Efectele televizorului şi calculatorului asupra copiilor

Privitul la televizor este contraindicat până cel puțin la vârsta de 2 ani, susține
Academia Americană de Pediatrie (AAP). Ca să fie cât mai clar, AAP susține că, până la
această vârstă, copiii nu ar trebui lăsați deloc să se uite la televizor. Nici măcar la
programele așa-zis create special pentru bebeluși. Iar recomandarea AAP nu se referă doar la
privitul la televizor, ci și la calculator, la diverse aplicații de pe telefon și în general la orice
înseamnă gadget. „Creierul unui nou născut se triplează ca mărime de la naștere până la
vârsta de 24 de luni”, susține profesorul de pediatrie Dimitri Christakis, coautor al cărții The
Elephant in the Living Room: Make Television Work for Your Kids. „Iar creierul crește în
funcție de stimulii externi, în contextul unor experiențe din lumea reală”, punctează
Christakis.
Studiile au mai arătat că privitul la televizor înainte de vârsta de 2-3 ani, mai multe ore pe
zi, poate avea efecte negative inclusiv asupra dezvoltării limbajului, a inteligenței
emoționale, a capacității de memorare și, mai târziu, asupra aptitudinilor de citire.
O altă problemă este nu doar ceea ce fac copiii în timp ce se uită la televizor, ci și ceea ce nu
fac. Mai exact, nu se joaca liber, nu-și pun imaginația la contribuție, nu se mișcă, nu
explorează, nu învață activ prin manipularea lucrurilor din jur. La televizor, copilul doar
privește fără a interacționa, nu-și exersează limbajul și nu învață cum să reacționeze la
sentimentele altora.
Și somnul copiilor are de suferit atunci când aceștia sunt lăsați să se uite ore în sir la
televizor. Aceasta este concluzia unui studiu recent realizat de cercetătorii de la spitalul de
pediatrie MassGeneral Hospital for Children și de la Școala de Sănătate Publică de la
Harvard. Potrivit studiului, copiii dorm în medie cu 7 minute mai puțin pentru fiecare oră de
stat în fața televizorului, iar băieții sunt mai vulnerabili din acest punct de vedere decât
fetele.
Copilul este hrănit în fața televizorului sau a calculatorului, în ideea că mănâncă mai
bine. Și, de cele mai multe ori, chiar mănâncă mai bine. Problema este că, fiind stimulat de
imaginile la care se uită, este puțin probabil ca el să-și dea seama că s-a săturat. Sau să facă
legătura între ceea ce mănâncă și textura sau gustul alimentului respectiv. Se pierd astfel
niste corelații care l-ar putea ajuta să continue să mănânce sănătos și mai târziu, atunci când
va putea alege singur, în curtea școlii sau în pauza de la serviciu, între o prăjitură sau un
fruct. În plus, multe dintre reclamele care se adresează copiilor sunt la gustări total
nesănătoase, iar copiii ajung să asocieze pofta produsă de reclame cu ora mesei, ceea ce în
final poate duce, din nou, la obiceiuri alimentare greșite.
După vârsta de 2-3 ani, Academia Americană de Pediatrie susține că privitul la televizor
nu mai reprezinta o problema atat de mare, atat timp cat nu se fac excese si este vorba doar
