.Limba engleză 2.Științe ale 2.Arte vizuale și
literatura literatura naturii abilități practice
română română
3.Matematica 3. Matematica 3. Educație fizică 3.Educație 3. Limba
și sport civică engleză

4.Istorie 4.Geografie 4.Religie 4.Joc și mișcare 4.Opțional ,,Mat

ematica pentru
toți”
5.Educație fizică 5.Muzică și 5.Pregătire
și sport mișcare suplimentară

9
 Programa ș colară: Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Competenţe generale și specifice urmărite la toate disciplinele

în anul școlar 2023-2024

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
10
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil
- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate
- oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje animate / fragmente de desene animate
- audierea unor dialoguri amuzante/ interesante şi identificarea persoanelor care comunică (numărul şi statutul lor, vârsta, preocupările)

1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil
- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate
- oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje animate / fragmente de desene animate
- audierea unor dialoguri amuzante/ interesante şi identificarea persoanelor care comunică (numărul şi statutul lor, vârsta, preocupările)

1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora

- observarea dezacordului sau a altor abateri

1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile

- concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate
- vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii
- audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora
- notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat

1.5 Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de perturbările de canal
- jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje bruiate, trunchiate, articulate defectuos
- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită angajarea verbală a tuturor membrilor

2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un set de repere
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se
deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.)
- realizarea unui portret al personajului folosind diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi
comentarea acestei descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un coleg
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului; aprecierea interpretării după criterii convenite

2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin

- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”)
- inventarea unui alt final la o poveste
11
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste
- relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată
- exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)

2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei activităţi derulate în şcoală sau extraşcolar
- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată (de exemplu, serbarea de Crăciun, vizita la muzeu, personajul ..., vizionarea filmului 3D) cu
juriu dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini care corespund momentelor unei întâmplări - discutarea unor criterii pentru aprecierea
prezentării unor proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată (de exemplu, serbarea de Crăciun, vizita la muzeu, personajul ..., vizionarea filmului 3D) cu
juriu dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini care corespund momentelor unei întâmplări
2.4. Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor
- minidezbateri/ controversa creativă
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
- organizarea unui eveniment în şcoală/ comunitate
- promovarea unei idei/ a unor produse
- participarea la campanii de susţinere/ de atragere a atenţiei asupra unei probleme
- exprimarea propriilor opinii în legătură cu un fapt cunoscut, o întâmplare trăită, un eveniment public etc.
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din
text
- punerea în funcţiune a unei jucării/ a unui aparat simplu pe baza instrucţiunilor de folosire
3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele citite
- realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica relaţia dintre text (literar sau de informare) şi experienţele proprii
- exerciţii de reformulare a unui mesaj, din perspectiva diferiţilor receptori/ emiţători
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la mesajul citit
- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului
- realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii
12
- rezolvarea unor controverse
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor
- transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
- observarea dezacordului şi a altor abateri
3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
- proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (de exemplu, excursii, concursuri, serbări)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite
4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu
etc.)
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc.
- completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe o carte poştală, precum şi în format digital
4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
- expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală)
- proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor animale de companie fără stăpân”
- prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru copii
- scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut (unui prieten prin corespondenţă la primul mesaj, de exemplu )
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen animat / a unei activităţi/ a unei întâmplări imaginate/trăite
- relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, de ce a făcut...?
- realizarea unui jurnal de lectură care să conţină elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite şi/ sau desene care să ilustreze ceea ce îşi
imaginează
- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele scrise (individual/ în perechi/ în grup)
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare de idei, selectare de idei, construirea firului narativ, revenire asupra textului)
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte informative şi funcţionale
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de profesori sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente din şcoală; concurs de afişe

Conţinuturi
13
Funcţii ale limbii (acte de vorbire
- descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte)
- relatarea unei întâmplări imaginate
- oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii sau extraşcolar
- formularea de solicitări formale şi informale
- prezentarea (unor rezultate/ proiecte)
- iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal
Textul
-textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte
- text literar narativ; text descriptiv de tip portret; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, tabele, diagramă Venn sau orice alt tip de organizator grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/
traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – mesaj text şi email
Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite
- intuirea persoanei, a timpului
- intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-predicat

MATEMATICĂ

Competenţe generale

1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat

2. Utilizarea numerelor în calcule
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1.1. Explicarea unor modele / regularităţi, pentru crearea de raţionamente proprii

- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice
- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat
- identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii
- utilizarea calculatorului pentru realizarea unor modele repetitive, respectând condiţii date
1.2. Generarea unor modele repetitive / regularităţi
- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date

14
- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie
numerică)
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
- scrierea cu cifre / litere a unor numere din intervalul 0 – 1 000 000
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 000
- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un număr
- compunerea şi descompunerea numerelor din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi unităţi
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... dar mai
mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât 1 000 000, care îndeplinesc condiţii date
- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane
- transcrierea cu cifre romane a unor numere scrise cu cifre arabe
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea cu cifre romane a unor numerale ordinale)
- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, supraunitare şi a celor echiunitare, în situații familiare sau în reprezentări
- determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la experienţa cotidiană
- scrierea unor fracţii pornind de la situații familiare
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, pornind de la experienţe familiare elevilor
- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții
practice
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea numerelor cu virgulă şi a procentelor)
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai
mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii familiare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte sau de la reprezentări grafice
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai
mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri, distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)
15
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din viața cotidiană sau reprezentări grafice
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracţionare
- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste
ordin
-jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 000 000
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri
numerice şi proprietăţile operaţiilor
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de numere etc.)
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple
familiare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre şi de împărţiri la numere de o cifră
sau două cifre
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 000
- efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel mult trei cifre
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră
- utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale înmulţirii
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai mulţi factori
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul 0 - 1 000 000
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, fără efectuarea acestuia (de exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x30=600)
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor (numai paranteze rotunde şi
pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului
invers
3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse reprezentări
- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular)
- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte spaţiale din perspective diferite
- identificarea obiectelor folosind simbolurile dintr-o reprezentare
- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o reprezentare de tip reţea)
16
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice, cu respectarea unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să fie un
cilindru, iar în stânga cubului, să fie un con)
- vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi (de exemplu, de a localiza şcoala în comunitate, de a vizualiza cel mai scurt traseu între două
locuri)
- reprezentarea, sub forma unor desene sau planuri, a unor trasee reale sau imaginare; joc de rol
- utilizarea unei reprezentări simple pentru orientare în spaţiu, în condiţii familiare
3.2. Explorarea caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice identificate în diferite contexte
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- recunoaşterea în situaţii familiare/în reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)
- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf
- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm
- completarea desenului unei figuri geometrice după o axă de simetrie
- compararea volumelor unor corpuri geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură cubul cu latura de 1 cm
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări
- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii
- transformarea rezultatelor unor măsurători, folosind operațiilor cunoscute
- compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a banilor
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu referire la unităţile de măsură studiate
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări, folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu latura 1 cm)
- compararea capacităţilor (volumelor) unor vase în situaţii practice/experimentale
4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, folosind transformări
- ordonarea unor evenimente istorice sau personale în funcţie de succesiunea derulării lor în timp şi completarea unei axe a timpului
- identificarea unei date sau calcularea unui interval temporal folosind un calendar (de exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă care cade într-
o zi de 13; calcularea numărului de zile dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.)
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente
diverse
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
- folosirea fracţiilor în contexte familiare
17
- aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode
- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a unor simboluri matematice în situaţii cotidiene (de exemplu, utilizarea procentelor)
- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiu
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin
adăugarea unei întrebări etc.
- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii
5.2. Organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică
- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri geometrice/ corpuri geometrice după mai multe criterii date
- interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, prin stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin extragerea unor informaţii
semnificative etc.
- gruparea corpurilor dintr-un mediu după diferite criterii şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă, grafic sau tabel
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite scale (de exemplu după intensitate, frecvenţă, dimensiuni, preferinţe etc.)
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod
egal, de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen sau cu o expresie numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme

