Lector univ. dr.

Matei Nicoleta Cristina

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR
PUBLICE

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucuresti

2022
INTRODUCERE

Disciplina ,,Contabilitatea institutiilor publice” are rolul de a completa pregatirea profesionala a

studentilor, viitori angajati in domeniul administratiei publice, cu informatii de specialitate.
Lucrarea debuteaza cu descrierea modului de angajare a resurselor din fonduri publice, a modului

regulile generale de evaluare a elementelor bilantiere.

Un capitol aparte este dedicat contabilitatii activelor fixe detinute de o institutie publica $i prezinta
elementele componente ale lor, modul de evaluare si recunoastere in contabilitate, calculul si inregistrarea
in contabilitate a deprecierii acestor elemente patrimoniale, precum gi tratamentele contabile privind
reevaluarea activelor fixe corporale.
De asemenea, lucrarea prezinta regulile de evaluare si reflectare in contabilitate a principalelor
operatiuni privind stocurile; trezoreria; decontarile cu clientii, furnizorii, personalul, asigurarile si
protectia sociala, bugetul de stat; datoriile pe termen lung; provizioanele; fondurile, rezultatul patrimonial
si cel reportat; cheltuielile; veniturile si finantarile unei institutii publice.
Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai eficiente pentru intelegerea si
aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, si le formeze o gandire contabila logica, independenta
si deprinderi necesare pentru productia si utilizarea informatiei contabile in activitatea desfasurata de
institutiile publice.

©)
Obiectivele cursului

e intelegerea conceptelor de baza de inregistrare in contabilitate a operatiunilor

generate de activitatea desfasurata de institutiile publice;
e Familiarizarea cu planul de conturi specific institutiilor publice;
e Formarea unui mod de gandire analitic in vederea interpretarii corecte a
informatiilor financiar-contabile;
e Formarea unei atitudini responsabile privind rolul si importanta contabilitatii in
unitatile administratiei publice;
e Formarea deprinderilor si a capacitatii de implementare a cunostintelor dobandite,
in activitatea practica;
e Dezvoltarea competentelor de comunicare si orientare in spatiul economic real;
e Formarea si valorificarea abilitatilor de selectie si investigare a surselor de date;
e Formarea abilitatilor de formulare a opiniilor concluzive.

SY Competente conferite
Capacitatea de a:
e intelege reglementarile contabile nationale aplicabile institutiilor publice;
e explica si reflecta in contabilitate fenomenele economice;
e interpreta fenomenele economice specifice institutiilor publice;
e utiliza metode gsi tehnici pentru elaborarea unor documente de raportare financiar-
contabila.
aK Resurse si mijloace de lucru
Pentru parcurgerea acestui curs va fi nevoie de utilizarea Planului de conturi aplicabil
institutiilor publice.

Structura cursului
Suportul de curs este structurat in doua parti.
Partea I contine o prezentare strict teoretica a etapelor privind angajarea cheltuielilor
bugetare, a etapelor privind finantarea institutiilor publice, organizarea si conducerea

Partea a II-a contine o prezentare teoretica a elementelor de bilant si cont de rezultat

patrimonial, precum si exemple practice privind activele, datoriile, capitalurile proprii
ale unei institutii publice, elementele de cheltuieli si a celor de venituri:
Unitatea de invatare 3. Contabilitatea activelor fixe necorporale
Unitatea de invatare 4. Contabilitatea activelor fixe corporale
Unitatea de invatare 5. Contablitatea activelor financiare
Unitatea de invatare 6 si 7. Contabilitatea activelor curente
Unitatea de invatare 8, 9 si 10. Contabilitatea decontarilor cu tertii
Unitatea de invatare 11. Contabilitatea datoriilor pe termen lung. Provizioane
Unitatea de invatare 12 si 13. Contabilitatea capitalurilor proprii
Unitatea de invatare 14. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si finantarilor

\l

Cerinte preliminare
Pentru intelegerea conceptelor si notiunilor prezentate in acest curs si pentru a le aplica
eficient in practica este necesara parcurgerea in prealabil a cursului,,Finante publice”

Discipline deservite
Pe baza cunostintelor dobandite in cadrul disciplinei curente studentii vor fi capabili sa
urmeze cursul de ,,Contabilitatea institutiilor publice si a institutiilor de credit” din cadrul
programelor de studii de masterat Contabilitatea si Auditul Entitatilor Economice si
Management Contabil, Audit si Expertiza Contabila.

Durata medie de studiu individual.

Timpul mediu necesar parcurgerii unei Unitati de invatare este 2-3 ore.

Evaluarea studentilor
Nota finala la disciplina ,,Contabilitatea institutiilor publice” va fi stabilia prin :
2
- evaluarea finala (examen scris) — cu ponderea de 60%;
- evaluari pe parcurs (teme de control) -cu ponderea de 40%
Cuprins
INTRODUCERE...........c.cccsccsscsssesescsescscscsescsesesesesesesesessecseecscssscesssscsasesasesasesassuacsescseseseseseseseseseseaueeseeeseecsseesseeseseaaaes 1
Obiectivele CUTSULUL 0.0... cece eesesesesesesesesesesesesesesesesesecscecscscscscscscscsesssesssessssssscscsescseseseseseseseseeasesssesacecscesscesseaeasees 1
Competente comferite .........ecescsessseeeesessesesesesecsescesesesececsesaeseseeeeeesesseseseseeseseaeseseasseaeaeseeeeeesaueeaeseeeceeaeaeaceeeeseeaaeaeaees 1
Resurse $i mijloace de LUCrU. eee ceeceecsseseeecsseseseceseseesceaeeecseeaeescsaesecaseaesecsaesesecsaesasseeaseaceseacesaeaesesaaeaeeesaaeaaeeeeaseasees 2
Structurra CULSULUD 00.0... eee eeeeeseeeeeseeecsceseeecsceseeecsaesccseeaeeaesseseaeeassecsaeseeeesacsecaesaeeasesesecaseassecaseaeeecsaesaseeaeeesaeeaeeataeaees 2

Cerinte preliminare........ cece cecesecscsesseseseescecsesscsesesecscsesscsesecscscsescsesececsssesesesecscsesscseseseecsssessesaecsssescseeeesseesseacanes

Discipline deservite
Durata medie de studiu individual. 0.0.0... ccc ccesseseeeseeesessesesececsesessesesececscsacseseeasecsaeseseseeessasseasseeeesseeaeaeaeeeseeaaees 2
Evaluarea studentilor..........ceccsssesesesssecsesceseseseeeesceceseseseeecsesseaesesesescsseaeseeaescsaeseaesesecsaeseaesesesaesceaeaeseeesaeaaeaeaeeaseeaaees 2
UNITATEA DE iNVATARE 1. FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE .......sscsssessssessssesssseesssecessecsseeseseeess 9
LL. Introducere 00... cccesececsseseceseseseceseseeecseesecseeseeacsecseeecaesessaeseeecsaesaseeeaeeasseeaeeeaeaesesaaeaeeeesaeaaeesaseassaeaeeeaanaees 9

1.2. OBC CHIVE ooo. eect eeeeeeeeceeeseeecuaeseeseaesacseesecsessesecssesesessaesasaceaceasseeaeeaasaeseeaceaseecsaeseseeeaesasaesaeeaeeaeeeaaeaeeeenaees 9

1.3. Angajamentele 0... ccs cccssseseseeecscsesscsesecscsessssesesacecsssesscsesecscsessesesecscsesscsesesacecssseesesasecsesessesesecscsesaeaneeeasess 9

1.4. Deschiderea fimamfarii ............e cece cseecscesecsceeeeeseceeecseesecsaeceeesecsaecaseeasesecsaeesesaecaaeeaeesesaecseseeeeaecaaeeaseessaeee 11

1.5. Finantarea propriu-Zisa.........cccccesseesescesceseeseccscesesecsceseeecsaeseesesaeecsacesecaesaesecaeaseecsaeseseesaesesaeeaeeaseasaeeaeeasseeate 12

1.6. REZUMAL eee eee cseeeeeeeeeeeeencuceseseecscaceseseseeeseseaeseseeacscuaeaeseeesecaaeseassaseesascuaeaeeeeesecuaeaeaeeeseeaaeaeassaeeeeaeeeasaeee 12
1.7. Teste de evaluare oo... cccccccccsesecscseseseseescessessesesesecscseseseseescessaeseaesececsseeeaesesecessesaeseseeeeeeaaeaeaseaeeseasaaeane 13
1.8. Teste de autoevaluare uo... eee ccsscsececseeeecsceseescseesecscssesecsecsesecsacsecsssaeecseeseeesseesecaaesesessseaseeesaseesseeaeeessaes 13

1.9. Tema de Control ......eeccecccsseseesceseeecsceaeeecsseseescsesecsaeseeecsaesaseeassaeseeaeeeaeaesecaaeaeecaaeaaeeceaesasseeaeeassasaeeaaeaesesaae 14

1.10. Bibliografic 2... cceeeseseceseeeeseesceecseeseescsaesecsceseeecsaeseseesaeeassceaeeaseaesecaaeaeecsaeseeecsaesasaeeaeeessaeaeeaseatseeate 14

UNITATEA DE iNVATARE 2. ORGANIZAREA $I CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR
PUBLICE 00... ecccesssseeseseesescscesesececscsasesesesecsaseesesasececscuaeaeseeeseeuacseseaceesasaeseeaessaseeaeseseeessesaeseseeesessaeseaseaeeseasaeaeaees 15
QL. Imtroducere oo... ccccsecsesesececscseseseescecsescseseeecsesesscscsecscsesacseseeacessassesesaeessaseaeseseescsesaesesseseessasseaseaeeseasaaeanes 15
2.2. ODICCHIVE o.eeeeeeeceeecccseseeseseseeeescussesesseecsesseaeseseeseseuaeaeseeessesasesesaceesascesseaseesssesaeaeseeesecaseseaseseeesaeseaseaeessasaaeanes 15
2.3. Organizarea contabilitatii institutiilor pUbLICE «2... ee eects eeeeeeeeseseeeeeeeeeceaeseseeeescuceseaeeeceeseeeeaeeeeeeeeeeateees 15
2.4. Documentle 0... esesecsescsseseseeseecsesseseseeecseseaeseseescsesaeseseeaeeesasaeseseseeseseaeseseeeeseaaeseaeeeseeaaeaeaseaeesaseeeaeates 16
2.5. Contul — forma, structura, clasificare, reguli de functionare ..0......... es eeeseeseseseseeseececesesceeeeeeeeeaeeeeeeseeeaeaees 18

2.6. Analiza contabila a tranzactiilor. Dubla inregistrare ...........ce ce ceeeseeeeseeeeeceseeeceesceeeeaeeeceeeaeeecsaeeeseeeaseaseaeee 21

2.7. Planul de conturi — aspecte specifice institutiilor publice ........... cee ceeeeeseeeseeeeeeeeeceeeeeeececeaeeeeaeeeseeeaeeeeeeeee 23
2.8. Reguli generale de evaluare 0.0... ccseseeeececsesecscsesecscsesscsesececscsssesesececsaseesesesecscsesscseseescesssseaeeaeessssaaeanes 24
2.9. REZUMAL ee eeccececcecseescesecscscsseseseescessasscaescecsssesaesesececsesacseaeeaeessasesseaessaseeacseseeecsesseseaseeeessaeseaseaeessasaaeanes
2.10. Teste de evaluare

2.11. Bibliografie 0... eee cece eeeseesesecseeseeecsseseeeeaesesseeseeecsaeseceaaesecsaeseeecsaseaeseeaeeasseeaeeaaeaesesaaeaeeeesaeeeeeeeaseeseaees 30

UNITATEA DE iNVATARE 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE .......sssessssssssssoees 31
3.3. Definitii, notiuni teoretice privind activele fixe occ ee eeeeeeeeeseeeeeeeseeecsaeseeecuaeeesseeaeeesseeseeeaeanseeaee 31

3.4. Activele fixe necorporale ...........cecceseeccsssseeseesesecseeseecsceseeecsaesecseeseeasseesecaasaesecsaeseeecsaesaeseeaeeaseeaeeaeeaeseeaee 32

3.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila ....... cee cecsseeeesenseeeeseeseeeeseesecsseaeeesseeseseesaeeeseeeaseessaeas 33

3.4.2. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate .........0 cece cece ceseeseeeecseeeesesecaaeeeseeeeeeeeeeeeuee 33

4
 3.4.3 Recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrarii in patrimoniu a activelor fixe
NECOTPOTALE 0... eeeeeeeecsseseeeceseeceseeaeeececescescesesecsceseeecuseseesesaesasacaesassaesecssaeecsasceecsaesecseeaeeacseeaeeaaeaeeeeaaeaeeeeeaeeaee 36
3.4.4. Evaluarea la iegirea din institutie .........c ccc ccsecsscescesecsseseceaccasecssesecaseseesecsaecsseseceaecsseceeeaecaseesseeeeaees 37
3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale.......ccccscesesecscsssscseseeeceessseeseseeecsesesseseseeecsesscscaeeseessssseseeseeeess 39
3.4.6. Evaluarea la bilant........cccccccccccsccsseessesscsseeseesecsscessesecesecsseseceaecasecssesecsasensesecaaecaseseceaecsaeeeceaecaaceaseaeceaees 42

3.5. REZUMAL.... eee eeessecesceeeecscseesesesecscscssescscsasecsassacsasecsssesscsesesscscsassesssasecssseacsasessasesscsusessssesssseeesasessaeseareaseceseeeas 42

3.6. Teste de evaluare oo... eecececcssesesecssessesceseeecseeseeecseeseeaseaesecsaesceecsaesacseeaeeacseeseceaeaesessaeaeeecuaeseeeeeaseaseaeaeeeaeaeseeaae 43

3.7, Biblio grafic oe esceceeceseeseesescsceseseeseecsesseseseseesesesaesesecacsenasseseeeeeeseuseaescsecssaesaesesceasseaaeseaeeseeesenseaeeceeeaeaeeae 44

UNITATEA DE INVATARE 4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORAL ......ssssssssssssssssseesssees 45
4.1. Introducere 20... eeeccccccesseeesseseescseescesesesecsseaeeecsaesessceaeeasseesesaesassecaseaeseesaesasaceaceasseeaeeaceaesesaaeaeeeeeaeeeeeeareesenees 45

4.2. ODICCHIVE oo. eee ee eeseseseteeeececsecseecscecscesssscsssessssssssuscsescsesesesesesesesesesesssessuessecscessssesesesasesasaeseseaeseaanes 45

4.3. Continut si conturi de evidenta contabila 0.0.0... cece ccecceseesseesceseceaecsseeceecesesecesecsseseceaesseseeesaecseeesseeeeaeee 45

4.4. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate ........0..0 cece ceecssesscssecssesecsecsseecesecseseeeeaecaaecsseeesaees 46

4.5. Recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrarii in patrimoniu a activelor fixe corporale ...51
4.6. Evaluarea la iesirea din institutie 0.0.00... cece cccsccssecscesecssesscesecssecssesscssecssesecsaecsscseceascsaseeeeaecauecaseneeeaees 51

4.7. Deprecierea activelor fixe Corporale .........c cece esseseesesseseceeesesecseeseeecsaeecseeaeeecseesecaseaeeessaeaeeessaseeseeaeeeseaees 55

4.8. Reevaluarea activelor fixe Corporale ...........ceeceseessssessescsseeessesesececesesecsaeseeseeaeeacseeaeeaseasessaeaeeecaeeseeeaseaseees 59
4.9. Evaluarea la bilant 2.0... cccccceccscesccssecsseeecssessseseceaecasccscesecsasescesecasecasesecsseessesecaaecasesesesessaseeesaecsaeeaseeeeaees 59
4.10. Rezumat.... eee cccesccccssseececssseeceesccseeseeecsceseeeesaesessesaeeacsessecaeassecaaeaesecsaesesaeeaeeaceesaceaseassesaaeaeeesaaeeeeeeeaseaseaees 60

4.11. Teste de autoevaluare oo... cece ccecseseeececscseescsesececscsscseaseecesssseseeseessasseacseseeessssscsesseeeessaaeaseaeesessaeaeanes 61

4.12. Teste de evaluare oo... cecccccceseseseeseeeseeseseseeeeseseseseseeesscsaesesseaceesauseseseseesseesaeanseeessesaeseseeeeesaaeseaseaeeseaseeatatee 62
4.13. Bibliografie 0... eceseeeescsceseseeseecseeceseseseesesesaeaeseeassesaesesesaeeesesceaescseseaesaeaesesasscaaeaeaeeeeeeseeseaeseeeeseseeaeates 63
UNITATEA DE iNVATARE 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE........csssssssssssesssessseesseesseesses 64
SL. Untroducere oo... cee eeeeccceseeeesseseeseeeeseesseseeecsscaeeeesaesasseeaeeecseeseeeaeaesecaaeaeeecsaesasseeaseasseeaeeeaeaeessaeaeeecaesaeeeeaseaseaees 64

5.2. ODICCHIVE eee eceseseeeceseeeeseeseesceeeseescesesecseeaeeecsaeseseesaesassseseeaceasscesaacecsaesesaeaseaeseeaeeaseaeesaseaeeecaeeeeeeeaseaseeees 64

5.3. Continut si conturi de evidenta contabila 00.0.0... cece secsseseeecsseeeceeeseeecseeseeeaeseeessaeaeeecsaesesseeaeeacsaeaeeaaeaeseage 64

5.4. Evaluarea initiala gi recunoasterea in contabilitate ......... cece eseeeeseeseeeeseeseeseeececeaeseceaesecseeaeeeseeaeeaeeatseeaee 65

5.5. Evaluarea la iegirea din institutie 0.0.00... cc cccccccesecssesscssecssesecaecsseecesecssesecuaecaseessesecsseeaeeaecaaeeaseeesaeensesenee 66

5.6. Deprecierea valorii activelor financiare .......... cece cesseseceeesesececesesecsaesecseeaeeecseesecaaeseeseseaeeeesaeeessaeaseaseaees 67

5.7. Evaluarea la bilan... ccccccsscscesccssecssessceseessesecaccssecaceseessecscesecssecascseesasessesecsaecssceeseaecseeceeeaecaaeeaseaeceaees 69

5.8. REZUMAt... eee eceeeeecsceseeeceesecsacsesecsseseeeesaesecsecaeeacseeseseasaesecaaesesecsaeeacseeaseacseeaecaaeaeseseaeaaeesaasaeeeeaeeaseaees 70

5.9. Teste de evaluare oo... ecceeseessesssecsseseeecseeseeeceaesecseeaeeseseeseeacsaesecaaeaesecsaesacsceaeeaseeeaeeaseaesessaeaceecareaseeeaseeseaees 70

5.10. Bibliografie 0... eceseesecnsesesseseecsesseseseecseseaeseseessenaeseseeseeseuseseseseeseaesaeaeseecseneeseaeeeeeeaeeaeaeeeeeseeeeeasaees 71

UNITATEA DE iINVATARE 6. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE ......ss:sssssssssssssssessssssssssssesseessss 72
6.1. Introducer oo... cece csesececscseseseescessesscseseeecseseescsesececsesacsesseseessaeesesaeecsaseaeseseeecsceaesesseeeeesaeaeaseaeeseaseeaeanes 72
6.2. ODICCHIVE oo. ee eeeceececeeseeseseeeeescuceseaeseeecseseeaeseseeseseuaesesesasscsaseseaeeesassessseseessseuaeaeseeecseaaeseseeeseesaeseaseaeeeeeeaeaeatee 72
6.3. Definitii, notiuni teoretice privind activele CUreNte oc ceesesecsseseeeceseeecsceaeeeeseeseeaceasecaeeaseesaeeesseeaeenseeee 72

6.4. Contabilitatea stoCurilor ......... cece eeeeeseeseseseeeeseseesesesececseseeseseeaeeesaseeseseeescseacseseeecseaaeseaeesseesaaeasaeeeaaseeasanes 73

 6.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila ........... cee ec ceecceteeseeeeceaecaseeeceseseeeeeeesecaaecaeeeeeaeseeeeeceaeeaeeeese 73

6.4.2. Metode de evidenta a StOCUTI]OF ....... eee eceeeceseseceseceseesceeceseeseesecsaecaeeeseesecsaseaeeaeceaeeaeeeseaeeaeeeeeeaeeaaeeese 74

6.4.3. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate .0...... cess eseeecseeseeeeeseeecseeaceecseesecaeeaeeeceeeaeeneeaeeees 75

6.4.4. Evaluarea la iesirea din gestiume ............cccceeeeesseeeseeseeceseesessesecscesesecseesesecsaesessesaceacseeaecaeeasecaaeaeeeeaeeeee 82

6.4.5. Evaluarea la inventar oo... cscs cceeeecssesececeseeecscesececsecsecscssesecsacsesecseeseceesaesecseeaeeesseesecaaeseeessaeaaeessaseaee 86

6.4.6. Evaluarea la bilant.........cccccceccccsscsssssceecsecseesecsseeseesecssecssesecesesssesecaecasecssesecsueeaseaecsaeeaseaeeeaeenseaeenee 90

6.5. REZUMAt... eee ccecceeccsseeecseeseeecseesecsacsesecsscsececsaesecsecaeeecseesecsassesecsaesacessaceacsceaeedsseesecsaeseseseaeaeeeesaeeesaeaeeessaes 92

6.6. Teste de autoevaluare ou... ces cceecesecsseseeeceseeeeceseeecseeaeeecseesecseesesecssesesecsaesesseeaeeasseeaeeaseaeseseaeaeeeseasaeeeeaseeseaees 93

6.7. Teste de evaluare oo... eeseecesessescecsseeseeseeecseeseeecssescceceaeeccseesecaesassecsseseeecsaesecseeaeeacseeaeeaeeassecaseaeeecareeseeeaseasenees 93

6.8. Tema de Control... eceseecsssseesessesecseeseeecseeseeecseesesseeaeeecsaeseesaeaesecsaeaesecsaesasseeaeeaseeeseeaseaseeseaeaceessaseeeseeaseaseaees 94

6.9. Bibliografie oo... cece csceeseeececsesecseseeecsssecscsesecsssesscseseeecesssseeseseeessaseescseseesssesscsesseseeesseaeaseaeessasaaeanes 94

UNITATEA DE INVATARE 7. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE ......ssssssssessssessossssssecssesssecsssees 95
TAL. Untroducere ....c.eeccccesccscsesecscscsscseseescecsesscacseeecsesesscsesecsesesacsessesesssassesseaeecsaseacseseesssesaeseseeseessaeseaseaeeseasaaeases 95
7.2. ODICCHIVE woes e ee ececececseeeeseseseceescuseseseseeecscsseaeseseeecscuaeseseeecsessaessasessauaeaseaseesaacacaeseeessesaeseeseaeessaeseaseaeeseasaaeanee 95
7.3. Contabilitatea investitiilor pe termen SCULt oo... eee ecssceseeeeeeeeeeseseseseeseseeaeseseeeeseueeseaeeeeeeneeseasseeeeaeseeatates 96
7.3.1. Continut si conturi de evidenta contabila 0.0.0.0... cc ccc cssecsseceesceescecssccsaecssecsseeeceeeeseecseeceeeceseseeseeenee 96

7.3.2. Evaluarea initiala eee ceseeseseseeseecseceseseseeecscsceseseeseseneesescsesecseseeaesesececaesaeaeseeesecaaaeaeeeeeeseeearaceeease 96

7.3.3. Evaluarea la bilant........cccccccecccescceseeseeeecseeeseeseceaecaseeeesecseesecaecaaeeaseseesaeeaeesecsaeeaeeseseaeeseeeeeeaecaaeeaeeaeesaees 97

7.4. Casa, conturi la trezoreria statului gi institutii de credit 2.00... ccc ccecescetecsseseceseceseeeceeeeseeeeesaecsseeaseeesaeee 97

7.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila ..0........c cece ccecccsecssecssesecsseessesecssecasescesecseececeaecaseeasesecsaees 97

7.A.2. Evaluarea imitiala 2... cece cece csecssesecsseeseesecesecsseescesessaseseesecssecssesecsaecseesccsaecsseaseseesaeeeeeaeceaeeaseeeeee 102

74.3. Evaluarea la inventar oo... cece es cesseseseseeeeeeseseseseeecsesaeseseeecscsaseseeasecsaeseaeseeesesseeaeseeeeseeaseaeseeeseeaaeas 106

7.4.4. Evaluarea la bilant ...........c.cccccccccscccsccssesscsseessesecssscsscsscesecssesacssecssecssesecsasessesecssccasesacesecsaseeeeaecaaecaseeeeees 106

TS. ROZUMAL... eee ccsseseescsseeecscsseeecseesecsessesecsacsesecsaesacsesseeecsaesecsassesecsaeseeessaesecsasaesacseeseeessaesesaaeaeeeseaeaseeesaseaees 109

7.6. Teste de evaluare oo... ecccceseescsseseessesesecseeseeecsseseseeeaeeecsecseesasaeseesseaeeecsaesesecsaesacsceaeeasseeseeaaeaeseseaeaneeeeaeeaeee 109

7.7. Bibliografie .........ceceeecceeecesceseesecesceseesesecsceseeecsaeseseesaesasseeaeesesassccaceaeeecsaeseseesaesasaeeaeeaceassecaaeaeeesaaeaneneeaseaees 110

UNITATEA DE INVATARE 8. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERT II ....ssesssssssssessseessseesssseens 111
BL. Introducere oo. cceccecesecseesececsesscsesecscscsesseseasecsssecscsesecsesesesesecscsesscseseeseessaeesesseecssseeseseseesssesaeaeaseaeees 111
8.2. ODICCHIVE eee eee ceeeeeceeseeesesesececscsscseseesceesasaeaesaeecesscacscseeesscsaeseseeacessasesesasessasseaesaeeeesseuaeaeseeasseaaeaeaeeaeees 111
8.3. Definitii, notiuni teroretice privind decontarile CU tertii 2... eee eseeseseseeeeeeeeeeeseseeeeeeseuaeseseeessenaeseaeeaeees 111

8.4.Evaluarea creantelor gi datoriilor ..........ccccccccsccsseescesecssesecesccasecscesecsasescesecaaecaseseeasenseecaecaaeesseaeeaeeneeaeenaees 112

8.5. REZUMAL... eee ee cess ceececseeeececsaeeecseesececseesecsaeseecsscseeeessesecsecaceassaesecsasaeseeeseaeeecsaesacscaesasseeaeesasaesesaaeaseeeaaee 112

8.6. Teste de evaluare oo... eceeecseeseeecssssceseseesecseeseeecsseseeecsaesaeseeaceacseeseeaasasseesaeaesecsaesesecaeeasseeaeeasaseeeaaeaeeeeeaees 113

8.7. Biblio grafic oo... cececseseeececscsscsesececscsasscseeececsssscscsesecesseaeseseesesessesesseaeessasesaesdeeessssaeseseeessesaeaeaeeaeees 113

UNITATEA DE iINVATARE 9. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERJII ......csssssssesssesssesssessseeeee 115
QL. Introducere .......ceeeeceeesscsseesesceseeecsceseescesesecsceaeeecsaeseseesaesesscesecaesassceaceaesacsaeseeeesaesesaceaeeaceassesaaeaeeessaeaeeeeeaseaeees 115

9.2. ODICCHIVE oo. ceceeseeeseeececeeuceseseeececessseaeseeesscsssacscseeecseuaesesesasscsaseseeasecsasseasisessasseaeseeeessseaeaeseeaseeeaeanaee 115

9.3. Contabilitatea decontdrilor Cu fULMIZOTI oo... eee cece eeceseseeeeeeeueeseseseecececeaesesecsescuaeaeseeaeseaeeaeaeeeseeneeeaees 115
 9.4. Contabilitatea decontarilor cu ClieNtii ......... cece cece ceseeeseeesseeseeesecuaecaceseeaesseececaecaaeeaeeseseeeeeeeaecaeeaeeeeeeas 120

QS. REZUMAL... eee eeceseseescsseesesceseescsceseescssesecsaeseeecsacsaesesassacsaeaeeessaesecsaaesecsaescescsaesacsesaseaseeeaecaaaesesaaeasensaaeeasae 124

9.6. Teste de evaluare oo... ececcceseescsseseescesseecseeseeecsaesesseeaeeecseeseescssssecsceacecaaeseenesaeeasaeeaeeaceasaecaseaseesaaeaneeeeaseasees 124

9.7. Bibliografie 2.0.0.0... cccceseesssceseeseseseescesesecscesesecsaesessesaesasseesecaesasseeaceaeeeesaesessesacsaeseeaeeaseasaecaaeaeeessaeaaeeeeaeeasees 125

UNITATEA DE iNVATARE 10. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERT
I .....sssssssesssssssesssessseeens 126
10.1. [mtroducere oo... ccceeeeesececsesessesesecscseseseseeseecsassesesaeessassesesesecsseesaeseseeeceesauseseeaeessasseaesaseeeseesaeseseeeseeaaeaeanes 126
10.2. ODICCHVE oo. cececeeeeeceeseeseceseseeecsscsececsaesecsecaeeesseesecsassesecsecaseecsaesecsssaeecseeseessseesecsseausessaeeaeeseaseaeee 126

10.3.Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile si protectia sociala ......... tee eeeeseeeceeeeeeeeeeteeeeee 126
10.4. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului, bugetul local 00.0... ccc ccc ceeeseeeeeeeseceaeeaseeeeeeeseeeees 134

10.5. Rezumat......secceccceeesesseescsseeescssesecseeseeecseeseeecsaesecseeaeeecseeseesessesecaaeacacsaeseeeeaeeasaeeaeeaseassesaaeaeeecaaeaseneeaseaeaee 140

10.6. Teste de autoevaluare 0... eee ecceseecceeeseescseseescesesecseesesecscesceecsaesasseeaeeasseeseeaessesesaseaeeecsaeseseceaeeeseeeaeeaseaeaees 140

10.7. Teste de evaluare ......cececcccecsesesecscesscseseescecsasseseseeessesseeeseseeecsesseseseeesecaaescseeaeessasseasaesesesseaaeaeeeeeseesaeananes 141

10.8. Bibliografie oo... ecececsesecseesececsescsesecscscsessescseeecsssecscsesecsssesacseseescessseseaesseessassesesseeessesaeaeseeeeesaaegs 141
UNITATEA DE INVATARE 11. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG. PROVIZIOANE
cesaeeeeecseueaescscesescuaescseesesesausesesasecsauauassssecsaseuasesceaeseaaseseesescaauseassaeeeasscuaeseseeasseaaeseaceaseeaasaeassaeesaassaeaceeeecsesaeaeaeeaeeeaaeas 143
LL.D. Imtroducere o.oo. e cece ceceseseeeessesecsseseeesseeseeecsaesecseeaecacseeseeeaaeseseacaeeecsaesaeeeaseaeseeseeaseeesessaeaeeecsaeaaeeeeaeeaseae 143

11.2. ObieCHIVE oo. eect ceeeseceeeseeecueesecscsaesecseeseescssesecsaeacsecaseaeseesaesacsesaeeacseeseeassaesecaaeaeeecsarseeeeeaeeeseaeaseaseataees 143

11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen 1UNG............ceeeseeeeseseesceseeececeseeecuceseeseaeeecseeseeaceaesecaeeaseecsaeseeeeeaeeesees 143

11.3.1. Definitii, notiuni teoretice privind datoriile pe termen UNG... eee ceeees eects ceeseeeeseseteeeeseeeeaees 143
11.3.2. Continut si conturi de evidenta contabila ........... ccc ccc ccseeecsseceseeeeeseessesecssecseeeseesecsaeeeeesecsaeeaseeeeee 147

11.4. Contabilitatea provizioanelOr 0.0.0... cece cscs ceeeseeeeseeeeeecssesecsecsesecseesececsaeeecseeseeseseesecsaeaeeecsaeeeeeseaseaenes 153

11.4.1. Definitii. Categorii de provizioane ........ cee eceeeeeecceeeeeeeeseeeessescceeeseeeceseseeecsaeeesseeaeeassaeaeeeseaneesaaeas 153

11.4.2. Recunoasterea in contabilitate a provizioanelOr eee eeeeeseseseeseeeseseseeeeecseeeseseseeeeseeaeaeseeeeeeneees 154

L1.5. Rezumat...... cece eececeeeecseeseesesesecsseseeecsseseeecsaesesseeaeassecseceasaesecsacseeecsaesasesaesaseeeaeeaseaeeesaaeaeeesaaeaneeeeaseaeees 156

11.6. Teste de evaluare ....

11.7. Bibliografile oo... esseseeseesesecseeseeecscesceecsaesesseeaeeacseesecseaesecsaeaceecsaesesseaesasseeaeesseaeaesaaeaseesaaeasenenaseneuee 157

UNITATEA DE iINVATARE 12. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII .......csssesssesssesssessseesseesee 158
12.1. [mtroducere oo... ceceeceseeececseseeseseeecscsesscseseescecsasseaesaeecsasseaeseseeecsesaeseseeasecsaseseeaeessasseassaeeeesseuaeaeaeeessenaaeanes 158
12.2. ODICCHIVE oo. eee eeeeeeeeetseeeseseeeeseseseseseeecscuceseseseecaeuseaeseseesescsasaesesasacuaeaeseseseesascaesesecseacuaeaeseeasacaaeaeaeeeeeeaeeaaes 158
12.3. Contabilitatea fondurilor ........ eee eesecececeeeseseseeecsesseseseecsssesaesesecececsaaeseeeeessasseaesesecesseaaeaeseeessenaeananes 158
12.4. Rezumat oe .eeccccceeecccceeecsseeceessesecsseseeesseesececsaeacseeaeeecseesecsaesesessacseeecsaesaeseaeeasseeaeesaeaesecsaeaeeessaeaaeeeaaseaeees 164

12.5. Teste de autoevaluare 0.0... cece cecssesceseeseeecseeseeecsaesesseaeacseesecassaeseescaeeeesaescseeeaseacsesaeeaaeaesesaaeaeenenaeeaeees 165

12.6. Teste de evaluare oo... cccscesesecsseesecssesececsaeescsecaeeecseesecsessesecseeaceecsaesecsesaeeacseeaeeassaeseseaeaeeesaseasenesaeeaeees 165

12.7. Bibliografie oo... cece csecececesececsesscsesecececssssesesececsssecscsesecessesscsesesececsssecacsasessasesacsesecessesscasseeeeeesaeas 165

UNITATEA DE INVATARE 13. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII ......scsssssssssssseessseesssseens 167
13.1. [mtroducere oo... eeceeseeseeeseeseseeseseseescsesceseseeeescsaseaesaeeessseeaescseeesseuaeaeseeesecaaeseaseaeessaeeeaeeaeesesseeaeaeaeeeseenaeaeates 167
13.2. ODICCHIVE oe ceccesesesetececsesssscsesececscssesesecscecsassescseeecsaseaesesececsesacsesesecsssasseassaessassaeacseeacsesaeaeaeeeeeeaaeas 167
13.3. Contabilitatea rezervelor din reevalUare......... sees eeccesesseseseseeseececeseseeececaseseaeeececssseeaeseseeeeseeaeaeeeeesseeaeanates 167
 13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial gi a rezultatului reportat .......... eects eeeeeeeeeceseeeeeeeaeeeeeeeaeeeeeeeeees 168
13.5. ReZUMat......seccccceeecscsseescssesecsessesecseesesecseeseeecsaeecseeaeeecsaeseesassesecseeaceecsaesesseaseaeaseaeesseaeaeeaaeaeecaaeaseeseaseaeaes 170

13.6. Teste de autoevaluare 00... cecseeeeseeseescsseseescsesecseeseeecsceseeeeaesecsesaceecsnssecaseaesesaeeaeeecsaeaeeeeeaeeesaeeaeeeseasaees 171

13.7. Biblio grafic 20... cece csesesecseesssecseeseeecseeseeecsaescesceaeeacssesecaeeassecaseseeecsaesesseaesasseeaeeaceassecaseaeeecaaeaeeeeeaseeeees 171

UNITATEA DE iNVATARE 14. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI
FINANTARILOR ..ieceecescsssssessssesesscsscsscssessssscsessessesusssesussussessesucsusssssussessessesucsusssaesasesesucsussussesassusssesusssansaeeneeneees 173
14.1. Introducer 0... cece ecceseceesseseeseesesecsseseeecsseseeecsaesaceesaeeacseeseeeaaesecsaeaeeecsaeseseeeaeeasseeaeeaseasaeeaaeaeeesaaeaseeeeaseaeees 173

14.2. ODICCHIVE oo. eee cetseseeteeeeeeseeseseseeecseneeaesececsenenseaeseeeesensaeacsecesacaaeaeseecaeaaeaeaeeeeeeats . 173

14.3. Definitii, notiuni teroretice privind cheltuielile si veniturile institutiilor publice «0.0.0... 173

14.4. Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice .......... eee eeeseeeeeeeeeeeceseeseeseeeceeeseeecsaeseseeeaeeeseeeaeeeeasaees 174

14.5. Contabilitatea veniturilor si finantarii institutiilor publice .......0...0.c ccc cccceecseeeseeseesceseceaccsseeeceeeseeseee 177

14.6. ReZzumat.... cece ccccsssseseeececsesssscsesecscsesscsesecscecsessesssaeecssseesesesecscsesacseseescsssasaesssaeessaseeaeasseeessesaeseseeseeeaaeas 182

14.7. Teste de evaluare oo... cecccscesesesececsesseseseessecssssesesececsesseaeseseeesscsaescseeesecsaesesssaeessasseassasesesseeaeaeaeeeseeeaeananes 183
14.8. Tema de Control oo... eeeeceseeeeeeseeseseseeeeecsesseseseeececsesseseseseesesesseacsesasaesaeseseseeesseeeaeseseeseaesaeaeseeeseeeaeaeaeeeeeeaeees 183
14.9. Bibliografic 0... ceeessesesesececseseseseescsesassesesaeecsesseaescsecsseesaeseseeececaaeseaseaeessaaseasseseeesseaaeaeseeeesenaaeates 183
Bibliografie generala oo... ees ecececseesececeseeecscesececseesecsaesesecsaeseseesaesacsceseeecsaesecsaeaesessaesasesuaeeacseeaeeassaeaeesaaeseeaaees 184
 UNITATEA DE iNVATARE 1. FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE
Cuprins

1.1.Introducere
1.2.Obiective
1.3.Angajamentele
1.4.Deschiderea finantarii
1.5.Finantarea proriu-zisa
1.6.Rezumat
1.7.Teste de evaluare
1.8. Teste de autoevaluare
1.9. Tema de control
1.10.Bibliografie
THHHHHH
1.1. Introducere
b fn aceasta unitate de invatare sunt definite institutiile publice, sunt prezentate in detaliu etapele
executiei bugetare ce trebuie parcurse de cheltuielile bugetare. De asemenea, sunt descrise etapa
de deschidere de finantare si etapa de finantare proriu-zisa a institutiilor publice.

( S) 1.2. Obiective
Prin parcurgearea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa identifice tipurile
de entitati economice care vor aplica reglementarile contabile specifice institutiilor
publice, sa descrie etapele executiei bugetare parcurse de cheltuielile efectuate de
institutiile publice, sa inteleaga etapa de deschidere de finantare si de finantare
propriu-zisa a activitatilor desfasurate de institutiile publice

Durata de parcurgere a primei unitati de invatare este de 2 ore.

1.3. Angajamentele

Conform OMFP 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata

cheltuielilor precum gi evidenta angajamentelor legale si a angajamentelor bugetare,
| institutiile publice, in procesul executiei bugetare, trebuie s4 respecte urmAtoarele etape:
angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor.
Institutiile publice reprezinta, conform Legii finantelor publice nr. 500/2002,
00:05
denumirea genericaé ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile
publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de
finantare a acestora.
in sensul prevederilor Legii 273/2006 privind finantele publice locale , aprobati cu
modificari si completari, institutiile publice reprezinté denumirea genericd ce include
comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul
Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica,
indiferent de modul de finanfare a activitatii acestora.
 Dati exemple de institutii publice

Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de

angajamente: angajament legal si angajament bugetar:
a ) Angajamentul legal — presupune orice act juridic incheiat din care
rezulta sau ar putea rezulta o obligatie de plata.
Angajamentul legal poate fi:
e contract de achizitie publica (contract de achizitie de materiale
consumabile, mijloace fixe, contract de executie de lucrari, contract de
prestari servicii, contract de inchiriere, etc.) ;
comanda;
conventie ;
contract individual de munca ;
acte de control ;
acord de imprumut, etc

Operatiunile specifice angajarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorului de

credite! si se efectueaza pe baza propunerilor (nota de fundamentare) compartimentelor de
specialitate.
Valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare
si respectiv, a creditelor aprobate, cu exceptia angajamentelor legale aferente
angajamentelor multianuale (ex: cheltuieli de investitii care se deruleaz4 pe durata mai
multor ani).
b) Angajamentul bugetar - este orice act prin care au fost rezervate fonduri
publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate?.
Angajamentul bugetar poate fi: angajament bugetar individual si angajament
bugetar global.
Angajamentul bugetar individual este specific unei operafiuni noi care urmeaza
sa se efectueze. De exemplu, chiria pentru un spatiu inchiriat in anul curent este
angajament bugetar individual, urmand ca in anul urmator acesta sa fie cuprins in categoria
angajamentelor bugetare globale. De asemenea, orice achizitie finalizata in cursul anului
curent se considera angajament bugetar individual.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului
legal provizoriu care priveste cheltuielile curente de functionare de natura administrativa
cum ar fi:
cheltuieli de deplasare;
cheltuieli de protocol;
e
cheltuieli de intretinere si gospodarire (incalzit, iluminat, apa, canal,
salubritate, posta, telefon, radio, furnituri de birou, etc.);
e cheltuieli cu asigurarile;
e cheltuieli cu abonamente la reviste, buletine lunare.
Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul de executie bugetara in care se
verifica:
e existenta angajamentelor;
e realitatea sumei datorate;
e conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal.

1 Ordonatorii de credite — conducatorii institutiilor publice.

2 Creditul bugetar - suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanfa si efectua plati in cursul anului bugetar pentru
angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercifii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanfa $i efectua
plati din buget pentru celelalte actiuni
10
 Verificarea existentei obligatiei de plata se face pe baza documentelor justificative
care atesta ca bunurile au fost livrate, lucrarile executate gi serviciile prestate (factura
fiscala, alte formulare sau documente cu regim special) sau, dupa caz, existenta unui titlu
care sa justifice plata: titlul executoriu, acord de imprumut, acord de grant. etc.
Salariile si indemnizatiile vor fi lichidate in baza statelor de plata colective,
intocmite de compartimentul de specialitate, cu exceptia cazurilor in care este necesara
lichidarea individuala.
Verificarea sumei datorate se face pe baza datelor inscrise in factura gi in
documentele intocmite de comisia de receptie constituita potrivit legii (Proces-verbal de
receptie, in cazul mijloacelor fixe, Nota de receptie si constatare de diferente, in cazul
bunurilor materiale, altele decAt mijloacele fixe).
Conditiile de exigibilitate a obligatiei se verifica pe baza datelor cuprinse in
angajamentele legale, care trebuie s4 cuprinda si date cu privire la termenele de plata a
obligatiei.
Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza
inregistrarii in contabilitate.