de una, maxim 2 ore pe zi. Nu toti specialistii sunt de acord cu varsta sau numarul de ore,
dar toti atrag atentia asupra continutului.
De exemplu, Lisa Guernsey, autoarea mai multor carti despre efectele televizorului asupra
copiilor, sustine ca este foarte important ca desenele sau filmuletele sa fie cat mai simple. Sa
aiba o poveste clara, care sa-l duca pe copil din punctul A in punctul B fara flashback-uri sau
alte povesti secundare. De asemenea, autoarea recomanda desenele animate in care
personajele dau impresia ca interactioneaza direct cu copilul, punandu-i intrebari de
exemplu, si asteptand apoi ca cel mic sa rapunda. Desenele nu trebuie sa prezinte notiuni
abstracte sau vagi, imaginile nu trebuie sa se succeada rapid iar montajul nu trebuie sa fie
unul agresiv.
Multi specialisti le recomanda parintilor sa se uite si ei alaturi de copii la televizor, astfel
incat experienta sa fie una comuna. Vorbeste cu cel mic despre ceea ce vedeti pe ecran,
pune-i intrebari cu privire la actiune, pune tu povestea intr-un context din viata de zi cu zi,
intreaba-l ce crede.
Cu alte cuvinte, specialistii sunt de parere ca privitul la tv atrofiaza creierul si emotiile
copiilor. Vizionarea emisiunilor, desenelor sau filmelor nu stimuleaza in niciun fel functiile
creierului si nu ajuta copilul sa se dezvolte intelectual in primii ani de viata.
Dimpotriva, se pare ca daca cel mic sta foarte multe ore in fata televizorului este predispus
la: probleme de atentie si concentrare, probleme de memorie, anxietate, temeri si frici, nedezvoltarea
gandirii logice.
Atunci cand se uita la televizor, copilul este expus, inevitabil si la reclamele din timpul
pauzelor filmelor sau desenelor animate pe care le urmareste. Cele mai multe spoturi
publicitare influenteaza negativ gandirea si alegerile pe care cel mic le face zilnic. Sunt
vulnerabili si usor influentabili, iar reclamele la bauturi carbogazoase, dispozitive
electronice de ultima generatie, fast-food-uri sau alimente nesanatoase ar putea determina
formarea unor obiceiuri nocive de viata.
Specialistii sfatuiesc parintii sa expuna cat mai putin copiii la televizor si sa le trezeasca
interesul pentru activitati care presupun miscare fizica, interactiune sociala si dezvoltare
intelectuala. Impune reguli si un program stabil in ceea ce priveste expunerea zilnica a
copilului la tv si supravegheaza-i cu atentie programele pe care le urmareste frecvent.
 CUM ÎNVAȚAM COPILUL SĂ DEVINĂ RESPONSABIL?
Să crești în ziua de azi un copil responsabil și productiv nu este un lucru ușor. Cei mici sunt
expuși tehnologiei și cel mai mare dușman al copiilor se numește “instant gratification”, adică
satisfacția imediată. Chiar dacă filmele, care durează cam 1,5-2 ore, nu sunt tocmai indicate
pentru cei mici, nici măcar acestea nu îi mai impresionează pe copii, care preferă să urmărească
vine-uri de 6-7 secunde, ceea ce înseamnă că atenția lor este mult redusă față de copiii din
generațiile anterioare.
Iată câteva modalități prin care îl puteți face pe cel mic să devină mai responsabil și mai
productiv.