Conţinuturi

Numerele naturale cuprinse între 0 - 1 000 000

- formare, citire, scriere, comparare, ordonare, rotunjire
- scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X, L, C, D, M
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, fără trecere și cu trecere peste ordin
- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării
18
- număr necunoscut: aflare prin diverse metode (metoda mersului invers, metoda balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000
- înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000
- înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre
- proprietăţile înmulţirii
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000
- împărţirea unui număr cu 10,100, 1000
- împărţirea numerelor mai mici de 1 000 000 la un număr de cel mult două cifre (cu rest zero sau diferit de zero)
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde şi pătrate
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers
Fracţii cu numitorul mai mic sau egal cu 10 sau cu numitorul egal cu 100
- diviziuni ale unui întreg: sutime; reprezentări prin desene
- fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
- scrierea procentuală (numai pentru 25%, 50%, 75%)
Localizarea unor obiecte
- terminologie specifică: paralel, perpendicular
- coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
- hărţi
Figuri geometrice
- drepte perpendiculare, paralele
- unghiuri drepte, ascuţite, obtuze
- poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi
- cerc
Axa de simetrie
Perimetrul
Aria unei suprafeţe (prin reprezentări, estimând cu ajutorul unei reţele de pătrate cu latura de 1 cm)
Corpuri geometrice
- cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con (identificare, desfăşurare, construcţie folosind tipare sau diverse materiale)
- volumul cubului şi paralelipipedului (folosind cubul cu latura 1 cm)
Unităţi de măsură pentru lungime
- unităţi de măsură: metrul, cu multiplii şi submultiplii
- transformări pentru lungime în limita operaţiilor cunoscute
- instrumente de măsură: rigla, metrul de tâmplărie, metrul de croitorie, ruleta
- operaţii cu unităţile de măsură pentru lungime
19
Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor
- unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi submultiplii
- transformări pentru volum în limita operaţiilor cunoscute
- operaţii cu unităţile de măsură pentru volumul lichidelor
Unităţi de măsură pentru masă
- unităţi de măsură: kilogramul, multiplii şi submultiplii (inclusiv tona şi chintalul)
- transformările unităţilor de măsură în limita operaţiilor cunoscute
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă
Unităţi de măsură pentru timp
- calculul unor intervale temporale, transformări din unităţi mai mari în unităţi mai mici de timp
- instrumente de măsură: ceasul, cronometrul
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul (monede şi bancnote în uz)
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară
Organizarea şi reprezentarea datelor
- date din tabele: analiza datelor, interpretare
- grafice cu bare şi liniare: construire, extragerea unor informaţii şi prelucrarea lor

ȘTIINȚE ALE NATURII

Competențe generale

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi despre mediul înconjurător

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese
- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive
reprezentând diverse medii de viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor
lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei
elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor de viață la unele organisme)
20
- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale
oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)
- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea
unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene
optice)
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și procese
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale
unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent
electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un
organism; ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului
electric, după transparență)
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în gospodărie, în construcții)
2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător
- construirea punctului de plecare al investigației proprii/ identificarea unei probleme, prin formularea unor întrebări (de exemplu: „Ce se
ascunde în sămânța unei plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea unor semințe puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10 semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
- asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi pot utiliza semințe ale unor plante diferite)
- realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele investigației proprii (de exemplu: se vor produce/ nu se vor produce transformări ale
semințelor, din semințe vor apărea direct plante mature/ care vor trece prin diferite stadii)
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător
- colectarea de date utile investigației proprii din surse variate (de exemplu: din cărți, filme, internet, experiențe simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea semințelor pe vată menținută umedă în vase ținute la căldură și lumină)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului investigat (de exemplu: observarea îmbibării cu apă a semințelor, a crăpării tegumentului, a
apariției noii plante)
- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului investigat (de exemplu: măsurarea ritmului de creștere al noilor plante, numărarea
semințelor care au încolțit și care nu au încolțit)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre fenomene și procese din mediul înconjurător (de exemplu: descrierea
periodică a modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la încolțit și la noile plante formate)
21
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației proprii, utilizând tabele, diagrame, formule
simple
- organizarea datelor obținute din investigații în tabele, grafice, diagrame (de exemplu: realizarea de tabele cu modificările observate la semințe
în fiecare zi, grafice cu ritmul de creștere zilnică a fiecărei plante, diagrame cu procentul semințelor care au încolțit)
- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene și procese din natură (de exemplu: notarea schematică a principalelor etape observate din
viața unei plante „sămânță→încolțire→ plantulă (plantă imatură) →plantă→sămânță”)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu: desenarea, fotografierea diferitelor
etape ale încolțirii semințelor)
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu: după câte zile au apărut părțile componente ale noii plante, ce s-a
întâmplat cu părțile vechi ale seminței)
- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame (de exemplu: părțile componente ale plantei apar pe rând, ritmul de creștere al plantulei
este mare, numai o parte din semințe încolțesc)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de exemplu: compararea estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că
semințele se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
- formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se dezvoltă o nouă plantă, care trece apoi prin diferite etape de viață)
2.5. Prezentarea concluziilor investigației proprii
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă
- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul unor mijloace diverse (de exemplu: fotografii, desene, afișe, colaje, pliante, broșuri,
machete, articole în reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor efectuate în cadrul unor activități tematice organizate la nivelul clasei sau al școlii (de
exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Și eu sunt inventator”)
3.1. Identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de
exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a unor etichete ale produselor alimentare (de exemplu: termenul de
garanție al unui aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus interpretând modele de piramide alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților
sportive)
3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
- exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un copil nu oprește apa la robinet când
periază dinții, nu stinge lumina când părăsește camera)
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse probleme din mediul apropiat (de exemplu: îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier
prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de către unele plante)
22
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei, realizarea și îngrijirea unui acvariu/
terariu, îngrijirea animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități casnice în modalități care să protejeze mediul (de exemplu: colectarea selectivă a
deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau periș colar după utilizarea acestuia de către
copii)

Conținuturi

Cicluri de viață în lumea vie

- Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
- Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al animalelor
Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure, râu, mare, deșert)
- Relații de hrănire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple)
Omul - menținerea stării de sănătate
- Dietă echilibrată, mișcare
Pământul în Sistemul Solar
- Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
- Soarele - sursă de căldură și lumină. Ciclul zi - noapte, anotimpuri. Modificările vremii
- Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor
Mărturii ale vieții din trecut. Fosilele
Influența omului asupra mediului de viață
- Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv). Protejarea mediului
Corpuri - proprietăți
- Plutirea corpurilor în apă
- Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de dizolvare
- Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
Energie - surse și efecte
- Transferul de căldură între obiecte. Materiale conductoare și izolatoare de căldură
Curent electric. Lumină
- Circuite electrice simple
- Surse de lumină. Fenomene comune care implică lumina (umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea corpurilor)
23
EDUCAȚIE CIVICĂ

Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.1. Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana
- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care
locuiește acesta, ale spațiului european
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua
Națională a României”, „Ziua Europei”)
1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite comunități (locală, națională, europeană)
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii Europene
1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni
- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme
morale
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule,
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților)
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate
vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de
mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de
exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi,
fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
24
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)
2.3. Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
- exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor comportamente prosociale/antisociale
- finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare,
toleranță
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de comportamente
conflictuale, agresive
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă …?”)
și de autoevaluare a comportamentului propriu (răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
2.4. Identificarea drepturilor universale ale copilului
- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în
cazuri date
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de respectare/încălcare a drepturilor copilului
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea drepturilor copiilor
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații,
realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)
3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă,
școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de
Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au
nevoi speciale
3.2. Participarea la activități care promovează drepturile universale ale copilului
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al copiilor
*3.3. Participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse în
patrimoniul mondial UNESCO)

25
Conținuturi
Locuri de apartenență
Apartenența locală
- Localitatea și domiciliul
- Tradiții locale

Apartenența națională
- Țara natală și, după caz, țara în care locuim
- Însemnele țării: drapelul, imnul, stema, ziua națională
- Dragostea față de țară
Apartenența europeană
- România, membră a Uniunii Europene
- Însemnele Uniunii Europene: drapelul european, imnul european, Ziua Europei
Raporturile noastre cu ceilalți oameni. Valori, norme și comportamente moral-civice
Valori morale
- bine/rău
- altruism/egoism
- cinste/necinste
- respect/lipsă de respect
- responsabilitate/lipsă de responsabilitate
- solidaritate/lipsă de solidaritate
Norme morale
- exemplificări ale normelor morale
- rolul normelor morale
Comportamente moral-civice
- viața morală cotidiană: comportamentul în familie; comportamentul în școală; comportamentul în grupul de prieteni; comportamentul în locuri
publice
- comportamente prosociale (ajutorare, cooperare, competiție, toleranță, sprijin, voluntariat) și antisociale (conflictuale, agresive)
- schimbarea comportamentelor
Drepturile universale ale copilului

26
JOC ȘI MIȘCARE

Competențe generale

1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.1. Utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții variate

- parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli și în aer liber
- participarea la ștafete și jocuri de mișcare integrate în activitățile ludice școlare și posibil a fi utilizate în activitățile extrașcolare
1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de întrecere între echipe
- acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de obiecte, cu forme și dimensiuni diferite, sub formă de întrecere, între echipe, cu efective
variate
1.3. Valorificarea deprinderilor motrice de bază în condițiile unor proiecte cu caracter integrat
- acționarea în jocuri de mișcare pentru consolidarea achizițiilor dobândite în cadrul celorlalte discipline de studiu
- practicarea jocurilor de mișcare în programul proiectelor de grup desfășurate extracurricular (serbări tematice, expediții, tabere etc.)
2.1. Asumarea responsabilității în îndeplinirea rolurilor individuale repartizate în cadrul grupului, în activitățile de joc și mișcare
- îndeplinirea adecvată a rolurilor de conducere/subordonare în cadrul activităților de joc și mișcare
- participarea la repartizarea rolurilor în cadrul grupurilor
- participarea la constituirea echipelor
2.2. Organizarea și adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile ludice școlare și extrașcolare
- organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate)
- organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile
- adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități extracurriculare
- acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub formă de întrecere

Conținuturi
Jocuri de mișcare cuprinzând variantele de mers cu schimbări de direcție
(Exemple de jocuri: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare:
- în zig-zag
27
- cu ocolire de obstacole
- cu trecere peste obstacole
- cu transport, punere și culegere de obiecte
(Exemple de jocuri: Naveta spațială, Vizitiul și doi cai, Figurile geometrice, Calculatoarele)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare, în lungime, înălțime și
adâncime; cu coardă
(Exemple de jocuri: Șotronul, Elasticul, Cercurile zburătoare)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere:
- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener
- aruncare împinsă cu două mâini de la piept
- prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite
- prindere cu două mâini a mingii transmise de un partener
(Exemple de jocuri: Suveica încrucișată, Mingea la căpitan, Între două focuri, Vânătorii și rațele)
Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative):
- tracțiune-împingere
- cățărare-coborâre
- tracțiune
- escaladare
(Exemple de jocuri: Lupta cocoșilor, Transportul rănitului, Remorcarea, Ancorăm corabia la mal)
Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate
(Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Nu te lăsa frate - variantă)
Jocuri pentru coordonare oculo-motorie:
- coordonare ochi – mână
- coordonare ochi – picior
- coordonare generală
(Exemple de jocuri: Țintașii iscusiți, Vânătorii și rațele, Între două focuri)
Mesaje de tip asertiv în jocurile de mișcare
(De exemplu, ascultarea opiniilor celorlalți; exprimarea deschisă a aprobării sau dezaprobării rezultatelor întrecerile, în jocurile de mișcare)
Modalități de comunicare verbală și nonverbală elev – elev, în echipă, în întreceri
(De exemplu, încurajarea, sprijinirea, stimularea, semnalarea)
Atribuțiile rolurilor în jocurile de mișcare
(De exemplu, de subordonare, de conducere, de executant)
Drepturile și obligațiile participanților la jocurile de mișcare
(De exemplu, participant în condiții egale la joc, respectarea regulilor și a celorlalți participanți)
Responsabilitățile rolurilor de organizare a jocurilor
(De exemplu, delimitarea spațiilor de joc, amplasarea materialelor didactice, constituirea echipelor, tragerile de sorți)
28
(Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Păsărelele intră-n cuib, Năvodul, Coșulețul cu două toarte)
Jocuri de mișcare cu conținuturi complexe pentru dezvoltarea capacității generale de efort
(Exemple de jocuri: Ancorăm corabia la mal, Vânătorii și rațele, Între două focuri)
Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții
Echipamente pentru jocuri de mișcare desfășurate în activitățile extracurriculare
Jocuri de mișcare desfășurate între echipe stabile
(Exemple de jocuri: Ancorăm corabia la mal, Naveta spațială, Calculatoarele, Infanteriștii)
Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între școli; centre locale de
inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)
Activități turistice

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

Competenţe generale

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe
de natură muzicală şi de mişcare corporală/scenică
- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte
dinamice şi timbrale
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi)
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet)
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate
1.2. Corelarea înălţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia muzicală
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă
succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime,
optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise

29
 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi
doi paşi mici)
1.3. Sesizarea în cadrul cântecelor, a unor elemente de formă (repetiţie/ schimbare, alternanţă strofă/refren)
- exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente de mişcare cu diferenţieri expresive
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
2.2. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi pauzelor pentru însuşirea unor cântece
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens)

3.2. Diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în exprimarea prin dans

- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau în grup
- dansuri libere, de societate, moderne
- jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective

3.3. Improvizarea unor melodii, asociate cu mişcări corporale

- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
30
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau
create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii

Conţinuturi

Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual

Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu colegii şi/sau acompaniamentul
Percuţie corporală diversă
Utilizarea de jucării muzicale, instrumente muzicale simple până la nivel de ansamblu orchestral
Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau de copii (jucării, percuţie corporală, instrumente muzicale)
Melodia - diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de notaţie
portativ, cheie sol, note de la sol (octava mică) la sol2
*alteraţii (diez, bemol, becar)
Legătura dintre text şi melodie - strofa/refrenul
Semnul de repetiţie
Ritmul
valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime) şi pauze (de pătrime şi optime), măsurile de 2, 3 şi 4 timpi
Timbrul
sunete din mediul înconjurător, diferenţierea tipurilor de voce umană (copil, femeie, bărbat), a anumitor instrumente muzicale
Dinamica (nuanţe)
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri, genuri clasice/de divertisment
Elemente de formă
strofă/refren, repetiţie/schimbare
Dansuri populare
Dansuri de societate şi moderne
mişcări de tactare a măsurii
mişcări sugerate de ritm, melodie, expresivitate
mişcări libere
Sugestii pentru repertoriul de cântece, dansuri şi audiţii

Repertoriu de cântece
Drag mi-e jocul românesc
Omul de zăpadă
31
Pe baltă
Mierla
Cântec de toamnă – Nicolae Lungu
Cântecul tobei – Gherase Dendrino
Căluşeii – Grigore Teodosiu
Porumbiţa – George Breazul
Cocoşul – Mihai Botez
Licuriciul – Ştefan Andronic
Zidarul – Nicolae Lungu
Florile dalbe – după Titel Popovici
Pârâiaş, pârâiaş – Dimitrie Cuclin
Voi i-aţi ascultat vreodată? – Gheorghe Dumitrescu
De ziua mamei – Gheorghe Dăncuş
Colinde de Crăciun şi An Nou
Cântece, elemente de ritual de Sfintele Paşti

Dansuri
Dansuri populare specifice zonei şi perioadei anului
Hora lentă, Hora rapidă, Sârba, Alunelu’, Brâul
Valsuri, menuete
Dansuri moderne – pop, hip-hop etc., de societate – vals, samba

Audiţii
Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 41, „Jupiter”, Concertul pentru pian şi orchestră în La major, nr. 23, KV 488, Ludwig van Beethoven -
Simfonia a V-a, partea I, Nikolai Rimski-Korsakov – Zborul cărăbuşului, Camille Saint-Saens – Carnavalul animalelor, Frederick Chopin –
preludii, Grigoraş Dinicu – Hora staccato, Johannes Brahms – Dansuri ungare, Johann Strauss – Valsuri, Polka pizzicato
Vizionare filme animate muzicale – Disney „Fantasia”
Vizionare balete (Piotr Ilici Ceaikovski – Frumoasa din pădurea adormită, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci)

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE

Competențe generale

1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate
32
Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.1. Exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj vizual
- participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte comune - tehnici și mijloace de expresie
diferite)
- observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza identificării unor similitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele
naturale; formularea de răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o
descriem?”
- asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de exemplu, a istoriei
caselor/construcțiilor reprezentative)
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul Satului etc.
- vizionarea de filme având ca temă ambientul construit
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj plastic, în compoziții în mediul înconjurător și în imagini
- participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în mediul înconjurător
- exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin linii: verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul
compoziției/lucrării)
- identificarea unor elemente decorative în creații populare diverse
2.1. Valorificarea unor materiale și tehnici adecvate, pentru exprimarea clară a unui mesaj intenționat
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate
anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport
ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.
- diversificarea, în compoziții bidimensionale, a tehnicilor de lucru pe diferite suprafețe (de exemplu, hârtie, țesături, ceramică etc.)
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al limbajului plastic
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute
- obținerea efectului sugestiv intenționat prin dominantă cromatică (zi însorită-zi ploioasă)
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice
2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfășurării unor activități dominant manuale, creative și ludice
- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite
- realizarea unor jucării din diferite materiale/ deșeuri (de exemplu, robot, marionete etc.)