Mentionati documentele in baza carora se verifica realitatea sumei datorate in cazul

achizitiei de materiale consumabile

Ordonanfarea cheltuielilor este faza in care se confirma ca livrarile de bunuri au

fost efectuate, sau alte creante au fost verificate si sunt exigibile precum si ca plata poate
fi realizata.
Raspunderea pentru angajarea, lichidarea sau ordonantarea cheltuielilor revine
ordonatorului de credite sau persoanelor imputernicite s4 exercite aceasta calitate prin
delegare, potrivit legii.
Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica
este eliberata de obligatiile fata de tertii-creditori.
Plata cheltuielilor se efectueaza in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate in
conditiile dispozitiilor legale, prin unitatile de trezorerie la care isi au conturile deschise,
cu exceptia platilor in valuta, care se efectueaza prin institutiile de credit sau a altor plati
prevazute de lege sa se efectueze prin banci.
Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice sunt cecul de numerar si
ordinul de plata pentru trezoreria statului.

Sa ne reamintim....
Cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajare, lichidare, ordonantare si
plata. Raspunderea pentru primele trei revine ordonatorului de credite.

1.4. Deschiderea finanfarii

Deschiderea de finantare — reprezinta un angajament din partea statului fara a
afecta patrimonial institutia.
in etapa deschiderii de finantare ordonatorul principal intocmeste o cerere de
deschidere a creditelor bugetare in doua exemplare, ambele sunt trimise Ministerului
Finantelor Publice. Un exemplar ramane la trezorerie, iar celalat se intoarce la ordonatorul
principal de credite, aprobat.
 1.5. Finantarea propriu-zisa

Finantarea propriu —zisa — consumul creditelor bugetare care se concretizeaza in

plati nete de casa (achitarea furnizorilor, plata salariilor, plati efectuate catre bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale etc. reprezentand contributii sociale si fiscale) si cheltuieli
efective.
Platile nete de casa reprezinta fluxuri banesi efectuate pentru si in limita creditelor
bugetare primite ca urmare a solicitarii ordonatorilor de credite.
Cheltuielile efective reflectaé gradul de utilizare a mijloacelor banesti puse la
dispozitia institutiilor publice.

Sa ne reamintim....
Finanjarea institutiilor publice se realizeaza in doua etape: deschiderea de finanjare,
care nu afecteaza patrimonial institutia si finantarea propriu-zisa — consumul
creditelor bugetare .

1.6. Rezumat

Institutiile publice, in procesul executiei bugetare, trebuie s4 respecte urmatoarele

etape referitoare la cheltuieli: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.
Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme :
a) Angajamentul legal — presupune orice act juridic incheiat din care rezulta sau
ar putea rezulta o obligatie de plata.
b) Angajamentul bugetar - este orice act prin care au fost rezervate fonduri
publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul de executie bugetara in care se
verifica: existenta angajamentelor; realitatea sumei datorate; conditiile de exigibilitate ale
angajamentului legal.
Ordonanfarea cheltuielilor este faza in care se confirma ca livrarile de bunuri au
fost efectuate, sau alte creante au fost verificate si sunt exigibile precum si ca plata poate fi
realizata.
Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica
este eliberata de obligatiile fata de tertii-creditori.
Deschiderea de finantare — reprezinta un angajament din partea statului fara a
afecta patrimonial institutia.
Finantarea propriu —zisa — consumul creditelor bugetare care se concretizeaza in
plati nete de casa (achitarea furnizorilor, plata salariilor, plati efectuate catre bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale etc. reprezentand contributii sociale i fiscale) si cheltuieli
efective.
L
era, 1.7. Teste de evaluare

1. Enumerati fazele executiei bugetare parcurse de cheltuielile efectuate de institutiile

publice.
2. Ce reprezinta angajamentul legal. Dati exemple de angajamente legale?
3. in ce const faza de lichidare a cheltuielilor bugetare?
4. Carei persoane din institutia publica fi revine raspunderea pentru ordonantarea
cheltuielilor?

1.8. Teste de autoevaluare

1. Angajarea cheltuielilor bugetare este:

a) faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor si
realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza
documentelor justificative ce stau la baza operatiei respective;
b) — faza executiei bugetare prin care se confirma ca operatia a avut loc gsi plata poate fi
realizata;
c) faza in cadrul executiei bugetare in care institutia publica isi achita efectiv
obligatiile fata de terti;
d) faza executiei bugetare in care se urmareste ca sumele prevazute in buget pe partea
de cheltuieli sa nu fie depasite.

2. Etapele finantarii bugetare sunt:

a) angajarea si plata cheltuielilor bugetare
b) deschiderea de finantare si lichidarea cheltuielilor bugetare;
c) deschiderea de credite bugetare si finantarea propriu —zisa;
d) finantarea propriu —zisa si angajarea cheltuielilor bugetare.

3. Documentul intern intocmit in faza de ordonantare a platii este:

a) angajamentul bugetar;
b) ordonantarea de plata;
c) ordinul de plata;
d) angajamentul legal.

4. Lichidarea cheltuielilor bugetare este:

a) faza in procesul executiei bugetare in care se verificd existenta angajamentelor si
realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza
documentelor justificative ce stau la baza operatiei respective;
b) faza executiei bugetare prin care se confirma ca operatia a avut loc gi plata poate fi
realizata;
c) faza in cadrul executiei bugetare in care institutia publica isi achita efectiv
obligatiile fata de terti;
d) faza executiei bugetare in care se urmareste ca sumele prevazute in buget pe partea
de cheltuieli sa nu fie depasite.
 Raspunsuri:
1.d; 2. c; 3. b; 4a.

1.9. Tema de control

Descrieti parcurgerea fazelor executiei bugetare pentru cheltuielile cu energia

electrica pentru o institutie publica la alegere, mentionand documentele justificative
aferente fiecarei faze.

1.10. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 22-35
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Ill-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 75-92
3. *** Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicaté in Monitorul
Oficial al RomAniei, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificarile si completarile
ulterioare
4. *** Tegea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial al
Romé§aniei, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare
5. *** OMFP 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata
cheltuielilor precum si evidenta angajamentelor legale si a angajamentelor bugetare,
publicat in Monitorul Oficial al Romfniei, Partea I, nr. 37 din 23 ianuarie 2003, cu
modificarile $i completarile ulterioare
 UNITATEA DE iNVATARE 2. ORGANIZAREA $I CONDUCEREA CONTABILITATII
INSTITUTIILOR PUBLICE
Cuprins
2.1. Introducere
2.2. Obiective

2.4. Documentele
2.5. Contul — forma, structura, clasificare, reguli de functionare
2.6. Analiza contabila a tranzactiilor economice. Dubla inregistrare.
2.7. Planul de conturi — aspecte specifice institutiilor publice
2.8. Reguli generale de evaluare
2.9. Rezumat
2.10. Teste de evaluare
2.11. Bibliografie

AHHH,
2.1. Introducere
v fin aceasta unitate de invatare este descris modul de organizare al contabilitatii
institutiilor publice, rolul contabilitatii institutiilor publice, sunt prezentate: documentele
utilizate in contabilitatea institutiilor publice, contul contabil, analiza contabila a
tranzactiilor, planul de conturi specific institutiilor publice si regulile generale de
evaluare

(©) 2.2. Obiective

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa explice modul de
organizare si conducere a contabilitatii de catre o institutie publica, cu mentionarea
persoanelor ce raspund de aceasta activitate; sa specifice tipurile de documente utilizate
in institutiile publice pentru a reflecta in contabilitate activele, datoriile si capitalurile
proprii detinute, pentru verificarea corectitudinii inregistrarilor contabile, precum si
pentru informarea atat a persoanelor din mediul intern, cat si din mediul extern; sa
utilizeze planul de conturi specific institutiilor publice; sa descrie regulile generale de
evaluare a elementelor bilantiere la intrarea in patrimoniul institutiei publice, la
inventariere, la inchiderea exercitiului financiar gi la iesirea lor din unitate.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 3 ore.

2.3. Organizarea contabilitatii institutiilor publice

Institutiile publice au obligatia, conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, sa
organizeze $i sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si, dupa
00:00 caz, contabilitatea de gestiune.
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la instutiile publice
revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii
respective.
Institutiile publice organizeazi gi conduc contabilitatea, de regula, in
compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau orice
 alti persoana imputernicita s indeplineasc4 aceasta functie®. Aceste persoane trebuie si
aiba studii economice superioare.

trimestriale si anuale ale acestora, se pot realiza si de catre entitati economice de expertiza
contabila sau de catre persoane fizice autorizate in baza unor contracte de prestari servicii
incheiate cu institutiile in cauzd. Incheierea contractelor se face cu respectarea
reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri gi servicii, iar plata serviciilor
respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.
Contabilitatea institutiilor publice:

e este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea gi

controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum gi a rezultatelor obtinute din
activitatea institutiilor publice;
e trebuie s4 asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea
si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performata financiara gi fluxurile
de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora cat si pentru utilizatorii externi
(Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii, organisme financiare internationale).

Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana gi in

moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda
nationala, cat si in valuta.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate
la cursul zilei comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
La data intocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta
se reevalueaza la cursul comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a perioadei de
raportare.

Sa ne reamintim....
Institutiile publice pot organiza contabilitatea fie in compatrimente distincte in cadrul
institutiei, fie pot incheia contracte de prestari servicii cu entitafi economice de
expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate.

2.4. Documentele

Institutiile publice au obligatia de a reflecta in contabilitate toate activele

detinute, datoriile si elementele de capitaluri proprii, precum si toate operatiunile
economico-financiare la care acestea participa, iar pentru realizarea reflectarii in
contabilitate sunt necesare documente.

Documentele utilizate in contabilitatea institutiilor publice pot fi grupate in trei

mari categorii:
e documente justificative;
e documente contabile;
e documente de sinteza si raportare.
Documentele justificative sunt acte scrise, intocmite in momentul efectuarii unei
operatii economice sau financiare, au ca rol atestarea operatiei respective si stau la baza
reflectarii acesteia in contabilitate (facturi, ordine de plata, chitante, bonuri de consum
etc.).

3 Contabilitatea institutiilor publice, Ed. Best Publishing, Bucuresti, 2009, pag. 15

16
 Principalele documente contabile utilizate de institutiile publice pentru
inregistarea in contabilitate sunt:
Registrul-jurnal — este un document obligatoriu de inregistrare cronologica si
sistematica a modificarii elementelor de activ, datorii si capitaluri proprii ale institutiei. Se
intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica fara stersaturi $i spatii
libere, a documentelor in care se reflecté miscarea elementelor mai sus mentionate ale
unitatii.
Registrul-inventar — este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza
toate elementele de activ, datorii si capitaluri proprii grupate in functie de natura lor,
inventariate portivit legii. Se intocmeste la infiintrea institutiei, cel putin o data pe an pe
parcursul functionarii institutiei, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii,
precum gi in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic.
Registrul ,,Cartea Mare” — registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza
lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de activ,
datorii si capitaluri proprii, la un moment dat.
Balanta de verificare — este documentul contabil utilizat pentru verificarea
exactitatii inregistrarilor contabile si cotrolul concordantei intre contabilitatea sintetica si
00:30 cea analitica, precum gi principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile
financiare. Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea Mare.
Balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar.

Sa ne reamintim....

Documentele contabile utilizate de institutiile publice pentru inregistarea in

contabilitate sunt Registrul-jurnal, Registrul Cartea-mare, Rgistrul inventar si balanta
de verificare.

Documentele de sinteza si raportare sunt reprezentate de situatiile financiare

trimestriale $i anuale, care cuprind:
a) bilantul — reflecta pozitia financiara a institutiei publice; este documentul contabil
de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii $i capital propriu ale institutiei
publice la sfarsitul perioadei de raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege;
b) contul de rezultat patrimonial — reflecta performantele financiare; prezinta situatia
veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent;
c) situatia fluxurilor de trezorerie - prezinta existenta si miscarile de numerar
(incasari si plati ) divizate in:
e fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar
rezultate din activitatea curenta;
e fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar
rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe;
e fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar
rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare;
d) situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor - ofera informatii
referitoare la structura capitalurilor proprii;
e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative;
f) contul de executie bugetara - cuprinde toate operatiunile financiare din timpul
exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care
a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina:
e informatii privind veniturile:
- prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive,
- drepturi constatate,
- ifncasari realizate,
17
 - drepturi constatate de incasat,
e informatii privind cheltuielile:
- credite bugetare initiale, credite bugetare definitive,
- angajamente bugetare,
- angajamente legale,
- plati efectuate,
- angajamente legale de platit,
- _cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).
Sa ne reamintim....

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind: bilantul, contul de rezultat

patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor in structura
activelor/capitalurilor, anexe la situatiile financiare, contul de executie bugetara.

2.5. Contul — forma, structura, clasificare, reguli de functionare

Activitatea desfasurata de institutiile publice determina modificari asupra
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.
Pentru inregistrarea dinamicii elementelor patrimoniale se utilizeaza un procedeu
al contabilitatii numit cont.

Contul se deschide pentru fiecare element de activ, datorii, capital propriu, cat si
in cazul cheltuielilor, al veniturilor si rezultatului.

Modificarile determinate de operatiile economice care sunt evidentiate cu ajutorul

conturilor in mod distinct pentru fiecare element de activ, datorii si capital propriu, nu pot
avea loc decat in doua sensuri: cresteri si micsorari. Ca urmare, contul a trebuit sa imbrace
o forma care sa permita inregistrarea separata a celor doua feluri de modificari pentru a
putea cunoaste si explica numarul de modificari, marimea lor, cat si totalul pe fiecare sens
de modificare.
Conceptual, forma care raspunde cel mai bine necesitatilor respective este forma
bilaterala, de cantar cu doua talere. Schematic, ea poate fi imaginata sub forma literei T,
care indica posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o parte a cresterilor,
succesiv pe masur4 ce au loc, si in partea opusa micsorarile, care de asemenea, se aduna
pe masura ce au loc in cursul exercitiului financiar.

Elementele care formeaza structura contului sunt:

e titlul sau denumirea contului;

e debitul si creditul contului;
e rulajul (miscarea) contului;
e total sume debitoare si creditoare ale contului;
e soldul contului;
e explicatia operatiilor inregistrate in cont.

Titlul sau denumirea contului, precizeazi sau defineste elementul de activ,

datorii $i capital propriu pentru care s-a deschis contul respectiv si a carei evident o fine.
De exemplu: Terenuri, Cladiri, Materii prime, Produse finite etc. Fiecare cont pentru a
putea fi folosit si identificat, trebuie s4 aiba un titlu care sa exprime clar continutul
economic al elementului evidentiat. Prin urmare, nu poate exista un cont fara titlu intrucat
nu se poate stabili elementul patrimonial a carui evidenta o tine si totodata, nu ar putea
indeplini functia contabila corespunzatoare.
Titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare stabilite prin cadrul
general al planurilor de conturi, care se dezvolta si se aplicad in functie de specificul
activitatii si de nevoile concrete ale unitatilor economice sau sociale. De exemplu: 211 01
Terenuri, 212 Cladiri, 301 Materii prime, 345 Produse finite etc.
Debitul si creditul contului sunt denumirile celor doua parti opuse ale acestuia
care permit separarea celor doua sensuri de modificare (crestere si micsorare) pe care le
determina operatiile economice care se inregistreaza cu ajutorul conturilor.
A debita un cont inseamna a inscrie o suma in debitul unui cont. Suma inscrisa in
debit este ,,suma debitoare”’.
A credita un cont inseamna a inscrie o suma in creditul unui cont. Suma inscrisa in
credit este ,,suma creditoare”’.
in mod conventional s-a stabilit ca partea stanga a contului si poarte denumirea de
debit, iar partea dreapta de credit. inregistrarea in debit sau in credit este determinata de
continutul economic al contului si de functia contabila. Prin urmare, semnificatia debitului
si creditului unui cont difera dupa elementul de activ, datorii sau capital propriu pe care-l
reprezinta $i anume: la conturile de activ se inregistreaza in debit existentul si cresterile si
in credit micgorarile, iar la conturile de surse de finantare (datorii si capital propriu), in
credit se inregistreaza existentul initial si cresterile si in debit micsorarile.
Rulajul contului reprezinté miscarea sau sumele inregistrate succesiv intr-o
perioada de gestiune in debitul si creditul unui cont corespunzator cresterilor si
micsorarilor determinate de operatiile economice referitoare la contul respectiv.
Rulajul contului este de doua feluri: rulaj debitor si rulaj creditor. Rulajul debitor
reprezinta totalitatea inregistrarilor facute pe partea de debit a unui cont: intr-o perioada
de gestiune. Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute pe partea de credit
a unui cont intr-o perioada de gestiune.
Totalul sumelor. Orice inregistrare de sume in debitul unui cont reprezinta
debitarea contului, iar sumele fnregistrate se numesc sume debitoare si orice inregistrare
de sume in creditul unui cont reprezinta creditarea contului, iar sumele fnregistrate se
numesc sume creditoare.
Prin insumarea sumelor debitoare se obtine totalul sumelor debitoare, iar prin
jnsumarea sumelor creditoare se obtine totalul sumelor creditoare, La conturile care
prezinta si existent initial, acesta este cuprins in totalul sumelor debitoare si respectiv,
creditoare. Deci, totalul sumelor se obtine prin insumarea existentului initial cu rulajul.
Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului
patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv. Soldul se determina ca
diferenta intre totalul sumelor debitoare gi totalul sumelor creditoare. Daca totalul sumelor
debitoare este mai mare, contul prezinta sold debitor, daca totalul sumelor creditoare este
mai mare, contul prezinta sold creditor, iar daca totalul sumelor debitoare este egal cu
totalul sumelor creditoare, contul nu are sold si se numeste cont soldat sau balansat.
Relatiile de stabilire a soldului pot fi urmatoarele:

SD = TSD — TSC, in care TSD>TSC

SC = TSC — TSD, in care TSC>TSD

SO ~ incazulin care TSC=TSD

Soldurile se stabilesc, de regula, la sfarsitul perioadelor de gestiune (exercitiilor

financiare), reprezentand solduri finale care, la inceputul perioadelor urmatoare de
gestiune, apar ca solduri inifiale.
 Toate conturile care prezinta sold la sfarsitul perioadelor de gestiune sunt supuse
operatiei de inchidere care consta in trecerea soldului lor final in partea opusa aceleia din
care a provenit, asigurand astfel o egalitate valorica (formala). Aceste conturi, la inceputul
perioadelor de gestiune urmatoare se redeschid prin trecerea soldurilor stabilite la
inchidere in acea parte din care au provenit, reprezentand solduri initiale pentru noua
perioada.
Explicatia operatiei inregistrate in cont se face cu scopul cunoasterii unor
aspecte si date referitoare la operatiile inregistrate in cont. Explicatia poate fi de doua
feluri: explicatie descriptiva si explicatie contabila.
Explicatia descriptiva se prezinta detaliat, printr-o descriere a operatiilor
inregistrate, respectiv a naturii operatiei economice, a documentului justificativ si a datei
cand acesta a avut loc.
Explicatia contabila se prezintaé in mod sintetic prin indicarea contului
corespondent.
Exemplu:

DEBIT 531 Casa CREDIT

Nr. op Data Explicatia Sumafj Nr.op. Data Explicatia Suma

0 01.03.2013 Sold initial 1.001

1 02.03.2013 Furnizori 301

3 03.04.2013 — Clienti 600

4 10.03.2013 Furnizori 40

5 20.03.2013 Debitori 1.000

IRULAJ DEBITOR 7 RULAJ CREDITOR 1.600

II TOTAL SUME DEBITOARE 1.7 TOTAL SUME CREDITOARE 1.600

il I SOLD FINAL DEBITOR 100

IV TOTAL 1.700

Conturile se pot clasifica astfel:

a) dupa functia economica
e conturi prin care se asigura gestionarea activelor si capitalurilor si se reda
implicit starea si miscarea acestora;
e conturi care servesc calculului valorii recunoscute in bilant si sunt
cunoscute sub denumirea de conturi rectificative. Astfel de conturi sunt de amortizari si de
deprecieri.
b) dupa functia contabila (separa conturile in raport de modul de aplicare a
regulilor de functionare)
° conturi de activ;
e conturi de pasiv (capitaluri proprii si datorii).
c) Dupa continutul economic
e conturi de active — necurente, curente, asimilate activelor;
e conturi de capitaluri proprii — fonduri, rezerve din reevaluare, rezultat
patrimonial;
° conturi de datorii — financiare, salariale, sociale, comerciale, fiscale.
d) dupa sfera de cuprindere (vizeaza gradul de detaliere a elementelor
jnregistrate in conturi)
20
 e conturi sintetice — elementele sunt privite global;
e conturi analitice - elementele sunt privite in detaliu.
e) dupa apartenenta la situatiile financiare:
e conturi de bilant (clasele 1-5);
e conturi aferente contului de rezultat patrimonial (clasele 6-7);
e conturi in afara bilantului (clasa 8).

Regulile de functionare a conturilor au drept scop stabilirea partii contului (debit

sau credit) in care urmeaza sa se inregistreze soldul initial existent in fiecare cont la
deschiderea acestuia, modificarile (cresteri sau micgorari) valorii elementului la care se
refera contul, determinate de tranzactiile, evenimentele, operatiile economice si soldul
final al conturilor existent la inchiderea acestora la sfarsitul unei perioade.

Prima regula:
e toate conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza
cu soldul initial;
e toate conturile de pasiv ( capital propriu si datorii) incep sa functioneze
prin a se credita si se crediteaza cu soldul initial.

A doua regula:
e toate conturile de activ gsi cheltuieli inregistreazd in debit cresterile
(intrarile) elementelor de active si cheltuieli;
° toate conturile de capitaluri proprii, datorii si venituri inregistreaza in credit
cresterile (intrarile) elementelor de capitaluri si venituri.

A treia regula:
e toate conturile de activ si cheltuieli inregistreaz4 in credit micsorarile
(iesirile) elementelor de active si cheltuieli;
° toate conturile de capitaluri proprii, datorii si venituri inregistreaza in debit
descresterile (iesirile) elementelor de capitaluri si venituri.

A patra regula:
e toate conturile de activ au totdeauna sold final debitor sau sunt soldate;
e toate conturile de capitaluri proprii $i datorii au totdeauna sold final creditor
sau sunt soldate;
e conturile de venituri si cheltuieli nu prezinta sold final la sfarsitul perioadei
de gestiune deoarece sumele recunoscute sunt transferate asupra contului 121 “Rezultatul
patrimonial”.

2.6. Analiza contabila a tranzactiilor. Dubla inregistrare

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii

economice si financiare in parte, prin descompunerea ei in elemente componente, in scopul
stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora - debit sau credit in care urmeaza a
se inregistra operatia economica, concomitent si cu aceeasi suma.
Dubla inregistrare reprezinta inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei
operatiuni economice sau financiare in doua conturi, respectiv in debitul unui cont gi in
creditul celuilalt cont.
Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul unui al doilea cont realizata
prin dubla inregistrare a operatiilor economice gi financiare poarta denumirea de

21
corespondenta conturilor, iar conturile intre care se stabileste aceasta legatura poarta
denumirea de conturi corespondente.
Analiza contabila prezinté o importanta deosebita pentru munca practica de
contabilitate, intrucat asigura inregistrarea operatiilor economice gi financiare numai cu
ajutorul acelor conturi care corespund continutului lor economic. De aceea, orice operatie
economica sau financiara consemnata intr-un document, inainte de inregistrarea ei in
contabilitate, trebuie sa fie supusa analizei contabile.
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice gi financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi, parcurg urmatoarele etape:
a) stabilirea naturii si continutului operatiei supusa analizei, adica ce se intelege
prin operatia in cauza, la ce se refera (incasare, plata, aprovizionare cu valori materiale,
consum de valori materiale, obtinere de produse finite, vanzare de produse finite, etc.);
b) precizarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in
structura elementelor bilantiere, continutul si sensul modificarilor;
c) stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate a conturilor corespondente
in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata;
d) aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii
conturilor corespondente - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze operatia
analizata;
e) formula contabila, respectiv intocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a
formulei (egalitatii) contabile.
Scopul final al analizei contabile 71 constituie intocmirea formulei contabile, pe
baza careia se inregistreaza tranzactiile in contabilitate.

Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii

economice sau financiare in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari sub forma
de egalitate valorica.
Formula contabila este compusa din urmatoarele parti: denumirea contului
corespondent debitor, denumirea contului corespondent creditor si suma care face obiectul
inregistrarii. Legatura dintre primele doua parti ale formulei contabile, respectiv dintre
conturile corespondente care intervin, se face prin punerea semnului egalitatii (=), care
arata interdependenta si corelatia reciproca dintre ele, creata de inregistrarea in ambele
conturi ale aceleiasi operatii economico-financiare; deci, stabileste o egalitate valorica
intre conturile corespondente, care permite asezarea fata in fata a acestora, unite prin
semnul egalitatii (=).
in formula contabila, contul care se debiteazd se aseazi in stanga semnului
egalitatii, deoarece debitul este partea stanga a unui cont, iar contul care se crediteaza se
aseaza in partea dreapta a semnului egalitatii, deoarece creditul este partea dreapta a unui
cont.
Pentru reflectarea cronologica a operatiilor economico-financiare in conturi pe
baza dublei inregistrari se utilizeaza articolul contabil. Articolul contabil se formeaza prin
adaugarea la elementele formulei contabile a explicatiei descriptive a operatiei in cauza,
adica a documentului justificativ care atesta infaptuirea ei, precum gi a datei.
in functie de numarul conturilor corespondente din care este formata formula
contabila, aceasta poate fi: formula contabila simpla si formula contabila compusa.
Formula contabila simpla este aceea in care corespondenta conturilor se
stabileste intre un singur cont debitor si un singur cont creditor si este specifica acelor
operatii economice gi financiare care modifica concomitent numai doua elemente
patrimoniale din bilant.

Formula contabila compusa este aceea in care corespondenta se stabileste intre

un singur cont debitor si mai multe conturi creditoare, sau intre un singur cont creditor si
mai multe conturi debitoare, si este specifica acelor operatii economice si financiare care
modifica concomitent mai mult de doua elemente patrimoniale din bilant.
2
2.7. Planul de conturi— aspecte specifice institutiilor publice
Potrivit Legii finantelor publice nr. 500/2002 cu modificarile ulterioare,
contabilitatea publica cuprinde:
e contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte
incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
contabilitatea trezoreriei statului;
contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si
obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale,
precum gi excedentul sau deficitul patrimonial.
Pentru aplicarea primului punct si al celui de-al treilea planul de conturi al unei
institutii publice va cuprinde:
e conturi bugetare - pentru reflectarea incasarii veniturilor si platii
cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare (excedent sau
deficit bugetar);
e conturi generale - pentru reflectarea activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii institutiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului,
indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite, pentru
determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, se realizeaz4 cu ajutorul unor
conturi speciale, deschise pe structura clasificatiei bugetare in vigoare. Aceste conturi
asigura inregistrarea veniturilor incasate $i a cheltuielilor platite, potrivit bugetului aprobat
si furnizeaza informatiile necesare intocmirii contului de executie bugetara gsi stabilirii
rezultatului executiei.
Clasificatia bugetara reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-
o ordine obligatorie si dupa criterii unitare. Aceasta a fost aprobata prin O.M.F.P.
1954/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care se stabilesc doua tipuri de
clasificatii a cheltuielilor bugetare si anume:
e economica - gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor economic;
e functionala - gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor pentru a evalua
alocarea fondurilor publice unor activitati sau obiective care definesc
necesitatile publice.
Institutiile publice, au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla cu
ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi general.
Planul de conturi general cuprinde urmAatoarele clase de conturi:
Clasa 1 ,,Conturi de capitaluri” evidentiaza capitalurile unei institutii publice
care cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezervele din reevaluare
si alte elemente (provizioane, fmrumuturi $i datorii asimilate);
Clasa 2 ,,Conturi de active fixe” reflecta bunurile si valorile destinate sa
serveasca o perioada indelungata activitatea institutiei publice, cat si amortizarea activelor
fixe necorporale si corporale, precum si ajustarile pentru deprecierea activelor fixe sau
pentru pierderea de valoare a celor financiare.
Clasa 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie” evidentiaza
bunurile de natura stocurilor si a productiei in curs de executie si ajustarile pentru
deprecierea acestora.
Clasa 4 ,,Conturi de terti” cuprinde conturi destinate a reflecta relatiile institutiei
publice cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele locale, Comunitatea European, institutiile subordonate, debitori $i creditori
diversi, precum si alte persoane fizice sau juridice.
Clasa 5 ,,Conturi la trezorerii si institutii de credit” cuprinde conturi de

23
 Clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli” asigura inregistrarea tuturor consumurilor de
resurse corespunzatoare naturii lor.
Clasa 7 ,, Conturi de venituri si finantari” ajuta la recunoasterea surselor de
finantare a activitatii institutiei dupa provenienta.
Pentru evidenta angajamentelor bugetare si a altor evenimenete ce nu afecteaza
direct patrimoniul institutiei, aceasta utilizeaza conturile din clasa 8 ,,Conturi speciale” -
cuprinde conturi in afara bilantului care functioneaza in partida simpla.

2.8. Reguli generale de evaluare

Elementele de activ, datorii si capitaluri proprii ale unei institutii publice sunt
evaluate in patru momente, respectand urmatoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrarii in institutia publica
La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaz4 si se inregistreazi in
contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric). Valoarea
de intrare in functie de modalitatea de intrare a bunurilor in patrimoniul institutiei este:
e costul de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
e costul de productie - pentru bunurile produse in institutie;
e valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import
si alte taxe (cu exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la autoritatile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achizitiei bunurilor respective.
intre taxele pe care institutia nu le poate recupera de la autoritatile fiscale se numara TVA-
ul, atunci cand institutia nu desfasoara activitati economice.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

Exemple

1. O institutie publica, neplatitoare de TVA, achizitioneaza un copiator al carui pret

de cumparare este de 5.000 lei, TVA 19%. Cheltuieli de transport facturate 200 lei, TVA
19%.

*** Tn acest caz, TVA este taxi nerecuperabila si face parte din costul de achizitie al
bunului, deoarece instutitia publica este persoana neimpozabila.

Costul de achizitie = 5.000 + 5.000x0,19 + 200 +200x0,19 = 6.188 lei

Copiatorul va fi inregistrat in contabilitate la valoarea de intrare (cost de achizitie) de 6.188

lei.

Utilizind exemplul de mai sus, determinati costul de achizitie al bunului daca institutia
ar fi obtinut o reducere comerciala de 5% din pretul de cumparare. Celelalte informatii
raman neschimbate.

2. O scoala generala se aprovizioneaza cu markere si bureti. Pret de cumparare 1.000

lei, rabat (reducere comerciala) acordat pentru defecte de calitate 10 lei, remiza (reducere
comerciala) de 2%, acordata pentru vanzari ce depasesc 500 lei, TVA 19%.

24
Pret de cumparare = 1.000 lei
- Rabat = 10 lei
- Remiza = (1.000 — 10) x 2% = 19,8 lei

= Net comercial = 1.000 — 10 — 19,8 = 970,2 lei

+ TVA = 19% x 970,2 = 184,34 lei

= Cost de achizitie = 1.154,54 lei

Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime

si materialelor consumabile gi cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum gi costul de productie
al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale
directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli
directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod
rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Urmatoarele elemente reprezinté exemple de costuri care nu trebuie incluse in
costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:
e pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate
peste limite normal admise;
e cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt
necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de
fabricatie;
e regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea
stocurilor in forma gi locul final;
e costurile de desfacere.

Exemplu

O institutie publica prezinta urmatoarele informatii privind cheltuielile efectuate intr-o

perioada de timp pentru obtinerea unui bun:

cheltuieli cu materiile prime 2.000 lei;

cheltuieli cu manopera directa 3.000 lei;
cheltuieli cu energia electrica utilizata in procesul de productie 500 lei;
cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate in procesul de fabricatie al
bunului 300 lei;
e cheltuieli de desfacere 400 lei;
e cheltuieli cu amortizarea autoturismelor utilizate de membrii conducerii institutiei
600 lei;
e cheltuieli cu salariile managerilor 4.000 lei.

Costul de productie = 2.000 + 3.000 + 500 + 300 = 5.800 lei

Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat
de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul
determinat obiectiv.

Pentru bunurile care au valoare de piata, valoarea justa este identica cu valoarea de
piata.

25
 Sa ne reamintim....

La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate

la costul de achizitie, cele procurate cu titlu oneros; costul de productie , cele produse
in institutie; valoarea justa, cele obtinute cu titlu gratuit.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea
bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor emise in acest scop de
Ministerul Finantelor Publice.
c) Evaluarea la incheierea exercitiului financiar
La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura
datoriilor se evalueaza gi se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare,
pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
in acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea de inventar, iar
eventualele diferente aparute se trateaza astfel:
e pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar si valoarea contabila neta se inregistreaza in contabilitate pe seama unei
ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este
temporara, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea $i
ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

Exemplu

O institutie publica detine in patrimoniu o lucrare artistica evaluata la intrare (anul N-2)
la valoarea de 3.000 lei. La inventarierea realizata la sfarsitul anului N se constata ca
valoarea de inventar (actuala) a activului este de 2.500 lei.

Valoarea deprecierii reversibile (ajustare pentru depreciere) = valoarea de intrare —

valoarea de inventar = 3.000 — 2.500 = 500 lei

Valoarea din bilant a activului fix = valoare de intrare — valoarea cumulata a ajustarilor
pentru depreciere = 3.000 — 500 = 2.500 lei

e pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre

valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate, pe
seama elementelor corespunzatoare de datorii.
La fiecare data a bilantului:
e elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente
asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta)
trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. {ntre cursul
de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost
raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii
exercitiului financiar pot sa apara diferente de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, ce se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz;
e pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie
de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile de curs

26
 valutar, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli
financiare;
e elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la costul
istoric (active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizind cursul de schimb de la data
efectuarii tranzactiei;
e elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta (active fixe, stocuri) si
inregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizind cursul de schimb existent
la data determinarii valorilor respective.
d) Evaluarea la data iesirii din institutie
La data iesirii din institutie sau la darea in consum, bunurile se evalueaza $i se scad
din gestiune la valoarea lor de intrare.

Exemplu

O institutie publica achizitioneaza un mijloc de transport in vederea transportului de

persoane, activitate supusa TVA. Pret de achizitie 70.000 lei, TVA 19%. Autoturismul a
fost amortizat la nivelul sumei de 20.000 lei si va fi vandut pentru suma de 52.000 lei.

***in acest caz, institutia publica este persoand impozabila, conform prevederilor Codului
fiscal, iar TVA va fi 0 taxa recuperabila gi nu va face parte din costul de achizitie.

Costul de achizitie = 70.000 lei

Valoarea la care va iegi din patrimoniu mijlocul de transport este valoarea de intrare,
respectiv costul de achizitie, adica 70.000 lei.

2.9. Rezumat

Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, institutiile publice au obligatia sa

organizeze si sa conduca contabilitatea proprie.
Organizarea si conducerea contabilitatii la instutiile publice se numara printre
responsabilitatile ce revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia
gestionarii unitatii respective.
Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea:
e fie in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic,
contabilul sef sau orice alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta
functie;
e fie incheie contracte de prestari servicii cu societati comerciale de expertiza
contabila sau cu persoane fizice autorizate.
Contabilitatea institutiilor publice trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si
sistematica, prelucrarea, publicarea gsi pdstrarea informatiilor cu privire la pozitia
financiara, performata financiar4 si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale
acestora cat si pentru utilizatorii externi (Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii,
organisme financiare internationale).
Pentru atingerea scopului mentionat mai sus, contabilitatea institutiilor publice
utilizeaza atat documente, cat si conturi contabile prevazute in planul de conturi.
Documentele utilizate in contabilitatea institutiilor publice pot fi grupate in trei
mari categorii:

27
 e documente justificative - facturi, ordine de plata, chitante, bonuri de
consum etc.;
e documente contabile ;
Principalele documente contabile utilizate de institutiilor publice sunt:
- Registrul-jurnal;
- Registrul-inventar;
- Registrul ,,Cartea Mare”;
- Balanta de verificare.
e documente de sinteza si raportare - sunt reprezentate de situatiile financiare
trimestriale si anuale, care cuprind:
- bilantul;
- contul de rezultat patrimonial;
- situatia fluxurilor de trezorerie;
- situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor;
- anexe la situatiile financiare;
- contul de executie bugetara.
Planul de conturi general al unei institutii publice cuprinde urmatoarele clase de
conturi: Clasa 1 ,,Conturi de capitaluri”; Clasa 2 ,,Conturi de active fixe”; Clasa 3 ,,Conturi
de stocuri si productie in curs de executie”; Clasa 4 ,,Conturi de terti”; Clasa 5 ,,Conturi la
trezorerii si institutii de credit” ; Clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli”; Clasa 7 ,, Conturi de
venituri si finantari”. De asemenea, pentru reflectarea veniturilor si cheltuielilor se vor
utiliza conturi ce vor tine seama de clasificatia bugetara.
Elementele bilantiere ale unei institutii publice sunt evaluate in patru momente,
respectand urmatoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrarii in institutia publica a bunurilor se face la valoarea
de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care poate fi:
e costul de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
e costul de productie - pentru bunurile produse in institutie;
e valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii - se face la valoarea actuala a fiecarui
element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea
acestuia $i pretul pietei.
c) Evaluarea la incheierea exercitiului financiar a elementelor de activ si de
pasiv de natura datoriilor se realizeaza la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele
inventarierii.

asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie
evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
valabil la data incheierii exercitiului financiar.
d) Evaluarea la data iesirii din institutie sau la darea in consum, bunurile se
evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

2.10. Teste de evaluare

1. Ce trebuie sa asigure contabilitatea unei institutii publice?

2. Ce reprezinta documentele justificative? Dati exemple de documente justificative.
3. Care sunt documentele de raportare si sinteza intocmite trimestrial sau anual de o
institutie publica?

28
 4. in ce limba si in ce moneda se tine contabilitatea operatiilor economico-financiare
desfasurate de o institutie publica?
5. Cum vor fi reflectate in contabilitate operatiile in valuta?
6. Care este rolul balantei de verificare?
7. Ce reflecta contul de rezultat patrimonial?
8. in ce document de sinteza se regasesc informatii cu privire la pozitia financiara a
institutiei publice?
9. La ce valoare vor fi evaluate si reflectate in contabilitate bunurile la intrarea in
patrimoniul institutiei publice?
10. | Cumse stabileste valoarea de inventar a bunurilor detinute de o institutie publica?
11. | Ce elemente cuprinde costul de achizitie al unui bun?
12. Ce reprezinta valoare justa?
13. La ce valoare vor iesi bunurile dintr-o institutie publica?
14. O institutie publica achizitioneaza un bun al carui pret de cumparare este de 2.000
lei. Remiza 1% din valoarea de achizitie. Cheltuieli de transport 100 lei. Cheltuieli de
montaj 100 lei. La ce valoare va fi recunoscut in contabilitate bunul achizitionat?
Argumentati raspunsul.
15. O institutie publica prezinta urmAtoarele informatii privind cheltuielile efectuate
intr-o perioada de timp pentru obtinerea unui bun:
e cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei;
e cheltuieli cu manopera directa 8.000 lei;
e cheltuieli cu energia electrica utilizata in procesul de productie 500 lei;
° cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate in procesul de fabricatie al
bunului 300 lei;
e cheltuieli cu energia electrica utilizata pentru iluminat 200;
e cheltuieli cu publicitatea 400 lei;
e cheltuieli cu amortizarea aparaturii birotice utilizata de departamentul financiar-
contabil 200 lei;
e cheltuieli cu salariile managerilor 3.000 lei.
La ce valoare va fi recunoscut in contabilitate bunul? Argumentati raspunsul.
16. O institutie publica primeste prin donatie un bun a carui valoare de piata este 5.000
lei. La ce valoare va fi recunoscut in contabilitate? Argumentati raspunsul.
17. O institutie publica define un teren a carui valoare de intrare este de 200.000 lei,
iar valoarea de inventar a acestuia este de 180.000 lei. La ce valoare va fi reflectat in bilant
terenul si ce reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea de inventar?
18. O institutie publica detine in patrimoniu un bun a carui valoare de intrare este de
10.000 lei, iar valoarea contabila neta este de 5.000 lei. La ce valoare va fi reflectat in
bilant?
19. O institutie publica prezinté urmatoarele informatii privind cheltuielile efectuate
intr-o perioada de timp pentru obtinerea unui bun:
e cheltuieli cu materiile prime 2.000 lei;
° cheltuieli cu manopera directa 3.000 lei;
e cheltuieli cu energia electrica utilizata in procesul de productie 500 lei;
° cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate in procesul de fabricatie al
bunului 300 lei;
e cheltuieli de desfacere 400 lei;
e cheltuieli cu amortizarea autoturismelor utilizate de membrii conducerii institutiei
600 lei;
e cheltuieli cu salariile managerilor 4.000 lei.

Pretul de vanzare al bunului 6.500 lei. La ce valoare va fi evaluat bunul la data iesirii din
institutie?

29
 20. O institutie publica detine in patrimoniu un bun a carui valoare de intrare este de
50.000 lei, valoarea ajustarii pentru depreciere inregistrata este de 10.000 lei. La ce valoare
va fi evaluat bunul la data iesirii din institutie?

2.11. Bibliografie
1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile
publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 15-22
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Ill-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 95-99
3. *** Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicaté in Monitorul
Oficial al RomAniei, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificarile si completarile
ulterioare
4. *** Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile ulterioare
5. *** Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial al
Romiéniei, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare
6. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice gsi instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
7. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

30
 UNITATEA DE iNVATARE 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
NECORPORALE
Cuprins
1.1. Introducere
1.2. Obiective
3.3 Definitii, notiuni teoretice privind activele fixe
3.4. Activele fixe necorporale
3.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila
3.4.2. Evaluarea initiala $i recunoasterea in contabilitate
3.4.3. Recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrarii in patrimoniu a activelor fixe
necorporale
3.4.4. Evaluarea la iesirea din institutie
3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale
3.4.6. Evaluarea la bilant
3.5. Rezumat
3.6. Teste de evaluare
3.7. Bibliografie

HHS 3.1. Introducere

h in aceasta unitate de invatare sunt definite activele fixe, sunt prezentate activele fixe
- necorporale, tratamentele contabile privind evaluarea initiala, evaluarea la iesirea din
institutie, evaluarea la bilant a activelor fixe necorporale. De asemenea, este descris
modul de determinare al valorii deprecierii activelor fixe necorporale si recunoasterea
in contabilitate a acesteia.

3.2. Obiective
(S) Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa recunoasca
elementele componente ale activelor fixe, sa descrie modul de evaluare si recunoastere
in contabilitate a activelor fixe necorporale; sa efectueze calculul si inregistrarea in
contabilitate a deprecierii activelor fixe necorporale.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 3 ore.

Activele reprezintéa resurse controlate de catre o institutie publica ca rezultat al unor

evenimente trecute, de la care se asteapta sé genereze beneficii economice viitoare pentru
institutie si al caror cost poate fi evaluat in mod credibil.

Activele fixe sunt active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor pe
termen lung’.
Activele fixe includ:

1. activele fixe necorporale;

2. activele fixe corporale;
3. activele financiare.

institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia

31
 Documentele contabile de evidenta a activelor fixe sunt:

Registrul numerelor de inventar

_
este utilizat pentru atribuirea numerelor de inventar mijloacelor fixe (activelor fixe
corporale) existente in entitate, in vederea identificarii lor;
este folosit pentru inregistrarea cronologica a mijloacele fixe intrate in entitate.