Învață-i cum să rezolve problemele

Copiii nu s-au născut experți în rezolvarea problemelor. Mulți dintre ei renunță fără să încerce
sau cred că există numai o singură soluție pentru a rezolva un anumit lucru. Învață-ți copilul că
pentru a ajunge la rezolvare trebuie urmați mai mulți pași și că poate este nevoie de un efort mai
mare. Oferă-i copilului tău ocazia să se dezvolte în timp ce caută soluții pentru puzzle-uri sau în
timp ce se joacă jocuri ce încurajează creativitatea. Dă-i o sarcină și roagă-l să găsească cel
puțin cinci moduri diferite de rezolvare.

Atribuie-i sarcini
Atribuie-i sarcini copilului tău pentru a-l ajuta să devină mai responsabil. Chiar și cei mai mici
pot realiza sarcini simple, cum ar fi ducerea farfuriilor în chiuvetă. Copiii mai mari ar trebui să
primească misiuni în fiecare zi, iar cu timpul acestea pot face parte din activitățile sale zilnice,
fără ca părintele să-i mai reamintească.
Evită să-ți obligi copilul să-și duc la bun sfârșit sarcinile. În schimb, caută metode prin care să-l
faci să respecte aceste îndatoriri.

Motivează-ți copilul prin recompense

Cel mai bun exemplu este cel al adulților. Așa cum oamenii mari primesc salariul pentru munca
depusă de-a lungul unei luni, așa și cei mici pot primi tot felul de recompense pentru realizarea
sarcinilor.

Stabilește un orar
Creează un orar pentru a-ți ajuta copilul să devină productiv. Oferă-i ca recompensă timp de
joacă, doar după ce rezolvă ceea ce i-ai dat să facă. Odată ce va auzi că va avea voie să se joace
pe consolă sau pe tabletă, acesta va fi mai motivat să devină mai productiv.
Nu uita copilul cu tableta în mână

De obicei, pentru un copil două ore în fața unui ecran, fie că vorbim despre TV, tabletă sau
jocuri pe calculator, sunt suficiente. Află care este sportul său preferat și încurajează-l să
participe la competiții extra-școlare, astfel încât să stea cât mai departe de televizor.

Nu uita de consecințe
Caută mici pedepse pentru cazul în care copilul nu se poartă în mod responsabil. Numai așa, cel
mic poate învăța din greșelile făcute. Dacă nu-și face temele pentru acasă, faptul că primește un
zero poate fi o pedeapsă destul de mare pentru el.
Însă, câteodată trebuie impuse și alte sancțiuni. Ia-i dreptul de a mai folosi electronicele, cel
puțin până nu rezolvă ceea ce a greșit sau până ce nu îndreaptă greșeala comisă.

Responsabilități adecvate vârstei

Fiecare familie are propriile ei obiceiuri, iar copilul trebuie să se integreze și să aibă propriile
lui responsabilități: să-și adune jucăriile, să păsteze curățenie în camera lui, să-și puna hainele
murdare în coșul de rufe, să aibă grijă de pisică, sau să ajute la bucătărie. Și mai trebuie avut în
vedere încă un element: atitudinea față de fete și băieți. Există uneori tendința de a
responsabiliza mai mult fetele pentru treburile casei – „treburi de fete” –, și de a trata băiatul ca
pe un „prințișor”, pentru că „e băiat, nu face treburi de fată”. Inversul e de asemenea valabil:
uneori băiatul este responsabilizat, iar fata, menajată. Dar asta e în slujba părinților, de a-i
responsabiliza deopotrivă, băieți sau fete, de a găsi un echilibru.

Onestitatea, valoare de familie

Pentru ca un copil să învețe să fie responsabil este esențial să poată să-ți împărtășească orice
fără să simtă sau să anticipeze presiunea unei pedeapse. Să-i fie ușor să vorbească, indiferent ce
i s-a întâmplat. Și cu cât îți spune lucruri mai dificile, recompensează-l și spune-i că îi apreciezi
onestitatea. Că împreună veți rezolva toate problemele. Copilul minte doar ca să evite pedeapsa.
Onestitatea, caracterul se învață și se formează prin modelul oferit – părinții trebuie să fie un
exemplu. Dacă ai greșit față de copil, recunoaște și cere-i iertare. Doar așa va învăța să devină și
el responsabil pentru acțiunile lui.
 CE RESPONSABILITĂȚI PUTEM DA COPILULUI ȘI DE CE?

Faptul ca cel mic are responsabiliati in casa, il ajuta sa devina responsabil, il invata sa
isi ofere ajutorul si de asemenea, il ajuta sa se simta ca este implicat activ in viata de
familie.

Oricine are nevoie sa se simta folositor, iar copiii nu fac exceptie. Copiii au nevoie sa
simta ca au o contribuite activa in familie si nu vor putea simti asta decat daca vor primit
cateva responsbailitati clare, din partea familiei.