33
- exerciții-joc de schițare prin colaj: orașul /satul /strada (de exemplu, observă clădirile, formele și detaliile lor, mărimea semnelor și a
reclamelor, posibilitatea de a comunica cu oamenii și ce te atrage la acestea)
- realizarea de desene cu aspecte ale mediului văzut din unghiuri diferite (de exemplu, un obiect văzut de sus/ jos, lateral stânga/dreapta, fa ță/
spate)
- realizarea de machete (medii de viață, forme de relief, comunitatea locală etc.)
- realizarea de scenarii și derularea lor prin schițare sau fotografiere
- realizarea unui decor scenografic (machetă) intenționat
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice
- imaginarea și figurarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare (de exemplu, un palat dintr-o poveste)
- imaginarea și figurarea unui spațiu (de exemplu, o scenă de teatru în miniatură etc.)
- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din poezii, cântece, povestiri, festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete și momente artistice
2.4. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici variate
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de exemplu, transformarea/ adaptarea unor costume care vor fi folosite la jocurile de mișcare ce necesită
camuflaj etc.)
- decorarea unor materiale cu cusături și alte adaosuri (mărgele, paiete etc.)
- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte
modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru realizarea unui produs finit
- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind materiale accesibile

Conținuturi

Tehnici de lucru: trasare, hașurare

Elemente de limbaj plastic:
punctul, linia, valoarea, forma
Tehnici de lucru:
- tehnici mixte (de exemplu, creioane colorate-acuarele)
- pictura pe suport textil cu coloranți cu termofixare
Elemente de limbaj plastic:
-linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci, culori calde, nuanțe și tonuri), forma
Tehnici de lucru:
modelare liberă
Elemente de limbaj plastic:
forma
34
 Tehnici de lucru:
îndoirea, împletirea, Kirigami,
Elemente de limbaj plastic:
forma, linia (ca intersecție de planuri) nuanțe și tonuri, texturi
Fotografia ca limbaj

ISTORIE

Competențe generale

1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate

2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor prezentate
într-o situație de învățare
- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale
- alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii precum: la început/mai întâi /prima dată, apoi/după aceea, la urmă în final/în
același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de desfășurare a evenimentelor și în funcție de factorul timp
- participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor povestiri și legende istorice cunoscute
- vizionarea și discutarea unor secvențe din filme istorice/reportaje TV, respectând ordinea desfășurării evenimentelor
- alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice

35
1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice
- observarea hărților digitale și a simulărilor confruntărilor armate, folosind TIC
- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică
- familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de
geografie umană)
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri)
1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu
- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri importante, ordonate cronologic
- studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate date, perioade de timp și nume de locuri
- realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică măsurarea timpului în istorie (deceniu, secol, mileniu)
- realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor selectate din enciclopedii tipărite sau online
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri arheologice

2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de informare și comunicare
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara

ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci)

- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală

36
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații variate despre trecut
- realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind Internetul și enciclopedii în format electronic etc. ca surse de informare
- observarea hărților digitale și a simulărilor confruntărilor armate etc., folosind TIC
- discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică
- redactarea unor compuneri în care să fie exprimată atitudinea față de anumite evenimente
- redactarea de texte având la bază modele ale unor personalități din istorie („Aș dori să fiu ca …”)
- realizarea unor proiecte de grup care să evidențieze rolul personalităților în derularea evenimentelor de însemnătate istorică
- selectarea informațiilor oferite de sursele istorice pe baza unui plan de idei dat
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de
timp
- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care u loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a
lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

3.1. Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile

- lectura unor texte/surse istorice cu creionul în mână
- deducerea sensului unui cuvânt/termen istoric prin raportare la textul citit sau la mesajul audiat
- lectura unui text cu conținut istoric utilizând metoda SINELG
- realizarea unor organizatori grafici care susțin înțelegerea informațiilor din texte/surse istorice

3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri
potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- completarea unor texte lacunare
- realizarea și prezentarea unor proiecte individuale și de grup pe diferite teme istorice
- alcătuirea și rezolvarea de rebusuri pe teme istorice
- completarea unui jurnal cu dublă intrare în urma lecturii unui text/a vizionarii unui film cu conținut istoric
- realizarea unor compuneri/desene/schițe/scenarii simple pornind de la informațiile selectate dintr-o sursă consultată individual sau în grup
37
- completarea unor jurnale de învățare după participarea la sărbători locale tradiționale sau prilejuite de evenimente istorice sau după vizitarea unor
muzee și case memoriale

4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent

- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
- prezentarea impresiilor după vizite la muzee și case memoriale

4.2. Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri
- identificarea unor modalități în care ar fi putut acționa în anumite împrejurări din viața personală
(de exemplu, exerciții de tipul „Ce ai făcut atunci ...?, Ce ai fi putut face ...? Ce ai face acum …?”)
- discuții în grup referitoare la faptele unor personalități istorice, modul în care au influențat desfășurarea unor evenimente
- selectarea, pe baza surselor istorice, a asemănărilor și deosebirilor între fapte/evenimente, personalități
- stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a asemănărilor și deosebirilor dintre fapte/evenimente, personalități, monumente
- redactarea unor texte în care să se evidențieze atitudinea față de fapte/evenimente, personalități din trecut
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care presupun comunicarea
- solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă

38
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discuta
cercetărilor personale
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

Conținuturi

Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile cotidiene
Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană, tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor
Comunități ale minorităților pe teritoriul de azi al României
Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, tradiții, obiceiuri, sărbători
Cunoașterea lumii prin călători
Antichitatea
- Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani

Evul Mediu
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice
- Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania medievală
- Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților

Epoca modernă
- Al.I. Cuza și Unirea
- Carol I și independența, Carol Davila
- Eroi ai Primului Război Mondial
- Ferdinand și Marea Unire
- România la cumpăna dintre milenii

Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și case istorice din comunitate, monumente ale eroilor, monumente reprezentative
ale comunităților etnice din România

39
Locuri cu importanță istorică pentru România:
- Așezări și construcții dacice, grecești si romane (orașele grecești de pe malul Mării Negre)
- Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice
- Construcții religioase și ctitorii lor

Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

GEOGRAFIE

Competențe generale

1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice

2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii contemporane

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite

- recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în texte din manual/ texte complementare
- notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj oral

1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază

- redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor identificați în manual/texte complementare/denumiți de profesor
- utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii referitoare la elemente observate
- notarea unor formulări proprii simple, referitoare la termeni identificați/desprinși dintr-un mesaj oral
40
- definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învățați

1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute

- completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvați
- reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați
- elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei imagini, după un model dat
- elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect termenii corespunzători

2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale observate
- măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc.,
exprimate în unități standard și nonstandard)
- utilizarea scării de proporție
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme geometrice simple
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au corespondent în realitate
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite

2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe sociale) în descrierea ș i
explicarea realității înconjurătoare
- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.)
- gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice
- aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
- corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an)
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite
criterii indicate

2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și
continentului
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)

41
3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al localității
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă

3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale

- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale

3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice

- precizarea poziției școlii pe hărți ale localității
- precizarea poziției localității în cadrul regiunii și al țării
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite

3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple

- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări

4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și lumii contemporane
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaștere
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume

42
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății
- înțelegerea necesității protecției mediului de viață
- participarea la activități de conservare a mediului
- formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului

4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane

- prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

Conținuturi

Orizontul apropiat
- Clasa, școala, cartierul, localitatea
- Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
- Planul clasei, al locuinței, școlii, cartierului și localității
Orizontul local
- Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
- Hărți ale orizontului local
Caracteristici generale observabile ale orizontului local
- Relief, hidrografie, vegetație
- Populație, așezări, activități ale oamenilor

43
Modificări observabile și repere de timp
- Modificări observabile în realitatea înconjurătoare
- Ora, ziua, săptămâna, anul
- Calendarul
De la orizontul local la țară
- Localitatea natală
- Regiunea înconjurătoare
- De la orizontul local la regiune și țară
Limite și vecini

Relieful: caracteristici generale și trepte de relief

Clima, apele, vegetația, animalele și solurile

Locuitorii și așezările omenești

Activități economice
- Resurse și activități industriale
- Principalele produse agricole
- Căi de comunicație
Marile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de relief)

- Carpații
- Dealurile și podișurile

44
- Câmpiile (inclusiv Delta Dunării)
Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local
- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție, limite, caracteristici naturale, resurse și activități economice)
- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul orizontului local

Organizarea administrativă a României

- Organizarea administrativă actuală
- Orașul București – caracterizare geografică
- Caracterizarea geografică a județului și a localității în care este situat orizontul local

România în Europa
- Poziția geografică a României în Europa: limite și vecini
- Țările vecine: denumire, capitală

Europa – un continent al planetei

- Europa – scurtă caracterizare geografică
- Europa și România – elemente comune
- Uniunea Europeană

Terra – planeta noastră

- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)
- Continente și oceane

Terra – o planetă a sistemului solar

- Planiglobul – imaginea Terrei

45
 Limba și literatura română

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina de învăţământ: Limba și literatura română
Clasa a IV-a
Nr. de ore pe săptămână: 5

Planificare calendaristică

Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămân Observaţii

ore a
1. 2. 3. 4. 5. 6.
SEMESTRUL I – 18 săptămâni
1. Recapitulare  Recapitulare – clasa a III-a 10 I - II
Din cartea vacanței
2. O carte, un prieten 1.1.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 III – V
în plus 2.3. - prezentarea (a unor rezultate/proiecte);
3.1. - relatarea unei întâmplări imaginate.
3.2.
3.4.  Textul literar:
4.4. - titlu, autor, rolul ilustrațiilor;
4.5. - tipuri de litere de tipar;
- textul în versuri (versul, strofa);
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a

46
 informațiilor din textul citit.