Procesul-verbal de receptie :
<8
serveste ca document de aprobare a receptiei;
se intocmeste pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe
tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la data achizitionarii lor;

Procesul-verbal de receptie provizorie

<Y

serveste ca:
document de constatare a indeplinirii conditiilor de receptie provizorie a obiectivului
de investitii;
document de aprobare a receptiei provizorii a obiectivului de investitii.
xo

se intocmeste pentru utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe
tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricatie care depdsesc un exercitiu
financiar/bugetar, realizate pe faze de fabricatie, precum cladirile si constructiile
speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-se puse in
functiune la data terminarii montajului, respectiv la data terminarii constructiei;

Procesul-verbal de punere in functiune

serveste ca document de punere in functiune a obiectivului de investitii;
<<

se intocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj $i probe tehnologice,

precum gi cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea
considerandu-se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice.

Fisa mijlocului fix

serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe;
ANAM

se intocmeste pentru fiecare mijloc fix;

se completeaza pe baza documentelor justificative privind miscarea mijloacelor fixe sau
modificarea valorii de intrare a acestora, ca urmare a completarii, imbunatatirii,
modernizarii sau reevaluarii lor.

Bonul de miscare a mijloacelor fixe

KD

document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta

ale entitatii;
document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la sectia sau
subunitatea predatoare la cea primitoare;
document justificativ de inregistrare in evidenta responsabilului cu mijloacele fixe la
locurile de folosinta si in contabilitate.

Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este un document de

constatare a indeplinirii conditiilor necesare scoaterii din functiune a mijloacelor fixe.

3.4. Activele fixe necorporale

32
 Activele fixe necorporale — sunt active fara substanta fizica care se utilizeaza pe
0 perioada mai mare de un an.

3.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila

Activele fixe necorporale cuprind:

e Cheltuieli de dezvoltare — sunt active generate de aplicarea rezultatelor

cercetarii sau a altor cunostiinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau
jmbunatatite substantial (contul 203);
e Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
achizitionate sau dobandite (contul 205);
in cazul racordarii utilizatorilor la reteaua electricd, contravaloarea cheltuielilor
suportate de utilizatori cu racordarea reprezinté active fixe necorporale de natura
drepturilor de utilizare si se inregistreaza in contul 205 “Concesiuni, brevete, licente, marci
comerciale, drepturi si active similar”. Se procedeaza similar si in cazul cheltuielilor
efectuate de utilizatori pentru racordarea la reteaua de apa, gaze sau alte utilitati, daca in
contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la retelele
respective.
e Inregistrari ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentatii
teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari
literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule benzi magnetice sau alte suporturi
(contul 206);
e Alte active fixe necorporale — includ programele informatice create de
institutie sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte
active fixe necorporale (contul 208);
e Avansuri si active fixe necorporale in curs de executie — cuprind avansurile
acordate furnizorilor de active fixe necorporale gi activele fixe necorporale neterminate
pana la sfarsitul perioadei (contul 233).

Conturile de evident a activelor fixe necorporale au functie contabila de activ. In

debitul lor se inregistreazi valoarea activelor fixe necorporale achizitionate de la terti,
obtinute din productie proprie sau primite cu titlu gratuit, iar in credit valoarea activelor
fixe necorporale cedate sau scoase din evidenta. Soldul debitor al conturilor reprezinta
valoarea activelor fixe necorporale existente.
Conturile de evidenté a avansurilor acordate pentru active fixe necorporale au
functie contabila de activ. In debitul lor se inregistreazd valoarea avansurilor acordate
furnizorilor, iar fn credit valoarea avansurilor acordate, decontate. Soldul debitor al
conturilor reprezinta valoarea avansurilor acordate furnizorilor, nedecontate.

Dati exemple de active fixe necorporale detinute de o unitate de invatamAnt superior

3.4.2. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate

Activele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate initial la:

e cost de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

° cost de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
e valoare justa, pentru cele primite gratuit (donatii, sponsorizari).

Activele fixe necorporale se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice:

B)
33

00:30
 e in momentul transferului dreptului de proprietate daca sunt procurate cu titlu
oneros sau

e in momentul intocmirii documentelor daca sunt construite sau produse de institutie,

respectiv primite cu titlu gratuit.

Opreratiunile de obtinere a activelor fixe necorporale se contabilizeaza astfel:

a) active fixe necorporale care se supun amortizarii:

e achizitie de la terti

203 = | 404
,,Cheltuieli de dezvoltare”’/ ,sFurnizori de active fixe”
205
»Concesiuni, brevete, licente, marci
comerciale, drepturi si active similare”/
208
,Alte active fixe necorporale”

° primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit intre institutii sau redistribuiri intre
unitati

203 ,,Cheltuieli de dezvoltare”’/ = 779 ,,Venituri din bunuri si servicii

205 ,,Concesiuni, brevete, licente, marci primite cu titlu gratuit”
comerciale, drepturi si active similare”/
208 ,,Alte active fixe necorporale”

e realizate din productie proprie si nefinalizate

233 = 721
Active fixe necorporale in curs de ,,Venituri din productia de active fixe
executie” necorporale”

e receptionate la finalizarea investitiei

203 ,,Cheltuieli de dezvoltare’’/ = 233 ,,Active fixe necorporale in curs de

205 ,,Concesiuni, brevete, licente, marci executie”
comerciale, drepturi si active similare” /
208 ,,Alte active fixe necorporale”

e constatate plus la inventar

203 ,,Cheltuieli de dezvoltare’’/ = 779 ,,Venituri din bunuri si servicii

205 ,,Concesiuni, brevete, licente, marci primite cu titlu gratuit”
comerciale, drepturi si active similare” /
208 ,,Alte active fixe necorporale”

b) active fixe necorporale care nu se supun amortizarii:

34
 ° achizitie de la terti>
206 Inregistrari ale evenimentelor 100 ,,Fondul activelor necorporale”
cultural-sportive’’/
203 ,,Cheltuieli de dezvoltare”’/
208 ,,Alte active fixe necorporale”

e concomitent se inregistreaza cheltuielile cu activele fixe necorporale

neamortizabile

682 02 ,,Cheltuieli cu activele 404 ,,Furnizori de active fixe”

>
fixe necorporale neamortizabile’

eS) Exemple

1. Un ordonator principal de credite a achizitionat de la o televiziune privata un

concert al unui artist in valoare de 10.000 lei.

a) inregistrarea datoriei fata de furnizor

682 02 00 = | 4040100 10.000 lei

,sCheltuieli cu activele fixe ,.Furnizori de active fixe
necorporale neamortizabile” sub 1 an”

b) evidentierea activului fix in contabilitatea institutiei publice conform procesului

verbal de receptie

206 00 00 = | 1000202 10.000 lei

,lnregistrari ale evenimentelor ,ondul activelor fixe
cultural-sportive” necorporale care
alcatuiesc proprietatea
privata a institutiei
publice”
01:00

2. O primarie a efectuat cheltuieli in vederea imbunatatirii serviciilor oferite.

Valoarea cheltuielilor este de 2.000 lei.

Receptia cheltuielilor de dezvoltare realizate pentru imbunatatirea serviciilor oferite:

203 00 00 = | 7210000 2.000 lei

Cheltuieli de dezvoltare” ,Venituri din productia
de active fixe
necorporale”

3. O institutie publica a realizat prin forte proprii un program informatic. Cheltuielile

de la sfarsitul lunii decembrie anul N pentru realizarea programului au fost de 5.000 lei,

5 Reflectarea in contabilitate a activelor fixe necorporale ce sunt primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit de la alta institutie sau constatate plus la inventar
se realizeaza prin aceeasi formula contabila.
35
 iar cele de la sfarsitul lunii ianuarie N+1 au fost de 3.000 lei. Programul a fost finalizat la
sfarsitul lunii ianuarie N+1.
Cheltuielile efectuate de institutia publica in vederea realizarii programului informatic
reprezinta cheltuieli cu materialele, cheltuieli cu personalul implicat, cheltuieli cu
serviciile prestate de terti.

a) inregistrarea activului fix necorporal in curs de executie la sfarsitul lunii decembrie

anul N

233 00 00 = | 721 0000 5.000 lei

Active fixe necorporale in curs de | ,,Venituri din productia
executie” de active fixe
necorporale”

b) inregistrarea activului fix necorporal in curs de executie la sfarsitul lunii ianuarie

anul N+1

233 0000 = | 7210000 3.000 lei

Active fixe necorporale in curs |,,Venituri din productia de
de executie” active fixe necorporale”

c) receptia programului informatic

208 01 00 = | 233 0000 8.000 lei

,Programe informatice” Active fixe necorporale
in curs de executie”

Sa ne reamintim....

Institutiile publice detin active fixe necorporale care se supun amortizarii $i active fixe
necorporale care nu se supun amortizarii. In momentul achizitiei datoria fata de
furnizori se va recunoaste astfel: pentru activele fixe necorporale care se supun
amortizarii - in debitul contului de active fixe necorporale si in creditul contului de
furnizori de active fixe; pentru activele fixe necorporale care nu se supun amortizarii
- in debitul contului de cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile gsi in
creditul contului de furnizori de active fixe.

3.4.3 Recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrarii in patrimoniu

a activelor fixe necorporale
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal dupa achizitionarea,
finalizarea sau primirea acestuia cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor
functionali stabiliti intial, se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt
efectuate.

628 = 401
,Alte cheltuieli cu serviciile executate de | ,,Furnizori”
terti”

Cheltuielile ulterioare care au ca efect imbunatatirea performantelor fata de

activului fix necorporal, vor avea ca efect o imbunatatire substantiala a calitatii serviciilor
36
 prestate de institutia publica utilizand in acel proces activul respectiv, vor conduce la
diminuarea costurilor), vor majora costul activului fix necorporal.

20 =| 404
Active fixe necorporale” »urnizori de active fixe”

Exemplu

O institutie publica detine un program informatic al carui furnizor asigura servicii de

intretinere. La 05.05.N s-a emis factura reprezentand servicii de intretinere prestate in
suma de 200 lei. La 15.05.N, institutia publica solicita obtinerea unor situatii suplimentare
cu ajutorul programului informatic, costul serviciilor fiind de 1.500 lei.

a) fregistarea cheltuielilor ulterioare achizitionarii programului informatic care au

drept scop mentinerea parametrilor functionali stabiliti intial

628 00 00 = 401 01 00 200 lei

Alte cheltuieli cu serviciile »sFurnizori sub 1 an”
executate de terti”

01:30 b) fregistarea cheltuielilor ulterioare achizitionarii programului informatic care au

drept scop imbundataftirea parametrilor functionali stabiliti intial

208 01 00 = 404 01 00 1.500 lei

Programe informatice” ,.Furnizori de active fixe
sub | an”

3.4.4. Evaluarea la iesirea din institutie

La data iesirii din institutie, activele fixe necorporale se evalueaza si se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare, respectiv la cost de achizitie, cost de productie sau
valoare justa, dupa caz.

Reflectarea in contabilitate a operatiilor de iesire a activelor fixe necorporale se realizeaza

astfel:

a) active fixe necorporale care se supun amortizarii:

e scoatere din evidenta

280 = 20
,Amortizari privind activele fixe Active fixe necorporale”
necorporale”

° cesionare a unor active fixe necorporale incomplet amortizate

Diferenta dintre valoarea de intrare a activului fix si valoarea amortizarii

inregistrata pana in momentul vanzarii reprezinta pentru institutia publica o cheltuiala ce
se va reflecta in contul 691 “Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe”.

v inregistrarea scoaterii din gestiune a activelor fixe necorporale partial amortizate

% = |_20 |
37
280 Active fixe necorporale”
,Amortizari privind activele fixe
necorporale”
691
,Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu
active fixe”

v concomitent se inregistreaza creanta din vanzarea activelor fixe necorporale

461 = 791
,»Webitori” »Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”

b) active fixe necorporale care nu se supun amortizarii:

e scoatere din evidenta

100 = 206
,ondul activelor necorporale” ,,Anregistrari ale evenimentelor cultural-
sportive”/
203 ,,Cheltuieli de dezvoltare’’/
208 ,,Alte active fixe necorporale”

Exemple

1. O institutie de invatémant superior detine la sfarsitul anului N un program

informatic a carui valoare contabila este de 7.000 lei. in cursul anului N+1 se trece la un
nou program informatic, renuntandu-se la cel utilizat fn anii anteriori prin valorificarea lui
la pret de vanzare de 1.800 lei . Amortizarea cumulata pana la scoaterea din evidenta
contabila a programului informatic vechi este de 5.500 lei.

a) scoaterea din evidenta contabila a programului informatic vechi:

% = 208 01 00 7.000 lei

280 08 01 Programe informatice” 5.500 lei
,»>Amortizarea programelor
informatice”
691 00 00 1.500 lei
,»Cheltuieli extraordinare din
operatiuni cu active fixe”

b) inregistrarea creantei din vanzarea activului fix

461 0101 = 791 00 00 1.800 lei

»Debitori sub 1 an - creante ,Venituri din valorificarea
comerciale” unor bunuri ale statului”
38
2. Un ordonator principal de credite caseaza o lucrare muzicala din cauza deteriorarii
suportului pe care a fost inregistrata. Valoarea contabila a activului fix necorporal fiind de
2.000 lei.
Scoaterea din evidenta contabila a activului fix:

100 02 02 = 206 00 00 2.000 lei

.Fondul activelor fixe necorporale | ,,Inregistrari ale
care alcatuiesc proprietatea evenimentelor cultural-
privata a institutiei publice” sportive”

3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale

Deprecierea activelor fixe necorporale se inregistreaza atunci cand valoarea lor
actuala (de inventar), la un moment dat, este mai mica decat valoarea de intrare sau
valoarea contabila neta. Diferenta corespunde, dupa caz, unei deprecieri ireversibile
denumita amortizare sau unei deprecieri reversibile denumita ajustare pentru depreciere.

Situatiile in care poate aparea deprecierea unui activ fix necorporal sunt:
e incetarea sau apropierea incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de
activ;
e bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat;
e exista o decizie de oprire a obtinerii in regie proprie a unui activ inainte de
terminare sau punere in functiune;
e performanta sa in furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate;
e modificari de tehnologie sau legislatie in domeniu.

Institutiile publice amortizeaz4 activele fixe necorporale utilizind metoda

amortizarii liniare.
Amortizarea se inregistreazi lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau
punerii in functiune a activului.

Amortizarea anuala se calculeaza astfel:

Amortizare anuala = Cota de amortizare x Valoarea de intrare a activului fix necorporal

100
Cota de amortizare = Durata normala de utilizare a activului fix

Activele fixe necorporale se amortizeaza dupa cum urmeaza:

e Cheltuielile de dezvoltare se amortizeazad pe o perioada de cel mult 5 ani cu

aprobarea ordonatorului principal de credite, cu exceptia celor care nu se supun amortizarii
potrivit legii;
e Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele
similare, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeazda pe durata prevazuta pentru
utilizarea lor de catre institutiile publice care le detin;
° Inregistrarile de reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari
muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative, efectuate pe
pelicule, benzi magnetice, sau alte suporturi nu se amortizeaza;

39
 e Programele informatice create de institutiile publice, achizitionate sau dobandite
pe alte cai se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi
o perioada de cinci ani cu aprobarea ordonatorului principal de credite, cu exceptia altor
active fixe necorporale care nu se supun amortizarii potrivit legii.

Dati exemple de active fixe necorporale neamortizabile ce ar putea fi detinute de o unitate de

invatamant superior

inregistrarea in contabilitate a amortizarii activelor fixe necorporale se realizeaza astfel:

681 01 = 280
»Cheltuieli operationale privind | ,,Amortizari privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” necorporale”

In cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile activelor

fixe necorporale scoase din evidenta contabila, valoarea ramasa neamortizata se include in
cheltuielile institutiei publice (691 “Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active
fixe”), integral, la momentul respectiv.

Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe la

sfarsitul exercitiului financiar pe seama cheltuielilor, astfel:

681 03 = 290
»Cheltuieli operationale privind ,»Ajustari pentru deprecierea activelor fixe
ajustarilor pentru deprecierea activelor necorporale”
fixe”

in situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost

reflectata, ajustarea trebuie majorata, tot pe seama cheltuielilor.

Daca ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la
reflectarea acesteia au incetat sé mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare
trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri, astfel:

290 = 781 03
,Ajustari pentru ,» Wenituri din ajustari privind deprecierea
deprecierea activelor fixe necorporale” activelor fixe”

Sa ne reamintim....

Metoda de amortizare utilizata de institutiile publice este metoda liniara.

es) Exemplu
 O institutie de invatamAnt superior a achizitionat un program informatic la data de 10.10.N.
Cost de achizitie 2.400 lei. Durata de viata utila aprobata de ordonatorul de credite 4 ani.
La inventarierea de la sfarsitul anului N+1 se constata o valoare de inventar a programului
informatic de 1.500 lei. fn ianuarie N+2 institutia caseaza programul informatic deoarece
se va utiliza unul nou.

a) inregistrarea amortizarii aferente anului N

Cota de amortizare = 100/4 = 25%
Amortizarea lunara = 25% x 2.400/12 = 50 lei
Amortizarea aferenta anului N = 50 x 2 = 100 lei

681 01 00 = 280 08 01 100 lei

,Cheltuieli operationale privind ,,Amortizarea programelor
amortizarea activelor fixe” informatice”

b) la sfarsitul anului N+1 se fac urmAtoarele intregistrari:

° amortizarea aferenta anului N+1
Valoarea amortizarii aferente anului N+1 = 50 x12 = 600 lei

68101 00 = 280 08 01 600 lei

,Cheltuieli operationale privind »Amortizarea programelor
amortizarea activelor fixe” informatice”

e ajustarea pentru depreciere

Valoarea contabila neta a programului informatic la sfarsitul anului N+1 = 2.400 — (100
+ 600) = 1.700 lei

Valoarea de inventar = 1.500 lei

Deprecierea de valoare la 31.12. N+1 = 1.700—1.500 = 200 lei

681 03 00 = 290 08 01 200 lei

»Cheltuieli operationale privind »Ajustari pentru deprecierea
ajustarilor pentru deprecierea programelor informatice”
activelor fixe”

c) jn luna ianuarie anul N+2 se fac urmatoarele inregistrari

° scoaterea din evidenta contabila a programului informatic vechi:

% = 208 01 00 2.400 lei

280 08 01 Programe informatice” 700 lei
,Amortizarea programelor
informatice”
691 00 00 1.700 lei
,,Cheltuieli extraordinare din
operatiuni cu active fixe”

e anularea ajustarii pentru deprecierea de valoare

| 290 08 01 = | 781 03 00 | 200 lei |

41
,»Ajustari pentru deprecierea » WVenituri din ajustari
programelor informatice” privind deprecierea activelor
fixe”

3.4.6. Evaluarea la bilant

Un activ fix necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare mai putin
ajustarile cumulate de valoare.

Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile

valorilor activelor stabilite la data bilantului indiferent daca acea reducere este sau nu
definitiva.

Ajustarile de valoare pot fi:

e permanente - amortizari
si/sau
e provizorii — ajustari pentru depreciere.

Exemplu

O institutie de invatamAnt superior a achizitionat un program informatic la data de 10.10.N.

Cost de achizitie 2.400 lei. Durata de viata utila aprobata de ordonatorul de credite 4 ani.
La inventarierea de la sfarsitul anului N+1 se constata o valoare de inventar a programului
informatic de 1.500 lei.

a) evaluarea programului informatic la bilantul anului N

Cota de amortizare = 100/4 = 25%

Amortizarea lunara = 25% x 2.400/12 = 50 lei
Amortizarea aferenta anului N = 50 x 2 = 100 lei
Valoarea programului informatic in bilantul anului N= = 2.400 — 100 = 2.300 lei

b) evaluarea programului informatic la bilantul anului N+1

Valoarea amortizarii aferente anului N+1 = 50 x12 = 600 lei

Valoarea contabila neta a programului informatic la sfarsitul anului N+1 = 2.400 — (100 +
600) = 1.700 lei
Valoarea de inventar = 1.500 lei
Deprecierea de valoare la 31.12. N+1 =1.700-—1.500= =200 lei
Valoarea programului informatic in bilantul anului N+1 = 2.400 — (100 + 600 + 200) =
1.500 lei

3.5. Rezumat

Activele fixe sunt active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor
pe termen lung, ce includ: activele fixe necorporale; activele fixe corporale; activele
financiare
42
 Activele fixe necorporale - sunt active fara substanta fizica care se utilizeaza pe o
perioada mai mare de un an;

Activele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate initial la:

e cost de achizitie, pentru cele procurate cu tilu oneros;

e cost de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
e valoare justa, pentru cele primite gratuit (donatii, sponsorizari).

Cheltuielile ulterioare efectuate cu activele fixe necorporale dupa achizitionarea,

finalizarea sau primirea acestora cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor
functionali stabiliti intial, se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt
efectuate, Jar cele care au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametri

Evaluarea activelor fixe la iesirea din patrimoniul institutiei publice se realizeaza

la valoarea de intrare a acestora.

Valoarea de intrare a activelor fixe poate suferi deprecieri definitive pentru care se
va inregistra amortizare sau provizorii pentru care institutia publica va inregistra ajustari.

Institutiile publice utilizeazi metoda amortizarii liniare pentru a determina

valoarea amortizarii activelor fixe necorporale si corporale amortizabile.

Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau

punerii in functiune a activului.

Ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare se calculeaza si se

inregistreaza la sfarsitul exercitiului financiar pentru activele fixe necorporale atunci cand
valoarea lor de inventar (actuala) este mai mica decat valoarea de intrare/valoarea
contabila neta.

Evaluarea la bilant a activelor fixe se face la valoarea de intrare mai putin valoarea
cumulata a deprecierilor (amortizari, ajustari pentru pierderea de valoare).

3.6. Teste de evaluare

1. La ce valoare va fi evaluat la intarea in institutie un activ fix necorporal primit prin

transfer cu titlu gratuit de la un ordonator de credite superior?
2. Care este frecventa cu care va fi inregistrata amortizarea unui activ fix amortizabil?
Dar ajustarea pentru pierdere de valoare?
Cum se determina valoarea ajustarilor pentru depreciere?
NAW AY

La ce valoare vor fi evaluate la bilant activele fixe detinute de o institutie publica?

Pe ce perioada vor fi amortizate activele fixe necorporale amortizabile?
Dati exemple de active fixe corporale si necorporale care nu se amortizeaza.
O institutie publica a realizat prin forte proprii un program informatic. Cheltuielile
la sfarsitul lunii noiembrie anul N pentru realizarea programului au fost de 2.000 lei, iar
cele de la sfarsitul lunii decembrie N au fost de 3.000 lei. Programul a fost finalizat la
sfarsitul lunii decembrie N+1. Sa se precizeze momentul recunoasterii programului
informatic in contabilitate, valoarea de intrare, precum gsi luna de cand va fi calculata si
inregistrata amortizarea.
8. O institutie publica detine un program informatic a carui valoare contabila este de
5.000 lei. Programul informatic amortizat in proportie de 60% va fi vandut pentru suma
43
 de 2.200 lei. Precizati valoarea creantei si rezultatul obtinut de institutie in urma operatiei
de vanzare a activului.

3.7. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 64-75
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Iil-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 99-115
3. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
4, *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile $i completarile ulterioare
5. ***QMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
6. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice gsi instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
7. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice privind organizarea $i conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul
de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare
8. *** ORDIN nr. 27 din 6 ianuarie 2021 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005
 UNITATEA DE iNVATARE 4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
Cuprins
4.1. Introducere
4.2. Obiective
4.3. Continut si conturi de evidenta contabila
44. Evaluarea initiala $i recunoasterea in contabilitate
4.5. Recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrarii in patrimoniu a activelor fixe
corporale
4.6. Evaluarea la iesirea din institutie
4.7. Deprecierea activelor fixe corporale
4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale
4.9. Evaluarea la bilant
4.10. Rezumat
4.11. Teste de autoevaluare
4.12. Teste de evaluare
4.13. Bibliografie

HHH
4.1. Introducere
fn aceasta unitate de invatare sunt prezentate activele fixe corporale, tratamentele
contabile privind evaluarea initiala, evaluarea la iesirea din institutie, evaluarea la bilant
a activelor fixe corporale, precum gi tratamentele contabile privind reevaluarea activelor
fixe corporale. De asemenea, este descris modul de determinare al valorii deprecierii
activelor fixe corporale si recunoasterea in contabilitate a acesteia.

4.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa recunoasca
elementele componente ale activelor fixe corporale, sa descrie modul de evaluare si
recunoastere in contabilitate a activelor fixe corporale; sa efectueze calculul si
inregistrarea in contabilitate a deprecierii activelor fixe corporale.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 3 ore.

4.3. Continut si conturi de evidenta contabila

Active fixe corporale — sunt considerate active fixe corporale obiectul sau
complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii :

e au o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului; (in
prezent 2.500 ron)
e au durata normala de utilizare mai mare de un an.

Activele fixe corporale cuprind:

45
 e Terenuri (contul 211 01) si amenajari de terenuri (contul 211 02);

In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe:

terenuri agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zaca4minte, ternuri cu
constructii $.a.

Amenajarile de ternui cuprind lucrari cum ar fi: racordarea la sistemul de

alimentare cu energie electrica, lucrarile de acces, imprejmuirile si altele.

e Constructii (contul 212);

e Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii (contul 213);
e Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane
gi materiale si alte active corpoale (contul 214);
e Avansuri si active fixe corporale in curs de executie ;

in cadrul acestora se inregistreazd avansurile acordate furnizorilor de active fixe

corporale (contul 232) precum gi activele fixe corporale in curs de executie, care reprezinta
lucrarile de investitii neterminate pana la sfarsitul perioadei, efectuate in regie proprie sau
in antrepriza.

Activele fixe corporale in curs se trec in categoria activelor fixe la finalizare dupa
receptia, darea in folosinté sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.

e Alte active ale statului (zacaminte, resurse bilogice necultivate, rezerve de

apa) (contul 215).

Zacamintele reprezinté rezerve descoperite de minerale, atat de suprafata cat si

subterane, care sunt exploatabile economic, tinand seama de nivelul relativ al preturilor.
Zacamintele cuprind: rezervele de carbune, de petrol si gaze naturale, rezervele de
minereuri metalifere si minereuri nemetalifere.

Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele si vegetalele de

productie unica sau permanenta asupra carora se exercita dreptul de proprietate, dar a caror
crestere natural si/sau regenerare nu este plasaté sub controlul direct al unitatilor
institutionale. De exemplu, padurile virgine si resursele piscicole neexploatate, care fac
parte din teritoriul national.

Rezervele de apa sunt intinderi de apa si alte rezerve subterane in masura in care
prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date 0 valoare de piata.

Conturile de evidenta a activelor fixe corporale au functie contabila de activ. In

debitul lor se inregistreaza valoarea activelor fixe corporale achizitionate de la terti,
obtinute din productie proprie sau primite cu titlu gratuit, iar in credit valoarea activelor
fixe corporale cedate sau scoase din evidenta. Soldul debitor al conturilor reprezinta
valoarea activelor fixe corporale existente.

Conturile de evidenta a avansurilor acordate pentru active fixe corporale au functie

contabila de activ. In debitul lor se inregistreaza valoarea avansurilor acordate furnizorilor,
iar in credit valoarea avansurilor acordate, decontate. Soldul debitor al conturilor
reprezinta valoarea avansurilor acordate furnizorilor, nedecontate.

4.4, Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate

Activele fixe corporale trebuie sa fie evaluate initial la:

e cost de achizitie, pentru cele procurate cu tilu oneros;

46
 e cost de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
e valoare justa, pentru cele primite gratuit (donatii, sponsorizari).

Activele fixe corporale se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice:

e in momentul transferului dreptului de proprietate daca sunt procurate cu

titlu oneros sau
° in momentul intocmirii documentelor daca sunt construite sau produse de
institutie, respectiv primite cu titlu gratuit.

Intrarea activelor fixe corporale se contabilizeaza astfel:

a) active fixe corporale care se supun amortizarii:

e achizitie de la terti

211 = 404
»lerenuri si amenajari terenuri” / ,.Furnizori de active fixe”
212
yConstructii”’/
213
,Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii’’/
214
,»Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active fixe
corporale”

e primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit intre institutii sau redistribuiri intre
unitati

211 = 779 ,,Venituri din bunuri si servicii primite

»Terenuri si amenajari terenuri” / cu titlu gratuit”
212
ysConstructii”’/
213
,Anstalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii’’/
214
,Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale gi alte active fixe
corporale”

e realizate din productie proprie si nefinalizate

231 = 722
Active fixe corporale in curs de »Venituri din productia de active fixe
executie” corporale”

e achizitionate de la terti si necesita lucrari de montaj sau punere in functiune

47
 231 = 404
Active fixe corporale in curs de »Furnizori de active fixe”
executie”

e receptionate la finalizarea investitiei

211 = 231
yl erenuri si amenajari terenuri” / Active fixe corporale in curs de executie”
212
Constructii”/
213
,Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii”’/
214
,Mobilier, aparatura birotica, echipamente
de protectie a valorilor umane si materiale
si alte active fixe corporale”
00:30
e constatate plus la inventar

211 = 779 ,,Venituri din bunuri si servicii primite

»lerenuri $i amenajari terenuri” / cu titlu gratuit”
212
Constructii”/
213
,Anstalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii”’/
214
Mobilier, aparatura birotica, echipamente
de protectie a valorilor umane si materiale
si alte active fixe corporale”

b) active fixe corporale care nu se supun amortizarii:

° achizitie de la terti®
211 = 101
yl erenuri si amenajari terenuri” / »ondul bunurilor care alcdtuiesc domeniul
212 public al statului’’/
,Constructii”/ 102
213 »Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul
,Anstalatii tehnice, mijloace de transport, privat al statului’’/
animale si plantatii’’/ 103
214 »Fondul bunurilor care alcdtuiesc domeniul
»Mobilier, aparatura birotica, echipamente public al unitatilor
de protectie a valorilor umane si materiale administrativ-teritoriale”’/
si alte active fixe corporale” 104

© Reflectarea in contabilitate a activelor fixe corporale ce sunt primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit de la alta institutie sau constatate plus la inventar
se realizeaza prin aceeasi formula contabila.
48
 »Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul
privat al unitatilor administrativ-
teritoriale”

e concomitent se inregistreaza cheltuielile cu activele fixe corporale neamortizabile

682 01 = 404
,Cheltuieli cu activele fixe corporale ,.Furnizori de active fixe”
neamortizabile”

e alte active ale statului

215 = 101
Alte active ale statului” ,Fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul public al statului”

ca Exemple

1. O institutie publica primeste prin transfer cu titlu gratuit de la o institutie ierahic

superioara o cladire ce apartine domeniului public al statului. Valoarea cladirii este de
200.000 lei.

*** Bunurile ce apartin domeniului public al statului nu se amortizeaza.

Primirea cladirii cu titlu gratuit:

21209 01 = 101 00 00 200.000 lei

Constructii- alte active fixe ,Fondul bunurilor care
incadrate in grupa constructii” Icatuiesc domeniul public al
tatului”

2. O primarie cumpara la data de 30.06.N un teren al carui cost de achizitie este de

50.000 lei.

*** Potrivit prevederilor legale terenurile nu sunt supuse amortizarii.

a) achizitia terenului (activul va face parte din domeniul privat al unitatilor
administrativ- teritoriale)

2110100 = 104 0101 50.000 lei

»,lerenuri” »Fondul bunurilor care
alcatuiesc domeniul privat al
unitatilor administrativ-
teritoriale”

b) jnregistrarea cheltuielilor cu activele fixe corporale neamortizabile

| 682 01 00 = | 404 01 00 | 50.000 lei |

49
 »Cheltuieli cu activele fixe »Furnizori de active fixe sub
corporale neamortizabile” 1 an”

3. O institutie publica finantata din bugetul local, achizitioneaza in data de 31.03.N

un echipament al carui pret de achizite este 200.000 lei. Echipamentul necesita efectuarea
unor lucrari de punere in functiune executate de o firma specializata, costul acestora fiind
de 2.000 lei. Institutia retine pentru o perioada de un an garantia de buna executie de 5%
din valoarea echipamentului furnizorului acestuia.

a) inregistrarea achizitiei echipamentului

231 0000 = 404 01 00 200.000 lei

,, Active fixe corporale in curs de | ,,Furnizori de active fixe sub
executie” 1 an”

b) inregistrarea lucrarilor de punere in functiune

231 0000 = 404 01 00 2.000 lei

,, Active fixe corporale in curs de | ,,Furnizori de active fixe sub
executie” 1 an”

c) receptia finala a echipamentului

Cost de achizitie a echipamentului = 200.000 + 2.000 = 202.000 lei

213 01 00 = 231 0000 202.000 lei

»sEchipamente tehnologice ,, Active fixe corporale in
(masini, utilaje si instalatii de curs de executie”
lucru)”

d) retinerea garantiei de buna executie

Valoare garantie de buna executie = 5% = 200.000 = 10.000 lei

404 01 00 = 167 01 09 10.000 lei

,sFumizori de active fixe sub 1 ,Alte imprumuturi gi datorii
an” asimilate”

e) plata contravalorii echipamentului

404 01 00 = 770 00 00 190.000 lei

,»urnizori de active fixe sub 1 ,Finantarea de la buget”
an”

f) restituirea garantiei de buna executie

167 01 09 = 770 00 00 10.000 lei

Alte imprumuturi si datorii ,Finantarea de la buget”
asimilate”

50
 4.5. Recunoasterea in contabilitate a cheltuielilor ulterioare
intrarii in patrimoniu a activelor fixe corporale
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal dupa achizitionarea,
finalizarea sau primirea acestuia cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor
functionali stabiliti intial, se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt
efectuate (reparatii curente).

611 = 401
,,Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile” ,sFurnizori”

Cheltuielile ulterioare care au ca efect imbunatatirea performantelor fata de

parametri functionali stabiliti initial (modernizari) sau marirea duratei de viata utile a
activului fix corporal (reparatii capitale) si conduc la obtinerea de beneficii economice
viitoare vor majora costul activului fix.
01:00
Prin beneficii economice viitoare se intelege fie cresterea veniturilor realizate din
utilizarea activului fix corporal sau a potentialului de servicii furnizate, fie reducerea
cheltuielilor de intretinere si functionare a activului in cauza.

21 = 404
Active fixe corporale” ,Furnizori de active fixe”

Exemplu

O institutie publica solicita efectuarea unor lucrari de reparatii curente la calculatoarele

utilizate. Contravaloarea lucrarilor fiind de 500 lei. De asemenea, institutia solicita
inlocuirea unui procesor la unul din calculatoare in vederea modernizarii acestuia. Pret de
achizitie procesor 1.000 lei.

a) inregistrarea lucrarilor de reparatii curente

611 0000 = 401 01 00 500 lei

»Cheltuieli cu intretinerea si ,Furnizori sub 1 an”
reparatiile”

b) inregistarea lucrarii de modernizare a calculatorului

214 00 00 = 404 01 00 1.000 lei

»Mobilier, aparatura birotica, ,».Furnizori de active fixe sub 1
echipamente de protectie a an”
valorilor umane”

4.6. Evaluarea la iesirea din institutie

La data iesirii din institutie, activele fixe corporale se evalueaza si se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare, respectiv la cost de achizitie, cost de productie sau
valoare justa, dupa caz.

51
 Reflectarea in contabilitate a operatiilor de iesire a activelor fixe corporale se
realizeaza astfel:

a) active fixe corporale care se supun amortizarii:

e scoaterea din evidenta (casare) a bunurilor complet amortizate”

281 = 21
,,Amortizari privind activele fixe Active fixe corporale”
corporale”

e cesionare a unor active fixe corporale incomplet amortizate

Diferenta dintre valoarea de intrare a activului fix si valoarea amortizarii inregistrata

pana in momentul vanzarii reprezinta pentru institutia publica o cheltuiala ce se va reflecta
in contul 691 “Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe”.

v inregistrarea scoaterii din gestiune a activelor fixe corporale partial

amortizate®
% = 21
281 Active fixe corporale”
,,Amortizari privind activele fixe
corporale”
691
,Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu
active fixe”

v concomitent se inregistreaza creanta din vanzarea activelor fixe corporale

461 = 791
,Debitori” »Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”

b) active fixe corporale care nu se supun amortizarii:

e scoatere din evidenta

101 = 211
»ondul bunurilor care alcatuiesc »lTerenuri $i amenajari terenuri”/
domeniul public al statului’”’/ 212
102 »Constructii’’/
»ondul bunurilor care alcatuiesc 213
domeniul privat al statului’’/ ,Instalatii tehnice, mijloace de transport,
103 animale si plantatii”’/
»Fondul bunurilor care alcatuiesc 214
domeniul public al unitatilor »Mobilier, aparatura birotica, echipamente
administrativ-teritoriale”’/ de protectie a valorilor umane si materiale
104 si alte active fixe corporale”

T Se realizeaza cu aprobarea ordonatorului de credite principal sau secundar.

8 Transferul cu titlu gratuit cdtre o alta institutie, precum si lipsa la inventar a activelor fixe corporale se evidentiaza in contabilitate prin aceeasi formula
contabila
52
 »Fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul privat al unitatilor administrativ-
teritoriale”

e alte active ale statului

101 = 215
»Fondul bunurilor care alcatuiesc »Alte active ale statului”
domeniul public al statului”

eS Exemple

1. O institutie publica finantata din bugetul de stat, caseaz4 un mijloc de transport,

avariat in urma unui accident de circulatie. Valoarea contabila a activului fix este de 70.000
lei, iar amortizarea cumulata pana la momentul accidentului este de 50.000 lei. Epava se
valorifica la fier vechi pentru suma de 5.000 lei.

a) scoaterea din gestiune a mijlocului de transport

% = 213 03 00 70.000 lei

281 03 03 ,sMijloace de transport” 50.000 lei
,»Amortizarea mijloacelor de
transport ,,
691 00 00
»Cheltuieli extraordinare din
operatiuni cu active fixe” 20.000 lei

b) jnregistrarea epavei

302 08 00 = 791 00 00 5.000 lei

,, Alte materiale consumabile” ,Venituri din
valorificarea unor bunuri
ale statului”

c) vanzarea epavei la fier vechi si incasarea contravalorii ?

5310101 = 448 01 00 5.000 lei

,,Casa in lei” »Alte datorii fata de
buget”

d) descarcarea de gestiune

| 602 08 00 = | 302 08 00 | 5.000 lei |

° Conform H.G. 841/1995 privind valorificarea bunurilor scoase din functiune apartinand institutiilor publice, sumele care rezulti din vanzarea mijloacelor
fixe scoase din functiune si a materialelor sau pieselor rezultate din demolarea sau dezmembrarea acestora constituie venituri ale bugetului de stat sau ale
bugetelor locale.
53
 ,Cheltuieli privind alte materialele ,, Alte materiale
consumabile” consumabile”

e) depunerea numerarului la trezorerie

581 01 02 = 5310101 5.000 lei

,.Viramente interne — activitatea de | ,,Casa in lei”
investitii”

770 00 00 = 581 01 02 5.000 lei

01:30 ,Finantarea de la buget” »Viramente interne —
activitatea de investitii”

f) achitarea datoriei fata de buget

448 01 00 = 770 00 00 5.000 lei

,Alte datorii fata de buget” ,Finantarea de la buget”

2. O institutie publica finantata integral din venituri proprii constata ca o parte din
mobilierul detinut a fost distrus din vina unei terte persoane. Valoarea contabila a
mobilierului este de 4.000 lei. Amortizarea cumulata pana la momentul producerii
incidentului 2.000 lei. Valoarea de inlocuire a mobilierului 2.500 lei. Valoarea s-a imputat
tertei persoane $i s-a incasat prin casierie.

a) scoaterea din gestiune a mobilierului

% = 214 00 00 4.000 lei

281 04 00 ,»Mobilier, aparatura 2.000 lei
,Amortizarea mobilierului, birotica, echipamente de
aparaturii birotice,echipamentelor | protectie a valorilor umane
de si materiale si alte active
protectie a valorilor umane si | fixe corporale”
materiale si alte active fixe
corporale”
691 00 00 2.000 lei
,,Cheltuieli extraordinare din
operatiuni cu active fixe”

b) imputarea contravalorii bunului distrus'®

461 0101 = 751 00 00 2.500 lei
,Debitori sub 1 an - creante ,Venituri din prestari
comerciale” servicii si alte activitati”

) incasarea prin casierie

10 Imputarea se realizeaza la valoarea de inlocuire a bunului, iar veniturile vor reveni institutiei publice deoarece este finantata integral din venituri proprii.
54
 5310101 = 461 0101 2.500 lei
,Casa in lei” »Debitori sub 1 an -
creante comerciale”

d) depunerea numerarului la trezorerie

581 01 04 = 5310101 2.500 lei

,»Viramente interne — alte ,Casa in lei”
activitati”

560 0101 = 581 01 04 2.500 lei

,sDisponibil al institutiilor publice | ,,Viramente interne — alte
finantate integral din venituri activitati”
proprii —Disponibil curent la
trezorerie ,,

3. Casa Judeteana de Pensii B isi desfasoara activitatea intr-o cladire ce apartine

domeniului public gi se afla intr-o stare avansata de degradare. Prin urmare constructia va
fi supusa casarii si va fi demolata. Valoarea contabila a constructiei 50.000 lei.

*** Conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul
juridic al acesteia cu modificarile ulterioare, dreptul de proprietate publica inceteaza daca
bunul a pierit sau a fost transferat in domeniul privat.
a) trecerea constructiei din domeniul public in domeniul privat al unitatii
administrativ-teritoriale

103 00 00 = 2120901 50.000 lei

,», Fondul bunurilor care alcatuiesc | ,,Constructii- alte active
domeniul public al unitatilor fixe incadrate in grupa
administrativ-teritoriale” constructii”

212 0901 = 10401 01 50.000 lei

»Constructii- alte active fixe ,ondul bunurilor care
incadrate in grupa constructii” alcatuiesc domeniul
privat al unitatilor
administrativ-teritoriale”

b) scoaterea din functiune a cladirii

104 0101 = 212 0901 50.000 lei

,Fondul bunurilor care alcatuiesc | ,,Constructii- alte active
domeniul privat al unitatilor fixe incadrate in grupa
administrativ-teritoriale” constructii”

4.7. Deprecierea activelor fixe corporale

Activele fixe corporale detinute de o institutie publica pot fi active fixe corporale
supuse amortizarii si active fixe corporale ce nu se supun amortizarii.
55
 Cele supuse amortizarii se amortizeaza utilizind metoda amortizarii liniare,
incepand cu luna urmatoare punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de
intrare.

Potrivit Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe

corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice data punerii in functiune in vederea
calcularii amortizarii se determina astfel:

a) activele fixe corporale independente, care nu necesita montaj si nici probe

tehnologice, se considera puse in functiune la data achizitionarii lor, pe baza procesului-
verbal de receptie;
b) utilajele care necesita montaj, dar nu necesita probe tehnologice, precum si
cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice se considera puse
in functiune la data terminarii montajului, respectiv la data terminarii constructiei, pe baza
procesului-verbal de receptie;
c) utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si
cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice se considera puse in
functiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere in
functiune.

Determinarea amortizarii anuale a fost descrisé in subcapitolul Deprecierea

activelor fixe necorporale.

Amortizarea se inregistreaza lunar in conturile de cheltuieli aferente, tinand

cont si de clasificatia bugetara.

