Sunteți pe pagina 1din 7

Școala Gimnazială Milițăuți-(Structura Bădeuți)

Jud. Suceava
Str. Ștefan cel Mare , nr.64
Tel/fax: 0230/418053/ 418078; email : scoalamilisauti@yahoo.com

Plan de activitate educativă cu părinții


Data: 28 noiembrie 2019
Loc de desfășurare: sala de clasă din incinta Școlii Gimnaziale Bădeuți
Titlul activității: ”Stop Violenței împotriva copiilor!”
Tipul activității : Activitate de informare și atelier de lucru cu părinții
Domeniul în care se încadrează activitatea : Campanie de prevenire și educație adresată
părinților
Coordonator: prof.înv.primar Daria Păsăilă
Participanți: părinți ai elevilor clasei a IV-a a Școlii Gimnaziale Bădeuți
Parteneri: Comitetul de părinți al clasei a IV-a; Primăria Orașului Milișăuți
Scop: Informarea părinților și conștientizarea acestora asupra efectelor negative pe care le
provoacă violența în mediul familial
Obiective specifice:
O1- Informarea părinților despre tipurile de volență din familie;
O2- Informarea asupra consecințelor nefaste ale violenței asupra partenerilor și asupra
copiilor;
O3- conștientizarea influenței puternic negative a stresului în dezvoltarea cognitivă a
copilului;
O4- importanța oferirii unui suport emoțional și a unei vieți lipsite de stres;
Materiale necesare: laptop, videoproiector, conexiune internet, prezentare ppt,
Video, foi A4, fișe , flipchart, marker, fișe cu material informativ pentru părinți;
Strategii: brainstormingul, expunerea, exercițiul, jurnalul cu dublă intrare, studiul de caz;
Forme de organizare: frontal, în grupuri mici, individual;
Scenariul activității

Cum influențează stresul toxic viața emoțională a copiilor ?

Film Toxic Stress: http://developingchild.harvard.edu

Rezumat video –stress toxic


 în stare de stres corpul și creierul intră în alertă (corpul eliberează mai multa
adrenalină, cresc bataile inimii și nivelul hormonului de stres);
 când stresul este atenuat după un scurt timp sau când copilul primește un suport de la
un adult care îl îngrijește, răspunsul la stres dispare și corpul revine la normal.
 în cazuri severe, abuz sau neglijare, când nu este un adult care să atenueze situația
conflictuală, răspunsul la stres rămâne activat.
 activarea constantă a răspunsului la stres afectează dezvoltarea cu consecințe serioase
pe toată durata vieții => STRES TOXIC.
 în aria creierului dedicată învățării și rațiunii, conexiunile neuronale care formează
arhitectura creierului sunt mai slabe și mai puține la număr.
 știința arată că activarea prelungită a hornomilor de stres, în copilăria timpurie pot să
reducă conexiunile neuronale în aceste arii importante ale creierului chiar în timpul
când ar trebui să se dezvolte altele noi .
 stresul toxic poate fi evitat dacă ne asigurăm că mediul în care cresc și se dezvoltă
copiii este benefic, stabil, antrenant. (Consiliul Știiințific Național în dezvoltarea
copilului, Harvard University ).

 Influenta abuzului emotional si fizic asupra familiei si copiilor - dr. prof. Dulcan
https://www.youtube.com/watch?v=mKgnM6cVYfc

 Comportamentul fata de copil in situatii dificile - Diana Vasile


https://www.youtube.com/watch?v=RyJvpOs8iww&list=PLoLMR58sScFrEXnc60pBoNNSi9aSash_w
CUM CONTROLĂM CONFLICTELE DIN FAMILIE ?

În relaţiile dintre părinţi şi copii apar frecvent conflicte. Cele mai frecvente şi mai
intenseapar când părinţii controlează comportamentul copiilor, iar copiii încearcă să scape
de subcontrol. Acest aspect atinge un punct maxim la adolescenţi.
Este foarte important să reducem conflictele în familie (între părinţi, între copii, între
părinţi şi copii), atât în intensitate cât şi ca număr. În cazul în care conflictele apar zilnic
sau sunt foarte intense, pot afecta într-un mod negativ relaţiile din familie. Comunicarea se
deteriorează, iar copiii nu mai apelează la sprijinul părinţilor atunci când au dificultăţi.
Relaţia dintre părinţi este de asemenea un model de comportament pentru copii. Dacă
părinţii se ceartă mereu, nu se înţeleg şi nu îşi controlează furia, există o probabilitate mai
mare ca şi copiii să imite aceste modele de comportamente conflictuale ca: bătăi, absenţe la
şcoală, randament şcolar scăzut, toţi aceştia fiind factori de risc, în timp ce relaţiile
apropiate, afectuoase dintre părinţi şi copii sunt factori de protecţie ce previn consumul de
tutun, alcool şi droguri.
Cauzele conflictului
Fiecare persoană a trăit o situaţie conflictuală sau poate chiar o trăieşte acum. Este
cevanormal, chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaşte acest lucru. Auzim de multe ori
„eu nu mă cert cu nimeni, nu am niciun conflict, nu am nicio problemă cu ceilalţi...”, dar
vedemcomportamentul, care contrazice această afirmaţie. De asemenea, avem prieteni,
membrii ai familiei, vecini, care mereu sunt în conflict cu cineva, şi, la fel de bine, sunt
persoane pe care nu le-am văzut să se certe vreodată. Uneori altcineva a început cearta, iar
alteori aţi provocat-o, dar de fiecare dată v-aţi implicat.
Dar ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente
motive pentru care ne trezim deja implicaţi în miezul unui conflict? Ce anume poate duce la
apariţia unui conflict sau chiar poate provoca un conflict?
„Ferestrele conflictului”

Gândiţi-vă la ultimul conflict (ceartă) în care aţi fost implicat, conflict rezolvat sau pe
cale a se ezolva şi completaţi fiecare din cele 4 ferestre. Conflictul poate fi cu oricine, nu
numai cu copilul.

1. Cu ce am generate eu …..? 2. Cu ce a generat celălalt……?

CONFLICTUL
3. Cu ce am contribuit eu la
aplanarea ….. 4. Cu ce a contribuit celălalt la aplanarea …
Cum să gestionăm conflictele din familie?

Să ne imaginăm următoarea situaţie:

Mama ajunge acasă deja nervoasă din cauza faptului că a avut o


discuţie aprinsă la serviciu. Intrând în casă, constată că fiul său nu şi-a făcut
lecţiile, pentru că s-a jucat la calculator de când a venit de la şcoală, iar în
camera sa este o dezordine de nedescris. Se înfurie, reproşându-i copilului că
niciodată nu este în stare să facă ceva decât împins de la spate, că
întotdeauna lasă pe ultimul moment temele sau curăţenia din cameră, că aşa
este el mereu, un copil rău şi neascultător, care o va face pe ea să se
îmbolnăvească. Copilul, la rândul său ripostează, ţipând că toată ziua îl
cicăleşte, că nici ea nu este mereu lângă el să vadă şi lucrurile bune pe care
le face, de exemplu când a spălat vasele lăsate în chiuvetă. Conflictul
degenerează şi copilul iese plângând din cameră.

Ce comportamente ineficiente ale Ce aţi face într-o situaţie asemănătoare


mamei au dus la creşterea conflictului? pentru a diminua sau a preveni
creşterea conflictului?

S-ar putea să vă placă și