Sunteți pe pagina 1din 8

Sursa:

Biblioteca Judeteana Salaj 159.9/H94

Fisa de lectura
Tony Humphreys este psiholog, confereniar i autorul recunoscut pe plan
internaional al mai multor cri, ntre care The Power of Negative Thinking i Work
and Worth. A nregistrat trei casete audio, iar crile lui au fost traduse n
nousprezece limbi.

Titlul cartii: Stima de sine: cheia pentru viitorul copilului tau


Titlul conceptului: Cap VI, Inegalitatea de sanse in educatie (pp.140-156)
Autorul: Tony Humphreys
Editura: Elena Francisc Publising, editia I (2007), editia a II-a (2011)
pentru prezenta versiune romaneasca

Page 1

Cap.I STIMA DE SINE SI EDUCATIA COPIILOR TAI


Cartea "Stima de sine cheia pentru viitorul copilului tau a fost scrisa de Tony
Humphreys si a fost publicata de editura Elena Francisc Publishing. Tony Humphreys
i ajut pe prini s creeze un mediu familial care ntrete stima de sine. Autorul
arat clar c, fr a acorda atenie conflictelor interne i stimei de sine a copiilor,
avem puine anse de a le stimula dorina de a nva.
El contureaz un plan clar de promovare a dragostei de nvtur a copiilor,
subliniind faptul c binele afectiv al copiilor este piatra de temelie a dezvoltrii lor
educaionale i generale.Relatia parintilor cu copiii este mijlocul primordial prin care
acestia din urma isi contureaza identitatea. Efectele relatiei dintre copii cu parintii sau
adultii importanti din viata lor are o mare importanta asupra modului lor de
dezvoltare si de auto-perceptie.
Originile stimei de sine se afl n principal n experienele de via timpurii. In
general, relaiile timpurii cu adulii importani din viaa noastr, prini, rude,
profesori, au un caracter mixt ( parial pozitive i de confirmare, parial negative i de
ignorare). Aceste relaii cu adulii importani snt oglinda copilului i stabilesc ce fel
de imagine de sine se formeaz n mintea sa.
Exista o diferenta intre natura valorii personale si a stimei de sine si anume
valoarea personala este un dat ce nu se schimba, din momentul naterii, eti un
fenomen unic n acest univers, un fenomen irepetabil. Eti o fiin perfect, o
ntmplare unic cu capaciti nelimitate care merita sa iubeasca si sa fie iubit pe cand
stima de sine este un scut paravan care este construit in jurul eului tau adevarat care
se formeaza inca din primii ani de via, in esenta stima de sine este cantitatea din eul
tau adevarat, stima de sine se naste ca reactie la amenintarile la adresa exprimarii
personale autentice si reprezinta un uimitor mecanism de aparare.
Copii cu stima de sine scazuta deseori prezinta dificultati de invatare la scoala,
manifestand mecanisme de protejare a stimei de sine. Cand copiii au mecanisme de
protectie a stimei de sine acestea se vor manifesta fie prin comportamente insuficient
controlate, fie prin comportamente controlate excesiv. In acest proces de dezvoltare a
Page 2

stimei de sine si profesorii joaca un rol foarte importan, parintii si profesorii cu o


buna cunoastere de sine sunt in masura sa-i ajute pe copii sa aiba o parere buna
despre ei insisi, dar si reversul este la fel de valabil. Fiecare gest si interactiune
verbala a adultului fata de copil

transmite acestuia din urma un mesaj despre

valoarea si capacitatile sale.


Stima de sine are efect asupra rezultatelor la invatatura si modului de invatare a
copilului. Modul de reactie al parintilor la mecanismele de protectie ale copiilor lor
va fi determinat in mare parte de nivelul lor de stima de sine, daca acestia au indoieli
fata de propria persoana atunci ei pot exercita fie un nivel al pretentiilor excesiv de
crescute fie pot prezenta neglijenta sau o protectie excesiva fata de copii lor. Toti
copii doresc sa-si impresioneze si sa-si multumeasca parintii iar posibilitatea criticii si
a ridiculizarii de catre parinti ii pot impinge pe copii la doua tipuri de actiuni posibile.
Prima posibila reactie este apatia si evitarea in care copilul renunta prin sa depuna
orice minim efort scolar sau de alta natura deoarece asta implica riscul esecului care
are ca efect umilinta si respingere. A doua reactie a copiilor cand este amenintata
valoarea personala este compensarea care este prezenta la copilul perfectionist,
muncitor care traieste mereu sub presiunea posibilului esec iar muncind din greu
acesta doreste sa inlature orice posibil esec. Parintii care exercita presiuni asupra
copiilor pentru a obtine rezultate scolare bune ii determina pe copii sa-si creeze
mecanisme de protectie.
Stima de sine si motivatia de a invata a copilului, succesul si esecul nu au nici
un efect asupra motivatiei de a invata insa reactia la reusita sau nereusita a parintilor,
profesorilor si persoanelor importante din viata acestuia au un efect marcant, prin
urmare importanta este stradania si nu performanta. Accentul pus pe performanta
poate conduce in cele din urma la renuntarea la eforturi sau implicare. Parerea
copiilor despre ei insisi joaca un rol foarte important, acesta influentand nivelul de
reusita scolara al copilului. Cel mai important mijloc de influenta al parintilor asupra
copiilor este relatia lor cu acestia, iar cand relatia lor este una pozitiva, valorizata
bazata pe apreciere si intelegere, stima de sine a copiilor creste.
Un vehicul important care influenteaza stima de sine si modul de invatare al
copilului este modul cum interactioneaza membrii familiei si relatia dintre parinti.
Page 3