Responsabilitatile copilului, in functie de varsta

2 – 3 ani
 Sa ajute la aranjarea patului
 Sa ajute la asezarea la locul lor a jucariilor
 Sa isi puna hainutele purtate in cosul pentru rufe ce trebuie spalate
 Sa puna apa si mancare animalului de companie, sub supravegherea unui adult
 Sa ajute la stergerea prafului
 Sa se desbrace singur

4 – 5 ani
 Sa se spele pe maini de fiecare data cand vine de afara, merge la toaleta sau inainte de
masa
 Sa se imbrace cu foarte putin ajutor din partea parintilor
 Sa isi faca patul cu foarte putin ajutor din partea parintilor
 Sa isi ajute cu transportarea bagajelor sau a cumparaturilor (bineinteles cu bagaje a caror
greutate sa fie potrivita varstei sale)
 Sa puna masa sub supraveghere: sa aseze farfuriile, tacamurile si servetele
 Sa stranga masa sub supraveghere
 Sa isi imperecheze sosetele
 Sa raspunda la telefon sub supraveghere
 Sa hraneasca animalul de companie
 Sa stearga podeaua cu un mop uscat
 Sa ajute la incarcarea si descarcarea masinii de spalat
 Sa isi stranga jucariile
Ce capcane trebuie sa eviti cand alegi responsabilitatile copilului

Nu inista ca totul sa fie perfect

Nimeni nu este perfect, asa ca trebuie sa fii putin mai relaxata atunci cand copiii isi indeplinesc
responsabilitatile, atlfel s-ar putea ca cei mici pur si simplu sa refuze sa mai faca ceva de teama
ca vor face gresit si te vei supara.

Nu amana momentul
Probabil ca ti se pare ca puiul tau este prea mic, insa copiii sunt mai descurcareti decat crezi si
pot face o gramada de treburi inca de la varste fragede si in plus, le si place.

Nu te zgarci cu laudele
Nu astepta sa isi termine treaba pe care i-ai dat sa o faca pana sa il lauzi. Lauda-l si pe parcurs,
spune-i cat de bine se descurca in timp ce o face. Astfel, vei crea un moment pozitiv si il vei
incuraja sa mai faca si pe viitor. Copiiilor le place sa se simta apreciati, ca si adultilor de altfel,
asa ca nu ezita.

Nu fi inconsecventa
Copiii au tendinta de a amana sa isi indeplineasca responsabilitatile in speranta ca le va face
altcineva in locul lor, asa ca trebuie sa fii consecventa si sa nu te abati de la program decat in
situatii cu totul speciale, de exemplu cand copilul este bolnav.

Indiferent ce responsabiliati alegi pentru copilul tau nu uita sa il lauzi cand face o treaba buna si
sa ii multumesti pentru ajutorul acordat. Cu siguranta se va simti importat si apeciat si isi va lua
in serios responsabiliatile.
 Obiective de viitor pentru anul școlar 2019-2020, grupa
mijlocie “Steluțele”

Preocuparea pentru tratarea copilului ca individualitate, dar și creșterea lui într-o atmosferă
care să favorizeze dezvoltarea sa sub toate aspectele, reprezintă scopul principal al programelor
de calitate adresate copiilor de la naștere la 6/7 ani.

Intervalul naștere- 4/5 ani prin specificul vârstei permite dobândirea unor achiziții din
domeniile:
-Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale;
-Dezvoltare socio-emoțională;
-Capacități și atitudini de învățare;
-Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii;
-Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.

Concret, la sfârșitul grupei mijlocii, copiii vor atinge următorii indicatori prevăzuți în literatura
de specialitate:

. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale

 Urcă și coboară scările ținând un obiect într-o mână sau în ambele mâini.
 Prinde cu ambele mâini o minge mare.
 Mănâncă cu tacâmuri.
 Copiază desene geometrice sau cu diverse forme.
 Manipulează obiecte mici cu ușurință.
 Scrie unele litere și cifre ce pot fi recunoscute.
 Reacționează corespunzător stimulilor din mediu.
 Folosește șervețele pentru a-și șterge nasul.
 Merge la toaletă când trebuie.
 Duce mâna la gură când tușește.
Dezvoltarea socio-emoțională
 Cu sprijin se desparte de adulții cu care este obișnuit.
 Își exprimă afecțiunea față de adulții cu care este obișnuit.
 Răspunde la formele de salut folosite de adulți.
 Urmează indicațiile adulților în ceea ce privește comportamentul adecvat în diverse
situații.
 Semnalează adulților situații problematice simple (un copil s-a lovit sau are nevoie de
ajutor).
 Se alătură unui grup de copii care se joacă.
  Se conformează deciziilor de grup.
 Se împrietenește și menține prietenia cu cel puțin un copil.
 Urmează reguli simple fără a i se mai reaminti.
 Își așteaptă rândul la joc.
 Are răbdare până i se oferă atenție sau recompensă.
 Asociază emoțiile cu cuvinte și expresii faciale.
. Capacități și atitudini de învățare
 Manifestă interes față de cum și de ce oamenii fac diverse lucruri.
 Formulează frecvent întrebarea “De ce?” și “Cum?” pentru a înțelege ce se petrece în jur.
 Găsește și utilizează materiale pentru a pune în practică o idee.
 Ia decizii legate de activități și materiale dintr-o gamă mai largă.
 Își menține atenția concentrată pe sarcină între 10 și 15 minute.
 Spune “Nu știu” atunci când nu poate realiza o sarcină.
 Sugerează teme pentru jocurile simbolice și pentru jocurile de rol.
Inventează cântece, povești sau cuvinte
Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
 Demonstrează înțelegerea vocabularului uzual prin adecvarea răspunsului.
 Dobândește informații prin ascultare utilizându-le apoi în contexte adecvate.
 Răspunde la întrebări folosind limbajul verbal, referindu-se atât la contextul prezent cât și
la alte contexte.
 Face diferența între cuvinte reale și cele inventate.
 Utilizează propoziții dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, acțiuni sau sentimente.
 Răsfoiește cu interes cărți aduse de alți copii sau pe care le întâlnește în sala de grupă.
 Recită o strofă sau repetă ultimul vers al unei poezii preferate sau redă cuvinte, expresii,
sintagme, din povestea preferată.
Începe să conștientizeze faptul că literele compun cuvinte
Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
 Oferă explicații pentru care anumite evenimente se petrec (Mihai a lipsit ieri pentru că a
fost bolnav).
 Recunoaște și numește caracteristica unui eveniment (lung, amuzant, gălăgios etc.).
 Identifică unele caracteristici în funcție de care se pot face comparații (mărime, formă,
culoare etc.).
 Grupează obiecte care întrunesc două caracteristici concomitent.
 Utilizează noile informații și cuvinte achiziționate în activități.
 Caută sprijin la alți copii sau adulți pentru rezolvarea de probleme.
 Numește unele numere (0-100).
 Numără cu ușurință din memorie până la 10.
 Estimează mărimi, lungimi, greutăți.
 Identifică și numește cercul, pătratul, triunghiul.
 Își extinde informațiile despre mediul înconjurător și crește respectul față de ființe și
mediu.
Participă la întreținerea și îngrijirea mediului fizic apropiat
 Astfel, la finalul acestei perioade de vârstă se poate observa în care dintre domeniile de
dezvoltare stabilite copilul manifestă o mai lentă dezvoltare sau probleme în dezvoltare și,
implicit, necesită să fie o mai puternică stimulare sau chiar intervenție specifică.

Sfaturi pentru părinţi

Nu îi acorda acces nelimitat la TV, tabletă, telefon etc.

 Nu tolera crize de isterie şi ieşiri nervoase.
 Nu purta luptele lui.
 Nu îl critica. Fă observaţii doar asupra comportamentului său!
 Cere-i să îşi pună înapoi lucrurile pe care le-a utilizat.
 Dacă îi ceri ceva, arată-i cum faci tu. Exemplul personal este cel mai puternic.
 Lasă-l să se murdărească, hainele pot fi spălate.
 Nu-i da voie să lovească alţi copii. Învață-l să aplaneze conflictele.
 Implică-l cât mai mult în gospodărie.
S pune-i cât mai des: Te iubesc