O institutie publica achizitioneaza la data de 15.11.N un mijloc de transport a carui

valoare de intrare este de 80.000 lei. Determinati valoarea cheltuielilor cu amortizarea
aferente anului N.

Durata normala de utilizare este prevazuta in Catalogul privind duratele normale

de utilizare care se aproba prin hotarare a Guvernului si se poate corecta, in sensul
majorarii sau reducerii acestora cu pana la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, in concesiune sau in folosinta

gratuita se calculeaza de cAatre institutiile publice care le au in patrimoniu.

Amortizarea investitiilor efectuate la activele fixe corporale inchiriate de

institutiile publice se inregistreaza de institutiile publice sau operatorii economici care au
efectuat investitiile, pe perioada contractului sau pe durata normala de functionare ramasa,
dupa caz.

La incetarea contractului, valoarea investitiilor nediminuata cu amortizarea

calculata se cedeaza institutiei publice care le are in patrimoniu sau operatorului economic,
dupa caz, pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

In procesul-verbal de predare-preluare a investitiei se va mentiona si valoarea

amortizarii investitiei, pentru ca institutia publica care le are in patrimoniu sau operatorul
economic sa poata inregistra amortizarea corespunzatoare noii valori de intrare.
56
 Activele fixe corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, care nu se supun
amortizarii, sunt urmatoarele!!:

e bunurile care apartin domeniului public al statului si al unitatilor

administrativ-teritoriale potrivit legii, inclusiv investitiile efectuate la acestea;
e activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local
care desfasoara activitati de natura economicad, a caror uzura fizicd si morala se
recupereaza prin tarif sau pret, potrivit legii;
e activele fixe corporale aflate in conservare, precum si rezervele de
mobilizare care sunt evidentiate in contabilitate ca active fixe corporale;
e lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii;
e terenurile;
e bunurile din patrimoniul cultural national;
e bunurile utilizate in baza unui contract de inchiriere;
e bunurile de natura armamentului si tehnicii de lupta.

Inregistrarea in contabilitate a amortizarii activelor fixe corporale se realizeaza astfel:

681 01 = 281
,,Cheltuieli operationale privind | ,,Amortizari privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” corporale”

in cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile activelor

fixe corporale scoase din evidenta contabila, valoarea ramasa neamortizata se include in
cheltuielile institutiei publice (691 “Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active
fixe”), integral, la momentul respectiv.

Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe la sfarsitul
exercitiului financiar pe seama cheltuielilor, astfel:

681 03 = 291
Cheltuieli operationale privind ajustarilor | ,,Ajustari pentru deprecierea activelor fixe
pentru deprecierea activelor fixe” corporale”

in situatia in care se constati o depreciere suplimentara fata de cea care a fost

reflectata, ajustarea trebuie majorata, tot pe seama cheltuielilor.

Daca ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la
reflectarea acesteia au incetat s4 mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare
trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri, astfel:

291 = 781 03
,Ajustari pentru »Venituri din ajustari privind deprecierea
deprecierea activelor fixe corporale” activelor fixe”

Exemplu

11 9G. 81/ 2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice cu modificarile si completarile ulterioare
57
1. O institutie publica achizitioneaza un laptop la pretul de 2.350 lei, TVA 19%.
Institutia nu desfasoara activitati supuse TVA. (TVA este inclusa in cost)

Cerinte:

1. Sa se determine valoarea de intrare a bunului achizitionat;

2. Sa se stabileasca documentele contabile de evident{a a activului;
3. Sa se realizeze analiza contabila a operatiilor de achizitie a activului fix si
plata a datoriei fata de furnizor.
Raspuns:

1. Cost achizitie laptop = 2.350 x 1, 19 = 2.796,5 lei

Laptopul va fi recunoscut in contabilitate drept activ fix corporal si inregistrat in
contul 214 “Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active fixe corporale” deoarece valoarea de intrare este mai mare decat
limita minima stabilita prin HG, respectiv 2.500 lei. In cazul in care valoarea era mai mica
decat 2.500 lei, laptopul ar fi fost recunoscut drept obiect de inventar si incadrat la stocuri
(active curente).
2. Registrul numerelor de inventar, proces verbal de receptie, figa mijlocului
fix.
Conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe, laptopul poate fi incadrat la Grupa 3, cod 3.2.4. si poate avea o durata
normala de functionare intre 3-5 ani.
3. a) Natura operatiei: achizitie laptop;
Elementele patrimoniale afectate: aparatura birotica; furnizori de active fixe;
Conturile contabile:
v 214 “Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane gi materiale gi alte active fixe corporale”, are functiune contabila de activ, se
debiteaza;
v 404 “Furnizori de active fixe”, are functiune contabila de pasiv, se
crediteaza.
Formula contabila/nota contabila este:

214 = | 404 2.976,5 lei

»Mobilier, aparatura birotica, | ,,Furnizori de active
echipamente de protectie a fixe”
valorilor umane gi materiale si
alte active fixe corporale’/

b) Natura operatiei: plata datorie furnizor de active fixe ;

Elementele patrimoniale afectate: furnizori de active fixe; finantarea de la buget;
Conturile contabile:
v 404 “Furnizori de active fixe”, are functiune contabila de pasiv, se
debiteaza;
v 770 “Finantarea de la buget”, se crediteaza.
Formula contabila/nota contabila este:

404 = | 770 2.976,5 lei

,.Furnizori de active fixe ,inantarea de la buget”

58
4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale

Reevaluarea - operatiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe

corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice.

Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaz4 cu scopul determinarii valorii

juste a acestora la data bilantului, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea
acestuia si de pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea
justa.

Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati

sau de comisii tehnice constituite, in conditiile legii.

in cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix este
determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi
atribuita activului, in locul costului de achizitie sau costului de productie, dupa caz. In
astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplica activului avand in vedere valoarea
acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila

sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data
bilantului.

Sa ne reamintim....

Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii juste

a acestora la data bilanjului si trebuie facuta cu suficienta regularitate, astfel incat
valoarea contabila sa nu difere substantial de cea justa.

4.9. Evaluarea la bilant

Un activ fix corporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare, respectiv
cost de achizitie, cost de productie, valoare justa, dupa caz, mai putin ajustarile cumulate
de valoare.

Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate s4 tina seama de reducerile

valorilor activelor stabilite la data bilantului indiferent daca acea reducere este sau nu
definitiva.

Ajustarile de valoare pot fi:

e permanente - amortizari
si/sau
e provizorii — ajustari pentru depreciere.

Exemple

59
 1. La 22.09.N, o institutie publica achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de
50.000 lei. Durata normala de utilizare a mjlocului fix este de 5 ani.

Milocul de transport va fi evaluat in bilantul anului N la valoarea de intrare mai putin

deprecierea (amortizarea) cumulata.
Cota de amortizare anuala = 100/50 = 20%
Amortizarea cumulata = 20% x 50.000 x3/12 = 2.500 lei
Valoarea mijlocului fix tn bilantul anului N = 50.000 — 2.500 = 47.500 lei

2. O institutie publica detine un teren a carui valoare de intrare este de 100.000 lei.
InanulN se reevalueaza activele corporale, in urma acestei operatii se constata o valoare
justa de 110.000 lei pentru teren.

02:50 Valoarea obtinuta in urma reevaluarii terenului se substituie valorii sale de intrare, astfel
valoarea activului din bilantul anului N este 110.000 lei.

4.10. Rezumat

Activele fixe corporale reprezinta obiectul sau complexul de obiecte care se

utilizeaza ca atare si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii :
v au o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului; (in
prezent 2.500 ron)
v au durata normala de utilizare mai mare de un an;

Activele fixe corporale trebuie sa fie evaluate initial la:

e cost de achizitie, pentru cele procurate cu tilu oneros;

e cost de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
e valoare justa, pentru cele primite gratuit (donatii, sponsorizari).

Cheltuielile ulterioare efectuate cu activele fixe corporale dupa achizitionarea,

finalizarea sau primirea acestora cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor
functionali stabiliti intial, se inregistreaz4 in conturile de cheltuieli atunci cand sunt
efectuate, iar cele care au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametri

Evaluarea activelor fixe la iesirea din patrimoniul institutiei publice se realizeaza

la valoarea de intrare a acestora.

Valoarea de intrare a activelor fixe poate suferi deprecieri definitive pentru care se
va inregistra amortizare sau provizorii pentru care institutia publica va inregistra ajustari.

Institutiile publice utilizeaza metoda amortizarii liniare pentru a determina

valoarea amortizarii activelor fixe corporale amortizabile.

Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau

punerii in functiune a activului.
 Ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare se calculeaza si se
inregistreaza la sfarsitul exercitiului financiar pentru activele fixe corporale atunci cand
valoarea lor de inventar (actuala) este mai mica decat valoarea de intrare/valoarea
contabila neta.

Activele fixe corporale pot fi supuse reevaluarii care se face, cu exceptiile

prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa, ce se determina pe baza unor evaluari
efectuate de evaluatori autorizati sau de comisii tehnice constituite, in conditiile legii. In
acest caz activele fixe corporale sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata gsi nu la
costul lor istoric.

Evaluarea la bilant a activelor fixe se face la valoarea de intrare mai putin valoarea
cumulata a deprecierilor (amortizari, ajustari pentru pierderea de valoare).

4.11. Teste de autoevaluare

1. Institutiile publice amortizeaza activele fixe corporale amortizabile utilizand
metoda:
a) liniara;
b) accelerata;
c) degresiva;
d) niciuna din cele mentionate mai sus.
2. O institutie publica achizitioneaza un laptop al carui pret este de 2.000 lei, TVA
facturat 380 lei. Institutia va folosi bunul pentru operatiuni neimpozabile din punct de
vedere al TVA. Activul va fi recunoscut in contabilitate drept:
a) activ fix corporal amortizabil;
b) activ fix corporal neamortizabil;
c) activ fix necorporal;
d) obiect de inventar.
3. O institutie publica achizitioneaza un laptop al carui pret este de 2.200 lei, TVA
facturat 418 lei. Institutia va folosi bunul pentru operatiuni neimpozabile din punct de
vedere al TVA. Activul va fi recunoscut in contabilitate drept:
a) activ fix corporal amortizabil;
b) activ fix corporal neamortizabil;
Cc) activ fix necorporal;
d) obiect de inventar.
4. O institutie publica achizitioneaza un teren a carui valoare de intrare este 100.000
lei. Activul va fi recunoscut in contabilitate drept:
a) activ fix corporal amortizabil;
b) activ fix corporal neamortizabil;
c) activ fix necorporal;
d) obiect de inventar.
5. Care din urmatoarele active se amortizeaza:
a) un teren care apartine domeniului public al statului;
b) un teren care apartine domeniului privat al statului;
c) o cladire care apartine domeniului public al statului;
d) o cladire care apartine domeniului privat al statului.

6. O institutie publica achizitioneaza in luna mai anul N un mijloc de transport la

costul de achizitie 80.000 lei. Durata normala de functionare a bunului aprobata de
ordonatorul de credite 5 ani. Valoarea amortizarii inregistrata in contabilitate in luna mai
anul N este:
a) 0;
61
 b) 16.000 lei;
c) 1.333,33 lei;
d) 9.333,31 lei.
7. O institutie publica achizitioneaza in luna mai anul N un mijloc de transport la
costul de achizitie 80.000 lei. Durata normala de functionare a bunului aprobata de
ordonatorul de credite 5 ani. Valoarea amortizarii inregistrata in contabilitate in anul N
este:
a) 0;
b) 16.000 lei;
c) 1.333,33 lei;
d) 9.333,31 lei.
8. O institutie publica achizitioneaza un mijloc de transport documentul care atesta
receptia este:
a) Procesul verbal de receptie provizorie;
b) Procesul verbal de receptie;
c) Procesul verbal de punere in functiune;
d) Factura de la furnizor.
9. Modificarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, ca urmare a imbunatatirii,
modernizarii sau reevaluarii lor va fi evidentiata in urmatorul document de evidenta
financiar- contabila:
a) Bon de miscare a mijloacelor fixe;
b) Factura;
c) Fisa mijlocului fix;
d) Extras de cont.
10. O institutie publica detine un teren a carui valoare de intrare este de 90.000 lei. in
anulN se reevalueaza activele fixe corporale, in urma acestei operatiuni se constata o
valoare justa de 85.000 lei pentru teren. Valoarea terenului in bilantul anului N va fi:
a) 85.000;
b) 90.000 lei;
c) 5.000 lei;
d) 0.

Raspunsuri: 1.a; 2.d; 3.a; 4.b; 5.d; 6. a; 7. d; 8.b; 9. c; 10. a.

4.12. Teste de evaluare

1. La ce valoare va fi evaluat la intarea in institutie un activ fix corporal primit prin

transfer cu titlu gratuit de la un ordonator de credite superior?
2. La ce valoare va fi reflectat in bilant un actix fix corporal reevaluat?
3. Cum se reflecta in contabilitate cheltuielile cu reparatiile capitale efectuate de o
institutie publica pentru o cladire aflata in patrimoniu?
4. O institutie publica finantata din bugetul local, achizitioneaza in data de 05.03.N
mobilier la pret de achizite 20.000 lei. Mobilierul necesita efectuarea unor lucrari de
montaj executate de o firma specializata la data de 07.03.N, costul acestora fiind de 500
lei. Receptia activului s-a realizat in data 08.03.N. Durata normala de utilizare este de 4
ani. Calculati valoarea amortizabila (valoarea de intrare) a bunului si amortizarea lunara.
5. O institutie publica detine in patrimoniu o cladire a carei valoare contabila neta
este de 100.000 lei. Valoarea justa stabilita de evaluatori autorizati la reevaluarea efectuata
la sfarsitul anului N este de 80.000 lei. Stabiliti daca diferenta rezultata in urma reevaluarii
este favorabila sau nu institutiei.

62
= 4.13. Bibliografie
1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile
publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 77-106
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Il-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 99-115
3. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
4. *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare
5. ***OQMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
6. *** Norme metodologice privind organizarea gsi conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
7. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

63
 UNITATEA DE iNVATARE 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE

Cuprins
5.1. Introducere
5.2. Obiective
5.3. Continut si conturi de evidenta contabila
5.4. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate
5.5. Evaluarea la iesirea din institutie
5.6. Deprecierea valorii activelor financiare
5.7. Evaluarea la bilant
5.8. Rezumat
5.9. Teste de evaluare
5.10. Bibliografie

HHH
5.1. Introducere
in aceasta unitate de invatare sunt prezentate activele financiare, tratamentele contabile
privind evaluarea initiala, evaluarea la iesirea din institutie, evaluarea la bilant a
activelor financiare. De asemenea, este descris modul de determinare al valorii
deprecierii activelor financiare si recunoasterea in contabilitate a acesteia.

5.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa recunoasca
elementele componente ale activelor financiare, sa descrie modul de evaluare si
recunoastere in contabilitate a activelor financiare; sa efectueze calculul si inregistrarea
in contabilitate a deprecierii activelor financiare.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore.

5.3. Continut si conturi de evidenta contabila

Un activ financiar este orice activ care reprezinta: depozite, un instrument de
capitaluri proprii al unei alte entitati, un drept contractual.

Activele financiare cuprind:

e Titluri de participare — drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau

|
unitatile administrativ - teritoriale in capitalul unor societati comerciale sau organisme
internationale, a caror detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de
dividende (contul 260);
00:00 e Alte titluri imobilizate — obligatiunile detinute de stat, ce aduc venituri sub
forma de dobanzi (contul 265);
e Creante imobilizate — drepturile institutiilor publice pentru imprumuturile
acordate pe termen lung si alte creante pe termen lung (contul 267).

imprumuturile pe termen lung se refera la sumele acordate tertilor in baza unor

contracte de imprumut pentru care se percep dobanzi.
 in categoria altor creante imobilizate intra: garantiile, depozitele depuse de
institutia publica la terti.

Dati exemple de active financiare ce ar putea fi detinute de un minister

Conturile de evidenta a activelor financiare au functie contabila de activ.

in debitul conturilor 260 “Titluri de participare”, 265 “Alte titluri imobilizate” se

inregistreaza titlurile de participare, eventual alte titluri imobilizate preluate in evidenta,
iar in credit valoarea celor scazute din evidenta. Soldul debitor reprezinta valoarea
titlurilor imobilizate detinute.

in debitul contului 267 “Creante imobilizate” se inregistreazd valoarea

imprumuturilor acordate si a dobanzilor aferente creantelor imobilizate, precum gsi a

imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si a garantiilor restituite de furnizori.

Soldul debitor al contului reprezinté valoarea imprumuturilor acordate si a altor creante
imobilizate.

5.4. Evaluarea initiala $i recunoasterea in contabilitate

Activele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin

contracul de dobandire a acestora.

Activele financiare de natura titlurilor de participare gi a altor titluri imobilizate se

inregistreaza la momentul dobandirii acestora, in conditiile prevazute de lege, iar
imprumuturile pe termen lung se inregistreazd in momentul constatarii dreptului de
creanta.

Reflectarea in contabilitate a operatiilor de intrare a titlurilor de participare si a

altor titluri imobilizate se realizeaza prin urmatoarele formule contabile:

a) conversia creantelor bugetare in actiuni sau alte titluri imobilizate

260 = 463
» litluri de participare” / ,Creante ale bugetului de stat”’/
265 464
Alte titluri imobilizate” ,Creante ale bugetului local” /
465
,»Creante ale bugetului asigurarilor
sociale de stat” /
466
,Creante ale bugetelor fondurilor
speciale”

b) achizitia de titluri de participare cu plata ulterioara

65
 260 = 269
» litluri de participare” »Varsaminte de efectuat pentru active
financiare”

c) achitarea contravalorii titlurilor achizitionate

269 = 7710
» Varsaminte de efectuat pentru active ,Finantarea de la buget”
financiare”

Sa ne reamintim....

Achitarea contravalorii activelor fixe, furnizorilor acestora, din credite bugetare, se

realizeaza utilizand contul ,, Finantarea de la buget”’.

Exemplu

O institutie publica finantata din bugetul local achizitioneaza actiuni cotate in valoare de
50.000 lei, cu plata ulterioara. Institutia achita comisioane in suma de 2.000 lei.

a) achizitia actiunilor

260 01 00 = 269 01 00 50.000 lei

»litluri de participare cotate” ,.Varsaminte de efectuat
pentru active financiare -
curente”

b) achitarea contravalorii actiunilor si a comisioanelor

% = 770 00 00 52.000 lei

269 01 00 »Finantarea de la buget” 50.000 lei
»Varsaminte de efectuat pentru
00:50 active financiare - curente” 2.000 lei
622 00 00
,Cheltuieli privind comisioanele
si onorariile”

5.5. Evaluarea la iesirea din institutie

Activele financiare vor fi evaluate la iesirea din patrimoniul institutiei publice la
valoarea de intrare.
Valorificarea titlurilor de participare se poate realiza:

e fie la un pret mai mic decat valoarea de intrare a acestora, operatie ce va

genera cheltuieli din partea institutiei inregistrate in contul 664 “Cheltuieli din investitii
financiare cedate”. Cheltuielile vor reprezenta diferenta intre valoarea de intrare a titlurilor
si pretul de vanzare;
66
 e fie la un pret mai mare decat valoarea de intrare a acestora, operatie ce va
genera venituri pentru institutie - inregistrate in contul 764 “Venituri din investitii
financiare cedate”. Veniturile vor reprezenta diferenta intre pretul de vanzare al titlurilor
si valoarea de intrare.

Reflectarea in contabilitate a operatiilor de vanzare a titlurilor de participare se

realizeaza astfel:

a) pret de vanzare inferior valorii de intrare a titlurilor

% = 260
52 »Jlitluri de participare”
,sDisponibil al bugetelor”
664
“Cheltuieli din investitii financiare cedate”

01:00
b) pret de vanzare superior valorii de intrare a titlurilor

52 = %
,Disponibil al bugetelor” 260
» litluri de participare”
764
“Venituri din investitii financiare cedate”

5.6. Deprecierea valorii activelor financiare

Deprecierea valorii activelor financiare detinute de catre institutiile publice apare
atunci cand valoarea contabila a acestora este mai mica decat valoarea lor de piata/
valoarea de inventar.

Pentru a corecta valoarea de intrare a activelor financiare astfel incat in situatiile

financiare intocmite la sfarsitul exercitiului bugetar s4 apara cu valoarea reali, institutiile
publice inregistreaza ajustari pentru pierderea de valoare a activelor financiare pe seama
cheltuielilor astfel:

686 03 = 296
,Cheltuieli financiare privind ajustarile ,Ajustari pentru pierderea de valoare a
pentru pierderea activelor
de valoare a activelor financiare” financiare”

in situatia in care se constatd o depreciere suplimentara fatd de cea care a fost

reflectata, ajustarea trebuie majorata, tot pe seama cheltuielilor.

in situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucdt motivele
care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri:

296 = 786 03
,Ajustari pentru pierderea de valoare aJ| ,,Venituri din ajustari pentru pierderea
activelor financiare” de valoare a
activelor financiare”

67
 Stabilirea valorii titlurilor de participare la sfarsitul exercitiului financiar in vederea
determin4rii ajustarilor pentru pierderea de valoare se poate realiza astfel:

e pe baza pretului mediu ponderat calculat pe ultimele 12 luni calendaristice

sau pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de evaluatori autorizati pentru titlurile cotate
pe pietele rglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
e in functie de valoarea activului net pe actiune pentru titlurile necotate.
Activul net se determina facand diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor
01:10 prezentate in bilantul entitatii.

Exemplu

O entitate economica are datorii la bugetul de stat in valoare de 10.000 lei si s-a dispus
conversia creantelor bugetare in actiuni (necotate), in octombrie anul N. La sfarsitul anului
N se inregistreaza si se incaseaza dividendele pentru titlurile detinute, valoarea lor fiind
de 500 lei. Pe parcursul anului N+1 s-a inregistrat o depreciere a titlurilor detinute in
valoare de 300 lei. in N+2 se vand titlurile pentru suma de 9.000 lei, incasarea contravalorii
titlurilor se va face ulterior.

a) conversia creantelor bugetare in actiuni

260 02 00 = 463 00 00 10.000 lei

»Titluri de participare necotate” »Creante ale bugetului de
stat”

b) jnregistrarea dividendelor de incasat

463 00 00 = 750 01 00 500 lei

,Creante ale bugetului de stat” ,,Venituri din proprietate
- dividende”

c) incasarea dividendelor

520 01 00 = 463 00 00 500 lei

,sDisponibil al bugetului de stat” Creante ale bugetului
de stat”

d) jnregistrarea pierderii de valoare a titlurilor

686 03 00 = 296 01 02 300 lei

»Cheltuieli financiare privind »Ajustari pentru
ajustarile pentru pierderea de valoare a | pierderea de valoare a
activelor financiare” actiunilor”

e) vanzarea titlurilor

68
 % = 260 02 00 10.000lei
461 01 01 »Titluri de participare 9.000 lei
,Debitori sub 1 an — creante necotate”
comerciale” 1.000 lei
664 00 00
»Cheltuieli din investitii financiare
cedate”

f) reluarea la venituri a ajustarii pentru pierderea de valoare a titlurilor ramasa fara

obiect

296 01 02 = 786 03 00 300 lei

,Ajustari pentru pierderea de valoare a | ,,Venituri din ajustari
actiunilor” pentru pierderea de
valoare a activelor
financiare”

g) incasarea contravalorii titlurilor vandute

01:30
520 01 00 = 4610101 9.000 lei
,Disponibil al bugetului de stat” ,Debitori sub 1 an —
creante comerciale”

5.7. Evaluarea la bilant

Activele financiare trebuie prezentate in bilant la valoarea de intrare mai putin
ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

Exemplu

O institutie publica detine 1.000 de actiuni ale unui agent economic achizitionate la
16.06.N-3, costul de achizitie fiind de 10 lei/actiune. Pretul unei astfel de actiuni a suportat
urmatoarele modificari:
e la sfarsitul anului N-3 - 9,5 lei/actiune;
e la sfarsitul anului N-2 - 9,2 lei/actiune;
e la sfarsitul anului N-1 - 9,4 lei/actiune;
e la sfarsitul anului N - 10 lei/actiune.

Anul N-3:
Valoare bilant = valoare intrare — ajustari pentru pierderea de valoare = 1.000x10 —500 =
9.500 lei
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare de intrare — valoare actuala = 1.000
x10 — 1.000x9,5 = 500 lei

Anul N-2:
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare neta contabila — valoare actuala =
(1.000 x10 — 500) - 1.000x9,2 = 300 lei (ajustarea trebuie sA se majoreze cu 300 lei si sa
ajunga la nivelul sumei de 800 lei)
Valoare bilant = valoare de intare — ajustari cumulate pentru pierdere de valoare = 10.000
~ (500 + 300) = 9.200 lei
69
Anul N-1:
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare neta contabila — valoare actuala =
(1.000 x10 — 500-300) - 1.000x9,4 = -200 lei (ajustarea trebuie sa se diminueze cu 200 lei
si s4 ajunga la nivelul de 600 lei)
Valoare bilant = valoare de intare — ajustari cumulate pentru pierdere de valoare = 10.000
— (500 +300 - 200) = 9.400 lei

Anul N:
Valoare ajustare = valoare neta contabila — valoare actuala = (1.000 x10 — 500-300 - 200)
- 1.000x10= -600 lei (ajustarea trebuie sa se diminueze cu 600 lei si sa se anuleze, deoarece
valoarea actuala este egala cu valoarea de intare)
Valoare bilant = valoare de intare — ajustari cumulate = 10.000 — (500 +300 — 200 - 600)
= 10.000 lei

5.8. Rezumat

Activele financiare sunt reprezentate de depozite, instrumente de capitaluri proprii

ale unei alte entitati, drepturi contractuale.

Activele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin

contracul de dobandire a acestora.

Deprecierea valorii activelor financiare detinute de catre institutiile publice apare

atunci cand valoarea contabilaé a acestora este mai mica decat valoarea lor de piata/
valoarea de inventar.

Evaluarea activelor financiare la iesirea din patrimoniul institututiei publice se

realizeaza la valoarea de intrare a acestora.

Evaluarea la bilant a activelor financiare se face la valoarea de intrare mai putin

valoarea cumulata a deprecierilor (ajustari pentru pierderea de valoare).

5.9. Teste de evaluare

1. O institutie publica finantata din bugetul local detine in patrimoniu actiuni ale unei
societati cotate in valoare de 10.000 lei. La sfarsitul anului N se inregistreaza si se
incaseaza dividendele pentru titlurile detinute, valoarea lor fiind de 500 lei. In N+1 se vand
titlurile pentru suma de 11.000 lei, incasarea contravalorii titlurilor se va face ulterior.
Mentionati daca : a) la sfarsitul anului N institutia va inregistra venituri si felul lor;
b) vanzarea in anul N+1 a titlurilor va genera cheltuieli sau venituri.
2. O institutie publica detine 1.000 de actiuni ale unui agent economic achizitionate
la 30.06.N-1, costul de achizitie fiind de 10 lei/actiune. Pretul unei astfel de actiuni a
suportat urmatoarele modificari:
e la sfarsitul anului N-1 - 9,5 lei/actiune;
e la sfarsitul anului N - 9,7 lei/actiune.

70
 Mentionati daca se vor constitui ajustaéri si ce modificari ale acestora vor avea loc in
perioada N-1 —N.

5.10. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 106-108
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
III-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 99-115
3. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
4. *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile $i completarile ulterioare
5. ***QMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
6. *** Norme metodologice privind organizarea gsi conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
7. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Romfniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

71
 UNITATEA DE iNVATARE 6. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE
Cuprins
6.1. Introducere
6.2. Obiective
6.3. Definitii, notiuni teoretice privind activele curente
6.4. Contabilitatea stocurilor
6.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila
6.4.2. Metode de evidenf{a a stocurilor
6.4.3. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate
6.4.4. Evaluarea la iesirea din gestiune
6.4.5. Evaluarea la inventar
6.4.6. Evaluarea la bilant
6.5. Rezumat
6.6. Teste de evaluare
6.7. Tema de control
6.8. Bibliografie

THHHHHH
6.1. Introducere
b in aceasti unitate de invatare sunt prezentate activele curente, sunt definite stocurile,
este descris modul de evaluare si recunoastere in contabilitate a stocurilor, precum si
metodele de evidenta a stocurilor.

( ©) 6.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa descrie elementele
componente ale activelor curente, modul de evaluare si recunoastere in contabilitate a
stocurilor, sa aplice metodele de evidenta a stocurilor, sa identifice si inregistreze
principalele operatii economice privind stocurile..

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 3 ore.

6.3. Definitii, notiuni teoretice privind activele curente

Un activ este considerat circulant sau curent atunci cAnd!*:

e este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul

comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
e este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
e este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare
nu este restrictionata.

Trezoreria este reprezentata de disponibilul aflat in casieriile institutiei publice

precum si in conturile bancare sau de la Trezorerie.

conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare
72
 Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile pe termen scurt extrem de lichide,
care sunt usor convertibile in numerar $i sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare
a valorii.

Tinand cont de definitia activelor circulante mentionataé mai sus, putem spune ca
acestea cuprind:

stocuri;
creante;
investitii pe termen scurt;
casa, conturi la trezorerie si banci.

6.4. Contabilitatea stocurilor

Stocurile sunt active circulante:

e detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

e in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a
activitatii sau
e sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza sa fie
folosite in desfasurarea activitatii curente a institutiei, in procesul de productie sau pentru
prestarea de servicii.

6.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila

in cadrul stocurilor se cuprind:

e Materiile prime — participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in

produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata (contul 301);
e Materiale consumabile — (combustibili, materiale pentru ambalat, piese de
schimb, seminte si materiale de plantat, medicamente gsi materiale sanitare, furaje,
materiale auxiliare si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de
fabricatie fara a se regasi, de regula, in produsul finit sau asigura desfasurarea activitatii
curente a institutiei (contul 302);
e Materiale de natura obiectelor de inventar — reprezinta bunuri cu o valoare
mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate active fixe corporale,
indiferent de durata lor de folosinta, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de
valoarea lor, precum gi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie,
echipamentul de lucru, imbracamintea speciala s.a.) (contul 303).
De asemenea, documentele aflate in fondurile bibliotecilor care au statut de bunuri
culturale comune sau care au fost clasate in categoria bunurilor culturale ce fac parte din
patrimoniul cultural national mobil sunt gestionate ca materiale de natura obiectelor de
inventar.
e Materiale rezerva de stat si de mobilizare
° Rezerva de stat — cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului si se
constituie in scopul de a interveni operativ pentru protectia populatiei, a economiei si
pentru apararea {arii, in situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii,
epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi
externe sau in caz de razboi (contul 304 01);
° Rezerva de mobilizare — cuprinde bunuri din proprietatea publica a statului
si anume:
% In industrie — materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri si
elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare;

73
 Og in comunicatii si transporturi — materiale destinate restabilirii, si mentinerii
in stare de functionare a capacitatilor de transport si telecomunicatii necesare asigurarii
nevoilor fortelor sistemului national de aparare;
% In sanatate — materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si
materiale necesare fabricarii produselor farmaceutice, aparatura, instrumentar medical;
% in comert — produse alimentare si industriale necesare asigurarii cererilor
unitatilor militare, solicitate pe plan local la mobilizare (contul 304 02);
e Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare — cuprind ambalajele aferente
bunurilor ce se constituie fn rezerva de stat si de mobilizare (contul 305);
e Alte stocuri — munitiile si furniturile pentru aparare nationalad, ordine
publica si siguranta nationala, precum gi alte stocuri specifice altor institutii publice (contul
309);
e Semifabricate — reprezinta produsele care nu au parcurs in intregime fazele
procesului tehnologic si care au nevoie de prelucrari ulterioare sau se livreaza tertilor
(contul 341);
e Produse finite — sunt produsele care au parcurs in intregime fazele
procesului tehnologic si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand
fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor (contul 345);
e Rebuturi, materiale recuperabile si deseuri (contul 346);
e Productia in curs de executie — reprezinta productia care nu a trecut prin
toate fazele prevazute in procesul tehnologic, precum gi produsele nesupuse probelor si
receptiei tehnice sau necompletate in intregime (contul 331).
in cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si
serviciile, precum gi studiile in curs de executie (contul 332).
e Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, in proprietatea privata a
statului (contul 347) sau a unitatilor administrativ teritoriale (contul 349).
e Stocuri aflate la terfi — sunt bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare
sau in consignatie la terti (conturile 351, 354, 356,357, 358, 359).
e Animale si pasari — in aceasta categorie se includ animalele nascute vii si
cele tinere de orice fel crescute pentru productie, reproductie, munca, reprezentatie,
expunere, precum si animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate (contul 361).
e Marfuri — reprezinta bunuri pe care entitatea le cumpara in vederea
revanzarii sau produsele realizate in institutii predate spre vanzare magazinelor proprii
(contul 371).
e Ambalaje — includ materialele refolosibile, achizitionate sau realizate in
institutie, folosite pentru ambalarea produselor destinate vanzarii $i care in mod temporar
pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contract (contul
381).

Conturile contabile cu ajutorul carora se tine evidenta stocurilor si a productiei in

curs de executie au functie de activ. Acestea se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in
patrimoniul institutiei, respectiv cu valoarea productiei aflata in curs de executie gsi se
crediteaza cu valoarea stocurilor iesite, respectiv cu valoarea productiei terminate. Soldul
debitor al conturilor arata valoarea stocurilor si a productiei in curs de executie detinute la
un moment dat de institutie.

6.4.2. Metode de evidenta a stocurilor

Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie se poate organiza fie
dupa metoda inventarului permanent, fie dupa metoda inventarului intermitent.

in conditiile folosirii metodei inventarului permanent, toate operatiunile de intrare

si iesire se reflecta in contabilitate, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice
moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.

74
 Atunci cand se utilizeaza inventarul permanent, fiecare intrare si iesire de bunuri se
inregistreaza valoric in conturile de stocuri specifice. Utilizarea acestei metode permite
cunoasterea in permanenta a cantitatilor si valorilor existente in stoc.

Inventarul intermitent consté in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in

contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz iesirile se
determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea
stocului final, determinat pe baza inventarierii.

Contabilitatea analitica a stocurilor se tine pe baza uneia din urmatoarele metode:

operativ-contabila, cantitativ-valorica, global-valorica.

Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor $i ambalajelor.

Aceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecdrei gestiuni, a evidentei cantitative

a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fiselor de magazie, iar in contabilitate in tinerea evidentei
valorice pe conturi de materiale, desfasurate valoric pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor,
pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz.

Controlul exactitatii inregistrarilor din evidenta gestiunilor si din contabilitate se

asigura prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din figele de magazie in registrul
stocurilor.

Metoda cantitativ-valorica se poate aplica pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, méarfurilor, animalelor si
ambalajelor.

Aceasta metoda consta in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri in cadrul

fiecarei gestiuni, iar in contabilitate tinerea evidentei cantitativ-valorice.

Verificarea exactitatii inregitrarilor din evidenta de la locurile de depozitare gsi din

contabilitate se efctueaza periodic prin punctajul periodic dintre cantitatile operate in fisele
de magazie si cele din fisele de cont analitic din contabilitate.

Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor

si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou,
imprimantelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de
inventar, precum si altor categorii de bunuri.

Potrivit acestei metode, contabilitatea analiticé a marfurilor si ambalajelor se tine

global-valoric, atat la gestiune cat si in contabilitate, iar controlul concordantei
inregistrarilor din evidenta gestiunii si din contabilitate se efectueaz4 numai valoric la
perioade stabilite de unitate.

Sa ne reamintim....

Metodele de eviden{a a stocurilor sunt: metoda operativ-contabila; metoda cantitativ-

valorica si metoda global-valorica.

6.4.3. Evaluarea initiala si recunoasterea in contabilitate

in functie de modalitatea de intrare in patrimoniul institutiei publice, stocurile se
inregistreaza in contabilitate :

75
 e la cost de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
e la cost de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
e la valoarea justa, pentru cele primite gratuit (donatii, sponsorizari).

Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, taxele nerecuperabile (in unele

cazuri, inclusiv taxa pe valoarea adaugata!), cheltuielile de transport, de manipulare,
precum si orice alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma gi locul in care se
gasesc.

Costul de productie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe

aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice,
manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum gi cota cheltuielilor
indirecte de productie alocata rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

in cazul unui prestator de servicii, costul stocurilor cuprinde manopera si alte

cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul
insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.

in functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului mai pot fi folosite:

e metoda costului standard - in activitatea de productie;
e metoda pretului cu amanuntul - in comertul cu amanuntul.

Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si

consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie, ce trebuie revizuite
periodic gsi ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.

Metoda pretului cu amanuntul poate fi folosité pentru determinarea costului stocurilor

de articole numeroase gsi cu miscare rapida, care au marje (adaosuri) comerciale similare si
pentru care nu este indicat sa se foloseasca alta metoda.

Costul bunurilor vandute se determina prin deducerea valorii adaosului comercial din
pretul de vanzare al stocurilor fara TVA.

Pretul cu amanuntul are urmatoarea structura:

Pret cu = Costul de + Adaosul + TVA

amanuntul achizitie comercial _ neexigibila
Determinati pretul de vanzare cu amanuntul pentru bunuri de natura stocurilor pentru
care se cunosc urmatoarele: cost de achizitie 200 lei, adaosul comercial 20%, TVA
19%.

Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate

distinct in contabilitate (contul 348 “Diferente de pret la produse”, respectiv 378
“Diferente de pret la marfuri’”’), fiind recunoscute in costul activului.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor

se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

' Conform Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru
activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice
76
 Soldul initial al + Diferentele de pret aferente
diferentelor de pret _intrarilor in cursul perioadei
la pret de inregistrare,
cumulat de la inceputul
exercitiului financiar pana la
finele perioadei de referinta
Coeficient = x 100
de Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul
repartizare'* stocurilor la pret _ perioadei la pret de
de inregistrare inregistrare, cumulat de la
inceputul exercitiului financiar
pana la finele perioadei de
referinta

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de

inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite.

Valoarea justa reprezinta suma la care poate fi schimbat un activ, de buna voie,
intre parti aflate in cunostiinté de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este
determinat obiectiv. Pentru bunurile care au o valoare de piata, valoarea justa este egala
cu aceasta. Pentru bunurile care nu au o valoare de piata, valoarea justa se poate estima
prin referire la costul de inlocuire.

in ceea ce priveste momentul recunoasterii in contabilitate a bunurilor de natura

stocurilor achizitionate se realizeaza atunci cand acestea devin proprietare ale bunurilor
sau atunci cand furnizarea acestor bunuri este terminata.

Costurile bunurilor de natura stocurilor se recunosc in momentul consumului

acestora. Exceptie fac materialele de natura obiectelor de inventar, al caror cost se
recunoaste in momentul scoaterii din folosinta.

Activele fixe corporale amortizate integral care apartin domeniului privat al

statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si cele care apartin proprietatii
private a institutiilor publice si care au o valoare mai mica decat limita stabilita prin
hotarare a Guvernului se trec la categoria materialelor de natura obiectelor de inventar.

Nu se trec in categoria materialelor de natura obiectelor de inventar activele fixe

corporale care nu au insusiri comune materialelor de natura obiectelor de inventar,
cum ar fi: constructii, amenajari la terenuri, mijloace de transport, animale, plantatii
etc.
Materialele de natura obiectelor de inventar provenind din active fixe corporale
amortizate integral si care au valoarea mai mica decat valoarea minima stabilita prin
hotaradre a Guvernului se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa stabilita de o
comisie de specialisti din institutie numita de ordonatorul de credite.

14 Ta calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al contului de marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.
71
 Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind intrarea stocurilor in patrimoniul
unei institutii publice se realizeaza astfel:

e metoda inventarului permanent

a) achizitie de la terti in baza facturilor emise de acestia

% = 401
301 ,Furnizori”
,Materii prime’’/
302
,,Materiale consumabile”
303
,.Materiale de natura obiectelor de inventar’’/
304
,Materiale rezerva de stat si de mobilizare”’/
305
»Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare”
309
Alte stocuri’”/
361
Animale si pasari’”’/
371
,»Marfuri’”/
378
,Diferente de pret la marfuri (adaos
comercial)’”/
381
»Ambalaje”

b) achizitie de la terti in baza avizelor de expeditie

% = 408
301 »Furnizori - facturi nesosite”
,Materii prime”’/
302
,sMateriale consumabile”
303
,sMateriale de natura obiectelor de
inventar’’/
304
,sMateriale rezerva de stat si de
mobilizare”’/
305
»Ambalaje rezerva de stat si de
mobilizare”/
309
»Alte stocuri’/
361
Animale si pasari’’/
371
,Marfuri’’/
378

78
 ,Diferente de pret la marfuri (adaos
comercial)”/
381
»Ambalaje”

c) primirea cu titlu gratuit

301 = 779 01 09
,Materii prime’’/ » Venituri, bunuri si servicii primite cu
302 titlu gratuit - alte operatiuni”
,sMateriale consumabile’’/
303
,.Materiale de natura obiectelor de
inventar’’/
309
»Alte stocuri’/
361
Animale si pasari’”’/
371
,Marfuri’/
381
,,Ambalaje”

d) obtinute din dezmembrarea activelor fixe corporale

301 = 791
,Materii prime”’/ , Venituri din valorificarea unor bunuri
302 ale statului”
,.Materiale consumabile”/
303
,.Materiale de natura obiectelor de inventar”

e) obtinute din productia proprie la sfarsitul perioadei

331 = 709
,Produse in curs de executie’’/ ,Variatia stocurilor”
332
,Lucrari si servicii in curs de executie”/
341
,semifabricate”/
345
,»Produse finite’’/
346
,»Produse reziduale”’/
348
»Diferente de pret la produse”’/
361
Animale si pasari’”’/
381
..Ambalaje”
79
 e) obiecte de inventar provenite din active fixe corporale amortizate integral si care
au valoarea mai mica decat valoarea minima stabilita prin hotarare a Guvernului

303 02 = 117
,.Materiale de natura obiectelor de inventar »Rezultatul reportat”
in folosinta”

f) bunuri confiscate sau intrate potrivit legii in proprietatea privata a statului

347 = 102
,Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, »ondul bunurilor care alcadtuiesc
in proprietatea privata a statului” domeniul privat al statului”

g) bunuri confiscate sau intrate potrivit legii in proprietatea privata a unitatilor

administrativ-teritoriale

349 = 104
,sBunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, ,ondul bunurilor care alcatuiesc
in proprietatea privata a unitatilor domeniul privat al unitatilor
01:00
administrativ-teritoriale” administrativ-teritoriale”

e metoda inventarului intermitent

a) achizitie de la terti in baza facturilor

% = 401
601 »Furnizori”
»Cheltuieli cu materiile prime’’/
602
,,Cheltuieli cu materialele consumabile’’/
603
,Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”

b) achizitie de la terti in baza avizelor de expeditie

% = 408
601 »Furnizori - facturi nesosite”
»Cheltuieli cu materiile prime’’/
602
,»Cheltuieli cu materialele consumabile”

c) stabilirea stocurilor, la sfarsitul lunii, pe baza inventarului

° materii prime

301 = 601
,,Materii prime” ,Cheltuieli cu materiile prime”

80
 oO materiale consumabile

302 = 602
,,Materiale consumabile” ,Cheltuieli cu materialele consumabile”

ca Exemplu

O institutie publica inregistreaz4 urmatoarele operatii in contabilitate:

a) primirea prin donatie a unor produse de curatat in valoare de 1.000 lei

302 08 00 = 779 0109 1.000 lei

Alte materiale consumabile” »Wenituri, bunuri gi servicii
primite cu titlu gratuit - alte
operatiuni”

b) receptia lenjeriilor la cost de productie 800 lei

345 00 00 = 709 00 00 800 lei

,Produse finite” ,,Wariatia stocurilor”

303 01 00 = 345 00 00 800 lei

,Materiale de natura obiectelor _| ,,Produse finite”
de inventar in magazie”

c) achizitia de alimente la pret de achizitie 5.000 lei, remizi 5% din valoarea

alimentelor, transport 100 lei
cost de achizitie = 5.000 — 5.000x5% + 100 = 4.850 lei

302 07 00 = 401 01 00 4.850 lei

,Hrana”’ ,»Furnizori sub 1 an”

d) se achita furnizorul de alimente

401 01 00 = 770 00 00 4.850 lei

,sFurnizori sub 1 an” ,Finantarea de la buget”

Folosind informatiile prezentate in exemplul de mai sus (punctul c.) determinati costul
de achizitie al alimentelor daca acestea sunt produse de panificatie, pretul de achizitie
fiind de 100 lei, TVA 9%.

