Educaţia moral – civică între necesitate şi creaţie

Înv. Canache Iozefina – Steluţa

Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 10 Bacău

Moto:

Educaţia morală se sprijină pe forţa colectivului şi a opiniei publice, dar ţine totodată
seama de trăsăturile şi particularităţile individuale, de cerinţele şi interesele fiecărui om.

Educaţia moral – civică urmăreşte formarea acelui set de competenţe civice

necesare şi suficiente, pentru a face din copil un locuitor al cetăţii, un bun cetăţean,
urmărind cultivarea integrităţii morale a micilor şcolari sub aspectul conştientizării
propriului Eu şi al modelării comportamentului ca viitori membrii ai comunităţii sociale.
Formăm comportamentul civic al elevilor oferindu-le în permanenţă ca exemple,
propriul nostru comportament. Ca urmare, cunoştinţele ce urmează a fi predate în orele de
educaţie civică vor fi asimilate în mod firesc şi vor întregi aportul în formarea unor
deprinderi şi priceperi cu ajutorul cărora elevul de vârstă şcolară devine apt să se
adapteze cu succes cerinţelor şi normelor pe care societatea le impune.
La nivelul ariei curriculare „Om şi Societate” prin intermediul disciplinelor : Istoria
Românilor, Religie, Educaţie Civică, micul şcolar află modele exemplare de comportament
în spiritul valorilor morale care s-au impus în societate de-a lungul timpului. Astfel, din
lecţiile de istorie, copilul află atât despre modul de organizare al societăţii din cele mai
vechi timpuri până în epoca modernă şi contemporană.
Cunoaşterea premiselor istorice ale formării şi afirmării virtuţilor poporului din care
fac parte, generează în sufletul elevilor sentimentul de apreciere faţă de curajul şi vitejia
înaintaşilor.
Ca urmare a celor menţionate vom exemplifica cu activitatea desfăşurată cu
colectivele de elevi de la clasele a II-a A şi a III-a B cu ocazia aniversării Zilei Unirii – 24
Ianuarie.
Această activitate am pregătit-o cu multă grijă deoarece a fost o adevărată lecţie de
istorie cu elevii a două clase care nu studiază acest obiect, dar care se întâlnesc cu lecţii
cu conţinut istoric la limba română.
În preludiul activităţii am antrenat copiii în a face curăţenie la monumentul din curtea
şcolii ridicat în memoria bravilor eroi ai comunei Domniţa Maria căzuţi în Războiul de
reîntregire a neamului românesc (1916 – 1918). Au muncit cu plăcere şi în final au depus
flori la acest monument.
Activitatea în sine, care s-a desfăşurat pe 24 Ianuarie a reuşit să emoţioneze pe
copii. Fiecare clasă a prezentat aspecte ale Unirii oglindite în lecturi şi imagini. S-au
prezentat scenete, s-au citit texte cu referire la eveniment şi la protagonişti, s-a discutat
despre importanţa acestui eveniment pentru poporul nostru.
În finalul activităţii s-a cântat şi s-a dansat Hora Unirii pe holul şcolii împreună cu
alte clase.
Am simţit că această activitate s-a dus acolo unde noi doream : la sufletul micilor
noştri şcolari, viitori cetăţeni ai acestei ţări.
Pentru realizarea educaţiei moral-civică un rol deosebit de important îl au lecţiile de
limba română care, prin bogăţia tematică a textelor prezente în manuale, oferă exemple
concrete de fapte, atitudini, evenimente, pe care analizându-le şi cântărindu-le, elevii îşi
însuşesc concepte, idei şi comportamente dezirabile.
Textele inspirate din viaţa de familie contribuie la dezvoltarea concepţiei despre
sine şi despre semeni (părinţi, fraţi, rude, prieteni). Prin valorificarea valenţelor formative
ale mesajelor acestor lecturi, copilul conştientizează necesitatea implicării active în viaţa
unei familii, deprinde obişnuinţa de a se gospodări şi în acelaşi timp realizează faptul că ,
pe lângă drepturile de care se bucură în cadrul familiei îi revin şi o serie de îndatoriri.
În acelaşi timp copilul învaţă să se recunoască drept o entitate cu năzuinţe proprii,
înţelegând drepturile dintre oameni, adoptând o atitudine corespunzătoare faţă de cei din
jur.
Ex. : „Amintiri din copilărie” – Ion Creangă
„Cheile! – Tudor Arghezi
„Bine e la noi acasă” – Emilia Căldăraru
„Cel mai bun prieten” – Victor Sinetidis
În aceste texte se regăsesc doar câteva exemple din universul apropiat copiilor, cu
suportul lor ilustrativ, constituind un real sprijin acordat copiilor în luarea unor decizii
potrivite, ajutându-i să-şi formuleze propriile opinii în aprecierea unor situaţii.
