Sunteți pe pagina 1din 4

Joc secund

de Ion Barbu

 Poezia este o arta poetică modernă (text programatic care vorbeşte


rolul poeziei şi al creaţiei)
 Universul barbian înfăţişează o lume purificată prin reflectarea în
oglindă (Mitul oglinzii) care conţine doar spiritul, lumea perfectă
despre care vorbea Platon
 Pentru Ion Barbu poezia este ,, un act clar de narcisism”, o
oglindire a spiritului nostru în propria conştiinţă, un act de
purificare care atinge absolutul
 Această purificare nu conţine nimic material, fapt ce transformă
poezia într-un semn al minţii, un act intelectual de profundă
interiorizare
 Poezia nu este sentiment, afectivitate lirică, ci ,,semn al minţii”
 Prima strofă ,,Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste,/ Intrată
prin oglindă în mântuit azur,/ Tăind pe înecarea cirezilor agreste /În
grupurile apei, un joc secund, mai pur.” defineşte poezia
 Observăm că strofa este lipsită de predicat, anunţând un univers al
esenţelor prin adjectivul ,,dedus”, o lume ce nu stă sub incidenţa
timpului, atestând ideea potrivit căreia creaţia trece proba timpului
intrând în veşnicie.
 Poezia este definită de metafora ,,calma creastă” care sugerează
punctul cel mai înalt şi pur, absolut la care a ajuns mintea
(raţiunea, gândirea)
 ,,Calma creastă” prin oglindire în apele conştiinţei devine un
adânc, un adânc intrat în ,,mântuit azur”
 Metafora este concretizată prin comparaţia cu ,,cirezile agreste” care
se oglindesc în jocul apelor, exerciţiu ce poartă numele de joc
 Poezia este deci un joc secund, adică oglindit şi un joc mai pur,
dematerializat care conţine doar oglindirea spiritului
 În poezie persistă gândirea oglindită

 Strofa a doua a poeziei stabileşte misiunea poetului. El ,,ridică


însumarea/De harfe resfirate ce-în zbor invers le pierzi/ Şi cântec
istoveşte: ascuns, cum numai marea/ Meduzele când plimbă sub
clopotele verzi.”
 Poetul transpune oglindirea din conştiinţa sa în melodia
cuvintelor asemenea mării care îşi ascunde cântecul ei sub clopotele
verzi ale meduzelor
 Sarcina poetului este să ermetizeze adâncul oglindit al conştiinţei
sale, acest adânc este destinat doar celor iniţiaţi care printr-un efort
intelectual merită să pătrundă în taina intimă a poetului
 Poetul nu se dezvăluie asemenea melcului din poemul ,,După
melci”, ci se închide între zidurile simbolurilor sale pentru ca
încântarea poetică a cititorului să fie asemenea cu a celuia care
reuşeşte să străbată un labirint prin iscusinţa minţii sale
 Pentru Ion Barbu, poezia trebuie să fie dificilă, altfel nu mai este
poezie
 Poezia lui Ion Barbu este de o puternică interiorizare, închisă în
simboluri poetice abstracte, poezia barbiană solicită efortul intelectual
al cititorului de a înţelege.
 Limbajul este concis, ermetic, sunt folosiţi termeni abstracţi.
 Tudor Vianu a surprins esenţa artei poetice a lui Ion Barbu în
următoarea afirmaţie: ,, Nu există un alt poet român care să spună mai
mult în mai puţine cuvinte. Concizia este virtutea capitală a stilului lui
Ion Barbu.”

Nota bene!
 Nu uitaţi structura eseului
1. Încadrarea într-un curent literar (modernism de tip ermetic)
2.Contextul istoric (apare în 1930, în volumul ,,Joc secund” face
parte din cea de-a treia etapă a creaţiei barbiene, etapa ermetică)
3. Tema
4. Semnificaţia titlului
5.Structura şi comentarea a două figuri de stil/imagini artistice)
6. Limbajul poetic
7. Opinie personală şi concluzia

Mult succes si spor la învăţat!!!

S-ar putea să vă placă și