81
 6.4.4. Evaluarea la iesirea din gestiune
La iesirea din gestiune, stocurile fungibile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:

e Metoda ,, primului intrat-primului iesit” (FIFO) - presupune ca bunurile

iesite din gestiune sa se evalueze la costul de achizitie sau de productie al primei intrari
(lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie al lotului urmAtor, in ordine cronologica.
e Metoda ,, ultimului intrat-primul iesit” (LIFO)'> — conform acestei metode
bunurile iesite din gestiune sai se evalueze la costul de achizitie sau de productie al
ultimului lot. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul
de achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.
e Metoda costului mediu ponderat (CMP) — presupune calcularea costului
fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc
la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul
perioadei. Metoda costului mediu ponderat se aplica in doua variante: dupa fiecare intrare
sau global, la sfarsitul perioadei.

Principiul permanentei metodelor precizeaza faptul cé metoda aleasa trebuie

aplicata cu consecvent{a pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exercitiu la
altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite decid s4 schimbe metoda pentru
un anumit element de stocuri, in notele explicative trebuie s4 se prezinte urmatoarele
informatii motivul schimbarii metodei si efectele sale asupra rezultatului.

lesirea din gestiune a stocurilor se inregistreaza in contabilitate astfel:

a) consumul de stocuri
e materii prime

601 = 301
,»Cheltuieli cu materiile prime” ,,Materii prime”

e materiale consumabile

602 = 302
,,Cheltuieli cu materialele consumabile” ,,Materiale consumabile”

e materiale de natura obiectelor de inventar!®

603 = 303
»Cheltuieli privind matrialele de natura ,,sMateriale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”

'STIPSAS 12 ,,Stocurile” nu prevede utilizarea acestei metode pentru evaluarea la iesire a stocurilor
'© Aceasta inregistrare se realizeazi la momentul scoaterii din folosinta a obiectelor de inventar sau constatarii lipsei la inventar. Darea lor in folosinta se
inregistreaza in debitul contului 303 02 “Materiale de natura obiectelor de inventar in folosin{a” si creditul contului 303 01 “Materiale de natura obiectelor de
inventar in magazie”
82
 e munitii si furnituri pentru apararea nationala, ordine publica si siguranta
nationala si alte stocuri

609 = 309
,.Cheltuieli cu alte stocuri” Alte stocuri”

e animale si pasari

606 = 361
,Cheltuieli privind animalele si pasarile” | ,,Animale si pasari”

e ambalaje

608 = 381
Cheltuieli privind ambalajele” ,Ambalaje”

e materiale si ambalaje pentru rezerva de stat si de mobilizare

689 = 304
»Cheltuieli privind rezerva de stat si de »Materiale rezerva de stat si de mobilizare”’/
mobilizare” 305
,Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare”

b) valorificarea stocurilor detinute

e vanzarea stocurilor de produse, materii prime, materiale, marfuri

411 = 751
»Clienti” ,Venituri din vanzari de bunuri si servicii”

e concomitent se inregistreaza scaderea din gestiune a stocurilor vandute

° semifabricate, produse finite, produse reziduale

709 = 341
,Wariatia stocurilor” »semifabricate”/
345
»Produse finite’’/
346
,Produse reziduale”

_ oO inregistrarea diferentelor de pret intre costul de productie si costul

standard al produselor vandute
v nefavorabile

02:30 709 = 348

,,Variatia stocurilor” Diferente de pret la produse”

v favorabile
83
 348 = 709
,Diferente de pret la produse” »WVariatia stocurilor”

oO marfuri in unitatile cu amanuntul

% = 371
607 ,Marfuri”
,Cheltuieli privind marfurile”
378
,Diferente de pret la marfuri (adaos
comercial)”
442 08
»ITVA neexigibila”

oO marfuri in unitatile en-gros

607 = 371
»Cheltuieli privind marfurile” ,.Marfuri”

c) valorificarea bunurilor confiscate sau intrate potrivit legii in proprietatea

privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale
e vanzarea bunurilor — atunci cand sumele reprezinta venituri de realizat
pentru institutie

411 = 791
»Clienti” » Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”

e vanzarea bunurilor — atunci cand sumele incasate se varsa la bugetul de stat

411 = 448 01
»»Clienti” Alte datorii fata de buget”

e concomitent se scot din gestiune bunurile valorificate

oO bunuri confiscate sau intrate potrivit legii in proprietatea privata a
statului

102 = 347
,Fondul bunurilor care alcatuiesc ,sBunuri confiscate sau intrate, potrivit
domeniul privat al statului” legii, in proprietatea privata a statului”

° bunuri confiscate sau intrate potrivit legii in proprietatea privata a

unitatilor administrativ-teritoriale

| 104 = | 349 |

84
 ,»ondul bunurilor care alcatuiesc ,sBunuri confiscate sau intrate, potrivit
domeniul privat al unitatilor administrativ- | legii, in proprietatea privata a unitatilor
teritoriale” administrativ-teritoriale”

Sa ne reamintim....

Stocurile fungibile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia

din metodele: metoda FIFO, CMP sau LIFO. fn contextul economic actual, ultima
metoda nu este recomandata de Standardele Internationale de Contabilitate pentru
Sectorul Public.

Exemplu

O institutie publica inregistreaza bunurile confiscate, evaluate la valoarea de 5.000 lei, pe

care le valorifica en-detail pentru suma de 5.200 lei. Institutia este finantata de la buget.

a) inregistrarea bunurilor confiscate

347 00 00 = 102 0101 5.000 lei

,,Bunuri confiscate sau intrate, »Fondul bunurilor care
potrivit legii, in proprietatea alcatuiesc domeniul privat al
privata a statului” statului”

b) vanzarea bunurilor si inregistrarea datoriei fata de buget

4110101 = 448 01 00 5.200 lei

,Clienti cu termen sub | an” Alte datorii fata de buget”

c) scoaterea din gestiune a bunurilor vandute

102 0101 = 347 00 00 5.000 lei

»Fondul bunurilor care | ,,Bunuri confiscate sau intrate,
alcatuiesc domeniul privat al potrivit legii, in proprietatea
statului” privata a statului”

d) jncasarea contravalorii bunurilor in numerar

53101 01 = 4110101 5.200 lei

,,Casa in lei” ,Clienti cu termen sub | an”

e) depunerea numerarului in contul de la trezorerie

581 01 04 = |5310101 5.200 lei

,.Viramente interne — alte ,,Casa in lei”
activitati”

85
 55701 01 = 581 01 04 5.200 lei
,sDisponibil in lei din ,»Viramente interne - alte
valorificarea bunurilor intrate in | activitati”
proprietatea privata a statului la
trezorerie”

f) achitarea datoriei fata de buget

448 01 00 = 55701 01 5.200 lei

Alte datorii fata de buget” »Disponibil in lei din
valorificarea bunurilor intrate
in proprietatea privata a
statului la trezorerie”

6.4.5. Evaluarea la inventar

Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, institutiile publice au
obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute la
inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii
sau incetarii activitatii, precum gi in alte situatii prevazute de lege. Ministerul Finantelor
Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu
caracter special aflate in administrarea institutiilor publice, la propunerea ordonatorilor
principali de credite.

Rezultatul inventarierii se inregistreaz4 in contabilitate potrivit reglementarilor

contabile aplicabile.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea soldurilor faptice cu cele din

evidenta tehnico-operativa (pe baza fiselor de magazie) si din contabilitate.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii trebuie sa tind seama gi de

reglementarile contabile aplicabile, precum si de principiul permanentei metodelor care
prevede ca modelele si regulile de evaluare sa fie mentinute pentru a asigura
comparabilitatea temporala a informatiilor contabile.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui

element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea
acestuia gsi pretul pietei. La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se va aplica principiul
prudentei, potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate
deprecierilor. Astfel, in cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat
valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta,
prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.

Rezultatele inventarierii pot fi de trei tipuri:

e minusuri (lipsuri);
e plusuri;
e nu exista diferente fata de stocurile scriptice.

In urma constatarii unor plusuri in gestiune pentru bunurile de natura stocurilor,

evaluarea acestora se realizeaza la valoarea justa.

Minusurile constatate in gestiune sunt:

e imputabile;
86
 e neimputabile.

Minusurile imputabile sunt imputate persoanelor gasite vinovate la valoarea de

inlocuire. Valoarea de inlocuire reprezinta costul de achizitie al unui bun cu caracteristici
si grad de uzura similare celui lipsa din gestiune la data constatarii pagubei, cost ce va
cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, taxele nerecuperabile, inclusiv taxa pe
valoarea adaugata, cheltuielile de transport, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru
intrarea in gestiune a bunului respectiv.

Pentru minusurile neimputabile se are in vedere posibilitatea compensarii acestora

cu eventualele plusuri constatate. Compensarea are loc daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:

e exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi stoc din cauza

similitudinilor in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, dimensiune, ambalaj etc.;
e diferentele constatate in plus sau in minus privesc aceiasi perioada $i aceiasi
gestiune.

Listele cu stocurile supuse compensarii se aproba anual de catre ordonatorii de

credite si reprezinta documente de uz intern. Compensarea se face pentru cantitati egale
intre plusurile si minusurile constatate.

Lipsurile imputabile nu se pot compensa.

Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si

pasiv contin gi o serie de precizari suplimentare aplicabile institutiilor publice, dintre care:

e bunurile aflate in gestiunea misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare

se inventariaza odata la trei ani;
e inventarierea bunurilor din patrimoniul cultural national mobil, a fondurilor
de carte, a valorilor de muzeu $i a recuzitei din institutiile artistice de spectacole se face in
conditiile si la termenele stabilite de Ministerul Culturii si Cultelor cu aprobarea
Ministerului Finantelor Publice;
e in functie de specificul activitatii unor institutii, ordonatorii principali de
credite pot elabora norme proprii privind inventarierea unor bunuri specifice aflate in
administrare, cu aprobarea Ministerului Finantelor Publice (exemplu: bibliotecile
inventariaza documentele si cartile aflate in administare la intervale cuprinse intre 2 si 15
ani, in functie de numéarul acestora);
e scaderea din contabilitate a unor lipsuri neimputabile se face in baza
aprobarii ordonatorului de credite, cu avizul ordonatorului ierarhic superior.

Reflectarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se realizeaza astfel:

a) plusuri cantitative la inventar — sumele vor fi trecute cu rogu (se scad)

e materii prime

601 = 301
,Cheltuieli cu materiile prime” ,,Materii prime”

e materiale consumabile

602 = 302
”
,,Cheltuieli cu materialele consumabile” ,,Materiale consumabile

87
 e materiale de natura obiectelor de inventar!”

603 = 303
,Cheltuieli privind matrialele de natura ,sMateriale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”

e munitii si furnituri pentru apararea nationala, ordine publica si siguranta nationala

si alte stocuri

609 = 309
,Cheltuieli cu alte stocuri” »Alte stocuri”

b) lipsa la inventar
e materii prime

601 = 301
,sCheltuieli cu materiile prime” ,.Materii prime”

° materiale consumabile

602 = 302
,,Cheltuieli cu materialele consumabile” »Materiale consumabile”

° materiale de natura obiectelor de inventar

603 = 303
,Cheltuieli privind matrialele de natura ,»Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”

e munitii si furnituri pentru apararea nationala, ordine publica si siguranta

nationala si alte stocuri

609 = 309
,Cheltuieli cu alte stocuri” »Alte stocuri”

e animale si pasari
° achizitionate

606 361
«Il

,Cheltuieli privind animalele si pasarile” Animale si pasari”

oO obtinute din productie proprie

|_709 = | 361

"7 Aceasta inregistrare se realizeazi la momentul scoaterii din folosinta a obiectelor de inventar sau constatarii lipsei la inventar. Darea lor in folosin{a se
inregistreaza in debitul contului 303 02 “Materiale de natura obiectelor de inventar in folosin{a” si creditul contului 303 01 “Materiale de natura obiectelor de
inventar in magazie”
88
 | ,.Wariatia stocurilor” | Animale si pasari”

e ambalaje
oO achizitionate

608 = 381
,;Cheltuieli privind ambalajele” ,Ambalaje”

° obtinute din productie proprie

709 = 381
,.Wariatia stocurilor” ,,Ambalaje”

e materiale $i ambalaje pentru rezerva de stat $i de mobilizare

689 = 304
Cheltuieli privind rezerva de stat si de »Materiale rezerva de stat si de
mobilizare” mobilizare’’/
305
»Ambalaje rezerva de stat si de
mobilizare”

e imputarea lipsurilor persoanelor gasite vinovate

° in cazul in care institutia este finantata din venituri proprii

461 8 = 751
,»Debitori’’/ »Venituri din vanzari de bunuri si
428 01 02 servicii”
,sAlte creante in legatura cu personalul sub
1 an”

° in cazul in care institutia este finantata de la buget

461 = 448 01 00
,Debitori”/ Alte datorii fata de buget”
428 01 02
Alte creante in legatura cu personalul sub
1 an”

es) Exemplu

O institutie publica, finantata din venituri proprii, constata cu ocazia inventarierii

stocurilor urmatoarele diferente la stocul de materiale consumabile conform listei de

'S Se utilizeaza contul 461 ,,Debitori” in cazul in care persoana vinovata nu este angajata a institutici, altfel se utilizeaza 428 01 02 ,,Alte creante in legatura
cu personalul sub | an”
89
 inventariere: lipsa 10 kg materiale consumabile B (42 lei/kg), plus in gestiune 8 kg
materiale consumabile A (40 lei/kg).

Plusurile de materiale consumabile B se vor compensa cu minusurile constatate la

materialele consumabile A pentru cantitatea minima, respectiv 8 kg, iar cele 2 kg de
materiale consumabile B neacoperite vor fi imputate persoanei gasite vinovate. Persoana
vinovata de lipsa stocului de materiale consumabile nu este angajata a institutiei.

a) inregistrarea compensarii

% % (8x40) 320
302 08 00.A = | 3020800B (8x42) 336
,.Materiale consumabile” ,.Materiale consumabile”
602 08 00 (16)
,,Cheltuieli cu materialele
consumabile”

b) scaderea din gestiune a materialelor consumabile B constatate lipsa la inventar

602 08 00 = 302 08 00.B (2x40) 80

,Cheltuieli cu materialele ,.Materiale consumabile”
consumabile”

c) imputarea contravalorii stocurilor lipsa la inventar

4610101 = | 7510400 80
,sDebitori sub 1 an — creante ,siverse venituri”
comerciale”

d) incasarea contravalorii stocurilor lipsa la inventar

560 01 01 = | 4610101 80
,sDisponibil al institutiilor ,Debitori sub 1 an —
publice finantate integral din | creante comerciale”
venituri proprii —
Disponibil curent la
trezorerie”

6.4.6. Evaluarea la bilant

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare
decat cea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari
pentru depreciere.

Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut

pe parcursul desfasurarii normale a activitatii minus costurile estimate pentru finalizarea
bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.

Conturile contabile utilizate pentru reflectarea ajustarilor pentru deprecierea

stocurilor si a productiei in curs de executie se regasesc in grupa 39 “Ajustari pentru
deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie”. Acestea au functie contabila de
90
pasiv. Se crediteaza cu valoarea ajustarii constituite pentru deprecierea stocurilor si a
productiei in curs de executie si se debiteaza cu valoarea ajustarilor anulate sau reluate la
venituri.

Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea stocurilor la sfarsitul

exercitiului financiar pe seama cheltuielilor astfel:

681 04 = 391
,Cheltuieli operationale privind ajustarile ,Ajustari pentru deprecierea materiilor
pentru deprecierea prime”’/
activelor circulante” 392
,Ajustari pentru deprecierea
materialelor’’/
393
,Ajustari pentru deprecierea productiei
in curs
de executie”’/
394
,Ajustari pentru deprecierea produselor’’/
395
,Ajustari pentru deprecierea stocurilor
aflate la terti’”’/
396
,Ajustari pentru deprecierea animalelor’/
397
,Ajustari pentru deprecierea marfurilor’’/
398
,»Ajustari pentru deprecierea
ambalajelor”
In situatia in care se constata o depreciere suplimentara fati de cea care a fost
reflectata, ajustarea trebuie majorata, tot pe seama cheltuielilor.

In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucdt motivele
care au dus la reflectarea acesteia au incetat s4 mai existe intr-o anumita masur4a, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri:

391 = 781 04
,,Ajustari pentru deprecierea materiilor ,Venituri din ajustari pentru deprecierea
prime”/ activelor circulante”
392
,Ajustari pentru deprecierea
materialelor’’/
393
,,Ajustari pentru deprecierea productiei in
curs
de executie”’/
394
,-Ajustari pentru deprecierea produselor’/
395
,Ajustari pentru deprecierea stocurilor
aflate la terti’’/
396
,Ajustari pentru deprecierea animalelor’/
397
91
,,Ajustari pentru deprecierea marfurilor’’/
398
,Ajustari pentru deprecierea ambalajelor”

6.5. Rezumat

Activele circulante (curente) sunt: active achizitionate sau produse pentru consum
propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizate in termen de 12 luni de
la data bilantului; reprezentate de creante aferente ciclului de exploatare, de trezorerie sau
echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

Activele circulante cuprind:

e stocuri;
e creante;
e investitii pe termen scurt;
e casa, conturi la trezorerii si institutii de credit.

Stocurile sunt active circulante:

e detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

e in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a
activitatii sau
e sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza sa fie
folosite in desfasurarea activitatii curente a institutiei, in procesul de productie sau pentru
prestarea de servicii.

Evaluarea initiala a stocurilor se realizeaza la cost de achizitie, pentru cele

procurate cu tilu oneros; la cost de productie, pentru cele construite sau produse de
institutie; la valoarea justa, pentru cele primite gratuit (donatii, sponsorizari).

Institutiile publice mai pot folosi, pentru determinarea costului:

e metoda costului standard - in cazul in care desfasoara activitate de
productie;
e metoda pretului cu amanuntul - in comertul cu amanuntul.

Stocurile fungibile se evalueaza la iesirea din gestiune utilizand una din metodele:

e metoda ,,primului intrat-primului iesit” (FIFO) ;

e metoda ,,ultimului intrat-primul iesit” (LIFO);
° metoda costului mediu ponderat (CMP).

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea de inventar

(actuala), stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.

Evaluarea la bilant a stocurilor se realizeaza la valoarea realizabila neta. Daca

valoarea lor o depaseste, atunci aceasta se diminueaza pana la valoarea realizabila neta,
prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

92
L
Aer,
6.6. Teste de autoevaluare

1. Un penitenciar achizitioneaza hrana in valoare de 1.000 lei, TVA 9%, transport

facturat 20 lei, TVA 19%. Valoarea costului de achizitie este:
a) 1.000 lei;
b) 1.090 lei;
c) 1.110 lei;
d) 1.113,8 lei
2. Cu ocazia efectuarii inventarierii generale un spital constaté lipsa unor
medicamente a caror valoare contabila este 300 lei. Pretul de piata al unor medicamente
similare este 310 lei, TVA 9%. Valoarea la care vor fi scoase din gestiune medicamentele
este:
a) 310 lei;
b) 300 lei;
c) 337,9 lei;
d) 327 lei;
3. Cu ocazia efectuarii inventarierii generale un spital constaté lipsa unor
medicamente a caror valoare contabila este 300 lei. Pretul de piataé al unor medicamente
similare este 310 lei, TVA 9%. Valoarea la care vor fi imputate din gestiune
medicamentele este:
a) 310 lei;
b) 300 lei;
c) 337.9 lei;
d) 327 lei;

4. Un spital achizitioneaza 10 halate la pretul de 500 lei fiecare, TVA 19%, pe care
le da in folosinta angajatilor. Jumatate din valoarea obiectelor de inventar (halatelor) este
suportata de angajati. La darea halatelor in folosin{a institutia publica va inregistra o
cheltuiala de :
a) O lei;
b) 500 lei;
c) 595 lei;
d) 297,5 lei.

Raspunsuri: 1.d; 2. b; 3. c; 4. a - deoarece institutia publica inregistreaza cheltuieli

cu obiectele de inventar la scoaterea lor din uz.

6.7. Teste de evaluare

1. Dati exemple de stocuri pentru un spital.

2. Ce reprezinta costul de achizitie al stocurilor?
3. La ce valoare vor fi evaluate stocurile care intra in patrimoniul unei institutii
publice prin donatie? Dar cele prin transfer de la o alta institutie?
4. La ce valoare vor fi imputate stocurile constate lipsa la inventar ce nu pot fi
compensate?
5. in ce conditii pot fi compensate stocurile constatate in plus sau in minus la
inventar?
6. Ce reprezinta valoare realizabila neta?

93
 7. fn cazul in care valoarea contabild a unui bun de natura stocurilor este mai mare
decat valoarea realizabila neta, la ce valoare va fi recunoscut bunul in bilant si ce trebuie
sa constituie institutia?

6.8. Tema de control

1. O institutie publica achizitioneaza un bun al carui pret de cumparare este de 2.000 lei.
Remiza (reducere comerciala) 1% din valoarea de achizitie. Cheltuieli de transport 100
lei. Cheltuieli de montaj 100 lei. La ce valoare va fi recunoscut in contabilitate bunul
achizitionat? Argumentati raspunsul.
2. La inventarul realizat la 31.12.N de o institutie publica constata ca stocul de obiecte de
inventar este uzat moral. Valoarea contabila a stocului este de 5.000 lei. Pretul estimat
de vanzare este de 3.500 lei, iar cheltuielile cu vanzarea 200 lei. Sa se determine
valoarea realizabila neta si valoarea ajustarii pentru depreciere .

6.9. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 110-159
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
III-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 115-120
3. ***OQMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
4. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice privind organizarea $i conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul
de conturi pentru institutiile publice gsi instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

94
 UNITATEA DE iNVATARE 7. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE
Cuprins
7.1. Introducere
7.2. Obiective
73. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
73.1. Continut si conturi de evidenta contabila
73.2. Evaluarea initiala
73.3. Evaluarea la bilant
74. Casa, conturi la trezoreria statului si institutii de credit
7A.1. Continut si conturi de evidenta contabila
74.2. Evaluarea initiala
743. Evaluarea la inventar
TAA. Evaluarea la bilant
7.5. Rezumat
7.6. Teste de evaluare
7.7. Bibliografie

4
7.1. Introducere
- in aceasta unitate de invatare sunt prezentate notiunile teoretice referitoare la investitiile
pe termen scurt, casa si conturi la trezoreria statului si institutii de credit, precum si
tratamentele contabile privind evaluarea initiala, la inventar si la bilant a acestora

7.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa descrie elementele
componente ale investitilor pe termen scurt, casa si conturi la trezoreria statului si
institutii de credit, modul de evaluare si recunoastere in contabilitate a acestora, sa
identifice si inregistreze principalele operatii economice privind investitiile pe termen
scurt, casa si conturi la trezorerii si institutii de credit.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore.

95
7.3. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
Unitatile administrativ-teritoriale pentru a asigura sursele de finantare necesare,
pot emite, in conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe care le rascumpara
la termen.

7.3.1. Continut si conturi de evidenta contabila

Investitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinté sub forma
obligatiunilor emise si rascumparate.

Evidenta investitiilor pe termen scurt in cadrul unitatilor administrativ teritoriale

se realizeaza cu ajutorul contului 505 ,,Obligatiuni emise si rascumparate”, cont de
activ, in debitul caruia se inregistreaza valoarea obligatiunilor emise $i rascumparate, iar
in credit, valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate.

Varsamintele de efectuat pentru obligatiunile emise gsi rascumparate sunt

evidentiate in contul 509 ,,Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt”,
cont de pasiv. in creditul lui se inregistreazi sumele datorate pentru obligatiunile emise,
iar in debit sumele achitate pentru obligatiunile emise si rascumparate.

7.3.2. Evaluarea initiala

La intrarea in patrimoniu, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de
achizitie, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind investitiile pe termen

scurt se realizeaza astfel:

a) rascumpararea obligatiunilor emise

505 = 509
»Obligatiuni emise $i rascumparate” ,»,Warsaminte de efectuat pentru investitiile
pe termen scurt”’/
512
,Conturi la trezorerii si institutii de credit”’/
531
,,Casa”’/
770
,Finantarea de la buget”

b) achitarea sumelor pentru rascumpararea obligatiunilor emise

509 = 512
,» Varsaminte de efectuat pentru ,Conturi la trezorerii $i institutii de credit’’/
investitiile pe termen scurt” 531
»Casa”/
7710
,inantarea de la buget”

c) anularea obligatiunilor emise si rascumparate

161 = 505
,lmprumuturi din emisiunea de »Obligatiuni emise si rascumparate”
obligatiuni”
96
 7.3.3. Evaluarea la bilant
La bilant, investitiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai
putin ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt, la sfarsitul exercitiului financiar,

cu ocazia inventarierii, institutiile publice pot reflecta ajustari pentru pierderea de valoare
cu ajutorul contului 595 “Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise
si rascumpiarate”. Este un cont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza constituirea si
suplimentarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si
rascumparate, iar in debit sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor. Soldul
creditor al contului reprezintaé valoarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a
obligatiunilor emise si rascumparate constituite.

La sfarsitul fiecdrui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderea de valoare a

investitiilor pe termen scurt se constituie, majoreaza pe seama cheltuielilor astfel:

686 04 = 595
yCheltuieli financiare privind ajustarile “Ajustari pentru pierderea de valoare a
pentru pierderea obligatiunilor emise $i rascumparate”
de valoare a activelor circulante”

sau diminueaza/ anuleaza, dupa caz, prin reluarea la venituri:

595 = 786 04
00:30 “Ajustari pentru pierderea de valoare a ,»Venituri din ajustari pentru pierderea de
obligatiunilor emise si rascumparate” valoare a activelor circulante”

Sa ne reamintim....

Investitiile pe termen scurt se evalueaza, initial, la costul de achizitie, sau la valoarea

stabilita potrivit contractelor, iar in bilant, trebuie prezentate la valoarea de intrare
mai putin ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

7.4, Casa, conturi la trezoreria statului si institutii de credit

Casa, conturi la trezoreria statului si institutii de credit asigura evidenta

7.4.1. Continut si conturi de evidenta contabila

Institutiile publice utilizeaza pentru a reflecta in contabilitate operatiile de
decontari prin casierie sau viramente urmatoarele grupe de conturi:
e 51 ,,Conturi la trezorerii $i institutii de credit”;
e 52 ,,Disponibil al bugetelor”;
° 53 ,,Casa si alte valori”;
e 54 ,,Acreditive”;
97
 55 ,,Disponibil din fonduri cu destinatie speciala”;
56,,Disponibil al institutiilor publice si activitatilor
finantate integral sau partial din venituri
proprii”;
57 ,,Disponibil din veniturile fondurilor speciale”;
58 ,,Viramente interne”.

Grupa 51 ,,Conturi la trezorerii si institutii de credit” cuprinde:

e disponibilul din imprumuturi din disponibilitatile contului curent general
al trezoreriei statului (contul 510 — de activ);
e valorile de incasat sub forma cecurilor si efectelor comerciale primite de
la clienti (contul 511- de activ);
e disponibilul in lei si valuta al institutiilor publice pastrat la bancile
comerciale (contul 512 - bifunctional);
e disponibilitatile in lei si valuta provenind din imprumuturi interne gi
externe contractate de stat (contul 513- de activ) si garantate de stat (contul 514 — de
activ);
e disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515 — de activ);
e disponibilul din imprumuturi interne si externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale (contul 516 — de activ) si garantate de acestea (contul 517 —
de activ);
e dobdanzile de platit (contul 518 06 — de pasiv);
e dobdnzile de incasat (contul 518 07 — de activ);
e imprumuturi pe termen scurt primite (contul 519 — de pasiv).

in debitul conturilor de activ si al celor bifunctionale se inregistreaza sumele intrate

in contul de disponibil a carui evidenta o tin, respectiv sumele reprezentand dobanzile,
valorile de incasat, iar in credit platile efectuate, respectiv sumele valorilor, dobanzilor
incasate.

Soldul debitor al conturilor de activ si al celor bifunctionale reprezinta disponibilul

existent in cont, respectiv contravaloarea cecurilor, efectelor comerciale de incasat.
Soldul creditor al conturilor bifunctionale reprezinta creditele primite.

fn creditul contului 519 "imprumuturi pe termen scurt" (cont de pasiv) se

inregistreaza sumele primite in contul de disponibil reprezentand imprumuturi pe termen
scurt, iar in debit imprumuturile pe termen scurt, rambursate.
Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturile pe termen scurt primite si
nerambursate.

in creditul contului 518 06 "Dobanzi de platit" (cont de pasiv) se inregistreazi

sumele reprezentand dobanzile de platit, iar in debit valoarea dobanzilor achitate.
Soldul creditor al contului reprezinta dobanzile de platit neajunse la scadenta.

inregistreaza in contabilitate distinct, fata de cele de platit, aferente imprumuturilor primite

pe termen scurt.

Dobanzile de platit si cele de incasat, in cursul exercitiului financiar, se

inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz.

98
 Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente
prezentate institutiei si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont
distinct, respectiv in contul 512 05 ,,Sume in curs de decontare”.

Depozitele bancare constituite in conditiile legii, se evidentiaza distinct in cadrul

Conturile curente la banci comerciale se dezvolta in analitic pe fiecare banca.

Grupa 52 ,,Disponibil al bugetelor” cuprinde :

e disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520- de activ);

in debitul contului se inregistreaza incasarile reprezentand veniturile bugetului de

stat pe structura clasificatiei bugetare conform prevederilor legale, iar in credit, sume
restituite sau platite din bugetul de stat.

trezoreria statului.

e disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521-

bifunctional);

in debitul contului se inregistreazd incasdrile reprezentand veniturile bugetului

local si alte surse pe structura clasificatiei bugetare, conform prevederilor legale, iar in
credit, sume restituite sau platite din bugetul local.

trezoreria statului. In timpul anului contul 521 "Disponibil al bugetului local" poate
prezenta si sold creditor ca urmare a inregistrarii unor goluri temporare de casa aparute pe
parcursul executiei bugetare.

e disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea

bugetelor locale (contul 523 - de activ);

in debitul contului se inregistreazd sumele incasate reprezentand cote defalcate din

impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor legale, iar in
credit, platile efectuate din contul de disponibil reprezentand cote defalcate din impozitul
pe venit alocate bugetelor locale, potrivit legii.

contul deschis la trezoreria statului.

e disponibilul trezoreriei statului (contul 524 — de activ);

in debitul contului se inregistreazi sumele incasate in lei si valuta la bugetul

trezoreriei statului.
in creditul contului se inregistreaza totalul platilor preluate din contul de finantare
al bugetului trezoreriei statului si sumele preluate la sfarsitul perioadei de la trezoreriile
teritoriale reprezenténd deficitul curent al bugetului_ trezoreriei statului.

e disponibilul bugetului asigurarilor sociale de stat (contul 525 -

bifunctional);

in debitul contului se inregistreazi incasarile reprezentand veniturile bugetului

asigurarilor sociale de stat pe structura clasificatiei bugetare conform prevederilor legale,
iar in credit, sume restituite sau platite din bugetului asigurarilor sociale de stat.

99
 primite de la bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurarilor sociale de
stat si alte destinatii prevazute de lege.
Soldul creditor al contului, reprezinté sumele aferente finantarii deficitului
bugetului asigurarilor sociale de stat din contul general al trezoreriei statului.
e disponibilul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru constituirea
fondului de rezerva (contul 526);
e disponibilul din fondul de rezerva al asigurarilor sociale de sandatate
(contul 527- de activ);

in debitul acestui cont se inregistreaza sumele incasate pentru constituirea fondului

de rezerva, in limita prevazuta de lege, iar in credit, sumele utilizate potrivit legii.
Soldul debitor reprezinta disponibilul fondului de rezerva aferent bugetului
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

e disponibilul din sume incasate in cursul procedurii de executare silita

(contul 528- de activ);

in debitul contului se inregistreazd sumele incasate din valorificarea bunurilor

supuse executarii silite, iar in credit, sumele virate pe destinatiile prevazute de lege.

e disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529- de activ).

fn debitul contului se inregistreazi sumele incasate in contul de disponibil

reprezentand sumele incasate pentru unele bugete precum gi creantele bugetare incasate
prin intermediul cardurilor, iar in credit se inregistreaza sumele virate bugetelor.
Soldul debitor al contului reprezinta disponibilul din venituri la un moment dat.

Grupa 53 ,,Casa gi alte valori”, cuprinde:

e contul 531 ,,Casa” ( de activ)- asigura contabilitatea disponibilitatilor
aflate in casieria institutiilor publice, precum si a miscarii acestora ca urmare a
operatiunilor de incasari $i plati efectuate in numerar. Se tine distinct in lei si in valuta .

Institutiile publice pot ridica din contul de finantare sau din conturile de disponibil,
dupa caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plati in numerar,
reprezentand drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi
efectuate prin virament.

incasarile efectuate de citre institutiile publice prin casieria proprie se depun in

conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului si reprezinta venituri ale
bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor
fondurilor speciale.

Veniturile incasate in numerar care sunt lasate potrivit legii la dispozitia

institutiilor ca venituri proprii, se depun in conturile de disponibilitati ale acestora.

e contul 532 ,, Alte valori”’ (de activ) asigura contabilitatea "altor valori" care
includ: timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de
calatorie, bonurile valorice pentru carburanti auto, biletele cu valoare nominala, tichetele
de masa, alte valori, etc.

100
 fn debitul conturilor 531 ,,Casa” si 532 ,,Alte valori” se va inregistra numerarul
intrat in patrimoniul institutiei precum si contavaloarea altor valori, iar in credit sumele
platite in numerar, respective, consumul de alte valori.

Soldul debitor al acestor conturi arata numerarul existent in casierii la un moment

dat precum si contravaloarea altor valori detinute de institutie.

in vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, se poate solicita institutiilor

publice deschiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora
evidentiate cu ajutorul contulului 54] ,,Acreditive” (de activ). {n debitul contului se
inregistreaza acreditivele deschise la dispozitia tertilor, iar in credit platile efectuate din
acest cont. Soldul debitor reprezinta acreditivele deschise si neutilizate.

Sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea

efectuarii unor plati in numele institutiei, se inregistreaza in contabilitate distinct, respectiv
gn contul 542 ,, Avansuri de trezorerie”- cont de activ. in debitul contului se inregistreaza
sumele acordate in numerar ca avansuri de trezorerie, iar in credit platile efectuate din
avansuri de trezorerie. Soldul debitor reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie
si nedecontate.

se inregistreaza in contabilitate distinct (contul 550 — de activ).

Sumele de mandat si sumele in depozit pe care institutiile publice le pot pastra la

finele anului intr-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se inregistreaza
in contabilitate distinct (contul 552- de activ).

Grupa 55 ,,Disponibil din fonduri cu destinatie speciala” mai include si

valorificarea unor bunuri intrate in proprietatea privata a statului (contul 557- de activ)
precum si disponibilul din cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor
finantate din fonduri externe nerambursabile (contul 558 - de activ).

Conturile din grupa 55 ,,Disponibil din fonduri cu destinatie speciala” se debiteaza

cu incasarile in conturile de disponibil si se crediteaza cu platile efectuate din acestea.
Soldul debitor al acestora reprezinta disponibilul existent in cont.

Veniturile proprii ale institutiilor publice, precum gi subventiile primite de la buget

in completarea acestora, se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza
potrivit dispozitiilor legale utilizand conturile 560 ,,Disponibil al institutiilor publice
finanjate integral din venituri proprii”, 561 ,,Disponibil al institutiilor publice finantate
din venituri proprii si subventii”. Ambele conturi sunt de activ. Se debiteaza cu incasarile
reprezentand venituri proprii, respectiv venituri proprii $i subventii si se crediteaza cu
platile efectuate din acestea. Soldul debitor al acestora reprezinta disponibilul existent in
cont.

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate din

venituri proprii si subventii acordate de la buget, se regularizeaza la sfarsitul anului cu
bugetul din care au fost acordate subventiile, in limita sumelor primite de la acesta.

Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate

integral din venituri proprii, se reporteaza in anul urmator.
101
 Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj. Conturile de disponibil ale
acestora sunt reflectate in contabilitate prin 571 ,,Disponibil din veniturile Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate” si 574 ,, Disponibil din veniturile bugetului
asigurarilor pentru somaj””.

Contul 571 ,,Disponibil din veniturile Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate” este un cont bifunctional. in debitul contului se inregistreazi incasarile
reprezentand veniturile bugetului asigurarilor sociale de sanatate pe structura clasificatiei
bugetare conform prevederilor legale, iar in credit, sume restituite sau platite din bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

subventiilor, primite de la bugetul de stat.

Soldul creditor al contului, reprezintaé sumele cu care cheltuielile exced veniturile
la nivelul caselor de asigurari de sanatate si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Contul 574 "Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj" este un
cont bifunctional. in debitul contului se inregistreazi incasarile reprezentand veniturile
bugetului asigurarilor pentru somaj pe structura clasificatiei bugetare conform prevederilor
legale, iar in credit, sume restituite sau platite din bugetul asigurarilor pentru somaj.

subventiilor, a transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului

bugetului asigurarilor pentru gsomaj si alte destinatii prevazute de lege.
Soldul creditor al contului, reprezintaé sumele cu care cheltuielile exced veniturile
la nivelul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca si Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca.

fn contul de viramente interne (contul 581) se inregistreaza transferurile de

si intre conturile de la trezorerie sau banci, dupa caz $i din casieria institutiei.

7.4.2. Evaluarea initiala

indiferent de tipul lor, sunt evaluate la valoarea nominala. Operatiile privind incasarile si
platile in valuta se inregistreaz4 in contabilitate la cursul zilei comunicat de Banca
Nationala a Romfniei. Operatiunile de vanzare — cumparare de valuta se inregistreaza in
contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza schimbul valutar,
fara ca acestea sa genereze diferente de curs valutar.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind decontarile in

numerar si prin virament:

a) depuneri de numerar in conturile de disponibil

512 = 581
,, Conturi la trezorerii si institutii de credit”/ | ,,Viramente interne”
513
,Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de stat’’/
515

102
,sisponibil din fonduri externe
nerambursabile”’/
516
,Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale”
550
,sDisponibil din fonduri cu destinatie
speciala’’/
552
,Disponibil pentru sume de mandat $i sume
in depozit’/
560
,Disponibil al institutiilor publice finantate
integral din venituri proprii’”/
561
,sDisponibil al institutiilor publice finantate
din venituri proprii si subventii’”’/
562
,sDisponibil al activitatilor finantate din
venituri proprii”

b) ridicarea de numerar din casierie

581 = 531
,.Viramente interne” Casa”

c) inregistrarea dobanzilor de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile la

trezoreria statului si banci

518 07 = 766
,,obanzi de incasat”

*yaeae
d) incasarea dobanzilor aferente disponibilitatilor aflate in conturile la trezoreria
statului $i banci

512 = 518 07
,», Conturi la trezorerii $i institutii de »obanzi de incasat”
credit”/
513
,Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de stat”’/
515
,Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
,sDisponibil din imprumuturi interne si
externe
contractate de autoritatile administratiei
publice
locale”

103
 560
,Disponibil al institutiilor publice
finantate integral din venituri proprii”/
561
,sDisponibil al institutiilor publice
finantate din venituri proprii $i subventii”
562
,»sDisponibil al activitatilor finantate din
venituri proprii”

e) primirea de imprumuturi pe termen scurt din bugetul de stat sau bugetul local
pentru infiintarea unor institutii sau activitati finantate integral din venituri proprii

560 = 519 01 04
,Disponibil al institutiilor publice finantate | fmprumuturi primite din bugetul de stat
integral din venituri proprii”/ pentru infiintarea unor institutii sau a
562 unor activitati finantate integral din
,Disponibil al activitatilor finantate din venituri proprii”/
venituri proprii” 519 01 05
,lmprumuturi primite din bugetul local
pentru inflintarea unor institutii sau a
unor activitati finantate integral din
venituri proprii”

f) rambursarea imprumuturi pe termen scurt primite din bugetul de stat sau bugetul
local pentru infiintarea unor institutii sau activitati finantate integral din venituri proprii

519 01 04 = 560
imprumuturi primite din bugetul de stat ,sDisponibil al institutiilor publice
pentru infiintarea unor institutii sau a unor finantate integral din venituri proprii”’/
activitati finantate integral din venituri 562
proprii”’/ ,Disponibil al activitatilor finantate din
519 01 05 venituri proprii”
,.lmprumuturi primite din bugetul local
pentru infiintarea unor institutii sau a unor
activitati finantate integral din venituri
proprii”

g) incasarea veniturilor bugetului pe structura clasificatiei bugetului de stat prin

casierie, inclusiv dobanzi si penalitati !°
531 = 463
Casa” ,Creante ale bugetului de stat”

520 = 531
,sDisponibil al bugetului de stat” ,;Casa”

'® Incasarea veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj, bugetului Fondului national unic de sanatate
se inregistreaza utilizand conturile de disponibil si de creante aferente
104
 h) incasarea veniturilor bugetului pe structura clasificatiei bugetului de stat prin
virament

=)
520 = 463
,Disponibil al bugetului de stat” .,Creante ale bugetului de stat”
01:30

i) achizitie alte valori

532 = 401
Alte valori” ,»sFurnizori”

j constituirea de garantii din sume provenite de la terti sau de la angajati

552 = 462
,sDisponibil pentru sume de mandat si sume _| ,,Creditori”
in depozit”

Exemplu

in vederea atribuirii de contracte de concesiune de lucrari publice prin licitatie deschisa

se constituie garantie de participare de 10.000 lei pentru fiecare din cei trei ofertanti. Unul
din ofertanti isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia.

a) inregistrarea constituirii garantiei

552 0000 = 462 0109 30.000 lei

,Disponibil pentru sume de ,,Creditori sub 1 an- alte
mandat si sume in depozit” datorii curente”

b) retinerea garantiei de participare a ofertantului ce isi retrage oferta in perioada de

valabilitate

462 0109 = 448 01 00 10.000 lei

,,Creditori sub 1 an- alte datorii ,Alte datorii fata de buget”
curente”

c) restituirea garantiei celorlalti participanti si virarea datoriei la buget

% = 552 0000 30.000 lei

462 0109 ,Disponibil pentru sume de 20.000 lei
,,Creditori sub 1 an- alte datorii mandat si sume in depozit”
curente” 10.0 i
448 01 00
Alte datorii fata de buget”

105
 7.4.3. Evaluarea la inventar

Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura

activelor, datoriilor si capitalurilor proprii prevad urmatoarele:

e disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de

garantie, acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate in casieria entitatilor se
inventariaza in conformitate cu prevederile legale;

e disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile trezoreriei statului

se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele
din contabilitatea entitatii. In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau
din ultima zi bancara, puse la dispozitie de institutiile de credit si unitatile trezoreriei
statului, vor purta stampila oficiala a acestora;

e disponibilitatile in lei si in valuta din casieria entitatii se inventariaza in

ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de
incasari $i plati privind exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa
cu monetarul gi cu cele din contabilitate;

e evaluarea la inventar a marcilor postale, a timbrelor fiscale, a tichetelor de

calatorie, a tichetelor de masa, a tichetelor cadou, a tichetelor de cresa, a tichetelor de
vacanta, a bonurilor cantitati fixe, a biletelor de spectacole, de intrare in muzee, expozitii
si altele asemenea se face la valoarea lor nominala, cu exceptia timbrelor cu valoare
filatelica;

e plusul de casa constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile

institutiilor publice se varsa la bugetul din care este finantata institutia publica, paragraful
bugetar "alte venituri".