Textele referitoare la activitatea educativă contribuie la formarea unor atitudini
corespunzătoare faţă de şcoală, faţă de colegi şi prieteni, ajutându-l pe copil să se
integreze cu uşurinţă cerinţelor impuse de societate.
Aceste lucruri se reflectă la clasa a III-a în lecţii ca :
„Învăţătorul Ion Creangă” după Jean Bart
„O medalie bine meritată” de Edmondo de Amicis
„În tren” după Ion Agârbiceanu
iar la clasa a II-a în lecţii ca :
„Învăţătorul nostru” după Edmondo de Amicis
„Colega cea nouă”
Elevii dobândesc capacitatea de a asculta şi de a se face ascultaţi, de a-şi face
cunoscute propriile opinii, acceptând totodată părerile celorlalţi. În funcţie de împrejurările
şi de persoanele cu care vine în contact, copilul conştientizează importanţa folosirii
formulelor de politeţe, într-o manieră care să dovedească cunoaşterea şi respectarea
normelor de comportare civilizată în situaţii diferite. Buna- cuviinţă, comportamentul corect,
conduita morală fundamentează atitudinea copilului în relaţiile cu ceilalţi. Aceste idei se
reflectă se reflectă în lecţii precum :
„Cuibul de păsărele” după Cezar Petrescu
„Colega cea noua”
„Învăţătorul nostru” după Edmondo de Amicis
Texte cu o încărcătură educativă specifică precum :
„Încrederea şi lipsa de încredere”
„Respectul şi lipsa de respect”
„Despre curaj, frică, laşitate”
„Despre bunătate şi răutate”
„Despre sinceritate şi minciună”
urmăresc să dezvolte la copii încrederea în propria persoană sau în ceilalţi accentuând
faptul că încrederea se dobândeşte şi se păstrează prin fapte; că respectul înseamnă
preţuire, consideraţie, faţă de propria persoană, familie, faţă de cei din jur şi care se
manifestă prin felul în care vorbim, gesturi şi fapte; curajul înseamnă îndrăzneală, eroism;
laşitatea este lipsa de curaj şi onoare; s-a pus accent pe faptul că a fi mai bun înseamnă a
dovedi bunăvoinţă, blândeţe, omenie pentru cei din jur şi că bunătatea se demonstrează
prin fapte; s-a scos în evidenţă faptul că sinceritatea este o însuşire pozitivă pe care o
poate avea o persoană, iar că minciuna este o însuşire negativă.
De fiecare dată s-a insistat pe crearea unor dialoguri, a unor poveşti şi chiar desene
care să scoată în evidenţă trăsăturile amintite mai sus. S-au folosit multe proverbe şi
zicători şi s-au organizat aşa zise „procese” unde au fost puse în discuţie unele aspecte.
Copiii au participat cu entuziasm şi lecţiile nu au fost simple lecturi ale unor texte, ci
discuţii care sigur au avut ecou în sufletul copiilor.
 Selectând fapte şi întâmplări din universul apropiat copiilor, suportul ilustrativ al
lecţiilor, problematica pusă în discuţie, constituie un real sprijin acordat copiilor în luarea
unor decizii pozitive, ajutându-i să-şi formuleze propriile opinii în aprecierea unor situaţii cu
conţinut civic.
Valoarea acestor lecţii este dată de eficacitatea lor, de măsura în care ajută elevii
să-şi însuşească convingerile morale prin propriul lor efort. În felul acesta elevii îşi aduc un
aport valoros la modelarea propriei lor conştiinţe civice.
Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării
opiniilor faţă de activitatea grupurilor din care fac parte, reprezintă unul din obiectivele care
contribuie la antrenarea copiilor în activităţi directe.
Aceste activităţi se pot organiza fie pe grupe de elevi, fie cu întreaga clasă şi pot
îmbrăca diverse forme : jocuri cu rol, dramatizări, exerciţii de simulare a unor cazuri
concrete, dezbaterea unor fapte reale, elaborarea unor compuneri cu caracter civic,
vizionarea unor filme urmată de comentarea imaginilor, vizite şi altele.
Procesul de construire a modelului de educaţie în şi pentru democraţie e complex şi
trebuie să angajeze nu numai grupul de educatori ci şi părinţi, instituţiile culturale,
mijloacele de comunicare în masă, într-un cuvânt, societatea.
 BIBLIOGRAFIE

Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Lucia Predeţianu, Nicu Plascaru, „Educaţia civică –
manual pentru cl. a III-a”, Bucureşti, Ed. Aramis, 2002;

Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, „Limba şi literatura română – manual cl. a III-a”,
Bucureşti, Ed. Aramis, 2004;

Dakmara Georgescu, „Învăţământul primar”, Ed. Discipol, 1998;

Geissler E. E., „Mijloace de educaţie”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977