Multi parinti isi traiesc viata prin prisma copiilor iar aceasta duce la inhibarea
valorilor proprii si a copiilor lor. O alta trasatura care poate influenta stima de sine
atat al parintelui cat si al copilului este prezenta in general in familiile monoparentale
sau familiile din subculturi. In familia monoparentala pot aparea factorii cum ar fi
instabilitate financiara si sisteme de sprijin slabe sau absente, cauze care duc la
pierderea parerii bune despre sine prezenta si la adult cat si la copil. Nu toate
problemele cu care se confrunta copii la scoala se datoreaza mecanismelor de
protejare a stimei de sine, uneori, cauza consta in faptul ca copiii dintr-o subcultura
sunt educati in scolile culturii principale a tarii.

Page 4

Capitolul II RELATIA DE CUPLU SI STIMA DE SINE A COPILULUI


Indivizii isi aduc in relatia de cuplu mecanismele de protejare a stimei de sine si
toate interactiunile dintre ei sunt influentate de indoielile, temerile si nesigurantele
lor. Cand unul dintre parteneri sau amandoi parteneri au stima de sine scazuta,
diferentele dintre ei pot deveni o amenintare majora pentru relatia lor, transforman-o
intr-un taram ostil unde fiecare incearca sa-si afirme identitatea in detrimentul
celuilalt, dezvoltand mecanisme de protejare foarte ample care sunt sursa principala a
starii de tensiune si a problemelor in cuplu.
In general problemele atrag spre ele probleme, indivizii cu o nesiguranta
launtrica tind sa se casatoreasca cu persoane la fel de vulnerabile dar in acelasi timp
opuse caracterului lor. Numeroase cupluri nu au idee de modul de functionare a
relatiilor si maniera in care stima de sine influenteaza, din aceasta cauza, acestia, pot
ignora semnalele care ii avertizeaza ca sunt necesare schimbari atat la nivel de cuplu
cat si la nivel individual insa exista si cupluri care-si inteleg problema si o rezolva iar
relati de cuplu fiind una de sprijin, siguranta si incurajare pentru dezvoltarea fiecarui
partener. Cand valoarea personala a unuia dintre parteneri este amenintata de
comportamentul celuilalt, apar reactii protectoare, una dintre ele fiind proiectia si
introiectia, reglatorii distantei si reglatorii anti-separare. Tot ce spun sau fac oamenii
dezvaluie ceva despre ei si despre mastile purtate in relatia de cuplu iar un element
principal care divulga aceste masti este utilizarea tiparelor de comunicare protectoare
de tip proiectie si introiectie. Toate aceste mesaje contureaza nevoile ascunse ale
persoanei asupra partenerului incercand sa-l faca pe acesta responsabil de nevoile ei.
Cand doi parteneri de cuplu fac proiectii unul asupra celuilalt, se vor considera unul
pe altul fie dominatori, controlatori, agresivi fie pasivi, vulnerabili, nesiguri si
anxiosi, pe cand introiectia apare atunci cand persoana care primeste un mesaj de la
cineva il internalizeaza interpretandu-l ca fiind despre sine si nu despre emitator