7.4.4. Evaluarea la bilant

inscrise in bilantul institutiilor publice la valoarea nominala. Tot la valoarea nominala sunt
inscrise si elementele de tipul ,,altor valori”, cu exceptia timbrelor cu valoare filatelica.

reevaluate, fiind inscrise in bilant la cursul din ultima zi a exercitiului bugetar comunicat
de Banca Nationala a Romaniei. Reevaluarea disponibilului in valuta genereaza diferente
favorabile sau nefavorabile care vor fi inscrise in categoria veniturilor, respectiv a
cheltuielilor financiare, dupa caz.

Reflectarea in contabilitate a diferentelor de curs valutar se realizeaza astfel:

a) inregistrarea diferentelor curs valutar favorabile rezultate in urma,

512 04 = 765
,Conturi in valuta/ ,.Venituri din diferente de curs valutar”
513 02
»Disponibil in valuta din imprumuturi interne
si externe
106
contractate de stat’’/
514 02
,Disponibil in valuta din imprumuturi interne
si externe
garantate de stat”’/
515 02
,Disponibil in valuta din fonduri externe
nerambursabile”/
516 02
»Disponibil in valuta din imprumuturi interne
si
externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale”’/
517 02
,Disponibil in valuta din imprumuturi interne
si externe
garantate de autoritatile administratiei
publice locale”’/
519
\,imprumuturi pe termen scurt”/
531 04
,Casa in valuta”

b) inregistrarea diferentelor curs valutar nefavorabile rezultate in urma,

665 = 512 04
»Cheltuieli din diferente de curs valutar” »Conturi in valuta/
513 02
,Disponibil in valuta din imprumuturi
interne si externe
contractate de stat’’/
51402
,Disponibil in valuta din imprumuturi
interne si externe
garantate de stat”’/
515 02
,Disponibil in valuta din fonduri externe
nerambursabile”’/
516 02
,Disponibil in valuta din imprumuturi
interne si
externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale’’/
517 02
,Disponibil in valuta din imprumuturi
interne si externe
garantate de autoritatile administratiei
publice locale”’/
519
,lmprumuturi pe termen scurt”/
531 04
,Casa in valuta”

107
 Sa ne reamintim....

sunt reevaluate, fiind inscrise in bilant la cursul din ultima zi a exercitiului bugetar
comunicat de Banca Nationala a RomGniei. Aceasta operatiune poate genera diferente
favorabile sau nefavorabile de curs valutar care vor fi inscrise in categoria veniturilor,
respectiv a cheltuielilor financiare, dupa caz.

Exemplu

in cursul anului N, un ordonator principal de credite a desfasurat urmatoarele operatiuni:

a) a primit 100.000 €, prima transa dintr-un imprumut extern pe termen de 2 ani, la

cursul de 4,4 lei/€;

513 02 = 164 02 00 ,,[mprumuturi 440.000 lei

,Disponibil in valuta din interne si externe contractate
imprumuturi interne si externe de stat cu termen de
contractate de stat” rambursare in exercitiile
viitoare”

b) a platit unui furnizor de active fixe corporale un avans de 50.000€ la cursul de 4,45
lei/€;

232 0000 = |5130200 222.500 lei

=)

,Avansuri acordate pentru ,sDisponibil in valuta din

active fixe corporale” imprumuturi interne si
01:50 externe contractate de stat”

c) a primit a doua transa in valoare de 100.000 €, la cursul de 4,65 lei/€;

51302 00 = 164 02 00 ,,fmprumuturi 465.000 lei

,Disponibil in valuta din interne si externe contractate
imprumuturi interne si externe de stat cu termen de
contractate de stat” rambursare in exercitiile
viitoare”

d) a lichidat datoria fata de furnizorul de active fixe corporale si a platit 100.000€, la

cursul de 4,65 lei/€;

404 01 00 = 513 02 00 465.000 lei

,sFurnizori de active fixe sub 1 ,Disponibil in valuta din
”
an imprumuturi interne si
externe contractate de stat”

e) cursul la 31.12.N este 4,5 lei/€;

108
 D 513 02.euro Cc D 513 02.lei Cc
100.000 50.000 440.000 222.500
100.000 100.000 465.000 465.000
Sfd 50.000 Sfd 217.500

La sfarsitul exercitiului N valuta aflata in contul 513 02 ,,Disponibil in valuta din

jmprumuturi interne si externe contractate de stat” inainte de reevaluare avea o valoare in
lei de 209.000 lei, dupa reevaluare valoreaza 50.000€ x 4,5 =225.000 lei. Prin urmare, se
va inregistra o diferenta favorabila de curs valutar de 7.500 lei, astfel:

513 02 00 = 765 00 00 7.500 lei

,Disponibil in valuta din »Venituri din diferente de
imprumuturi interne si externe curs valutar”
contractate de stat”

Folosind informatiile prezentate in exemplul de mai sus,stabiliti daca la 31.12 rezulta

diferente de curs valutar favorabile sau nefavorabile institutiei stiind ca valoarea
cursului valutar este de 4,6 lei /€

7.5. Rezumat

Investitiile pe termen scurt la institutiile publice sunt reprezentate de obligatiunile

emise si rascumparate, care la intrarea in patrimoniu se evalueaza la costul de achizitie,
sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

La bilant, investitiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai

putin ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

sau conturile de la trezorerie, sunt evaluate la intrarea in patrimoniul institutiei la valoarea

nominala.

incasarile si platile in valuté se inregistreazd in contabilitate la cursul zilei

comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

nominala. Tot la valoarea nominala sunt inscrise si elementele de tipul ,,altor valori”, cu
exceptia timbrelor cu valoare filatelica.

ultima zi a exercitiului bugetar comunicat de Banca National a Romaniei.

& 7.6. Teste de evaluare

109
1. Activele circulante cuprind: stocuri; titluri de plasament pe termen lung; numerar;
disponibilitati in conturile de la trezorerie; acreditive. Alegeti elementul care nu se
incadreaza in activele curente ale unei institutii publice.
2. incasarea veniturilor bugetului de stat in numerar presupune debitarea contului

3. La ce valoare va fi prezentat in bilant disponibilul in lei existent in conturi la

trezorerie gi institutii de credit?
4. La 31.12.N soldul contului 513 02 ,,Disponibil in valuta din imprumuturi interne
si externe contractate de stat” este de 100.000 € echivalentul in lei 445.000, iar cursul la
sfarsitul anului 4,75 lei/€. Reevaluarea valutei din contul de disponibil la 31.12. N. va
genera cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar?

7.7. Bibliografie
1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile
publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 222-284
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Ill-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 127-131
3. ***QMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
4. *** Norme metodologice privind organizarea gsi conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice gsi instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea $i completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

110
 UNITATEA DE iNVATARE 8. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

Cuprins
8.1. Introducere
8.2. Obiective
8.3. Definitii, notiuni teroretice privind decontarile cu tertii
8.4. Evaluarea creantelor si datoriilor
8.5. Rezumat
8.6. Teste de evaluare
8.7. Bibliografie

8.1. Introducere
in aceasti unitate de invatare sunt prezentate notiunile teoretice referitoare la decontirile
cu tertii, precum si tratamentele contabile privind evaluarea creantelor si datoriilor.

8.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa identifice
creantele si datoriile cu termene de decontare scurte ce rezulta din relatiile unei institutii
publice cu tertii, sA aplice regulile de evaluare a creantelor si datoriilor pe termen scurt.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de o ora.

8.3. Definitii, notiuni teroretice privind decontarile cu tertii

Pe parcursul desfasurarii activitatii lor, institutiile publice intra in relatii cu terte

persoane fizice sau juridice, relatii care genereaz4 creante sau obligatii ce au termene de
decontare scurte.
00:05
Relatiile cu tertii pot fi grupate in relatii care genereaza aparitia si stingerea:

e drepturilor de creanta;
e angajamentelor de plata.

Creantele reprezinta drepturi ale institutiilor publice asupra tertilor, rezultate in

urma relatiilor pe care aceastea le au cu mediul economico-social si in urma carora
institutiile au cedat un bun, au executat o lucrare sau prestat un serviciu si pentru care
trebuie sa primeasca fie un echivalent banesc, fie o contraprestatie.

Datoriile reprezinta obligatiile actuale ale unei institutii publice ce provin din
evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri de resurse care
incorporeaza beneficii economice.

Potrivit principiilor contabilitatii de angajamente, efectele tranzactiilor si ale altor

evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe
méasura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit.

111
 {nregistrarea in contabilitate a creantelor si datoriilor se efectueaza in momentul
constatarii drepturilor si obligatiilor.

8.4.Evaluarea creantelor si datoriilor

A) Evaluarea initiala

Creantele gsi datoriile institutiilor publice se inregistreaza in contabilitate la

valoarea nominala.

Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in

moneda de raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de
raportare $i moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.

Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul

de schimb de la data efectuarii operatiunilor comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
cat si in valuta.

B) Evaluarea la momentul decontarii

Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in

valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei
sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare trebuie
recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.

Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi
exercitiu financiar in care au survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta
jn acel exercitiu.

Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar
ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, ce intervine
pana in exercitiul decontarii, se determina tinadnd seama de modificarea cursurilor de
schimb survenita in cursul fiecdrui asemenea exercitiu.

C) Evaluarea la data bilantului

La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si datoriile in valuta se evalueaza

la cursul publicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data intocmirii situatiilor
financiare, respectiv pentru ultima zi a exercitiului financiar.

Creantele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea

Europeana se evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru
ultima zi a lunii in care se intocmesc situatiile financiare.

La data bilantului, evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea lor probabila

de incasare sau de plata.

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere

si valoarea contablila neta a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor
pentru depreciere.

8.5. Rezumat

112
 Institutiile publice pe parcursul desfasurarii activitatii intra in relatii cu terte
persoane fizice sau juridice, relatii in urma carora rezulta creante si datorii cu termene de
decontare scurte.

Creantele - reprezinta drepturi ale institutiilor publice asupra tertilor.

Datoriile - reprezinta obligatiile actuale ale unei institutii fata de terti.

Evaluarea initiala a creantelor si datoriilor in lei ale institutiilor publice se

realizeaza la valoarea nominala.

Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul

de schimb de la data efectuarii operatiunilor comunicat de Banca Nationala a Roméniei,
cat si in valuta.

Decontarea creantelor si datoriilor in valuta se realizeaz4 tinand cont de cursul

valutar existent la momentul respectiv si poate genera venituri sau cheltuieli din diferente
de curs valutar.

La data intocmirii situatiilor financiare, creantele $i datoriile in valuta se evalueaza

la cursul publicat de Banca Nationala a Roméniei, valabil pentru data intocmirii situatiilor
financiare, respectiv pentru ultima zi a exercitiului financiar, moment in care pot aparea
diferente de curs valutar favorabile sau nefavorabile ce vor fi recunoscute in contabilitate
drept venituri sau cheltuieli, dupa caz.

8.6. Teste de evaluare

1. Definiti creantele unei institutii publice. Dati exemple.
2. Definiti datoriile pe termen scurt ale unei institutii publice. Dati exemple.
3. O institutie publica achizitioneaza obiecte de inventar in valoare de 5.000 lei, TVA
19%, pe care le va achita ulterior. SA se precizeze daca operatia genereaza drepturi de
creanta sau angajamente de plata din partea institutiei si valoarea recunoscuta in
contabilitate.
4. O institutie publica importa un echipament de lucru la data de 5.12.N la un cost de
achizitie de 1.000 $, curs valutar 3,5 lei/$. Datoria va fi achitata in data de 15.01.N+1,
cursul valutar la aceasta data fiind de de 3,4 lei/$. Curs valutar la data de 31.12.N 3,45
lei/$. La ce valoare va fi prezentata datoria in bilantul anului N si la ce valoare va fi
decontata?
5. La ce valoare vor fi recunoscute initial in contabilitate drepturile de crean{a ale
unei institutii publice?
6. O institutie publica vinde bunuri la pretul de 1.000 lei, TVA 9%, pe care le
incaseaza in numerar. Operatia economica genereaza creanta sau flux de numerar?

8.7. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 159-162
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Il-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 120-127
3. ***QMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
113
 4. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice gi instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

114
 UNITATEA DE iNVATARE 9. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

Cuprins
9.1. Introducere
9.2. Obiective
9.3. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii
9.4. Contabilitatea decontarilor cu clientii
9.5. Rezumat
9.6. Teste de evaluare
9.7. Bibliografie

9.1. Introducere
in aceasta unitate de invatare sunt prezentate nofiunile teoretice privind decontirile cu
furnizorii si clientii, precum si exemple de operatii referitoare la astfel de decontari.

9.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa identifice tipurile
de decontari ce apar in relatia unei institutii publice cu furnizorii gsi clientii sai, sa
inregistreze in contabilitate principalele operatii economice privind decontarile cu
clientii, furnizorii..

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore.

9.3. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Furnizorii livreaza institutiei publice bunuri, ii executa anumite lucrari sau
presteaza servicii contra plata, in baza unei intelegeri prealabile.

Daca plata aprovizionarilor se face pe loc, institutia nu inregistreaza obligatii fata

de furnizori.

in majoritatea situatiilor, plata valorii bunurilor sau serviciilor se face ulterior. Prin
urmare, din momentul aprovizionarii si pana la plata efectiva, institutia publica
cumparatoare inregistreaza obligatii fata de furnizori.

Operatiile privind achizitiile de bunuri, lucrarile executate si serviciile prestate

pentru care s-au intocmit facturi se vor reflecta in contabilitate in umatoarele conturi: 401
»Furnizori”, 404 ,,Furnizori de active fixe”. Acestea functioneazad dupa regula
conturilor de pasiv. in creditul conturilor se inregistreazi sumele datorate furnizorilor, iar
in debit, sumele platite furnizorilor. Soldul creditor al conturilor reflecté sumele datorate
furnizorilor.

Bunurile cumparate, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care nu s-au

intocmit facturi, se evidentiaz4 in contabilitate cu ajutorul contului 408 ,,Furnizori -
facturi nesosite”, care este cont de pasiv. in creditul contului se inregistreazi sumele
datorate furnizorilor de la care nu s-au primit facturi, iar in debit valoarea facturilor sosite.
Soldul creditor al conturilor reflecté sumele datorate furnizorilor de la care nu s-au primit
facturi.
115
 Avansurile acordate furnizorilor in vederea achizitionarii de active fixe se
inregistreaza in conturile 232 ,,Avansuri acordate pentru active fixe corporale”, 234
»Avansuri acordate pentru active fixe necorporale”. Daca institutia avanseaza anumite
sume catre furnizori in vederea livrarii de bunuri de natura stocurilor, executarii de lucrari
sau prestarii de servicii de catre acestia, ele se contabilizeaza utilizind contul 409
»Furnizori-debitori”. {n aceasta situatie institutia devine creditor pentru furnizorii sai pe
perioada cuprinsa intre momentul acordarii avansului si momentul livrarii bunurilor,
executarii lucrarilor sau prestarii serviciului pentru care s-a platit avansul. Conturile in
care se evidentiaza avansurile se comporté dupa regula conturilor de activ. {n debitul lor
se inregistreaza valoarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe
corporale/necorporale, respectiv celor de stocuri si celor ce urmeazd a executa
lucrari/presta servicii, iar in credit avansurile acordate furnizorilor, decontate. Soldul
debitor al conturilor reprezinta avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Operatiunile privind achizitiile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate,

precum si achizitiile de active fixe pe baza efectelor comerciale, se inregistreaza in
conturile corespunzatoare de efecte de platit: 403 ,,Efecte de platit” si 405 ,,Efecte de
platit pentru active fixe”. Sunt conturi de pasiv. in creditul contului se inregistreazd
efectele de platit, iar in debit plata efectelor. Soldul creditor al contului reprezinta valoarea
efectelor de platit.
Sa ne reamintim....

Achizitiile de bunuri, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care s-au intocmit
facturi se vor reflecta in contabilitate in umatoarele conturi: 401 ,,Furnizori”, 404
,,Furnizori de active fixe”, iar cele pentru care nu s-au tntocmit facturi, se evidentiaza
in contabilitate cu ajutorul contului 408 ,, Furnizori - facturi nesosite”’.

Contabilitatea analitica se tine pe categorii de efecte comerciale.

Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizicd sau juridicd. in

contabilitatea analitica furnizorii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora
pe termene de plata.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind decontarile cu

furnizorii:
a) acordarea avansurilor catre furnizorii de bunuri, lucrari executate, servicii
prestate

409 = 512
»Furnizori debitori” ,, Conturi la trezorerii si institutii de
credit”/
513
,sDisponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de stat”’/
515
Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
,sDisponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale”
550
116
 ,sDisponibil din fonduri cu destinatie
speciala’”/
770
,inantarea de la buget”

b) decontarea avansurilor acordate furnizorilor

401 = 409
,Furnizori” ,Furnizori debitori”

c) acordarea avansurilor catre furnizorii de active fixe

232 = 512
,,Avansuri acordate pentru active fixe », Conturi la trezorerii $i institutii de
corporale’’/ credit”/
234 513
,.Avansuri acordate pentru active fixe »Disponibil din imprumuturi interne si
necorporale” externe contractate de stat’”’/
515
»Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”’/
516
»Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale”
00:50 7710
,,inantarea de la buget”

d) decontarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe

404 = 232
,.Furnizori de active fixe” ,»,Avansuri acordate pentru active fixe
corporale”/
234
,.Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”

e) decontarea pe baza de efecte comerciale

401 = 403
,sFurnizori” ,Efecte de platit”

404 = 405
,,Furnizori de active fixe” ,Efecte de platit pentru active fixe”

f) achitarea furnizorilor
401 = 512
»Furnizori”’/ ,, Conturi la trezorerii si institutii de
404 credit’’/
,sFurnizori de active fixe” 513
,Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de stat’’/
515

117
 ,Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”’/
516
,Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de autoritatile
administratiei publice locale”
541
»Acreditive’/
542
,Avansuri de trezorerie”’/
550
,Disponibil din fonduri cu destinatie
speciala”’/
7710
,Finantarea de la buget”

g) inregistrarea diferentelor de curs valutar

° favorabile
401 = 765
,Furnizori’”’/ »Venituri din diferente de curs valutar”
404
,Furnizori de active fixe”

e nefavorabile
665 = 401
»Cheltuieli din diferente de curs valutar” | ,,Furnizori’’/
404
,Furnizori de active fixe”

h) achizitia de servicii de la terti

617° = 401
»Cheltuieli cu lucrarile si serviciile »Furnizori”
executate de terti”’/
62
,.Cheltuieli cu alte servicii executate de
terti”

cS Exemple

1. Administratia Unitatilor de Invatam4nt Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice

a Sectorului | inregistreaz4 urmatoarele operatii aferente lunii octombrie anul N:
a) primirea facturii de energie electrica in valoare totala de 1.500 lei, din care 500 lei
reprezinta consum propriu, iar restul consumul cabinetelor inchiriate medicilor;

% = | 4010100 1.500 lei

610 00 00 yFurnizori sub 1 an” 500 lei

» fnregistrarea cheltuielilor se va face tinand cont de clasificatia bugetara

118
 »Cheltuieli privind energia si 1.000 lei
apa”

461 0101
»Debitori sub 1 an — creante
comerciale”

b) incasarea cotei-parti din energia electrica aferenta cabinetelor inchiriate medicilor

770 00 00 = 4610101 1.000 lei

,Finantarea de la buget” »Debitori sub 1 an — creante
comerciale”

c) plata facturii de energie electrica

401 0100 = 770 00 00 1.500 lei

»Furnizori sub 1 an” »Finantarea de la buget”

d) inregistrarea facturii pentru programul “Cornul gi laptele” in valoare totala de

100.000 lei

677 00 00 = 401 01 00 100.000 lei

,,Ajutoare sociale” »urnizori sub | an”

e) plata facturii aferenta programului “Cornul si laptele”

401 01 00 = 770 00 00 100.000 lei

»Furnizori sub | an” ,Finantarea de la buget”

f) achizitia de apa in valoare de 2.000 lei si bidoane returnabile in suma de 200 lei

% = 401 01 00 2.200 lei

302 08 00 ,Furnizori sub 1 an” 2.000 lei
Alte materiale consumabile”
409 0101 200 lei
,Furnizori-debitori pentru
cumparari de bunuri de
natura stocurilor”

g) returnarea ambalajelor si plata facturii

401 01 00 = % 2.200 lei

,Furnizori sub | an” 770 00 00 2.000 lei
,Finantarea de la buget”
409 01 01
,Furnizori-debitori pentru 200 lei
cumparari de bunuri de
119
 natura stocurilor”

Folosind informatiile prezentate in exemplul de mai sus, stabiliti cheltuiala cu serviciile

de telefonie avand in vedere ca pe factura pretul serviciilor este de 300 lei, TVA 19%

2. Un o institutie publica achizitioneaza un echipament pentru blocul operator in valoare

de 50.000 lei, pe care il si plateste furnizorului.
a) primirea facturii

213 01 00 = 404 0100 50.000 lei

,Echipamente tehnologice (masini, | ,,Furnizori de active fixe
utilaje si instalatii de lucru)” sub | an”

b) achitarea facturii

404 0100 = 770 00 00 50.000 lei

,urnizori de active fixe sub 1 an” | ,,Finantarea de la buget”

9.4. Contabilitatea decontarilor cu clientii

W Vanzarile de bunuri, lucrari si servicii conduc la stabilirea unor relatii economico-

juridice cu clientii. Daca incasarea contravalorii livrarii intervine pe loc, atunci institutia
care vinde inregistreaza un flux de lichiditati si nu un drept de creanta asupra
01:10 cumparatorului.

Livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate gi serviciile prestate pe baza de

factura (cu incasare ulterioara) se inregistreaza in contul 411 ,,Clienfti”, care este cont de
activ. in debitul contului se inregistreazi sumele datorate de clienti, pentru care s-au
{ntocmit facturi, iar in credit, sumele incasate de la acestia. Soldul debitor al contului
reprezinta sumele datorate de clienti.

Creantele incerte se inregisreaza in contul 411 01 08 ,, Clienti incerfi sau in litigiu

sub I an” 411 02 08 ,, Clienti incerfi sau in litigiu peste 1 an” (conturi de activ), iar suma
reflectata cu ajutorul lor va face obiectul ajustarii pentru deprecierea creantelor fata de
clienti.

Operatiunile privind vanzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de

servicii, efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contul 413 ,,Efecte de
primit”, care este, de asemenea, cont de activ. in debitul contului se inregistreaza sumele
datorate de clienti reprezenténd valoarea efectelor comerciale acceptate, iar in credit,
sumele incasate de la clienti. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor
comerciale de primit.

Livrarile de marfuri $i produse, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care

nu s-au intocmit facturi se inregistreaza in contul 418 ,, Clienti — facturi de intocmit” (cont
de activ). {n debitul contului se inregistreaza valoarea prestatiilor pentru care nu s-au
intocmit facturi, iar in credit, valoarea facturilor intocmite catre clienti. Soldul debitor al
120
 contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate
pentru care nu s-au intocmit facturi.

Avansurile primite de la clienti se inregistreaza in contul 419 ,, Clienti — creditori”,

care functioneaza dupa regula conturilor de pasiv, deoarece institutia publica este
debitoare de la momentul primirii sumei pana la momentul livrarii bunurilor, executarii
lucrarilor sau prestarii serviciilor. in creditul contului se inregistreazi avansurile incasate
de la clienti, iar in debit, decontarea avansurilor primite de la clienti. Soldul creditor al
contului reprezinta avansurile primite de la clienti si nedecontate.
Sa ne reamintim....

Livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate pe baza de

factura (cu incasare ulterioard) se inregistreaza in contul 411 ,,Clienfi”, iar cele
pentru care nu s-au intocmit facturi se inregistreaza in contul 418 ,,Clienti — facturi
de intocmit”’.

Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea creantelor clienti la

sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor, astfel:

681 04 = 491
,Cheltuieli operationale privind ajustarile | ,,Ajustari pentru deprecierea creantelor —
pentru deprecierea clienti”
activelor circulante”

In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele
care au dus la reflectarea acesteia au incetat s4 mai existe intr-o oarecare masura, atunci
acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri:

491 = 781 04
,Ajustari pentru deprecierea creantelor — , Venituri din ajustari pentru deprecierea
clienti” activelor circulante”

in situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost

reflectata, ajustarea trebuie majorata tot pe seama cheltuielilor.

Relectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind decontarile cu

clientii:
a) inregistrarea facturilor pentru operatiunile evidentiate anterior in contul
418 “Clienti-facturi de intocmit”
411 = 418
»Clienti” “Clienti-facturi de intocmit”

b) lichidarea creantelor in valuta

e cu diferente de curs nefavorabile

% = 411
512 04 ,»Clienti”
,,Conturi in valuta”
665
121
| Cheltuieli din diferente de curs valutar”

e cu diferente de curs favorabile

512 04 = %
,,Conturi in valuta” 411
»Clienti”
765
,,Venituri din diferente de curs valutar”

c) primirea avansurilor de la clienti

560 = 419
,Disponibil al institutiilor publice “Clienti-creditori”
finantate integral din venituri proprii,,/
561
,Disponibil al institutiilor publice finantate
din venituri proprii si subventii’”’/
512 04
,Conturi in valuta”

d) decontarea avansurilor
419 = 411
,Clienti- creditori” “Clienti”

e) incasarea creantelor clienti

e in numerar
531 = 411
,;Casa” “Clienti”

e prin virament
512 04 = 411
,,Conturi in valuta’’/ “Clienti”
528
,sDisponibil din sume incasate in cursul
procedurii de executare silita”’/
560
,Disponibil al institutiilor publice
finantate integral din venituri proprii,,/
561
,Disponibil al institutiilor publice finantate
din venituri proprii si subventii’”’/
562
,Disponibil al activitatilor finantate din
venituri proprii”

f) acceptarea efectelor comerciale de incasat

122
413 = 411
,Efecte de incasat” “Clienti”

g) incasarea efectelor comerciale

512 04 = 413
,,Conturi in valuta’”’/ ,Efecte de incasat”
560
,sDisponibil al institutiilor publice
finantate integral din venituri proprii,,/
561
,Disponibil al institutiilor publice
finantate din venituri proprii si subventii’”’/
562
,sDisponibil al activitatilor finantate din
venituri proprii”

h) scaderea din evidenta a clientilor incerti

654 = 411
,Pierderi din creante si debitori diversi” “Clienti”

i) reactivarea clientilor scazuti din evidenta

411 = 714
»Clienti” “Venituri din creante reactivate si
debitori diversi”

Exemple

1. O institutie publica finantata din bugetul de stat valorifica bunurile obtinute in urma
procedurii de executare silita la un pret de 5.000 lei, TVA 19%. Valoarea creantelor
bugetare de recuperat fiind de 3.000 lei.
a) valorificarea bunurilor in baza facturii fiscale

4110101 = % 5.950 lei

,Clienti cu termen sub | an” 448 01 00 3.950 lei
Alte datorii fata de buget”
46701 00
»Creditori ai bugetului de 2.000 lei
stat”

b) jncasarea sumelor obtinute din valorificarea bunurilor supuse executarii silite

528 0000 = | 4110101 5.950 lei

,Disponibil din sume incasate | ,,Clienti cu termen sub | an”
jn cursul procedurii de
executare silita”

c) stingerea sumelor de incasat in contul creantelor bugetare si virarea TVA-ului,

precum gi restituirea sumelor ce exced creantele bugetare
123
 % = | 528 0000 5.950 lei
448 01 00 ,Disponibil din sume 3.950 lei
,Alte datorii fata de buget” incasate in cursul procedurii
467 01 00 de executare silita”
,Creditori ai bugetului de 2.000 lei
stat”

2. Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice

intocmeste facturi in valoare totala de 20.000 lei, reprezentand chirii de la cabinetele
inchiriate medicilor. Ulterior incaseaza contravalorea facturilor si o vireaza primariei.
a) inregistrarea chiriilor de incasat
4110101 = | 448 0100 20.000 lei
»Clienti cu termen sub 1 an” | ,,Alte datorii fata de buget”

01:50

b) incasarea contravalorii facturilor si virarea sumei catre primarie

448 01 00 = | 4110101 20.000 lei

,Alte datorii fata de buget” »Clienti cu termen sub | an”

9.5. Rezumat

Decontarile cu furnizorii privesc operatiile generate de achizitiile de bunuri de la

terti, lucrarile executate gi serviciile prestate de catre terti pentru institutia publica si
neachitate pe loc.

Decontarile cu clientii privesc operatiile legate de vanzarile de bunuri, executarea

de lucrari si prestarea de servicii de catre institutia publica ce implica o contraprestatie din
partea tertilor, neincasata pe loc.

9.6. Teste de evaluare

1. O institutie publica prezinta urmatoarele informatii privind operatiile efectuate in

luna septembrie anul N:
a) primeste factura de energie electica in suma de 500 lei, TVA 19%;
b) primeste factura de apa in suma 400 lei, TVA 19%;
c) cumpara materiale consumabile in valoare de 300 lei, TVA 19%;
d) achizitioneaza obiecte de inventar in valoare de 800 lei, TVA 19%;
e) achizitioneaza un PC in valoare de 3.000 lei, TVA 19%.
Sa se specifice valoarea datoriilor si contul in care vor fi inregistrate, stiind ca materialele
consumabile sunt achitate cu numerar in momentul cumpararii.
2. O institutie publica finantata din bugetul de stat detine creante bugetare asupra unei
entitati economice in suma de 2.000 lei. In urma procedurii de executare silita obtine
bunuri de la agentul economic pe care le valorifica la valoarea de 3.100 lei, inclusiv TVA.
124
Ulterior incaseaza contravaloara bunurilor valorificate (prin virament), achita datoria catre
buget si restituie agentului economic suma de.......
3. Gradina zoologica Bucuresti, finantata din bugetul local, acorda suma de 200 lei,
avans furnizorului de hrana. Ulterior inregistreaza primirea hranei in valoare de 2.000 lei
si decontarea datoriei catre furnizor. Valoarea totala achitata furnizorului este....

9.7. Bibliografie
1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile
publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 162-170
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
IlI-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 120-127
3. ***QMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
4. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice gsi instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

125
 UNITATEA DE INVATARE 10. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

Cuprins
10.1. Introducere
10.2. Obiective
10.3. Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile si protectia sociala
10.4. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului, bugetul local
10.5 Rezumat
10.6. Teste de evaluare
10.7. Bibilografie

HHH
hk 10.1. Introducere
b in aceasta unitate de invatare sunt prezentate nofiunile teoretice privind decontarile cu
personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului, bugetul local, precum gi
exemple de operatii referitoare la astfel de decontari.

(©) 10.2. Obiective

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa identifice si
inregistreze principalele operatii economice privind decontarile cu personalul,
asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si bugetele locale.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 3 ore.

10.3.Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile $i

protectia sociala
Utilizarea fortei de munca de cAtre institutiile publice genereaza relatii de
decontare cu angajatii precum si cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale si cu unele
fonduri speciale.

Relatiile institutiei cu salariatii se refera la stabilirea drepturilor salariale, a

sporurilor si adaosurilor, a premiilor, a indemnizatiilor pentru concediile de ohihna si a
00:00
celor pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii si a altor drepturi
in bani si/sau in natura datorate de unitate personalului.

Conform art. 160 din Codul muncii, republicat in 2011, salariul este compus din
salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Din marimea bruta a salariului se vor deduce impozitul pe salarii (10% baza de
impozitare); contributia personalului la asigurarile sociale; contributia angajatului pentru
asigurarile sociale de sanatate; avansurile acordate; retineri datorate tertilor, iar ceea ce
ramane reprezinta salariul net de plata.

Datoriile institutiei fata de salariati privind munca prestata se reflecta in

contabilitate prin intermediul contului 42] ,, Personal — salarii datorate”, care este cont
de pasiv. in creditul contului se inregistreaza salariile si alte drepturi de personal stabilite
prin statele de salarii, iar in debit sumele platite efectiv, retinerile din salarii si salariile

126
neridicate. Soldul creditor al contului reprezinté sumele datorate salariatilor ramase
neachitate la sfarsitul lunii.

Evidenta decontarilor cu pensionarii privind pensiile si alte drepturi se tine cu

ajutorul contului 422 ,,Pensionari — pensii datorate”, este cont de pasiv. in creditul
contului se inregistreaza drepturile de pensie si alte drepturi prevazute de lege cuvenite
pensionarilor, iar in debit, sumele platite efectiv, retinerile din pensii si drepturile de pensie
neridicate.

Ajutoarele materiale (ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, pentru

cresterea copilului, ajutoare de deces etc.) acordate de institutie salarialtilor se reflecta prin
intermediul contului 423 ,, Personal — ajutoare si indemnizatii datorate”, cont de pasiv.
in creditul contului se inregistreazi sumele datorate personalului sub forma de ajutoare,
iar in debit, plata ajutoarelor, retinerile din ajutoare $i ajutoarele ramase neridicate. Soldul
creditor al contului reprezinta ajutoarele datorate salariatilor.

indemnizatiile de somaj datorate somerilor, potrivit legii, se evidentiaza cu ajutorul

contului 424 ,,Someri — indemnizatii datorate” — cont de pasiv. fn creditul contului se
inregistreaza indemnizatiile datorate somerilor, iar in debit, sumele platite efectiv,
retinerile si drepturile neridicate.

indemnizatiile pentru concediile de odihna acordate ca avans se refelecta in contul

425 ,, Avansuri acordate personalului” — cont de activ. {n debit se inregistreazi avansurile
platite personalului, iar in credit retinerea avansurilor din salarii. Soldul debitor al contului
reprezinta avansurile acordate si nedecontate.

Drepturile de personal neridicate in termenul legal intr-un cont distinct, deschis pe

fiecare persoana, respectiv 426 ,,Drepturi de personal neridicate” — cont de pasiv. in
creditul contului se inregistreaza salariile, ajutoarele, indemnizatiile si pensiile neridicate
in termenul legal, iar in debit plata acestora sau prescrierea. Soldul creditor al contului
reprezinta drepturi de personal neridicate.

Retinerile din salariile pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte
obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare $i altele), se efectueaza
numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale si se reflecta
in contabilitate cu ajutorul contului 427 ,,Refineri din salarii si din alte drepturi datorate
tertilor” — cont de pasiv. in creditul contului se inregistreaza sumele retinute de la salariati
datorate tertilor, iar in debit, sumele achitate tertilor. Soldul creditor al contului reprezinta
sumele retinute de la salariati datorate tertilor.

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de

personal) aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu
personalul in contul 428 01 01 ,, Alte datorii in legadtura cu personalul sub I an” sau 428
02 01 ,,Alte datorii in legdturd cu personalul peste 1 an” — conturi de pasiv. in credit se
inregistreaza sumele datorate salariatilor sub forma de ajutoare (tichete de masa),
stimulente sau alte drepturi pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de
activitatea exercitiului financiar care urmeaza sa se incheie, inclusiv indemnizatiile pentru
concediile de odihna neefectuate pana la incheierea exercitiului financiar. In debit se
inregistreaza sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont, restituirea
garantiilor si dobanzilor datorate gestionarilor. Soldul creditor al contului reprezinta
sumele datorate de institutie personalului.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de

uniforme si echipamente de lucru, precum gi debitele provenite din pagube materiale,
127
amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti si alte
creante in legatura cu personalul se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul
in contul 428 01 02 ,,Alte creanfe in legatura cu personalul sub 1 an” sau 428 02 02
»Alte creante in legaturé cu personalul peste 1 an” — conturi de activ. {n debit se
inregistreaza sumele datorate de personal, iar in credit cele achitate. Soldul debitor al
contului reprezinta sumele datorate de personal institutiei.

Mentionati daca institutia publica ce consta bunuri lipsa in gestiune imputabile unui
angajat, va avea un angajament de plata sau un drept asupra salariatului ?

Decontarile cu asigurarile sociale si protectia sociala, reprezentate de contributii

ale institutiei si salariatilor la asigurarile sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate,
sunt reflectate in conturile:

e 431 O01 ,,Contributiile angajatorilor pentru asigurarile sociale”

(contributia institutiilor la asigurarile sociale, in limita unor cote procentuale aplicate
asupra fondului de salarii, diferentiate in functie de conditiile de munca : normale — 0%;
deosebite — 4%, speciale — 8%);
e 431 02 ,,Contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale” ( contributia
salariatilor la asigurarile sociale — 25% venitul brut);
e 431 04 ,,Contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale de sandatate”
(contributia salariatior la asigurarile sociale de sanatate - 10% venituri din salarii sau
asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit);
e Institutia publica, in calitate de angajator, va plati bugetului general
consolidat Contributia asiguratorie de munca in procent de 2,25% din castigurile brute
din salarii si asimilate salariilor, cont utilizat 431 06 “Contribufia asiguratorie pentru
munca”.

e 438 ,,Alte datorii sociale” (reflecta sumele datorate altor categorii de

persoane, cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sange, alocatii si alte ajutoare pentru copii,
ajutoare sociale, indemnizatii pentru persoanele cu handicap etc.).

Toate conturile prin care sunt reflectate contributiile institutiei si salariatilor la

asigurarile sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate, contributia asiguratorie pentru
munca, precum si alte datorii sociale - functioneazi dupa regula conturilor de pasiv. in
creditul conturilor se inregistreaza contributiile angajatorilor si angajatilor, iar in debit
sumele platite in contul acestor contributii. Soldul creditor reprezintaé contributiile
neachitate.

Evidenta decontarilor cu elevii, studentii si doctoranzii pentru drepturile sub forma

de burse acordate in conformitate cu reglementarile legale in vigoare se realizeaza cu
ajutorul contului 429 "Bursieri si doctoranzi". Este un cont de pasiv. in creditul lui se
inregistreaza sumele datorate bursierilor si doctoranzilor, iar in debit, sumele achitate

sumele datorate.

Impozitul pe salarii este datorat bugetului statului de orice angajat in functie de

veniturile lunare realizate sub forma de salarii. Conform art. 76 alin. (1) din Codul fiscal
sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o
persoana fizica rezidenta ori nerezidenta ce desfasoara o activitate in baza unui contract
128
 individual de munca, a unui raport de serviciu, act de detasare sau a unui statut special
prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de
forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de
munca acordate persoanelor care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz4 un impozit lunar, final, care se

calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul lunar se determina astfel:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinata ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contributiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii in
Romé§nia sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este
parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit
legii, si urmatoarele:

deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, si cele la scheme de pensii facultative,
calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre
Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati
autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand
Spatiului Economic European, suportate de angajati, astfel incat la nivelul
anului s4 nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro;
e primele de asigurare voluntara de sanatate, precum gi serviciile medicale
furnizate sub forma de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, suportate de angajati,
astfel incat la nivelul anului s4 nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de
400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizeaza servicii
medicale furnizate angajatului si/sau oricarei persoane aflate in intretinerea sa,
conform Cod fiscal;

b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile sociale obligatorii
aferente unei luni, datorate potrivit legii in RomAnia sau in conformitate cu instrumentele
juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei
individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.

Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe salarii se foloseste contul 444

»Ampozitul pe venitul din salarii si din alte drepturi” care este cont de pasiv. in creditul
contului se inregistreaza sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe venitul din
salarii si din alte drepturi, iar in debit, sumele virate la buget. Soldul creditor al contului
reprezinta sumele datorate bugetului.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind decontarile cu

personalul, asigurarile si protectia sociala:
a) inregistrarea salariilor conform statelor de salarii

641 = 421
,Cheltuieli cu salariile personalului” Personal - salarii datorate”

129
 b) {nregistarea contributiilor angajatorilor pentru asigurarile sociale

645 01 43101
,»Contributiile angajatorilor pentru ,»Contributiile angajatorilor pentru
asigurari sociale” asigurari sociale”

c) {nregistrarea contributiei asiguratorie pentru munca

645 07 431 06
,Cheltuieli cu contributia asiguratorie ,»Contributia asiguratorie pentru munca”
pentru munca”

d) inregistrarea retinerilor din s alarii

421 %
Personal - salarii datorate” 431 02
»Contributia asiguratilor pentru asigurari
sociale”
43104
Contributia asiguratilor pentru asigurari
sociale de sanatate”
444
,Impozit pe venitul din salarii si din alte
drepturi”
425
,,Avansuri acordate personalului”
427
»Retineri din salarii si alte drepturi
datorate tertilor”
428 01 02
Alte creante in legatura cu personalul sub
1 an”/
428 02 02
Alte creante in legatura cu personalul
peste | an”
438
»Alte datorii sociale”

e) virarea retinerilor catre terti

% = 550
43101 ,Disponibil din fonduri cu destinatie
»Contributiile angajatorilor pentru speciala”’/
asigurari sociale” 552
43102 ,Disponibil pentru sume de mandat si
,Contributia asiguratilor pentru asigurari sume in depozit”’/
sociale” 710
43104 ,Finantarea de la buget”
,»Contributia asiguratilor pentru asigurari
sociale de sanatate”
444

130
,lmpozit pe venitul din salarii si din alte
drepturi”
427
,Retineri din salarii si alte drepturi
datorate tertilor”
428 01 02
,Alte creante in legatura cu personalul sub
1 an”/
428 02 02
Alte creante in legatura cu personalul
peste 1 an”
431 06
,,Contributia asiguratorie pentru munca”

f) plata avansurilor din salarii

425 = 550
,,Avansuri acordate personalului” »Disponibil din fonduri cu destinatie
speciala”’/
552
»Disponibil pentru sume de mandat si
sume in depozit’’/
710
,inantarea de la buget”

g) achitarea salariilor nete

421 = 550
Personal - salarii datorate” ,»Disponibil din fonduri cu destinatie
speciala”’/
552
»Disponibil pentru sume de mandat si
sume in depozit”’/
7710
,Finantarea de la buget”

h) jnregistrarea salariilor si a altor drepturi de personal neridicate

421 = 426
Personal - salarii datorate’”’/ ,Drepturi de personal neridicate”
422
,sPensionari — pensii datorate”’/
423
,Personal — ajutoare si indemnizatii
datorate”’/
424
,omeri — indemnizatii datorate’’/
425
,,Avansuri acordate personalului”

131
 i) achitarea drepturilor de personal neridicate

426 = 550
,repturi de personal neridicate” ,sisponibil din fonduri cu destinatie
speciala”’/
552
,Disponibil pentru sume de mandat si sume
in depozit’/
770
,Finantarea de la buget”

es) Exemple

1. O institutie publica achizitioneaza echipament de lucru la pretul de 2.000 lei, TVA 19%.
Jumatate din costul de achizitie va fi suportat de angajati.
a) achizitia echipamentului de lucru
303 01 00 = 401 01 00 2.380 lei
,.Materiale de natura obiectelor ,»Furnizori sub 1 an”
01:30 de inventar in magazie”

Cc) darea in folosinta a echipamentului de lucru

303 02 00 = 303 01 00 2.380 lei
,.Materiale de natura obiectelor | ,,Materiale de natura
de inventar in folosinta” obiectelor de inventar in
magazie”

d) creanta asupra angajatilor

428 01 02 = 751 04 00 1.190 lei
Alte creante in legatura cu Diverse venituri”
personalul sub | an”

e) stingerea creantei prin incasarea de numerar

5310101 = 428 01 02 1.190 lei
,sCasa in lei” ,Alte creante in legatura cu
personalul sub | an”

2. O institutie publica inregistreaza alocatii de incredintare si plasament familial in suma

de 30.000 lei, pe care le va achita prin virament gi ajutoare pentru incalzirea locuintei in
suma de 10.000 lei, achitate in numerar.

a) inregistrarea altor datorii sociale

677 00 00 = 438 00 00 40.000lei
,Ajutoare sociale” »Alte datorii sociale”

b) achitarea datoriilor sociale

132
438 0000 = 5310101 10.000 lei
Alte datorii sociale” ,,Casa in lei”

438 0000 = 770 00 00 30.000 lei

»Alte datorii sociale” ,Finantarea de la buget”

3. O institutie publica finantata din bugetul local retine suma de 200 lei sub forma de
garantie de la un gestionar pe care o va vira intr-un cont de depozit.
a) retinerea garantiei

421 00 00 = 428 0201 200 lei

Personal - salarii datorate” Alte datorii in legatura cu
personalul peste 1 an”

b) virarea sumei intr-un cont de depozit

5810101 = 770 00 00 200lei
,.Wiramente interne - activitatea | ,,Finantarea de la buget”
operationala”

552 0000 = | 5810101 200lei

,Disponibil pentru sume de ,.Viramente interne -
mandat si sume in depozit” activitatea operationala”

4. O institutie de invatamAnt superior inregistreaza bursele cuvenite studentilor pentru

luna in curs in valoare de 5.000 lei, din care achita 4.500 lei prin virament. De asemenea,
se achita 300 lei burse aferente lunii anterioare.

a) jnregistrarea burselor datorate pentru luna in curs

679 00 00 = | 4290000 5.000

»Alte cheltuieli” »Bursieri si doctoranzi” lei

b) plata burselor

% = 770 00 00 4.800 lei

429 00 00 »Finantarea de la buget” 4,500 lei
,Bursieri si doctoranzi”
462 0109 300 lei
,Creditori sub | an - alte datorii
curente”

c) jnregistarea burselor neridicate

429 0000 = 462 0109 500 lei

,Bursieri $i doctoranzi” »Creditori sub 1 an - alte
datorii curente”

133
 10.4. Contabilitatea decontdarilor cu bugetul statului, bugetul
local
Decontarile cu bugetul statului, bugetele locale vizeaza operatiuni ce privesc taxa
pe valoare adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa
asupra mijlocelor de transport si alte impozite, taxe $i varsaminte asimilate.

Taxa pe valoare adaugata este:

e un impozit indirect datorat bugetului statului de catre persoanele

impozabile, conform legii;
e suportata de consumatorii finali ai bunurilor si serviciilor si nu de catre
agentii economici care au datoria de a o achita bugetului statului.

Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera

independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activitati.

Activitatile economice cuprind activitatile producatorilor, comerciantilor sau

prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole gsi activitatile profesiilor
libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de
continuitate.

Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt

desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor
activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor
activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca
persoane neimpozabile.

Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in

calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa. Urmatoarele operatiuni de
interes general sunt scutite de taxa:
a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea,
desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de
organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de
tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate si desfasoare astfel de
activitati;
b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si
tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de
tehnicieni dentari;
c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si
paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie;
d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special
amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;
e) livrarile de organe, sange gi lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu
modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si
prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de
institutiile publice sau de alte entitati autorizate. Scutirea se acorda in conditiile prevazute
in normele metodologice;

134
 g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele
organizate pe langa institutiile publice si entitatile autorizate prevazute la lit. f), in folosul
exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform lit. f);
h) meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului
scolar, preuniversitar $i universitar;
i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau
protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand
caracter social, inclusiv cele livrate de caminele de batrani;
j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor
si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand
caracter social;
k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul
lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop
patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica,
filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum gi obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de
concurenta;
1) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice,
efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau
educatia fizica;
m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea,
efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial,
recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii;
n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror
operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i) - m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le
aduca sprijin financiar $i organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa
nu produca distorsiuni concurentiale;
0) activitatile specifice posturilor publice de radio gi televiziune, altele decat
activitatile de natura comerciala;
p) serviciile publice postale, precum gi livrarea de bunuri aferenta acestora;
q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale
caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul
prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in
cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de
cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin normele metodologice gi in
conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale;
r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice in scopul
activitatilor prevazute la lit. a), f), i) sij). Operatiunile scutite de taxa fara drept de deducere
sunt cele pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata si nu este permisa deducerea
taxei achitate pentru achizitii.

Institutiile publice sunt, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:

a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electricd, energie termica, agent frigorific si
altele de aceeasi natura;
c) transport de bunuri si de persoane;
d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri
asemanatoare;
135
 k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune;
1) operatiunile agentiilor agricole de interventie efectuate asupra produselor
agricole si in temeiul regulamentelor privind organizarea comuna a pietei respectivelor
produse.

Cota standard este de 19% si se aplicd asupra bazei de impozitare pentru

operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari

de servicii si/sau livrari de bunuri:

a) livrarea de proteze gsi accesorii ale acestora, definite prin normele

metodologice conform legislatiei specifice, cu exceptia protezelor dentare scutite de taxa
conform art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal?';
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
d) livrarea urmatoarelor bunuri: alimente, inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor
alcoolice, destinate consumului uman gi animal, animale si pasari vii din specii domestice,
seminte, plante si ingrediente utilizate in prepararea alimentelor, produse utilizate pentru
a completa sau inlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC
corespunzatoare acestor bunuri;
e) livrarea apei potabile si a apei pentru irigatii in agricultura ;
f) livrarea de ingrasaminte gi de pesticide utilizate in agricultura, seminte si alte
produse agricole destinate insamantarii sau plantarii, precum si prestarile de servicii de
tipul celor specifice utilizate in sectorul agricol, prevazute prin ordin comun al ministrului
finantelor publice si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;

g) serviciile de alimentare cu apa si de canalizare.

Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele livrari

de bunuri si prestari de servicii:
a) manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau
in principal publicitatii;
b) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si
botanice, targuri, expozitii $i evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
altele decat prestarile de servicii scutite prezentate mai sus;
c) livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite cu exceptiile prevazute de Codul Fiscal.

in conditiile in care o institutie publica desfasoara operatiuni taxabile pentru care

este considereaté persoanaé impozabila, atunci la sfargitul perioadei va trebui sa
intocmeasca decontul de TVA, precizand suma de plata sau de recuperat aferenta perioadei
respective.

Decontul de TVA se intocmeste in baza jurnalelor de vanzari $i cumparari care tin

evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii efectuate pe parcursul lunii si a
TVA colectata, respectiv a achizitiilor de bunuri, servicii si a TVA deductibila aferenta
acestora.

2lart. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal: prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si
tehnicieni dentari, precum gi livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari.
136
 Institutiile publice, care potrivit legii, sunt platitoare de taxa pe valoare adaugata
evidentiaza operatiunile privind taxa pe valoare adaugata cu ajutorul contului 442 ,, Taxa
pe valoare adaugata” .

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre

valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (442 07,, Taxa pe
valoarea adaugata colectata”, cont de pasiv) si a taxei deductibile pentru cumpararile de
bunuri $i servicii (442 06 ,, Taxa pe valoarea adaugata deductibila”, cont de activ).

fn debitul contului 442 06 ,,Taxa pe valoarea addugataé deductibila” se

inregistreaza taxa pe valoarea adaugata deductibila potrivit reglementarilor legale, iar in
credit, suma dedusa din taxa pe valoarea adaugata colectata, suma ce urmeaza a se recupera
de la bugetul statului, precum gsi prorata din taxa pe valoarea adaugata devenita
nedeductibila pentru operatiunile scutite de tax4 pe valoarea adaugata. Contul nu prezinta
sold la sfarsitul lunii.

fn creditul contului 442 07 ,,Taxa pe valoarea addugaté colectata” se

inregistreaza, in cursul lunii, taxa pe valoarea adaugata aferenté vanzarilor de bunuri,
executarilor de lucrari si prestarilor de servicii catre clienti, iar in debit, taxa pe valoarea
adaugata reprezentand dreptul de deducere al unitatii, precum si taxa pe valoarea adaugata
datorata bugetului statului. Contul nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

in situatia in care existé decalaje intre faptul generator de taxi pe valoarea

adaugata si exigibilitatea acesteia, totalul taxei pe valoarea adaugata se inregistreaza intr-
un cont distinct, respectiv 442 08 ,,Taxa pe valoarea adaugata neexigibila” (cont
bifunctional) care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la taxa pe valoarea
adaugata colectata, sau la taxa pe valoarea adaugata deductibila, dupa caz.

in contul 442 08 ,, Taxa pe valoarea adaugaté neexigibila” se inregistreaza si taxa

pe valoarea adaugata deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de
servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile.

Diferenta in plus sau in minus, intre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe
valoarea adaugata deductibila se inregistreaza in conturi distincte ca taxa pe valoarea
adaugata de plata (442 03 ,, Taxa pe valoarea adaugata de plata”, cont de pasiv) , respectiv
taxa pe valoarea adaugata de recuperat (442 04 ,,Taxa pe valoarea adaugata de
recuperat”, cont de activ) si se regularizeaza in conditiile legii.

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza regularizarea taxei pe valoarea adaugata, prin

compensarea taxei pe valoarea adaugata deductibila cu cea colectata.

Impozitul pe venituri din salarii si din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor
individuale, calculate potrivit legii si se inregistreaza in contul 444 ,, Impozitul pe venitul
din salarii si din alte drepturi” (cont de pasiv). Acesta trebuie recunoscut ca o datorie in
limita sumei nep]atite.

Alte impozite, taxe $i varsaminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe
vamale, accize) sau bugetelor locale (impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri) sau alte
impozite si taxe datorate, potrivit legii. Acestea se inregistreaza in contabilitatea analitica
pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale
utilizand conturi analitice ale sinteticului 446 ,,Alte impozite, taxe si varsdminte
asimilate” (cont de pasiv).

137
 in creditul contului se inregistreazd valoarea altor impozite, taxe si varsaminte
asimilate, datorate bugetului, iar in debit, platile efectuate bugetului statului sau bugetelor
locale privind alte impozite, taxe si varsAminte asimilate. Soldul creditor al contului
reprezintaé sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale reprezentand alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind decontarile cu bugetul statului,

02:30 bugetul local:
a) plata TVA pentru bunurile importate
442 06 = 550
»laxa pe valoarea adaugata deductibila” | ,,Disponibil din fonduri cu destinatie
speciala”’/
710
.Finantarea de la buget”

b) inregistrarea TVA cuprinsa in facturi

442 06 = 401
»laxa pe valoarea adaugata deductibila” | ,, Furnizori’/
404
»Furnizori de active fixe”

c) fnregistrarea sumelor incasate in numerar din vanzarea produselor prin

magazinele proprii

531 = %
Casa” 751
»Venituri din vanzari de bunuri gi servicii”
442 07
» axa pe valoarea adaugata colectata”

d) inregistrarea facturilor pentru produsele livrate, lucrarile executate si

serviciile prestate, inclusiv TVA colectata
411 = %
yClienti” 751
»WVenituri din vanzari de bunuri gi servicii”
442 07
.,laxa pe valoarea adaugata colectata”

e) determinarea si inregistrarea TVA-ului datorat bugetului de stat

442 07
» Taxa pe valoarea adaugata colectata”
= %
442 03
axa pe valoarea adaugata de plata”
442 06
,,laxa pe valoarea adaugata deductibila”

f) determinarea si inregistrarea TVA-ului de recuperat de la bugetul de stat

% | 44206 |
138
 442 07 » axa pe valoarea adaugata deductibila”
»1axa pe valoarea adaugata colectata”
442 04
»slaxa pe valoarea adaugata de
recuperat”

g) plata TVA datorata bugetul ui de stat

442 03 = 770
,,laxa pe valoarea adaugata de plata” »Finantarea de la buget”

h) incasarea TVA recuperata de la bugetul de stat

560 = 442 04
,sDisponibil al institutiilor publice »,laxa pe valoarea adaugata de recuperat”
finantate integral din venituri proprii’”/
561
,Disponibil al institutiilor publice
finantate din venituri proprii $i
subventii”’/
562
,Disponibil al activitatilor finantate din
venituri proprii”

i) jnregistrarea taxelor vamale aferente bunurilor importate

213 = 446
,Instalatii tehnice, mijloace de transport, Alte impozite, taxe si varsaminte
animale si plantatii”’/ asimilate”
214
,Mobilier, aparatura birotica,
echipamante de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active
corpoale’’/
301
,Materii prime”’/
302
,.Materiale consumabile”/
361
Animale si pasari’”’/
371
,Marfuri’/
381
,,Ambalaje”

i) inregistrarea altor impozite taxe si varsaminte asimilate

635 = 446
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”
varsaminte asimilate"

k) achitarea taxelor vamale, a altor impozite, taxe si varsaminte asimilate

446 = 710
,Alte impozite, taxe si varsiminte »Finantarea de la buget”
asimilate”
02:50
139
 Sa ne reamintim....

In cazul in care o institutie publica este persoand impozabila, TVA aferenta bunurilor
achizitionate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate va fi inregistrata in contul
442 “Taxa pe valoare adaugata”’.
In cazul in care o institutie publica nu este persoanad impozabila, TVA va face parte
din costul de achizitie al bunurilor, lucrarilor sau serviciilor.

10.5. Rezumat

Decontarile cu personalul asigura evidenta datoriilor institutiei publice fata de

proprii angajati privind drepturile salariale si alte drepturi ale acestora, fata de pensionari,
bursieri; evidenta creantelor institutiei publice asupra personalului, precum gi a retinerilor
datorate tertilor sau bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat.

Decontarile cu bugetul statului, bugetele locale vizeaza operatiuni ce privesc taxa

pe valoare adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa
asupra mijlocelor de transport, taxele vamale si alte impozite, taxe $i varsaminte asimilate.

10.6. Teste de autoevaluare

1. O scoala generala prezinta urmatoarele informatii privind operatiile efectuate pe
parcursul lunii octombrie N:
a) achizitie materiale consumabile 300 lei,
b) primeste factura de apa in suma de 400 lei,
c) primeste factura de energie electrica in suma de 400 lei,
d) se inregistreaza salarii datorate angajatilor 2.000 lei,
e) venituri din chirii nedeclarate ca fiind supuse TVA in valoare de 2.000 lei.
Sa se determine TVA colectata, TVA deductibila stiind ca se aplica 0 cota de 19% asupra
pretului bunurilor sau serviciilor.

Raspuns : unitatile de invatamant pentru activitatea desfasurata nu colecteaza si nu deduc

TVA. In acest caz TVA de pe facturile primite de la furnizorii de bunuri si servicii
(utilitati)se include in costul bunurilor si serviciilor, nu se inregistreaza in conturile de
TVA. Prin urmare TVA deductibila 0 si TVA colectata 0. Veniturile din chirii sunt supuse
TVA doar daca sunt declarate la ANAF ca fiind supuse impozitarii TVA.

2. O institutie publica finantaté din venituri proprii, care desfasoara activitati

economice supuse impozitarii TVA, prezintaé urmatoarele informatii privind
operatiile efectuate in luna septembrie anul N:
a) primeste factura de energie electica in suma de 500 lei, TVA 19%;
b) cumpara materiale consumabile in valoare de 300 lei, TVA 19%;
c) achizitioneaza obiecte de inventar in valoare de 800 lei, TVA 19%;
d) livreaza bunuri in valoare de 6.000 lei, TVA 5%.

140
 Sa se determine TVA colectata, TVA deductibila si sa se stabileasca daca institutia
are TVA de plata sau de recuperat de la bugetul de stat stiind ca in luna anterioara a
inregistrat TVA de recuperat 240 lei.

Raspuns:

TVA deductibila se calculeaza pentru achizitii

TVA deductibila = (500 +300 +800) x 19% = 266 lei

TVA colectata se calculeaza pentru livrarile de bunuri

TVA colectata = 6.000 x 5% = 300 lei

Daca : TVA colectatéa < TVA deductibila rezulta TVA de recuperat

Daca : TVA colectata > TVA deductibila rezulta TVA de plata

in cazul de fati : TVA colectata > TVA deductibila si rezulti TVA de plata in
valoare de 300 -266 = 34 lei, insa din luna anterioara are TVA de recuperat pe care il
compenseaza cu TVA de plata din luna curenta si astfel deducem ca institutia are TVA de
recuperat in valoare de 240 — 34 = 206 lei. Aceasta suma va fi compensata in lunile cu
TVA de plata pana la recuperarea integrala.

10.7. Teste de evaluare

1. O institutie publica finantaté din venituri proprii, care desfasoara activitati
economice supuse impozitarii TVA, prezinté urmatoarele informatii privind
operatiile efectuate in luna septembrie anul N:
a) primeste factura de energie electica in suma de 500 lei, TVA 19%;
b) cumpara materiale consumabile in valoare de 300 lei, TVA 19%;
c) achizitioneaza obiecte de inventar in valoare de 800 lei, TVA 19%;
d) livreaza bunuri in valoare de 2.000 lei, TVA 5%.

Sa se determine TVA colectata, TVA deductibila si si se stabileasca daca institutia are

TVA de plata sau de recuperat de la bugetul de stat.

10.8. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 177-182
2. *** OQMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
3. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romfniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
4. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea $i completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

141
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

142
 UNITATEA DE iNVATARE 11. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN
LUNG. PROVIZIOANE
Cuprins
11.1. Introducere
11.2. Obiective
11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung
11.3.1. Definitii, notiuni teoretice privind datoriile pe termen lung
11.3.2. Continut si conturi de evidenta contabila
11.4. Contabilitatea provizioanelor
11.4.1. Definitii. Categorii de provizioane
11.4.2. Recunoasterea in contabilitate a provizioanelor
11.5. Rezumat
11.6. Teste de evaluare
11.7. Bibliografie

4
11.1. Introducere
- in aceasta unitate de invatare sunt prezentate notiunile teoretice privind datoriile pe
termen lung si provizioanele constituite de o institutie publica, precum si exemple de
operatii referitoare la acestea.

11.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa defineasca si sa
descrie datoriile pe termen lung contractate/garantate de stat sau de autoritatile
administratiei publice locale, imprumuturile ce reies din contractele de leasing financiar,
provizioanele constituite de institutiile publice; identifice si inregistreze principalele
operatii economice privind imprumuturile pe termen lung contractate sau garantate de
institutiile publice, respectiv provizioanele constituite de acestea.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 3 ore.

11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

Datoriile pe termen lung contractate de institutiile publice reprezinta sume ce

trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, conform acordului de imprumut

11.3.1. Definitii, notiuni teoretice privind datoriile pe termen lung

O institutie publica trebuie s4 mentina clasificarea datoriilor pe termen lung

purtatoare de dobanda in aceasta categorie, chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in
12 luni de la data bilantului, daca:

e termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si

e exista un acord de refinantare sau de reegalonare a platilor, care este
incheiat inainte de data bilantului.

Datoria publica reprezinté datoria publica guvernamentala la care se adauga

datoria publica locala.
143
 Datoria publica guvernamentala cuprinde totalitatea obligatiilor financiare
interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate
direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei,
de pe pietele financiare.

Datoria publica guvernamentala poate fi:

e interna - partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta
totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct
sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, inclusiv

Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare ;

e externa - partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea
obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau
garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Guvernul este autorizat s4 contracteze in mod direct imprumuturi de la institutiile

financiare internationale sau de la alti creditori, numai prin Ministerul Finantelor Publice
gi sa le subimprumute unor beneficiari finali in scopul prevazut de lege.

Subimprumutarea imprumuturilor contractate de Guvern, prin Ministerul

Finantelor Publice, in numele statului, beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri
de imprumut subsidiar incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si acestia sau, dupa
caz, pe baza unor acorduri de imprumut subsidiar si garantie, incheiate intre Ministerul
Finantelor Publice, pe de o parte, autoritatile administratiei publice locale coordonatoare
ale activitatii beneficiarilor finali si, dupa caz, garante ale sumelor subimprumutate
acestora $i beneficiarii finali ai imprumutului, pe de alta parte.

Guvernul este autorizat si garanteze imprumuturi interne si externe numai prin

Ministerul Finantelor Publice, contractate in scopuri prevazute de lege .

Garantiile de stat pot fi acordate numai pentru imprumuturi a caror rambursare se

prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, in cazul
autoritatilor administratiei publice locale.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre stat a
imprumuturilor contractate de persoanele juridice de la institutiile creditoare, precum si
din imprumuturile contractate direct de stat si subimprumutate beneficiarilor finali, se
constituie fondul de risc.

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fara a se limita la

acestea: titluri de stat emise pe piata interna sau externa, imprumuturi de stat de la banci,
de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, imprumuturi de stat de
la guverne si agentii guvernamentale strdine, institutii financiare internationale, sau de la

general al Trezoreriei Statului, garantii de stat.

imprumuturile de stat interne si externe sunt contractate pentru:

e finantarea deficitului bugetului de stat, finantarea temporara a deficitelor
din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu
aceasta destinatie, finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului
asigurarilor sociale de stat si bugetului Trezoreriei Statului din exercitiul curent gi
refinantarea datoriei publice guvernamentale;

144
 e mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent
general al Trezoreriei Statului;
e finantarea unor proiecte sau a altor necesitati aprobate prin hotdrare a
Guvernului;
e sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare;
e alte situatii prevazute de lege.

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne gi

externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din
jmprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Datoria publica locala poate fi:

e interna - partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea
obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din
imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice
rezidente in Romania ;
e externa - partea din datoria publica locala reprezenténd totalitatea
obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din
imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice
nerezidente in Romania

imprumuturile contractate sau garantate de autoritaitile administratiei publice

locale fac parte din datoria publica a RomAniei, dar nu reprezinta obligatii ale Guvernului,
iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor imprumuturi se va efectua exclusiv
din bugetele locale si prin imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi

interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, in scopurile prevazute de lege, numai
cu avizul Comisiei de Autorizare a imprumuturilor Locale.

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau

sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele
scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente
acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul
respectiv, depaseste limita prevazuta de lege din totalul veniturilor proprii formate din:
impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe
venit, cu exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale. Aceste conditii se aplica si pentru
datoriile anuale care decurg din imprumuturile contractate si/sau garantate de stat pentru
autoritatile administratiei publice locale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va

fi inscrisé in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se
raporteaza anual prin situatiile financiare.

Valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se

inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile
financiare.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre unitatile
administrativ-teritoriale a imprumuturilor contractate de persoanele juridice de la
institutiile creditoare, precum gi din imprumuturile contractate direct de unitatile
administrativ-teritoriale si subimprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de
risc.
145
 Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, imprumuturi de la
societatile bancare sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile

administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii
specializate.

imprumuturile interne si externe contractate sau garantate de autoritiatile

administratiei publice locale sunt utilizate pentru realizarea de investitii publice de interes
local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Sa ne reamintim....

Datoria publica este formata din datoria publica guvernamentala si datoria publica
locala si cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului si
ale autoritatilor administratiei publice locale.

Institutiile publice pot achizitiona active fixe in leasing financiar.

Leasing-ul este operatiunea in care o parte, denumita locator/finantator, transmite

pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este,
celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati
periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing
locatorul/finantatorul se obliga sa pastreze dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara
bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile
de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio
si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor $i a altor drepturi de autor.

Contractul de leasing financiar”? este orice contract de leasing care indeplineste

cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce
efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra
bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului,
iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre
durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata
normala de functionare maxima, exprimata in procente;
d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a
bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing
include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare
sau egala cu valoarea de intrare a bunului.

Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de la

finantator, respectiv costul de achizitie.

» Legea 227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, art. 7, alin. (7)
146
 Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing,
se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.

Rata de leasing reprezinta in cazul leasing-ului financiar, cota-parte din valoarea

de intrare a bunului si a dobanzii de leasing.

Dobdanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca.

11.3.2. Continut si conturi de evidenta contabila

Contabilitatea imprumuturilor pe termen lung si a datoriilor asimilate acestora se
tine pe urmAtoarele categorii:
e imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (contul 161);
in creditul contului se inregistreazi imprumuturile din emisiunea de obligatiuni,
iar in debit, imprumuturile rambursate. Soldul creditor al contului reprezinta
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, nerambursate.

e imprumuturi interne si externe contractate de autoritatile administratiei

publice locale (contul 162);
in creditul contului se inregistreaza tragerile din imprumuturile interne si externe
contractate de autoritatile administratiei publice locale, iar in debit, imprumuturile interne
gi externe contractate de autoritatile administratiei publice locale rambursate potrivit
scadentelor din acordurile de imprumut. Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturi
interne si externe contractate de autoritatile administratiei publice locale, nerambursate.

e imprumuturi interne si externe garantate de autoritatile administratiei

publice locale (contul 163);
in creditul contului se inregistreaza tragerile din imprumuturile interne si externe
garantate de autoritatile administratiei publice locale, iar in debit, imprumuturile interne si
externe garantate de autoritatile administratiei publice locale rambursate potrivit
scadentelor din acordurile de imprumut. Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturi
interne si externe garantate de autoritatile administratiei publice locale, nerambursate.

e imprumuturi interne si externe contractate de stat (contul 164);

in creditul contului se inregistreaza tragerile din imprumuturile interne si externe
contractate de stat, iar in debit, imprumuturile interne si externe contractate de stat
rambursate potrivit scadentelor din acordurile de imprumut. Soldul creditor al contului
reprezinta imprumuturi interne si externe contractate de stat, nerambursate.

e imprumuturi interne si externe garantate de stat (contul 165);

in creditul contului se inregistreaza tragerile din imprumuturile interne si externe
garantate de stat, iar in debit, imprumuturile interne si externe garantate de stat rambursate
potrivit scadentelor din acordurile de imprumut. Soldul creditor al contului reprezinta
imprumuturi interne si externe garantate de stat, nerambursate.

e alte imprumuturi si datorii asimilate (contul 167);

in creditul contului se inregistreazi sumele incasate ca alte imprumuturi si datorii
asimilate, iar in debit, sumele rambursate. Soldul creditor al contului reprezinta alte
imprumuturi si datorii asimilate nerestituite.

e dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate (contul 168);

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, aferente
imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni, imprumuturilor interne si externe contractate
de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturilor interne si externe garantate de
147
 autoritatile administratiei publice locale, imprumuturilor interne si externe contractate de
de stat, imprumuturilor interne si externe garantate de stat, altor imprumuturi si datorii
asimilate.
in creditul contului se inregistreaza valoarea dobanzilor datorate, iar in debit, suma
dobanzilor platite. Soldul creditor reprezinta dobanzile datorate si neplatite.

e prime privind rambursarea obligatiunilor (contul 169).

in debitul contului se inregistreaza primele privind rambursarea obligatiunilor, iar
in credit, primele de rambursare, amortizate. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea
primelor de rambursare a obligatiunilor, neamortizate.

Toate conturile mentionate mai sus sunt de pasiv cu exceptia contului 169 ,,Prime
privind rambursarea obligatiunilor”, care se comporta dupa regula conturilor de activ.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind imprumuturile pe

termen lung si datoriile asimilate se realizeaza astfel:

a) imprumuturi interne si externe contractate de stat”

e inregistrarea tragerilor din imprumuturi interne/externe contractate de stat

513 = 164
,Disponibil din imprumuturi interne si ,lmprumuturi interne si externe contractate
externe contractate de stat” de stat”

e acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor prevazute in contract

din contul de disponibil

232 = 513
,.Avansuri acordate pentru active fixe »Disponibil din imprumuturi interne si
corporale”’/ externe contractate de stat”
234
»Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale’’/
409
,Furizori debitori”

e acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor prevazute in contract

din contul de imprumut

232 = 164
,,Avansuri acordate pentru active fixe ,imprumuturi interne si externe
corporale”’/ contractate de stat”
234
»,Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale’’/
409
,sFurnizori debitori”

e decontarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor de natura stocurilor,

lucrarilor, serviciilor

fn mod similar se inregistreaza decontarile privind imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale utilizand conturile aferente
148
 401 = 409
,Furnizori” »Furnizori debitori”

e decontarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor de natura activelor

fixe

404 = 232
,sFurnizori de active fixe” ,,Avansuri acordate pentru active fixe
corporale”/
234
,Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”

e plata furnizorilor din contul de disponibil dupa decontarea avansurilor

acordate si evidentierea diferentelor de curs valutar nefavorabile

% = 513
»Disponibil din imprumuturi interne $i
401 externe contractate de stat”
»Furnizori’/
404
,s-urizori de active fixe”
665
»Cheltuieli din diferente de curs valutar”

e plata furnizorilor din contul de imprumut dupa decontarea avansurilor

acordate si evidentierea diferentelor de curs valutar nefavorabile

% = 164
,imprumuturi interne si externe contractate
401 de stat”
»sFurnizori’’/
404
,sFurnizori de active fixe”
665
Cheltuieli din diferente de curs valutar”

e plata furnizorilor din contul de disponibil dupa decontarea avansurilor

acordate si evidentierea diferentelor de curs valutar favorabile

401 = %
,Furnizori’’/ 513
404 ,Disponibil din imprumuturi interne si
,Fumizori de active fixe” externe contractate de stat”
765
, WVenituri din diferente de curs valutar”

e plata furnizorilor din contul de imprumut dupa decontarea avansurilor

acordate si evidentierea diferentelor de curs valutar favorabile

149
 401 = %
»Fumizori’/ 164
404 ,.lmprumuturi interne si externe
,»Furnizori de active fixe” contractate de stat”
765
,,Venituri din diferente de curs valutar”

e reevaluarea imprumuturilor externe la finele perioadei la cursul valutar din

ultima zi a perioadei si evidentierea diferentelor de curs valutar nefavorabile/favorabile

665 = 164
»Cheltuieli din diferente de curs valutar” ,,lmprumuturi interne si externe
contractate de stat”

sau

164 = 765
,mprumuturi interne si externe »Venituri din diferente de curs valutar”
contractate de stat”

e reevaluarea soldului contului de disponibil la finele perioadei la cursul

valutar din ultima zi a perioadei si evidentierea diferentelor de curs valutar
nefavorabile/favorabile

665 = 513
»Cheltuieli din diferente de curs valutar” »Disponibil din imprumuturi interne si
externe contractate de stat”

sau

513 = 765
,Disponibil din imprumuturi interne si »Venituri din diferente de curs valutar”
externe contractate de stat”

e rambursarea la scadenta a imprumuturilor externe

164 = 770
,.lmprumuturi interne si externe ,Finantarea de la buget”
contractate de stat”
01:30
e evidentierea dobanzilor aferente imprumuturilor pe termen lung

666 = 168
,Cheltuieli privind dobanzile” »Dobanzi aferente imprumuturilor si
datoriilor asimilate”

e plata dobanzilor si comisioanelor aferente imprumuturilor interne si

externe pe termen lung

150
 % 7710
168 ,Finantarea de la buget”
,obanzi aferente imprumuturilor si
datoriilor asimilate”
627
,Cheltuieli cu serviciile bancare si
asimilate”

b) leasing financiar- in situatia in care activele fixe achizitionate nu se supun

amortizarii
e primirea activelor fixe corporale conform contractului incheiat, la
valoarea de intrare

212 101
ysConstructii”’/ »Fondul bunurilor care alcatuiesc
213 domeniul public al statului’’/
,Instalatii tehnice, mijloace de transport, 102
animale si plantatii”’/ ,ondul bunurilor care alcadtuiesc
214 domeniul privat al statului”/
,Mobilier, aparatura birotica, echipamente 103
de protectie a valorilor umane gi materiale »Fondul bunurilor care alcatuiesc
si alte active fixe corporale” domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale’”’/
104
»Fondul bunurilor care alcadtuiesc
domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale”

evidentierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente

% 167
682 01 ,Alte imprumuturi $i datorii asimilate”
»Cheltuieli cu activele fixe corporale
neamortizabile”
666
»Cheltuieli privind dobanzile”
471
,Cheltuieli inregistrate in avans”

inregistrarea obligatiei de plat 4 a ratelor lunare pe baza facturii emise de

proprietarul bunurilor
% 404
167 ,Furnizori de active fixe”
Alte imprumuturi si datorii asimilate”
442 06
» 1VA deductibila”

inregistrarea platii ratelor de leasing

404 770
,Furnizori de active fixe” ,inantarea de la buget”

151
 c) leasing financiar- in situatia in care activele fixe achizitionate se supun
amortizarii
e primirea activelor fixe corporale conform contractului incheiat, la
valoarea de intrare

212 = 167
,sConstructii”/ »Alte imprumuturi si datorii asimilate”
213
,Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii”’/
214
»Mobilier, aparatura birotica, echipamente
de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale”

e evidentierea dobanzilor aferente

% = 168
666 ,»sobanzi aferente imprumuturilor si
»Cheltuieli privind dobanzile” datoriilor asimilate”
471
,Cheltuieli inregistrate in avans”

e inregistrarea obligatiei de plata a ratelor lunare pe baza facturii emise de

proprietarul bunurilor

% = 404
167 ,»Furnizori de active fixe”
,Alte imprumuturi $i datorii asimilate”
168
»sobanzi aferente imprumuturilor si
datoriilor asimilate”
442 06
»1VA deductibila”

e inregistrarea platii ratelor de leasing

404 = 770
,sFurnizori de active fixe” ,inantarea de la buget”

cS Exemplu

O institutie publica a administratiei publice locale contracteaz4 un imprumut pe termen de

5 ani in suma de 100.000 lei. Dobanda anuala 5.000 lei. Comisioane percepute 100 lei.
Rata credit 20.000 lei. imprumutul se achita din creditele bugetare aprobate.
a) primirea fmprumutului intern

152
516 01 02
,sDisponibil in lei din
imprumuturi interne si externe
contractate de autoritatile
administratiei publice locale la
institutii de credit”
= 162 02 00 100.000 lei
,imprumuturi interne si
externe contractate de
autoritatile administratiei
publice locale cu termen de
rambursare in exercitiile
viitoare”

b) inregistrarea dobanzii

666 00 00 = 168 02 00 5.000 lei

»Cheltuieli privind dobanzile” ,obanzi aferente
jmprumuturilor interne si
externe contractate de
autoritatile publice locale”

) plata primei transe, a dobanzii si a comisioanelor

% = 770 00 00 25.100 lei

162 02 00 ,Finantarea de la buget” 20.000 lei
,imprumuturi interne si externe
contractate de autoritatile
administratiei publice locale cu
termen de rambursare in
exercitiile viitoare” 5.000 lei
168 02 00
,,obanzi aferente
jmprumuturilor interne si externe
contractate de autoritatile
publice locale”
627 00 00 100 lei
»Cheltuieli cu serviciile bancare
gi asimilate”

11.4. Contabilitatea provizioanelor

11.4.1. Definitii. Categorii de provizioane

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta. Provizioanele nu pot

depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la
data bilantului.

Institutiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:

e litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele gi alte datorii
incerte;
e cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte
cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
e alte provizioane.

153
 11.4.2. Recunoasterea in contabilitate a provizioanelor

Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:

e institutia are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
e este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia
respectiva; si
e poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura, scopul sau

obiectul pentru care au fost constituite utilizind contul 151 ,,Provizioane” (de pasiv). in
creditul contului se inregistreaz4 provizioanele constituite, iar in debit provizioanele
diminuate sau anulate. Soldul creditor al contului reprezinta provizioanele constituite.

Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor.

La inceputul exercitiului N, o institutie publica detine provizioane pentru cheltuieli

privind garantia acordata clientilor in suma de 3.000 lei. Pe parcursul anului N institutia
intra in litigiu cu un client si pierde procesul, achiténdu-i acestuia suma de 2.000 lei.
Care va fi valoarea provizioanelor in bilantul anului N?

Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la

data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecdrui bilant anual si ajustate pentru a

reflecta cea mai bund estimare curenti. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu
mai este probabila o iesire de resurse sau iesirea de resurse a avut loc, provizionul trebuie
anulat prin reluare la venituri.

Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind provizioanele:

a) constituirea/majorarea provizioanelor

681 02 = 151
»Cheltuieli operationale privind .Provizioane”
provizioanele”

b) diminuarea/anularea provizioanelor

151 = 781 02
,sProvizioane” ,,Venituri din provizioane”

Exemplu

La inventarierea de la data de 31 decembrie 2011, o institutie publica constata datorii

reprezentand sume prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor
drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului, devenite executorii pana la
data de 31 decembrie 2011, a caror plata se va efectua esalonat in perioada 2012-2016,
154
 potrivit prevederilor OUG nr. 71/2009. Valoarea datoriilor este de 20.000 lei. Conform
Legii 230/2011 plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti se va realiza dupa o
procedura de executare care incepe astfel:
a) in anul 2012 se _ pilateste 5% din valoarea_ titlului executoriu;
b) in anul 2013 se _ pilateste 10% din valoarea_ titlului executoriu;
c) in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
02:30
d) in anul 2015 se _ pilateste 25% din valoarea titlului executoriu;
e) in anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.

a) constituirea provizionului la 31.12.2011

68102 00 = 151 01 03 20.000 lei
»Cheltuieli operationale privind | ,,Provizioane pentru litigii
provizioanele” din drepturi salariale
castigate in instanta sub 1
an”

b) la 31.12.2012 se va relua la venituri 5% din valoarea provizionului constituit,

deoarece pe parcursul anului se achita 5% din valoarea titlului executoriu

151 01 03 = 781 02 00 1.000 lei

,Provizioane pentru litigii din »Venituri din
drepturi salariale castigate in provizioane”
instanta sub 1 an”

c) la 31.12.2013 se va relua la venituri 10% din valoarea provizionului constituit,

deoarece pe parcursul anului se achita 10% din valoarea titlului executoriu
151 02 03 = | 7810200 2.000 lei
,Provizioane pentru litigii din ,»Venituri din provizioane”
drepturi salariale castigate in
instan{a peste 1 an”

d) a 31.12.2014 se va relua la venituri 25% din valoarea provizionului constituit,

deoarece pe parcursul anului se achita 25% din valoarea titlului executoriu
151 02 03 = | 7810200 5.000 lei
,Provizioane pentru litigii din ,» Venituri din provizioane”
drepturi salariale castigate in
instan{a peste 1 an”

e) a 31.12.2015 se va relua la venituri 25% din valoarea provizionului constituit,

deoarece pe parcursul anului se achita 25% din valoarea titlului executoriu
151 02 03 = | 7810200 5.000 lei
,Provizioane pentru litigii din ,Venituri din provizioane”
drepturi salariale castigate in
instanta peste 1 an”

f) a 31.12.2016 se va relua la venituri 35% din valoarea provizionului constituit,

deoarece pe parcursul anului se achita 35% din valoarea titlului executoriu
151 02 03 = | 7810200 7.000 lei
,Provizioane pentru litigii din » Venituri din provizioane”
drepturi salariale castigate in
instanta peste 1 an”

155
 11.5. Rezumat

Datoriile pe termen lung contractate/garantate de institutiile publice - sume ce

trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an.

Categorii de datorii pe termen lung:

e datoria publica;
e alte imprumuturi si datorii asimilate, printre care si leasing-ul financiar.

Datoria publica:

e datoria publica guvernamentala - totalitatea obligatiilor financiare pe

termen lung, interne si externe ale statului;
e datoria publica locala - totalitatea obligatiilor financiare pe termen lung,
interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale.

Datoria publica:

e interna - obligatiile financiare ale institutiilor publice fata de persoane fizice

sau juridice rezidente in Romania ;
e externa - obligatiile financiare ale institutiilor publice fata de persoane
fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fara a se limita la acestea:

titluri de stat emise pe piata interna sau externa, imprumuturi de stat de la banci, de la alte
institutii de credit, persoane juridice romAne sau straine, imprumuturi de stat de la guverne
$i agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale, sau de la alte

general al Trezoreriei Statului, garantii de stat.

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare (obligatiuni),

jmprumuturi de la societatile bancare sau de la alte institutii de credit.

Leasing-ul este operatiunea in care o parte, denumita locator/finantator, transmite

pentru o perioada determinata specificata in contract dreptul de folosinta asupra unui bun
(imobil, sau mobil de folosinté indelungata), al carui proprietar este, celeilalte parti,
denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita
rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa
pastreze dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul
de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau valoare incerta.

Se pot constitui pentru elemente cum sunt:

156
 e litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele gi alte datorii
incerte;
e cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte
cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
e alte provizioane.

Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost initial
recunoscute si nu pot corecta valoarea activelor.

La sfarsitul fiecdrui exercitiu financiar provizioanele vor fi revizuite si se vor

constitui altele noi sau majora/diminua/anula cele existente.

11.6. Teste de evaluare

1. Definiti datoria publica guvernamentala. Enumerati cateva instrumente ale datoriei
publice guvernamentale.
2. Definiti datoria publica locala. Enumerati cateva instrumente ale datoriei publice
locale.
3. Definifi provizioanele. Dati exemple.
4. O institutie publica a administratiei publice locale primeste un imprumut extern in
suma de 100.000 €, la data de 05.10.N. La data de 15.11.N achita din contul de disponibil
aferent imprumutului o datorie fata de un furnizor de active fixe. Cursul valutar: la data de
05.10.N — 4,45 lei/€; la data de 15.11.N- 4,47 lei/€; la data de 31.12. N- 4,48 lei/€. Sa se
scrie inregistrarile contabile.
5. O institutie publica detine o creanta asupra unui client in suma de 5.000 lei.
Institutia publica se afla in litigiu cu clientul respectiv si se decide constituirea unui
provizion in suma de 2.000 lei. La ce valoare va aparea creanta in bilantul intocmit la
sfarsitul exercitiului financiar? Motivati raspunsul.

11.7. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 53- 64
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Il-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 134-139
3. *** OQMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
4. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romfniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea $i completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare
157
 UNITATEA DE iNVATARE 12. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
Cuprins
12.1. Introducere
12.2. Obiective
12.3. Contabilitatea fondurilor
12.4. Rezumat
12.5. Teste de evaluare
12.6. Bibliografie

ff
12.1. Introducere
- fn aceasta unitate de invatare sunt prezentate notiunile teoretice privind capitalurile
proprii ale unei institutii publice, precum si exemple de operatii referitoare la acestea.