 Organizarea textului scris:

- jurnalul de lectură;
- scrierea unui text după un șir de ilustrații;
- scrierea creativă.

 Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte

diferite:
- cuvinte cu același înțeles;
- cuvinte cu înțeles opus;
- scrierea corectă a unor cuvinte.

3. Din natură, în 1.1.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 VI – VIII

cartea de lectură 1.3. - relatarea unei întâmplări
1.4. imaginate.
2.1.
3.1.  Textul literar, narativ:
3.2. - personajele textului;
3.3. - timpul, locul, ordinea desfășurării
3.4. întâmplărilor;
3.5. - delimitarea unui text în fragmente logice;
4.4. - planul simplu de idei;
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a
informațiilor din textul citit.

 Organizarea textului scris:

- scrierea unui text după un plan de idei;
- scrierea creativă.

 Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte

diferite:
- cuvinte care au aceeași formă, dar înțeles
diferit;
- substantivul (genul, numărul);
- felul substantivelor;
- scrierea corectă a unor cuvinte.
47
4. Să facem cunoştinţă 1.2.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 IX – XI
cu personajele! 2.1. - descrierea de personaje imaginare, de film sau
3.1. carte;
3.3. - deducerea sensului unui cuvânt prin raportare
3.4. la mesajul audiat în contexte de comunicare
3.5. previzibile.
4.3.
4.4.  Textul literar (textul narativ și textul descriptiv
de tip portret):
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin
diferite procedee;
- delimitarea unui text în fragmente logice;
- extragerea ideilor principale și secundare;
- realizarea planului dezvoltat de idei;
- povestirea unui fragment;
- personajele - însușiri fizice, însușiri morale
și sufletești;
- exprimarea unor opinii personale
referitoare la personaje;
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a
informațiilor.

 Organizarea textului scris:

- scrierea unui text în care se prezintă un
portret;
- scrierea creativă.

 Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte

diferite:
- adjectivul (numărul, genul);
- scrierea corectă a unor cuvinte.

5. Primim și dăruim 1.1.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 XII -XIV
2.1. - formularea de solicitări formale şi
2.3. informale;
2.4. - iniţierea şi menţinerea unui
2.5. schimb verbal.
3.1.

48
 3.2.  Textul literar, narativ:
3.4. - delimitarea unui text în fragmente logice;
3.5. - extragerea ideilor principale și secundare;
4.1. - realizarea planului dezvoltat de idei;
4.2. - povestirea unui fragment;
4.5. - exprimarea unor opinii personale
referitoare la personaje;
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a
informațiilor.

 Textul nonliterar funcţional:

- invitaţia.

 Organizarea textului scris:

- textul funcțional – invitația;
- scrierea creativă.

 Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte

diferite:
- pronumele personal (numărul, persoana);
- scrierea corectă a unor cuvinte.

6. Învăţăm cum să 1.4.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 20 XV - XVIII

învăţăm 1.5. - prezentarea (unor rezultate/proiecte).
2.2.
2.3.  Textul nonliterar (de informare):
2.4. - organizarea informațiilor sub formă de
3.1. scheme;
3.4. - extragerea informaţilor principale sub
3.6. formă de titluri şi enunțuri ;
4.1. - transferarea informaţiilor din text într-un
4.2. tabel şi dintr-un tabel într-un text.
4.5.
 Organizarea textului scris:
- textul funcțional (cartea poștală).

 Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte

diferite:
49
 - sensul cuvintelor.

7. Un start bun  Recapitulare 5 I

8. Universul 1.5.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 II – IV
școlii 2.3. - susţinerea unei opinii.
2.5.
3.2.  Textul literar, narativ:
3.4. - delimitarea unui text în fragmente logice;
3.5. - extragerea ideilor principale și secundare;
4.5. - realizarea planului dezvoltat de idei;
- susținerea unor opinii personale referitoare
la personaje;
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a
informațiilor.

 Organizarea textului scris:

- textul funcțional (fluturaşul publicitar).

 Variabilitatea limbii și a comunicării în contexte

diferite:
- verbul (numărul, persoana, timpurile verbului);
- scrierea corectă a unor verbe.
9. Comunicăm 1.1.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 V – VII
2.1. - iniţierea şi menţinerea unui dialog.
2.2.
3.3.  Textul literar, narativ:
3.4. - identificarea unor secvenţe dialogate,
4.1. respectiv descriptive;
4.4. - transformarea unei secvențe dialogate în
povestire.

 Organizarea textului scris:

- textul funcțional (elaborarea unui fluturaş
publicitar pentru comunicarea rezultatelor
unui proiect);
- banda desenată.

 Variabilitatea limbii și a comunicării în

50
 contexte diferite:
- scrierea corectă a unor cuvinte;
- punctuaţia propoziției.
10. A şti , a 1.3.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 VIII – X
face, a fi 2.2. - corectarea abaterilor din mesaje audiate.
împreună 2.4.
3.2.  Textul literar, narativ:
3.4. - delimitarea unui text în fragmente logice;
3.5. - extragerea ideilor principale și secundare;
4.1. - realizarea planului dezvoltat de idei;
- povestirea unui fragment;
- susținerea unor opinii personale referitoare
la personaje;
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a
informațiilor.
 Organizarea textului scris:
- scrierea unui text în care se prezintă o
întâmplare trăită;
- scrierea unui text în care se prezintă
întâmplări imaginate.

 Variabilitatea limbii și a comunicării în

contexte diferite:
- cuvântul –parte de propoziție;
- intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte:
subiect - predicat;
- scrierea corectă - ortografie şi punctuaţie.
11. Planeta 1.4.  Funcții ale limbii (acte de vorbire): 15 XI –XIII
copilăriei 2.5. - relatarea unei acţiuni/ întâmplări
3.3. cunoscute (citite);
3.4. - prezentarea (unor rezultate/proiecte).
3.6.
4.1.  Textul literar (textul narativ, poezii scurte
4.2. adecvate nivelului de vârstă):
4.5. - delimitarea unui text în fragmente logice;
- extragerea ideilor principale și secundare;
- realizarea planului dezvoltat de idei;
- povestirea unui fragment;
51
 - susținerea unor opinii personale referitoare la
personaje;
- organizarea în tabele, cadrane, diagrame a
informațiilor.

 Organizarea textului scris:

- textul funcțional (E-mailul , afişul).

 Variabilitatea limbii și a comunicării în

contexte diferite:
- intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: enunțul,
propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată.
12. Doar un 1.3.  Recapitulare finală 10 XIV - XV
pas până la 1.4.  Evaluare finală
vacanţă 2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
3.4.
3.5.
4.1,
4.2.
4.3.
4.5.