Page 5

Conflictele de cuplu sunt nocive pentru valoarea personala a copiilor si pentru


sentimentul lor de securitate. Cuplurile marcate de conflict care raman impreuna si ai
caror copii sunt deseori martori la anumite scene intre parteneri au cel mai puternic
impact negativ asupra copiilor iar pe locul doi in ierarhia amenintatoare se afla cea in
care desi parintii sunt separati, copiii raman in continuare martori scenelor dintre cei
doi adulti. Atunci cand parintii hotarasc sa se desparta este foarte important pentru
binele copiilor ca cei doi sa o faca intr-un mod amiabil pastrand o relatie de prietenie
intre ei si manifestand dragoste si protectie fata de copii, insa de preferat este ca cei
doi adulti sa-si rezolve problemele individuale si de cuplu pentru a proteja copiii de
rupturi si traume emotionale. Conflictul poate fi o forta creativa in relatie cand este
privit ca semnal al necesitatii unor schimbari atat la nivelul relatiei, cat si la nivelul
fiecaruia dintre parteneri.
Comunicarea este una dintre cheile eseniale ale unei relaii de cuplu sntoase.
Totui, uneori, aceasta poate fi cauza unor adevrate conflicte ntre cei doi iubii, mai
ales dac acetia au o stim de sine sczut i nu tiu cum s comunice ct mai
deschis.
Dup cum susine Tony Humphreys, n cartea sa Stim de sine, cheia pentru
viitorul copilului tu, exist dou tipuri principale de comunicare: deschis i
protectoare. Dup cum susine Tony Humphreys, n cartea sa Stim de sine, cheia
pentru viitorul copilului tu, exist dou tipuri principale de comunicare: deschis i
protectoare. Comunicarea deschis este caracteristic cuplurilor cu o stim de sine
ridicat, care reuesc s i neleag nevoile, s le comunice corespunztor, dar mai
ales s le susin prin spontaneitate, empatie, fr tendine de judecare, sunt
permisivi, lsnd-i celuilalt libertatea de a vedea i a face lucrurile n felul su,
plasndu-se pe poziie de egalitate, n provizorat. ns, din pcate majoritatea
cuplurilor folosesc tipare protectoare de comunicare, pentru a evita respingerea,
umilirea sau complexele de inferioritate, dar i pentru a ntri relaia de
dependen. Aceste modaliti de comunicare caracterizeaz cuplurile n care
partenerii cred c valoarea lor personala ar putea fi ameninat.

Page 6

Tiparele protectoare de comunicare se pot clasifica n:


Mesaje de judecare
Unul dintre iubii judec, acuz, critic, iar cellalt partener se protejeaz; acest tipar
l mpiedic pe emitor s i exprime adevratele nevoi. Exemple de astfel de
mesaje sunt: criticile, poreclile, caracterizarea, nvinuirea (Nu m asculi, Eti
egoist), interogarea, cutarea dovezilor (Ce ai fcut toat ziua? De ce nu mi
rspunzi la telefon?), unele forme de laude i aprobri.
Mesaje de control
Cel care emite astfel de mesaje dorete s fie autoritar, amenintor, moralist. Acesta
ncearc s se apare de respingere pe seama celuilalt, dominndu-i partenerul. Aceste
mesaje pot determina agresivitate sau pasivitate, revolt sau supunere; pe termen lung
acestea creeaz distan ntre parteneri. De exemplu: cerinele, poruncile, ordinile
(F cum i cer, N-ai voie s); avertizarea, ameninarea, pedepsirea, morala,
predicile de orice fel.
Mesaje strategice
Sunt emise de ctre partenerul care are nevoi ascunse i ncearc s-l manipuleze pe
cellalt pentru a i le satisface. Recurge la ceast mod de comunicare pentru a evita
umilina, dar n acelai timp, submineaz relaia de cuplu, negnd autenticitatea i
libera exprimare a nevoilor. Exemple de astfel de mesaje sunt: manipulrile
nonverbale bosumflare, retragere fizic sau afectiv, tcere ostil, suspine, sau
manipulrile verbale (Ai face orice pentru mine, nu-i aa?, Ct de mult m
iubeti?)
Mesaje neutre
Aceste mesaje dovedesc lipsa de grij fa de cellalt. Cel care recurge la astfel de
mesaje, folosete neutralitatea pentru a evita s se aventureze n zone ale relaiei care
ar putea s i amenine valoarea personal. Aceast persoan susine c este mereu
foarte ocupat, ceea ce trezete n cellalt frustrri, sentimentul c este ignorat,
nedorit, fr valoare. Exemple de astfel de mesaje sunt: retragerea, divagarea
Page 7

(Nu vreau s aud asta acum, Putem vorbi despre altceva); ignorarea, rspunsul pe
fug (N-am auzit ce-ai zis, N-ai altceva mai bun de zis), alinarea, gsirea de
scuze, consolarea, comptimirea (Mine ai s te simi ca nou, Sunt sigur c nu iai dat seama ce spui).
Mesaje de superioritate
Mesajele de genul Eu tiu cel mai bine, Eu am dreptate, le emite partenerul care
ascunde un complex acut de inferioritate. Tot din aceast categorie face parte
sftuirea sau recomandarea (De ce nu-l prseti dac tot nu e bun de nimic),
diagnosticarea, psihanalizarea (Spui asta doar pentru c eti obosit).
Mesaje de certitudine
Partenerii cu atitudini foarte rigide, care i triesc viaa ntr-un anumit mod pentru c
trebuie recurg la astfel de mesaje. Acetia nu preuiesc diferenele, ci subliniaz
faptul c cellalt greete dac crede altfel. Exemple de astfel de mesaje sunt:
persuadarea (Treaba asta chiar trebuie fcut); predicile, argumentarea (Nu m
contrazice).
Cuplurile ajunse la un apogeu al valorii personale au responsailitatea de a-si
insusi arta confirmarii care ajuta la consolidarea valorii personale a ambilor parteneri.

Page 8