12.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa defineasca si sa
descrie elementele de capital propriu specifice unei institutii publice, sa identifice si sa
inregistreze in contabilitate principalele operatii economice privind fondurile

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore.

12.3. Contabilitatea fondurilor

Capitalul propriu al institutiilor publice reprezita interesul rezidual al statului sau
unitatilor administrative-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor dupa deducerea
tuturor datoriilor.

Capitalurile unei institutii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial,

rezultatul reportat, rezervele din reevaluare.

Fondurile unei institutii publice includ:

e fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului,
e fondul bunurilor care alcatuiesc domeniu!l privat al statului,
e fondul bunurilor care alcdtuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-
teritoriale, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-
teritoriale,
e fondul activelor fixe necorporale,
e fonduri cu destinatie speciala.

Determinati valoarea capitalului propriu cunoscand valoarea urmatoarelor elemente

bilantiere: fondul bunurilor care alcdtuiesc domeniul privat al statului 100.000 lei; fondul
activelor fixe necorporale 15.000 lei; rezerve din reevaluarea activelor fixe corporale
20.000 lei; rezultat reportat excedent 2.000 lei; mijloace de transport 80.000 lei.

158
 Statul si unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia
asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii.

Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute in Constitutie (bogatiile de

interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil,
plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica), bunurile prezentate in anexa
la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia modificata
prin Legea nr. 241/2003 si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt
de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale
prin modalitatile prevazute de lege.

Domeniul public al judetelor este alcatuit din bunurile exemplificate in anexa la

Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din alte
bunuri de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliului
judetean, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.

Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din

bunurile prevazute exemplificate in anexa la Legea nr.213/1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public local,
declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri
de uz sau de interes public national ori judetean.

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile,

dupa cum urmeaza:
e ele pot fi date numai in administrare, concesionare sau inchiriere, in
conditiile legii, deci nu pot fi instrainate;
e nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii
reale;
e nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul
posesiei de buna credinta asupra bunurilor mobile.

Bunurile din domeniul public pot fi date, dupa caz in administrarea regiilor
autonome gi institutiilor publice.

Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale este

alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public.
Bunurile din domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse
regimului juridic de drept comun, daca legea nu dispune altfel.

Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se intocmeste anual, de

ministere, de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum $i
de autoritatile publice centrale care au in administrare asemenea bunuri dupa depunerea
situatiei financiare anuale. Centralizarea inventarului se realizeazi de catre Ministerul
Finantelor Publice si se supune anual spre aprobare Guvernului.

Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale in domeniul public al acestora, se face dupa caz prin hotaraére a Guvernului, a
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a
consiliului local.

Trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul entitatilor economice,

la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar, se poate face numai cu

159
plata si cu acordul Adunarii Generale a Actionarilor entitatii respective. {n lipsa acordului
mentionat, bunurile entitatii economice respective pot fi trecute in domeniul public numai
prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publicd si dupa o justa si prealabila
despagubire.

Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitatii
administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a
Guvernului.

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in

domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotarare a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.

Dreptul de proprietate publica inceteaza, daca bunul a pierit ori a fost trecut in
domeniul privat. Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin
hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se
dispune altfel.

Sa ne reamintim....

Capitalurile proprii ale unei institutii publice cuprind: fondurile, rezultatul

patrimonial, rezultatul reportat si rezervele din reevaluare.

Pentru evidenta bunurilor ce formeaza domeniul public al statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale se utilizeaza conturile 101 “Fondul bunurilor care alcaétuiesc
domeniul public al statului” (cont de pasiv) si 103 “Fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul public al unitatilor administrative — teritoriale” (cont de pasiv). fn creditul
conturilor se inregistreazi bunurile intrate in domeniul public al statului respectiv al
unitatilor administrative-teritoriale, potrivit legii, iar in debit, bunurile iesite din domeniul
public al statului/ unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit legii. Soldul creditor al
conturilor reprezinté bunurile care alcatuiesc domeniul public al statului/unitatilor
administrativ-teritoriale, la un moment dat.

Pentru evidenta bunurilor ce formeaza domeniul privat al statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale se utilizeaza conturile 102 “Fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul privat al statului” (cont de pasiv) si 104 “Fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul privat al unitatilor administrativ — teritoriale” (cont de pasiv). in creditul
conturilor se inregistreaz4 bunurile intrate in domeniul privat al statului respectiv al
unitatilor administrative-teritoriale, potrivit legii, iar in debit, bunurile iesite din domeniul
privat al statului/ unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit legii. Soldul creditor al
conturilor reprezinté bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului/unitatilor
administrativ-teritoriale, la un moment dat.

Contul 100 “Fondul activelor fixe necorporale” (cont de pasiv) este folosit pentru
reflectarea activelor fixe necorporale care nu se supun amortizarii. Se crediteaza cu
activele fixe necorporale intrate in patrimoniul institutiei publice si se debiteaza cu activele
fixe necorporale ieste. Soldul creditor reprezinta fondul activelor fixe necorporale la un
moment dat.

Fondurile cu destinatie speciala cuprind: fondul de rezerva al bugetului

asigurarilor sociale de stat, fondul de rezerva pentru sanatate, alte fonduri.
160
 Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat - se constituie anual
dintr-o cota de pana la 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat si se
evidentiaza utilizand contul 132 ,,Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de
stat”.

Fondul de rezerva se utilizeaz4 pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale

in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea
bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reporteaza in anul urmator si se
completeaza potrivit legii.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera din

din fondul de rezerva.

Fondul de rezerva pentru sanatate - se constituie in baza prevederilor legale in

cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si se
reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 133 ,,Fondul de rezerva constituit conform
Legii nr. 95/2006” . Bugetul fondului se aproba ca anexa la legea bugetului de stat.
Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas
neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Contul 133 ,, Fondul de rezerva constituit conform Legii nr. 95/2006” este un
cont de pasiv. in creditul acestui cont se inregistreazi sumele incasate pentru constituirea
fondului de rezerva, in limita prevazuta de lege, iar in debit sumele utilizate potrivit legii.
Soldul creditor al contului reprezinta fondul de rezerva aferent bugetului Fondului national
unic de asigurari sociale de sanatate.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind constituirea si

utilizarea fondurilor de catre institutiile publice:
a) constituirea fondului bunurilor care alcdtuiesc domeniul public/privat al
statului/unitatilor administrativ-teritoriale a fost descrisé in capitolul II. Contabilitatea
activelor fixe
b) constituirea si utilizarea fondului de rezerva
e inregistrarea constituirii fondului de rezerva la nivelul caselor de asigurari
de sanatate

746 03 = | 133
»Contributiile asiguratilor pentru »Fondul de rezerva constituit conform
asigurari sociale de sanatate” Legii nr. 95/2006”

e concomitent se constituie disponibilul aferent fondului de rezerva

527 = 571 01
,sisponibil din fondul de rezerva ,Disponibil din veniturile curente ale
constituit conform Legii nr. 95/2006” Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate”

e virarea catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a fondului de rezerva

de Casa de asigurari de sanatate

133 = 527
»Fondul de rezerva constituit conform sDisponibil din fondul de rezerva
Legii nr. 95/2006” constituit conform Legii nr. 95/2006”

161
 e preluarea de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a fondului de
rezerva de la Casa de asigurari de sanatate

527 = 133
,sDisponibil din fondul de rezerva »Fondul de rezerva constituit conform
constituit conform Legii nr. 95/2006” Legii nr. 95/2006”

e acoperirea deficitului executiei bugetare din anii precedenti la nivelul Casei

Nationale de Asigurari de Sanatate

571 03 = 527
,Rezultatul executiei bugetare din anii ,Disponibil din fondul de rezerva
precedenti” constituit conform Legii nr. 95/2006”

e concomitent se inregistreaza diminuarea fondului de rezerva

133 = 117
,Fondul de rezerva constituit conform ,Rezultatul reportat”
Legii nr. 95/2006”

Exemple

1. O unitate a autoritatii publice locale a garantat un imprumut pentru care incaseaza un

comision de 10.000 lei in vederea constituirii fondului de risc.

a) inregistrarea creantei

461 0109 = 777 00 00 10.000 lei

,Debitori sub 1 an — alte »Veniturile fondului de risc”’
creante”

b) incasarea creantei

555 0101 = 461 0109 10.000 lei

,Disponibil al fondului de risc in | ,,Debitori sub 1 an — alte
lei la trezorerie” creante”

2. La nivelul unei case de asigurari de sanatate s-au inregistrat pe parcursul anului N

contributii ale asiguratilor de 1.028.846 lei. La sfarsitul anului se constituie fondul de
rezerva de 1% gi se transfera Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

e inregistrarea creantelor privind contributiile asiguratilor la asigurarile de sanatate

162
 466 05 00 = 746 03 00 1.028.846 lei
,Creante ale bugetului Fondului »Contributiile
national unic de asiguratilor pentru
asigurari sociale de sanatate” asigurari sociale de
sanatate”

° incasarea creantelor

57101 00 = 466 05 00 1.028.846 lei

»Disponibil din veniturile »Creante ale bugetului
curente ale Fondului national Fondului national unic
unic de asigurari sociale de de asigurari sociale de
01:30 sanatate” sanatate”

e inregistrarea constituirii fondului de rezerva la nivelul caselor de asigurari de

sanatate

746 03 00 = | 1330000 10.288,46 lei

,»Contributiile asiguratilor pentru | ,,Fondul de rezerva
asigurari sociale de sanatate” constituit conform
Legii nr. 95/2006”

e concomitent se constituie disponibilul aferent fondului de rezerva

527 0000 = 571 01 00 10.288 46 lei

,sDisponibil din fondul de
rezerva constituit conform Legii
nr. 95/2006”
,Disponibil din
veniturile curente ale
Fondului national unic
de asigurari sociale de
sanatate”

e virarea catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a fondului de rezerva de Casa

de asigurari de sanatate

133 00 00 = 527 00 00 10.288 46 lei

,»Fondul de rezerva constituit »sDisponibil din
conform Legii nr. 95/2006” fondul de rezerva
constituit conform
Legii nr. 95/2006”

e preluarea de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a fondului de rezerva

de la Casa de asigurari de sanatate

527 00 00 = 133 0000 10.288 46 lei

,sisponibil din fondul de rezerva »Fondul de rezerva
constituit conform Legii nr. constituit conform Legii
95/2006” nr. 95/2006”

163
 12.4, Rezumat

Capitalul propriu al institutiilor publice reprezita interesul rezidual al statului sau

unitatilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor dupa deducerea
tuturor datoriilor. Altfel spus, capitalul propriu se determina ca diferenta intre totalitatea
activelor detinute de o institutie publica si totalitatea datoriilor pe care le are.

Capitalul propriu al unei institutii publice cuprinde:

e fondurile:
fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului,
. fondul bunurilor care alcatuiesc domeniu!l privat al statului,
. fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-
teritoriale, fondul bunurilor care alcdtuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-
teritoriale,
. fondul activelor fixe necorporale,
7 fonduri cu destinatie speciala,
rezultatul patrimonial,
rezultatul reportat,
rezervele din reevaluare.

Bunurile ce alcatuiesc domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale sunt:
e bunurile prevazute in Constitutie (bogatiile de interes public ale subsolului,
spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, plajele, marea teritoriala, resursele
naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum gi alte bunuri stabilite de
legea organica),
e bunurile prezentate fn anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia modificata prin Legea nr. 241/2003
e orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin
modalitatile prevazute de lege;
e bunurile declarate prin hotarare a consiliului judetean ca facand parte din
domeniul public al judetelor;
e bunurile declarate prin hotardre a consiliului local ca facand parte din
domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor.

Bunurile ce alcdtuiesc domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ -

teritoriale sunt bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public.

Fondul activelor fixe necorporale este alcatuit din bunuri fara existenta fizica, care
nu se amortizeaza si sunt in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

Fondurile cu destinatie speciala se constituie de catre institutiile publice, se

utilizeaza conform prevederilor legale in vigoare si cuprind: fondul de rezerva al bugetului
asigurarilor sociale de stat, fondul de rezerva pentru sanatate gi alte fonduri.

164
 12.5. Teste de autoevaluare

1. Se cunosc urmatoarele informatii privind elementele patrimoniale ale unei institutii

publice: fondul activelor fixe necorporale 20.000 lei, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul
privat al statului 3.000 lei; rezultatul patrimonial 3.000 deficit; rezultatul reportat 2.000 lei
deficit. Valoarea capitalurilor proprii este:
a) 28.000 lei;
b) 18.000 lei;
c) 26.000 lei;
d) 22.000 lei.
2 Se cunosc urmatoarele informatii privind elementele patrimoniale ale unei institutii
publice : fondul bunurilor ce alcdtuiesc domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale
60.000 lei; rezultatul patrimonial 3.000 —excedent, rezerve din reevaluare 5.000 lei, mijloace de
transport 40.000 lei, amortizare aferenta mijloacelor de transport 20.000 lei. Valoarea capitalurilor
proprii este:
a) 68.000 lei;
b) 87.000 lei;
c) 127.000 lei;
d) 107.000 lei.
Raspunsuri: 1. b; 2. a.

12.6. Teste de evaluare

1. Ce reprezinta capitalul propriu al unei institutii publice?

2. Care sunt elementele componente ale capitalului propriu al unei institutii publice?
3. Enumerati cateva fonduri speciale constituite de institutiile publice.

12.7. Bibliografie

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 36-42
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Il-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 131-134
3. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
4. *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului

165
 economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare
5. ***QMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
6. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
7. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice privind organizarea $i conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul
de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

166
 UNITATEA DE iNVATARE 13. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

Cuprins
13.1. Introducere
13.2. Obiective
13.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare
13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial si a rezultatului reportat
13.5. Rezumat
13.6. Teste de evaluare
13.7. Bibliografie

13.1. Introducere
in aceasta unitate de invatare sunt prezentate notiunile teoretice privind rezervele din
reevaluare, rezultatul patrimonial si rezultatul reportat, precum si exemple de operatii
referitoare la acestea.

13.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa defineasca si sa
descrie rezervele din reevaluare , rezultatul patrimonial si rezultatul reportat al unei
institutii publice; sa identifice si inregistreze in contabilitate principalele operatii
economice referitoare la acestea.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de o ora.

13.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Activele fixe pot fi supuse reevaluarii, care se efectueaza potrivit reglementarilor
legale, caz in care sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata gi nu la costul lor istoric.

in functie de rezultatul reevaluarii se pot inregistra in contabilitate rezerve din

reevaluare cu ajutorul contului 105,,Rezerve din reevaluare”. Acesta este un cont de pasiv.
in creditul contului se inregistreazd cresterea de valoarea rezultata din reevaluarea
activelor fixe corporale, iar in debit, descresterea de valoare rezultata din reevaluarea
activelor fixe corporale. Soldul creditor al contului reprezinté valoarea rezervelor din
reevaluarea activelor fixe existente in institutie.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatii privind rezervele din reevaluare

a fost descrisa in subcapitolul 4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale.

Exemplu

O institutie publica prezinta urmAtoarele informatii privind reevaluarea unei constructii:

a) in anul N rezulta o plusvaloare din reevaluare de 10.000 lei

167
 21209 01 = 105 02 00 10.000 lei
»Constructii- alte active fixe ,£Rezerve din reevaluarea
incadrate in grupa constructii” constructiilor”

b) in N+3 rezulta o diminuare a valorii contabile a constructiei cu 12.000 lei

% = |2120901 12.000 lei

105 02 00 »,Constructii- alte active fixe 10.000 lei
,Rezerve din reevaluarea incadrate in grupa
constructiilor” constructii”
681 03 00 2.000 lei
»Cheltuiei operationale privind
ajustarile pentru deprecierea
activelor fixe”

c) in N+6 rezulta o plusvaloare din reevaluare de 5.000 lei

212 09 01 = % 5.000 lei

»Constructii- alte active fixe 105 02 00 3.000 lei
incadrate in grupa constructii” »sRezerve din reevaluarea
constructiilor”
781 03 00
»WVenituri din ajustari 2.000 lei
privind deprecierea activelor
fixe”

13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial si a rezultatului

reportat
Rezultatul patrimonial este unul economic ce exprima performanta financiara a
institutiei publice pe parcursul perioadei, respectiv excedent sau deficit patrimonial.

Rezultatul patrimonial se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum

si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul
financiar curent.

fn cazul in care veniturile sunt mai mari decat cheltuielile perioadei vorbim de
execedent patrimonial, iar in situatia inversa de deficit patrimonial.

Determinarea rezultatului patrimonial are loc lunar sau cel mult la intocmirea
situatiilor financiare prin inchiderea conturilor de cheltuieli si a conturilor de venituri si
finantari, urmand ca soldul rezultatului patrimonial sa fie preluat la inceputul exercitiului
urmator ca rezultat reportat.
00:30
Contabilitatea rezultatului patrimonial se tine cu ajutorul contului 121 "Rezultatul
patrimonial", care este bifunctional. in debitul contului se inregistreaza cheltuielile
efectuate de institutie dupa natura sau destinatia lor, iar in credit, veniturile realizate de
institutie, dupa natura gi sursa lor. Soldul debitor exprima deficitul patrimonial, iar soldul
creditor exprima excedentul patrimonial.

168
 Contabilitatea analitica se tine pe surse de finantare (bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj, fonduri externe nerambursabile,
venituri proprii sau venituri proprii si subventii).

Sa ne reamintim....

Rezultatul patrimonial exprima performanta institutiei publice, se determina ca

diferen{a intre veniturile realizate in perioada curenta gsi cheltuielile aferente.

In cazul in care veniturile totale inregistrate de o institutie publica pe parcursul unei

perioade sunt mai mari decat cheltuielile, rezultatul patrimonial este...

Evidenfta rezultatului reportat se tine utilizind contul 117 "Rezultatul reportat",

care este, de asemenea, bifunctional. in debitul contului se inregistreazi deficitul
patrimonial realizat in exercitiile bugetare precedente, iar in credit, excedentul patrimonial
realizat in exercitiile bugetare precedente. Soldul poate fi debitor si exprima deficitul
patrimonial al exercitiilor bugetare precedente sau creditor si exprima excedentul
patrimonial al exercitiilor bugetare precedente.

Reflectarea in contabilitate a principalelor operatii privind rezultatul patrimonial si

pe cel reportat se realizeaza astfel:
a) la sfarsitul perioadei
e inchiderea conturilor de cheltuieli, inclusiv a contului 709 “Variatia stocurilor”
atunci cand prezinta sold debitor

121 = %
.Rezultatul patrimonial” Clasa 6
»Conturi de cheltuieli”
709
“Variatia stocurilor”

e inchiderea conturilor de venituri

Clasa 7 = 121
,,Conturi de venituri si finantari” ,s£Rezultatul patrimonial”

b) la inceputul perioadei
e preluarea rezultatului executiei bugetare

481 09 = 117
Alte decontari privind incheierea ,Rezultatul reportat”
executiei bugetare din anul curent
(excedent/deficit)”/
489
169
 ,secontari privind incheierea executiei
bugetului de stat din anul curent”

117 = 481 09
,Rezultatul reportat” »Alte decontari privind incheierea
executiei bugetare din anul curent
(excedent/deficit)”/
489
»Decontari privind incheierea executiei
bugetului de stat din anul curent”

c) stingerea creantelor bugetare din anii precedenti prin scutire, anulare, prescriptie si
alte modalitati prevazute de lege

117 = 463
,Rezultatul reportat” ,Creante ale bugetului de stat”’/
464
Creante ale bugetului local’’/
465
,Creante ale bugetului asigurarilor
sociale de stat”’/
4664
00:50 ,»Creante ale bugetului asigurarilor pentru
somaj”’/
4665
,Creante ale bugetului Fondului national
unic de asigurari sociale de sanatate”

a Exemplu

1. La nivelul Casei de Asigurari de Sanatate din exemplul 2 de la pagina 163 se inchid

conturile de venituri in vederea stabilirii rezultatului patrimonial:

746 03 00 = 121 00 00 1.018.557,54 lei

,Contributiile asiguratilor »Rezultatul
pentru asigurari sociale de patrimonial”
sanatate”

13.5. Rezumat

Rezultatul patrimonial :

e exprima performanta financiara a institutiei publice pe parcursul perioadei,

respectiv excedentul sau deficitul patrimonial,
170
 e se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca
diferen{a intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent.

Rezultatul reportat reprezinté rezultatul patrimonial al exercitiilor financiare

anterioare si, de asemenea, poate fi deficit sau execedent.

Rezervele din reevaluare se constituie de catre institutiile publice in urma

reevaluarii activelor fixe corporale si reprezinta cresterea de valoarea a activelor fixe
corporale, in cazul in care nu a existat o descrestere a acesteia in anii anteriori.

13.6. Teste de autoevaluare

1. in cazul in care veniturile totale inregistrate de o institutie publica pe parcursul unei

perioade sunt mai mici decat cheltuielile, rezultatul patrimonial este .....
Raspuns: deficit

2. La sfarsitul anului N, o institutie publica, in urma efectuarii reevaluarii activelor

fixe corporale, constata o crestere a valorii contabile a unei cladiri cu 10.000 lei. Cladirea
a fost reevaluata si in anul N-3, iar rezultatul reevaluarii a fost diminuarea valorii contabile
cu 5.000 lei, care a fot inregistrata drept cheltuiala a perioadei. Sa se stabileasca valoarea
rezervei din reevaluare.
Raspuns:
Rezerva din reevaluare va fi de 5.000 lei.
Cu toate ca valoarea activului a crescut cu 10.000 lei, 5.000 lei vor fi recunoscuti drept
venit in vederea compensarii cheltuielilor inregistrate in anul N-3.

13.7. Bibliografie
1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile
publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 42- 48
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
III-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 131-134
3. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
4. *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare
5. ***OQMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
6. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
7. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul
171
de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare

172
 UNITATEA DE iNVATARE 14. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR $I FINANTARILOR
Cuprins
14.1. Introducere
14.2. Obictive
14.3. Definitii, notiuni teroretice privind cheltuielile si veniturile institutiilor publice
14.4. Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice
14.5. Contabilitatea veniturilor si finanfarii institutiilor publice
14.6. Rezumat
14.7. Teste de evaluare
14.8. Bibliografie

= 4
14.1. Introducere
- in aceasti unitate de invatare sunt prezentate nofiunile teoretice privind chetuielile si
veniturile unei institutii publice, precum $i exemple de operatii referitoare la acestea.

14.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentul va fi capabil sa defineasca si sa
descrie veniturile si cheltuielile specifice unei institutii publice; identifice momentul
recunoasterii in contabilitate a cheltuielilor, si veniturilor institutiilor publice, precum
si documentele in baza carora sunt inregistrate.

Durata de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore.

14.3. Definitii, notiuni teroretice privind cheltuielile si veniturile

institutiilor publice
Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si
serviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz,
00:00
precum gi subventii, transferuri, asistenta social acordate, aferente unei perioade de timp.

Veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit

legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei
perioade de timp.

Conform reglementarilor contabile in vigoare, activitatile institutiei publice se

impart in:

e activitati curente;
e activitati extraordinare.

Activitatile curente sunt activitatile desfasurate de o institutie publica, pentru

realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si
functionare.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale
institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare.
Acestea rezulta din desfasurarea unor tranzactii sau evenimente ce sunt clar diferite de
173
activitatile curente ale institutiei si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un
mod frecvent sau regulat.

Pentru a stabili dacd un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile

curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzactiei
aferente activitatii desfasurate in mod curent de institutie, decat frecventa cu care se
asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc.

14.4. Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice

in cadrul institutiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi
distincte, dupa natura si destinatie.

Principalele grupe de cheltuieli sunt:

a) cheltuieli privind stocurile - materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, animale $i pasari, marfuri, ambalaje, alte stocuri (conturile
601, 602, 603, 606, 607, 608, 609);
b) cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terfi:
energie si apa (contul 610);
intretinere $i reparatii (contul 611);
chirii (contul 612);
prime de asigurare (contul 613).
deplasari, detasari, transferari (contul 614).
c) cheltuieli cu alte servicii executate de terti:
comisioane si onorarii (contul 622);
protocol, reclama si publicitate (contul 623);
transportul de bunuri si personal (contul 624);
servicii postale si taxe de telecomunicatii (contul 626);
servicii bancare si asimilate (contul 627);
alte servicii executate de terti (contul 628);
alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale (contul 629).
d) cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ce trebuie platite de catre
institutiile publice, conform legii (contul 635).
e) cheltuieli cu personalul:
e salariile personalului (contul 641);
e drepturi salariale in natura (contul 642);
e asigurari sociale: contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale,
cheltuieli cu contributia asiguratorie pentru munca, alte cheltuieli privind asigurarile si
protectia sociala (contul 645);
e indemnizatii de delegare, detasare (contul 646);
e alte cheltuieli din fondul destinat stimularii personalului (contul 647).
f) alte cheltuieli operationale
e pierderi din creante si debitori diversi (contul 654);
e alte cheltuieli operationale (contul 658).
g) cheltuieli financiare:
e pierderi din creante imobilizate (contul 663);
e cheltuieli privind investitiile financiare cedate (contul 664);
e diferente de curs valutar (contul 665);
e dobanzi (contul 666);
e sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din schimb
valutar in cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA (contul 667);

174
 e dobanzi de transferat Comunitatii Europene/altor donatori sau de alocat in
cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA, FONDURI EXTERNE
NERAMBURSABILE POSTADERARE (contul 668);
e alte pierderi-cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).
h) alte cheltuieli finan{ate din buget:
subventii (contul 670);
transferuri curente intre unitati ale administratiei publice (contul 671);
transferuri de capital intre unitati ale administratiei publice (contul 672);
transferuri interne (contul 673);
transferuri in strainatate (contul 674);
contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene (contul 675);
asigurari sociale (contul 676);
ajutoare sociale (contul 677);
e transferuri pentru proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile
postaderare si fonduri de la bugetul de stat (contul 678);
° alte cheltuieli (contul 679).
i) cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari:
e cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere (contul 681);
e cheltuieli cu active fixe neamortizabile (contul 682);
e cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru
pierderea de valoare (contul 686);
e cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare (contul 689).
Jj) cheltuieli extraordinare:
e pierderi din calamitati (contul 690);
e cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe (contul 691).

Reglementarile contabile in vigoare prevad momentul recunoasterii pentru

fiecare din categoriile de cheltuieli mentionate, astel:

e cheltuielile de personal: salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea

salariu, contributiile aferente acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost
prestata. Drepturile cuvenite si neachitate aferente exercitiului bugetar, sunt incluse de
asemenea in costurile de personal ale exercitiului;
e cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost
consumate, cu exceptia materialelor de natura obiectelor de inventar care se
inregistreaza la scoaterea din folosin{a a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul
stocurilor achizitionate si platite in exercitiile bugetare anterioare si consumate in
exercitiul bugetar curent;
e consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc
productia destinata pentru acest scop;
e cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost
prestate si lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata
acestora;
e cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt
datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite;
e cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se
inregistreaza in mod sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix;
e valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune
jnainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost
al perioadei cand acest eveniment a avut loc;

175
 e cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al
perioadei; costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a
activelor fixe si calculul amortizarii;
e transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital,
se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor;
e alte transferuri, interne si in strainadtate, se recunosc ca si costuri la
institutia care transfera fondurile.

Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitice pe structura clasificatiei bugetare.

Structura contului contabil va fi urmatoarea:
1) simbolul contului din planul de conturi;
2) cod de sector:
01. Bugetul de stat
02. Bugetul local
03. Bugetul asigurarilor sociale de stat
04. Bugetul fondului de somaj
05. Bugetul fondului de sanatate (FNUASS)
3) sursa de finantare a cheltuielii, respectiv:
A. Integral de la buget
B. Credite externe
C. Credite interne
D. Fonduri externe nerambursabile
E. Activitati finantate integral din venituri proprii
F. Integral din venituri proprii
G. Venituri proprii si subventii
H. Buget afferent activitatii din privatizare
I. Bugetul fondului pentru media
J. Bugetul trezoreriei statului
K. Reclasificate
L. Fondul de risc
4) clasificatia functionala (capitol, subcapitol, paragraf);
5) clasificatia economica (titlu, articol, alineat).

Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (trimestrial) in vederea

stabilirii rezultatului patrimonial.

Operatiunile contabile cu conturi de cheltuieli se inregistreaza numai in debitul

acestora, inclusiv operatiunile de stornare sau alte operatiuni efectuate in conditiile legii,
in rosu.

in creditul conturilor de cheltuieli se f{nregistreaza numai operatiunile

contabile de inchidere a conturilor de cheltuieli si de stabilire a rezultatului
patrimonial, la sfarsitul perioadei (trimestrului), in corespondenta cu debitul contului 121
»Rezultatul patrimonial“.

Conturile de cheltuieli sunt de activ. in debitul lor se inregistreaza cheltuielile

efectuate de institutia publica, iar in credit, la sfarsitul perioadei repartizarea cheltuielilor
asupra contului de rezultat patrimonial. Soldul conturilor, inaintea operatiunilor de
inchidere, reprezinta totalul cheltuielilor efectuate de institutie in cursul perioadei. La
sfarsitul perioadei, dupa efectuarea operatiunilor de inchidere, contul nu prezinta sold.

176
 Exemplu

Se inregistreaza contributia RomAaniei la bugetul Uniunii Europene in suma de 1.258.000

lei

675 00 00 = 459 00 00 1.258.000 lei

»Contributia Romaniei la sume datorate bugetului
bugetul Uniunii Europene” Uniunii Europene”

Se achita contributia Rom4niei bugetului Uniunii Europene

459 0000 = 770 00 00 1.258.000 lei

sume datorate bugetului ,Finantarea de la buget”
Uniunii Europene”

Se inchid contul de cheltuieli reprezentand contributia Roméniei la bugetul Uniunii

Europene si contul de finantare reprezenténd plata contributiei Romaniei la bugetul
Uniunii Europene

121 00 00 = 675 00 00 1.258.000 lei

,Rezultatul patrimonial” »Contributia Romaniei la
bugetul Uniunii Europene”

770 00 00 = 520 02 00 1.258.000 lei

,Finantarea de la buget” »Rezultatul executiel
bugetului de stat din anul
curent”

14.5. Contabilitatea veniturilor si finanfarii instituftiilor publice

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor.

Principalele grupe de venituri sunt:

a) venituri din activitati economice:
01:00 e variatia stocurilor (contul 709).
b) venituri din alte activitati operationale:
e venituri din creante reactivate si debitori diversi (contul 714);
c) venituri din productia de active fixe:
e venituri din productia de active fixe necorporale (contul 721);
e venituri din productia de active fixe corporale (contul 722).
d) venituri fiscale
Aceasta grupa include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat,
recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor
emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare. Grupa
"Venituri fiscale" include:
e impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice
(contul 730);

177
 e impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice (contul
731);
alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital (contul 732);
impozit pe salarii (contul 733);
impozite si taxe pe proprietate (contul 734);
impozite gi taxe pe bunuri si servicii (contul 735);
impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale (contul 736);
e alte impozite si taxe fiscale (contul 739).
e) venituri din contributii de asigurari
Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturile
bugetului asigurarilor pentru somaj, veniturile Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale
gi a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei
bugetare. Grupa "Venituri din contributii de asigurari" include:
e venituri din contributiile angajatorilor: contributiile pentru asigurari sociale
si alte contributii pentru asigurari sociale (contul 745);
e venituri din contributiile asiguratilor: contributiile pentru asigurari sociale,
contributiile pentru asigurari sociale de sanatate si alte contributii ale altor persoane pentru
asigurari sociale (contul 746).
f) venituri nefiscale
Aceasta grupa include venituri ale bugetului general consolidat, altele decat cele
mentionate la grupele: "Venituri fiscale" si "Venituri din contributii de asigurari". De
regula, aceste venituri sunt recunoscute la momentul incasarii, neexistand obligatia de a
intocmi declaratii conform legii. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.
Grupa "Venituri nefiscale" include:
e venituri din proprietate (contul 750);
e venituri din vanzari de bunuri gi servicii (contul 751);
g) venituri financiare:
° venituri din creante imobilizate (contul 763);
e venituri din investitii financiare cedate (contul 764);
e venituri din diferente de curs valutar (contul 765);
e venituri din dobanzi (contul 766);
e sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb
valutar - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 767);
e alte venituri financiare (contul 768);
e sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi
(cheltuieli neeligibile) - PHARE, SAPARD, ISPA (contul 769).
h) finan{ari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu
destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala
Potrivit prevederilor legislatiei in vigoare privind finantele publice, finantarea
institutiilor publice si serviciilor publice se asigura astfel:
e integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
e din venituri proprii $i subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
e integral din venituri proprii.
Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, contabilitatea institutiilor publice asigura
inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei
bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Platile efectuate din contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate
integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari

178
executate si servicii prestate, reprezinta plati de casa. In aceasti categorie se includ si
platile efectuate prin casierie, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
Institutiile publice pot avea gi alte surse de finantare, respectiv: fonduri externe
nerambursabile, subventii, alocatii bugetare cu destinatie speciala, etc., dupa caz.
Aceasta grupa include:
e finantarea de la buget (contul 770);
e finantarea in baza unor acte normative speciale (contul 771);
e venituri din subventii (contul 772);
e finantarea din fonduri externe nerambursabile preaderare (contul 774);
e finantarea din fonduri externe nerambursabile postaderare (contul 775);
e fonduri cu destinatie speciala (contul 776);
e veniturile fondului de risc (contul 777);
e venituri din cofinantarea de la buget aferenté programelor/proiectelor
finantate din fonduri externe nerambursabile (contul 778).
e venituri din bunuri gi servicii primite cu titlu gratuit (contul 779).
i) venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare
Veniturile din reluarea provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere sau pierdere
de valoare se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea
provizioanelor gi ajustarilor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri fn cazul
in care nu se mai justifica mentinerea acestora.
Grupa "Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare" include:
e venituri din provizioane gi ajustari pentru depreciere privind activitatea
operationala (contul 781);
e venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare (contul 786).
J) veniturile extraordinare:
e venituri din valorificarea unor bunuri (contul 791).

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza

documentelor care atesté crearea dreptului de creantaé (declaratia fiscala sau decizia
emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau
in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente
anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

in contabilitate, veniturile din activitati economice se inregistreazd in momentul

predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii
prevazute in contract, al facturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment
care atesta transferul de proprietate catre clienti.

Veniturile proprii ale institutiilor publice provin din chirii, organizarea de

manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale,
studii, proiecte, valorificéri de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de
servicii si altele asemenea.

Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care

apar cu ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare,
creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial
pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare
anterioare.

Veniturile din dobanzi se inregistreazi pe masura generarii veniturilor

respective.

179
 in cadrul institutiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte,
dupa natura si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei
bugetare.
Structura contului contabil va fi urmatoarea:
1) simbolul contului din planul de conturi;
2) cod de sector:
01. Bugetul de stat
02. Bugetul local
03. Bugetul asigurarilor sociale de stat
04. Bugetul fondului de somaj
05. Bugetul fondului de sanatate (FNUASS)
3) sursa de finantare :
A. Integral de la buget
B. Credite externe
C. Credite interne
D. Fonduri externe nerambursabile
E. Activitati finantate integral din venituri proprii
F. Integral din venituri proprii
G. Venituri proprii $i subventii
H. Buget afferent activitatii din privatizare
I. Bugetul fondului pentru media
J. Bugetul trezoreriei statului
K. Reclasificate
L. Fondul de risc
3) clasificatie venituri (capitolul, subcapitolul, paragraful).

Sa ne reamintim....

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza urmatoarelor

documente: declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal, avize de expeditie,
facturi, alte documente legal intocmite.

Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (trimestrial) in vederea

stabilirii rezultatului patrimonial.

Operatiunile contabile cu conturi de venituri se inregistreaza numai in creditul

acestora, inclusiv operatiunile de stornare sau alte operatiuni efectuate in conditiile legii,
in rosu.

{n debitul conturilor de venituri se inregistreaz numai operatiunile contabile

de inchidere a conturilor de venituri si de stabilire a rezultatului patrimonial, la
sfarsitul perioadei (trimestrului), in corespondenta cu creditul contului 121 ,,Rezultatul
patrimonial“. Fac exceptie conturile contabile 709 ,,Variatia stocurilor“ din grupa 70
»Venituri din activitati economice“ si contul contabil 770 ,,Finantarea de la buget‘ din
grupa 77 ,,Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri
cu destinatie speciala“.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri
materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii $i
sponsorizari.

Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si

sponsorizari de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul
180
din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale
bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeazasa se utilizeze potrivit legii.

Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri

proprii si cele finantate din venituri proprii $i subventii de la buget, se majoreaza bugetele
de venituri si cheltuieli ale acestora.

Conturile de venituri se comporta dupa regula conturilor de pasiv, cu exceptia

contului 709 “Variatia stocurilor”. in creditul acestora se inregistreaza veniturile realizate,
iar in debit, la sfarsitul perioadei; veniturile incorporate in contul de rezultat patrimonial.
La sfarsitul perioadei, conturile de venituri nu prezinta sold.

Contul 709 "Variatia stocurilor" este un cont bifunctional. fn creditul contului se

inregistreaza costul de productie al productiei stocate si plusurile la inventar realizate in
cursul lunii, iar in debit, costul de productie al productiei vandute, precum si lipsurile
constatate la inventar. Soldul creditor sau debitor al contului, la sfarsitul perioadei, se
transfera asupra contului de rezultat patrimonial. La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta
sold.

Veniturile unei institutii publice se grupeaza in functie de ................. Si eee eeee eee ,
iar cheltuielile unei institutii publice se grupeaza in functie de ........... $1... eee

Exemple

1. Se inregistreaza si se incaseaza prin intermediul trezoreriei statului impozitul pe

profit datorat de agentii economici in suma de 1.000.000 lei si impozitul pe salarii in suma
de 500.000 lei.

a) inregistrarea creantei privind impozitul pe profit $i impozitul pe salarii

463 0000 = % 1.500.000 lei

,Creante ale bugetului de stat” 730 01 00 1.000.000 lei
,Impozit pe profit”
733 00 00 500.000 lei
,mpozit pe salarii”

b) incasarea creantei

520 01 00 = 463 00 00 1.500.000lei

,Disponibil al bugetului de stat” | ,,Creante ale bugetului de
stat”

2. Se incaseaza prin intermediul trezoreriei impozitul pe cladiri aferent bugetului

local in suma de 700.000 lei.

181
 521 0100 = 734 00 00 700.000 lei
,sDisponibil al bugetului local” ,lmpozite si taxe pe
proprietate”

14.6.Rezumat

Cheltuielile reflecta costul bunurilor gi serviciilor utilizate in vederea realizarii

serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum gsi subventii, transferuri, asistenta
sociala acordate, aferente unei perioade de timp.

Veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit

legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei
perioade de timp.

Principalele grupe de cheltuieli sunt:

a) cheltuieli privind stocurile;
b) cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;
c) cheltuieli cu alte servicii executate de terti;
d) cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsiminte asimilate;
e) cheltuieli cu personalul;
f) alte cheltuieli operationale;
g) cheltuieli financiare;
h) alte cheltuieli finantate din buget;
i) cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari;
j) cheltuieli extraordinare

Principalele grupe de venituri sunt:

a) venituri din activitati economice;
b) venituri din alte activitati operationale;
c) venituri din productia de active fix;
d) venituri fiscale;
e) venituri din contributii de asigurari;
f) venituri nefiscale;
g) venituri financiare;
h) finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu
destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala;
i) venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
j) veniturile extraordinare.

in cadrul institutiilor publice:

e contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, dupa natura si sursa;
e contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura gi
destinatie.

Conturile de venituri si cheltuieli se dezvolta in analitice pe structura clasificatiei

bugetare.

182
 Conturile de venituri si cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai
tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

14.7. Teste de evaluare

1. Definiti cheltuielile unei institutii publice. Dati exemple.

2. Definiti veniturile unei institutii publice. Dati exemple.
3. incasarea creantei privind impozitul pe profit genereazd venituri sau fluxuri de
numerar pentru o institutie publica?
4. inregistrarea contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene genereaza
cheltuieli sau fluxuri de numerar pentru institutia publica?
5. Dati exemple de venituri specifice activitatii curente.
6. Dati exemple de venituri specifice activitatii extraordinare.
7. Dati exemple de cheltuieli specifice activitatii extraordinare a unei institutii
publice.

14.8. Tema de control

O institutie publica din sectorul sanatatii, subordonataé administratiei publice locale,

finantata din venituri proprii, care desfasoara operatiuni neimpozabile din punct de vedere
al TVA, desfasoara urmatoarele tranzactii in luna decembrie :

02.12 — achizitioneaza conform facturii 100 cutii de medicamente la un pret de 12 lei/buc,

TVA 9%;
05.12 — se cumpara alimente conform facturii la pret de achizitie 5.000 lei, TVA 9%,
transport 100 lei, TVA 19%.
05.12 — se achizitioneaza 50 halate la pret de 800 lei/buc. TVA 19%, se achita factura $i
se dau in folosinta angajatilor;
06.12 — achizitioneaza aparatura de laborator la pretul de 15.000 lei, TVA 19%;
07.12 — se achita factura furnizorului de alimente;
17.12 — se primeste factura de energie electrica in suma de 1.200 lei, TVA 19%, pe care o
achita;
19.12 — doneaza un microscop unei scoli generale, valoarea de intrare a acestuia a fost de
2.500 lei, amortizarea calculata si inregistrata este de 1.900 lei;
23.12 —scoate din folosinta obiecte de inventar in valoare de 2.000 lei.

Sa se stabileasca platile nete de casa (sold cont 770 ,,Finantarea de la buget”’).

14.9. Bibliografie
1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile
publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 285-366
2. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare

183
3. *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare
4. ***OQMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare
5. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice si instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I, nr.
1.186 gsi 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
6. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Roméaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare
7. *** ORDIN nr. 27 din 6 ianuarie 202 1pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005

Bibliografie generala

1. Gisberto, Alberta; Nisulescu-Asharafzadeh, Ileana, Contabilitatea in institutiile

publice, ASE; Bucuresti, 2017, pg. 15-366
2. Popa Adriana Florina (coordonator), Contabilitatea altor tipuri de entitati, Editia a
Ill-a revizuita, Ed. CECCAR, 2020, pg. 75 -80; 95-139
3. *** Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicaté in Monitorul
Oficial al Romfniei, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificarile si completarile
ulterioare
4. *** Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile ulterioare
5. *** Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial al
Romiéniei, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare
6. *** Ordonanta 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Roméaniei, Partea I
nr.624 din 31 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare
7. *** Normele metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe
corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
economiei si finantelor nr. 3.471/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare
8. ***OMEFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704 din 20 octombrie 2009 — cu modificarile
ulterioare

184
9. *** Norme metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice; planul de conturi a institutiilor publice gi instructiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.186 si 1.186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
http://www.legex .ro/Ordin-1917-2005-61644.aspx
10. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice gi instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1917/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Romfaniei, Partea I, nr. 831 si 831 bis din 24 decembrie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/reglementaricontabile/ORDIN2021_2013 .pdf
11. *** ORDIN nr. 27 din 6 ianuarie 2021pentru modificarea si completarea Normelor

de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005
12. *** OMFP 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea gsi plata
cheltuielilor precum gi evidenta angajamentelor legale si a angajamentelor bugetare,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 23 ianuarie 2003, cu
modificarile si completarile ulterioare

185