MATEMATICĂ
Planificare calendaristică
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina de învăţământ: Matematică
Clasa a IV-a
Nr. de ore pe săptămână: 4

52
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. Din cartea vacanței -  Recapitulare – clasa a III-a 8 I - II

Recapitulare
2. Călătorie printre 1.1. 1.2.  Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 12 III – V
numere, stele și planete 2.1. 2.2. - formare, citire, scriere comparare, ordonare, rotunjire
Numerele naturale 2.3. - scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X, L, C, D, M
cuprinse între
0 – 1 000 000
3. Calcule în natură 1.2.  Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 12 VI – VIII
Adunarea și scăderea 2.4. 0 – 1 000 000, fără trecere și cu trecere peste ordin
numerelor naturale în 5.1. - adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării
concentrul 5.3. - număr necunoscut: aflare prin diverse metode (metoda
0 – 1 000 000, fără mersului invers, metoda balanţei).
trecere și cu trecere
peste ordin
4. Parteneri de călătorie 2.5.  Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 12 IX – XI
Înmulțirea numerelor 5.1. - înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1000
naturale în concentrul 5.3. - înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre
0 – 1 000 000 - proprietăţile înmulţirii

5. Primim și dăruim 1.1.  Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 12 XII -XIV
Împărțirea numerelor 2.5. - împărțirea unui număr la 10, 100, 1000
naturale în concentrul 5.1. - împărţirea numerelor mai mici de 1 000 000 la un număr de
0 – 1 000 000 5.3. cel mult două cifre (cu rest zero sau diferit de zero)
6. Să descoperim cartea 3.1.  Organizarea şi reprezentarea datelor 16 XV - XVIII
naturii 5.1. - date din tabele: analiza datelor, interpretare
Organizarea și 5.2. - grafice cu bare şi liniare: construire, extragerea unor
reprezentarea datelor. 5.3. informaţii şi prelucrarea lor
Probleme  Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute
 Probleme care se rezolvă prin metoda reprezentării grafice
SEMESTRUL AL II-LEA -16 săptămâni (15 săptămâni predare – învățare – evaluare + 1 săptămână programul „Școala Altfel”)
7. Pentru un start bun -  Recapitulare 4 I
Recapitulare

53
 8. Universul copiilor 2.4.  Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde 12 II – IV
Ordinea efectuării 2.5. şi pătrate
operațiilor și folosirea 5.1.  Probleme care se rezolvă prin metoda comparației
parantezelor. Probleme 5.3.  Probleme care se rezolvă prin metoda mersului invers
9. Preocupările noastre 2.1.  Fracţii cu numitorul mai mic sau egal cu 10 sau cu numitorul 12 V – VII
Fracții 2.2. egal cu 100
2.3. - diviziuni ale unui întreg: sutime; reprezentări prin desene
2.4. - fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
5.1. - adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
- scrierea procentuală (numai pentru 25%, 50%, 75%)
10. Proiectăm, 1.2.  Figuri geometrice 12 VIII – X
construim, decorăm 2.1. - drepte perpendiculare, paralele
Elemente de geometrie 3.1. - unghiuri drepte, ascuţite, obtuze
3.2. - poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi
4.1. - cerc
5.1.  Axa de simetrie
 Perimetrul
 Aria unei suprafeţe (prin reprezentări, estimând cu ajutorul unei
reţele de pătrate cu latura de 1 cm)
 Corpuri geometrice
- cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con (identificare,
desfăşurare, construcţie folosind tipare sau diverse
materiale)
- volumul cubului şi paralelipipedului (folosind cubul cu latura
1 cm)
 Localizarea unor obiecte
 terminologie specifică: paralel, perpendicular
 coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
 hărţi
11. Jocuri și activități 2.5. - unităţi de măsură: kilogramul cu multiplii şi submultiplii 12 XI –XIII
dragi copiilor 4.1. (inclusiv tona și chintalul)
Unități de măsură 4.2. - transformările unităților de măsură în limita operațiilor
cunoscute
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă
 Unităţi de măsură pentru timp
- calculul unor intervale temporale, transformări din unităţi
54

12. Pași spre vacanță
Recapitulare finală
mai mari în unităţi mai mici de timp
- instrument de măsură: ceasul, cronometrul
 Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul (monede
și bancnote în uz)
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate
monetară
 Recapitulare finală 8 XIV - XV
 Evaluare finală

GEOGRAFIE
MANULAL EDITURA ARAMIS AUTORI: Cleopatra Mihăilescu . Tudora Pițilă
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina de învăţământ: Geografie
Clasa a IV-a
Nr. de ore pe săptămână: 1
Planificare calendaristică
Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
MODULUL I
1. Locuri din 1.1. Orizontul local 1 I
jurul meu 1.2. - Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
1.3.

55
 2.1. Orizontul apropiat 2 II-III
2.2. - Clasa, școala, cartierul, localitatea
3.1. - Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
3.2. - Planul clasei, al locuinței, școlii, cartierului și localității
3.3. - Hărți ale orizontului local
3.4.
4.1. Caracteristici generale observabile ale orizontului 2 IV- V
local
- Relief, hidrografie, vegetație
- Populație, așezări, activități ale oamenilor
De la orizontul local la țară 1 VI
- Localitatea natală
- Regiunea înconjurătoare 16.10
- De la orizontul local la regiune și țară
Modificări observabile și repere de timp 1 VII
- Modificări observabile în realitatea înconjurătoare
- Ora, ziua, săptămâna, anul - Calendarul

Recapitulare – Evaluare 1 VIII

2. România 2.2 Limite și vecini 1 IX

geografie 2.3
generalăRomânia 3.1
– geografie 3.2
4.3 Relieful: caracteristici generale și trepte de relief 1 X

Clima, apele, vegetația, animalele și solurile 3 XI-XII-XIII

Locuitorii și așezările omenești 1 XIV

56
Activități economice 2 XVI
- Resurse și activități industriale
- Principalele produse agricole
- Căi de comunicație
Recapitulare semestrială 1 XVII

57
3. România- 1.1 Marile unități geografice ale României – caracteristici 2 I – II
elemente de 1.3 generale (pe trepte de relief) Carpații
geografie 4.2
regională 4.3
Dealurile și podișurile 1 III

Câmpiile (inclusiv Delta Dunării) 1 IV

Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat 1 V

orizontul local
- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție,limite,
caracteristici naturale, resurse și activități economice)
- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul
orizontului local
Organizarea administrativă a României 2 VI-VII
- Organizarea administrativă actuală
- Orașul București – caracterizare geografică
- Caracterizarea geografică a județului și a localității în
care este situat orizontul local
Recapitulare 1 VIII

Marile unități geografice ale României – caracteristici 2 I X– X

generale (pe trepte de relief) Carpații

4. România în 2.2 România în Europa 1 XI

Europa și pe glob 2.3 - Poziția geografică a României în Europa: limite și vecini
3.1 - Țările vecine: denumire, capitală
3.3 Europa – un continent al planetei 1 XII
4.1 - Europa – scurtă caracterizare geografică

58
 - Europa și România – elemente comune
- Uniunea Europeană
Terra – planeta noastră 1 XIII
- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)
- Continente și oceane
Terra – o planetă a sistemului solar 1 XIV
- Planiglobul – imaginea Terrei

5. Geografia fără 1.1; 2.3; 4.1; Recapitulare finală 1 XV

frontiere 1.2; 2.2; 3.1;
3.4 ;4.2;1.3;
2.1; 3.2 ;3.3;

ȘTIINȚE ALE NATURII

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina de învăţământ: Științe ale naturii
Clasa a IV-a
Nr. de ore pe săptămână: 1

Planificare calendaristică
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
59
 ore
1. 2. 3. 4. 5. 6.
MODULUL I

1. Să ne amintim din  Recapitulare – clasa a III-a 1 I MODULUL I

clasa a III-a -
Recapitulare
2. Pământul în Sistemul 1.1. 1.2.  Pământul în Sistemul Solar 7din II-VIII MODULUL I
Solar 2.3. 2.4. - Planetele Sistemului Solar. care
3.1. - Mișcările Pământului 6
- Soarele - sursă de căldură și lumină.
- Ciclul zi - noapte, anotimpuri. Modificările vremii

Vacanță
MODULUL II

 Pământul în Sistemul Solar 1 MODULUL II

- Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor

3. Cicluri de viață și 1.1. 1.2.  Cicluri de viață în lumea vie 6 IX-XIV MODULUL II
relații între viețuitoare în 2.1. 2.2. - Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
lumea vie 2.3. 2.4. - Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al animalelor
2.5.  Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite
medii (pajiște, pădure, râu, mare, deșert)
- Relații de hrănire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple)
4. Influența omului 1.1.  Influența omului asupra mediului de viață 5 din XV-XIX MODULUL II
asupra mediuui de viață. 3.1. - Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv). care
Omul – menținerea stării 3.2. 1
de sănătate
VACANȚĂ
MODULUL III MODULUL III

60
  Influența omului asupra mediului de viață 4 MODULUL III
- Protejarea mediului
 Mărturii ale vieții din trecut.
- Fosilele
 Omul - menținerea stării de sănătate
 - Dietă echilibrată, mișcare


5. Corpuri – proprietăți. 1.1.  Corpuri - proprietăți 8 din XX-XXVIII MODULUL III

Schimbări ale 1.2. - Plutirea corpurilor în apă care
caracteristicilor - Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de
corpurilor și materialelor agregare 2
 Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de
dizolvare
- Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
VACANȚĂ

MODULUL IV

 Corpuri - proprietăți 4 MODULUL IV

- Plutirea corpurilor în apă
- Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de
agregare
 Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de
dizolvare
Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
SĂPTĂMÂNA ALTFEL MODULUL IV

61
  - Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere 1 MODULUL IV

VACANȚĂ
MODULUL V

 Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere 1 MODULUL V

6. Energie – surse și 1.1. 1.2.  Energie - surse și efecte 4 XXIX-XXXII MODULUL V

efecte. Curent electric. 2.1. 2.2. - Transferul de căldură între obiecte. Materiale conductoare și
Lumina 2.3. 2.4. izolatoare de căldură
2.5. 3.1.  Curent electric. Lumină
3.2 - Circuite electrice simple
- Surse de lumină. Fenomene comune care implică lumina
(umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea corpurilor)
7. Recapitulare finală  Recapitulare finală- EVALUARE -PROIECTE 3 din XXXIV-XXXVI MODULUL V
care 1
 SĂPTĂMÂNA VERDE MODULUL V

7. Recapitulare finală  Recapitulare finală- EVALUARE -PROIECTE 2 MODULUL V

EDUCAȚIE CIVICĂ
Aria curriculară: Om și societate
Nr. ore / săptămână: 1 oră
Nr. total ore: ore
Manual Editura Aramis / Autori: Alina PERȚEA

62
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

63
64
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
65
Ariile curriculare: Arte
Curriculum nucleu
Număr de ore: 1 oră/săptămână
Total: 7 ore/modulul I + 8 ore/modulul II + 5 ore/modulul III + 5 ore/modulul IV + 7 ore/modulul V; 32 ore anual
Manual suport: Arte vizuale și abilități practice, clasa a IV-a, Gheorghe Roșeț, Emilia Ro șe ț, Editura Booklet, 2021

MODULUL I
Nr. Unitate tematică Competente Conținuturi Nr. de Perioada Observații
Crt. specifice ore
1. Comunicarea 1.1 Actualizarea cunoștințelor din clasa a III-a
prin limbaj vizual 1.2 Evaluare inițială
2.2
Desen
Tehnici de lucru: trasare, hașurare
Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, forma 5

Machete și modele
Elemente de limbaj plastic: forma

Modelaj
Tehnici de lucru: modelare liberă
Elemente de limbaj plastic: formă

Recapitulare/ Evaluare
2. Elemente de 1.1., 1.2 Pictură 4
limbaj plastic 2.1., 2.2 Elemente de limbaj plastic: punctul, linia (2 + 2)

MODULUL II

Nr. Unitate Competente Conținuturi Nr. de Perioada Observații

Crt. tematică specifice ore

66
 3. Elemente de 1.1 Machete și modele
limbaj plastic 1.2 Tehnici de lucru: împletirea 2 .
(continuare) 2.2
Recapitulare/ Evaluare
4. Teoria culorilor 1.1 Pictură
1.2 Elemente de limbaj plastic: culoarea (culori primare,
2.1 culori binare, culori reci, culori calde,
2.2 nuanțe și tonuri) 4

Machete și modele
Elemente de limbaj plastic: linia (ca intersec ție de
planuri)

Recapitulare/ Evaluare
5. Colajul 1.1., 1.2 Pictură
2.1., 2.2 2
MODULUL III

Nr. Unitate Competente Conținuturi Nr. de Perioada Observații

Crt. tematică specifice ore
6. Colajul 1.1., 1.2 Pictură
2.1., 2.2 Tehnici de lucru: tehnici mixte 5
2.3 Elemente de limbaj plastic: forma
Recapitulare/ Evaluare

MODULUL IV
Nr. Unitate tematică Competente Conținuturi Nr. de Perioada Observații
Crt. specifice ore
6. Forma în artă 1.1., 1.2 Machete și modele
2.1., 2.2 Elemente de limbaj plastic: texturi, nuanțe, tonuri 5
2.3
Recapitulare/ Evaluare

MODULUL V
67
Nr. Unitate Competente Conținuturi Nr. de Perioada Observații
Crt. tematică specifice ore
7. Compoziții 1.1., 1.2 Machete și modele
decorative 2.1., 2.2 Tehnici de lucru: îndoire
2.3
Desen 2
Elemente de limbaj plastic: valoarea

Recapitulare/ Evaluare
8. Pictura 1.1 Pictură
1.2 Elemente de limbaj plastic: pictură pe suport textil cu
2.1 coloranți cu termofixare 3
2.2
2.3 Machete și modele
2.4 Tehnici de lucru: Kirigami

Recapitulare/ Evaluare
9. Arta - mijloc 1.1 Machete și modele
de comunicare 1.2 Elemente de limbaj plastic: texturi
2.1 2
2.2 Foto: fotografia ca limbaj
2.3
2.4 Recapitulare finală/ Evaluare finală

MUZICĂ ȘI MIȘCARE

68
Aria curriculară: Arte
Disciplina: Muzică și mișcare
Nr. de ore/săptămână: 1 oră
Modulul 1: 7 ore
Modul 2: 8 ore
Modul 3: 6 ore
Modul 4: 4 ore
Modul 5: 8 ore
Total de ore: 33 ore

Manual utilizat: Pauliuc, L.A, Diaconescu, C., Muzică și mișcare, Bucureşti, CD Press, 2021
În conformitate cu OMEN 5003 / 2.12 .2014, privind Programele școlare pentru clasa a IV-a

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr. Unitatea de învățare Competențe Conţinuturi Nr. de Săptămâna/ Observații
crt. specifice ore Perioada
Modulul 1:
1. Cântare vocală 1.1.; ♪ Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual 7 I-VII
1.2.; Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului,
1.3.; semnal de debut, dicţie, sincronizare cu colegii şi/sau
2.1.; acompaniamentul
2.2.; ♪ Legătura dintre text şi melodie - strofa/refrenul
3.3. ♪ Elemente de formă
-strofă/refren, repetiţie/schimbare
♪Ritmul
Valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime) şi
pauze (de pătrime şi optime), măsura de 2/4 timpi
Vacanța de toamnă .......... octombrie
Modulul 2:

69
2. Melodia 1.1.; ♪ Melodia 8 VIII– XV
1.2., - diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de notaţie
2.1.; portativ, cheia sol,
3.1.; - Sunetul și nota si sub portativ
3.3. -Sunetul și nota la sub portativ
-Sunetul și nota sol sub portativ
- strofa/refrenul
♪ Genuri muzicale: colinde
♪ Dansuri populare
Vacanța de iarnă
Modulul 3:
3. Mişcare pe muzică 1.1..; ♪Măsura de ¾. 6 XVI-XXI
2.2.; ♪Dansuri de societate şi moderne
-Mişcări de tactare a măsurii mişcări sugerate de ritm,
melodie, expresivitate mişcări libere
Vacanța de schi
Modul 4:
Școala Verde:
4. Elemente de limbaj 1.1..; ♪Sunetul și nota re2. 4 XXII – XXVII
muzical 2.2.; ♪Sunetul și nota mi2.
♪Sunetul și nota fa2.
♪Sunetul și nota sol2

Vacanță de primăvară .04 – .04.2024

Modul 5: 9 săptămâni ( .........................) din care 1 săptămână „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
Școala Altfel:

70
5. Timbrul 1.1.; ♪Măsura de 4/4. 8 XXVIII-XXXVI
1.2.; ♪Nota întreagă.
2.2.; ♪Dinamica (nuanţe)
3.1.; ♪Tempo.
3.2.
♪Timbrul
-sunete din mediul înconjurător, diferenţierea tipurilor de
voce umană (copil, femeie, bărbat), a anumitor
instrumente muzicale
♪Percuţie corporală diversă
Utilizarea de jucării muzicale, instrumente muzicale simple
până la nivel de ansamblu orchestral
Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic
şi/sau de copii (jucării, percuţie corporală, instrumente
muzicale)

ISTORIE
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Istorie
Tip curriculum: nucleu
Număr de ore: 1 oră/săptămână
Manual: Istorie. Clasa a IV-a, editura Art Klett, autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
71

Unitatea de învăţare Conţinuturi (Titlul lecţiei)
I. Trecutul şi 1. Ce este istoria?
prezentul din jurul
nostru
2. Timpul istoric şi modul
geografic
3. Familia
Nr.
Competenţe specifice Săptămâna Obs.
ore
Modulul 1:
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 I
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 II
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 III
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
72
4. Comunitatea locală şi
naţională. Comunităţi ale
minorităţilor pe teritoriul
României
5. Copilăria de ieri şi de azi
6. Popoare de ieri şi de azi
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 IV
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 V
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 VI
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
73
 la timp şi spaţiu.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
7. Cunoaşterea lumii prin 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
călători familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 VII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.

74
 Modulul 2:
8. Recapitulare 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 VIII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
I. Trecutul şi 3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
prezentul din jurul de comunicare orală şi scrisă.
nostru 4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
9. Evaluare 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 IX
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
75
II. Epoci istorice. 10. Antichitatea
Evenimente, Grecii – prima civilizaţie a
personalităţi, locuri Europei
istorice
11. Dacii şi romanii.
Întemeierea poporului român
12. Epoca Medievală
Întemeierea statelor
medievale româneşti
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 X
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XI
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
76
Gelu, Dragoş, Basarab
13. Figuri legendare ale Ţării
Româneşti
Mircea cel Bătrân
14.Vlad Ţepeş
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XIII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XIV
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
77
 1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
15. Moldova în timpul lui 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
Ştefan cel Mare familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XV
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
Modulul 3:
16. Iancu de Hunedoara, 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
voievod al Transilvaniei familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XVI
78

17. Mihai Viteazul
18. Transilvania – spaţiu
multietnic. Sat şi oraş în Evul
Mediul. Despre personalităţi
ale minorităţilor
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XVII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XVIII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
79

19. Recapitulare
20. Evaluare
III. Epoci istorice. 21. Epoca Modernă
Evenimente, Cuza şi Unirea Principatelor
personalități, locuri Române
istorice (II).
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XIX
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XX
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
Modulul 4:
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXI
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
80

22. Cucerirea Independenţei în
timpul lui Carol I
23. Eroi ai Primului Război
Mondial
din prezent.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXIII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
81
24. Regele Ferdinand şi Marea
Unire
25. Epoca Contemporană
România la cumpăna dintre
milenii
26. Recapitulare
27. Evaluare
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXIV
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXV
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.2. Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor
pentru a identifica informaţii variate despre trecut.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXVI
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXVII
82
 1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
Modulul 5:
IV. Cultură şi 28. Locuri istorice în 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
patrimoniu comunitate familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXVIII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
29. Construcţii religioase şi 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
ctitorii lor familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXIX
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
30. Monumente şi locuri 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
istorice incluse în patrimoniul familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXX
UNESCO 1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
1.3. Recunoaşterea preocupării oamenilor pentru raportarea
la timp şi spaţiu.
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de
instrumente, inclusiv tehnologiile de informare şi comunicare.
2.3. Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecinţelor
şi a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioadă de timp.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
83
 3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
31. Recapitulare 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXXI
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
32. Evaluare 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXXII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.
33. Recapitulare finală 1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
Evaluare finală familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare. 1 XXXIII
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
3.1. Recunoaşterea unor termeni istorici în cadrul unor surse
accesibile.
3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situaţii
de comunicare orală şi scrisă.
4.2. Recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
celălalt, dintre persoane şi grupuri.
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situaţii
care presupun comunicarea.
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa
familiei, a faptelor prezentate într-o situaţie de învăţare.
1.2. Localizarea în spaţiu a evenimentelor istorice.
4.1. Determinarea semnificaţiei unor evenimente din trecut şi
din prezent.

JOC ȘI MIȘCARE
84
Aria curriculara : Educaţie fizică, sport şi sănătate An școlar 2023 – 2024
Disciplina : Joc şi mişcare Nr. de ore pe saptamana : 1
Clasa a IV-a A
Unitati tematice Competenţe Continuturi Nr. Sapt. Observatii
ore
1 2 3 4 5 6

1.1  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare

1.2  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală 2 I-II
2.1 elev-elev, în achipă, în întreceri
2.2  Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
CAPACITATE  Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
PSIHO – MOTRICĂ  Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu
DEPRINDERI DE
schimbări de direcție
JOC: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers
COMUNICARE ŞI
1.1  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 4 III-VI
LUCRU ÎN ECHIPĂ 1.2  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală
2.1 elev-elev, în echipă, în întreceri
2.2  Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de
alergare:
- în zig-zag
JOC: Vizitiul și căluțul, Figurile geometrice
- cu ocolire de obstacole
JOC: Troica, Semănatul și culesul cartofilor, Cursa
vocalelor, Vizitiul și doi cai, , Calculatoarele)
- cu trecere peste obstacole
JOC: Vânătorul, vrabia și albina, Șoarecele și pisica
- cu transport, punere și culegere de obiecte
85
 JOC: Poșta merge
Din cerc în cerc
Naveta spațială
1.1  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 2 VII-IX
2.1  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală
2.2 elev-elev, în achipă, în întreceri
 Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de
sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe
ambele picioare; în lungime, înălțime și adâncime,
cu coardă
JOC: Elasticul Șotronul,Cercurile zburătoare, Ferește-ți
picioarele, Broscuțele sar în lac, Cercurile zburătoare
VACANTA
VIII
 Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 3 X-XII
1.1  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală
1.2 elev-elev, în achipă, în întreceri
2.1  Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
2.2  Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de
aruncare și prindere:
- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener
JOC: Suveica dublă, Ferește-ți capul, Mingea la căpitan,
- aruncare împinsă cu două mâini de la piept
JOC: Vânătorii și rațele, Între două focuri,
- prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite
- prindere cu două mâini a mingii transmise de un
partener
JOC: Ciobanul își apără oile, Țintașii iscusiți, Suveica
încrucișată
86
 1.1  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 2 XIII-XIV
1.2  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală
2.1 elev-elev, în achipă, în întreceri
2.2  Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete
cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-
aplicative):
- tracțiune-împingere
-căţărare-coborâre
JOC: Derdelușul, Ajută-te singur !
Lupta cocoșilor, Ancorăm corabia la mal
- tracțiune
-escaladare
JOC: Avionul, Transportul rănitului, Cobilița,
Remorcarea

1.1 1.2  RECAPITULARE/EVALUARE 1 XV

2.1 2.2 JOC: Vizitiul și doi cai, Șarpele își prinde coada, Cursa
broscuțelor

VACANȚA

1.1  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 2 24.01

1.3  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală XVI-XVIII zi liberă
2.1 elev-elev, în achipă, în întreceri
2.2  Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
CAPACITATE  Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
PSIHO-MOTRICA mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor

87
  Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea
calităților motrice combinate:
- viteza de deplasare în relație cu un partener
JOC: Vânătorul, vrabia și albino, Al treilea fuge
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului
JOC: Nu te lăsa frate, Banda rulantă
Nu te lăsa frate - variantă
- rezistența generală
JOC: Șoarecele isteț și pisica periculoasă
Șotronul ,Vânătorii și rațele
 Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 2 XIX-XX
 Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală
elev-elev, în achipă, în întreceri
 Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Jocuri pentru coordonare oculo-motorie:
- coordonare ochi – mână
- coordonare ochi – picior
JOC: Ocupă locul, Păsărelele intră-n cuib
Recunoaște-ți vecinii , Țintașii iscusiți,
- coordonare generală
JOC: Poșta merge, Cercurile zburătoare
Vânătorii și rațele, Între două focuri)

DEPRINDERI DE 1.3  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 4 XXI-XXIV

2.1  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală
COMUNICARE ȘI
2.2 elev-elev, în achipă, în întreceri
LUCRU IN ECHIPA  Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
STIL DE VIAȚĂ  Jocuri de mişcare cu conţinuturi complexe pentru
ACTIV dezvoltarea capacităşii generale de efort
JOC: Ancorăm corabia la mal, Vânătorii şi raţele,
88
 Între două focuri, Năvodul, Leapşa pe ghemuite

1.3  Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare 5 XXV-XXX XXVII

2.1  Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală 20.04
2.2 elev-elev, în achipă, în întreceri 21.04
 Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare zile libere
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în
excursii, tabere, drumeții
JOC: Batistuța, Vânătorul iscusit
JOC: Acul cu ața,Salut prietene
 Jocuri de mişcare desfăşurate între echipe stabile
JOC: Ancorăm corabia la mal, Naveta spaţială,
Calculatoarele, Infanteriştii
 Echipamente pentru jocuri de mişcare desfăşurate în
activităţile extracurriculare
JOC: Calculatoarele
VACANȚA

 Mesaje de tip asertiv în jocurile de mişcare

 Modalităţi de comunicare verbală şi nonverbală 1 XXXI
elev-elev, în achipă, în întreceri
 Atribuţiile rolurilor în jocurile de mişcare
 Drepturile şi obligaţiile participanţilor la jocurile de
mişcare
 Responsabilităţile rolurilor de organizare a jocurilor
 Activități turistice
JOC: Mingea pe pod
Unde-s doi puterea crește
 RECAPITULARE 1 XXXII
JOC: Coșulețul cu două toarte
Mingea prin tunel (variantă)
 EVALUARE 1 XXXIII 01.06
JOC: Crabii și creveții 05.06
89
Îndemânaticii zile libere
 JOCURI IN AER LIBER LA ALEGERE 1 XXXV

90