Cursuri MFP

2/27/2023
Managementul si finantarea
proiectelor
Metode de gestiune a stocurilor

folosite in managementul
proiectelor de mari dimensiuni
1
2/27/2023
• Existenţa unui stoc presupune:

• o metodă de reaprovizionare adaptată consumului
• eliminarea situaţiilor de lipsa (ruptură de stoc)
• de regulă stocul > consumul între două
reaprovizionări.
• Pentru ca un stoc să poată fi operat în mod raţional,

avem nevoie de un minim de informaţii referitoare la:
– intrările în stoc (aprovizionare);
– ieşirile din stoc (consum).
2
2/27/2023
Aceste modificări trebuie să poată fi identificate fără echivoc,

pornind de la informaţiile următoare :
- natura modificării : intrare sau ieşire;
-data modificării;
-numărul documentului care a generat modificarea;
- furnizorul sau consumatorul;
-identificatorul articolului/piesei:
- numărul de cod;
- denumirea completă;
- cantitatea care face obiectul modificării, însoţită de unitatea
sa de măsură (piesă, kg, m, l, etc.);
- Locul de stocare.
5
Reprezentarea grafică a modificărilor
Unele dintre metodele de gestiune a stocurilor necesită

urmărirea permanentă intrărilor/ieşirilor de piese.
În astfel de situaţii, reprezentările grafice permit o analiză

eficientă.
3
2/27/2023
Cantitate
Quantités
S'
A
S
s1
S1 Q
1
S2 s2
2 s3
S3
3 s4
S4 B
4
Săptămâni
Semaines de
0 production
Dates du
calendrier
D1 d1 d2 d3 d4 D2 Date calendar.
Ieşirile din stoc au avut loc la datele d1 - d2 - d3 - d4

şi au avut cantităţile s1 - s2 - s3 - s4.
În aceste condiţii, stocul a evoluat astfel :
Data Modificarea Stoc

D1 Intrare S
d1 Ieşirea s1 S1 = S - s1
d2 Ieşirea s2 S2 = S - (s1 + s2) sau S1 - s2
d3 Ieşirea s3 S3 = S -(s1 + s2 + s3) sau S2 - s3
d4 Ieşirea s4 S4 = S - (s1 + s2 + s3 + s4) sau S3 - s4
D2 Intrarea Q S' = s4 + Q
4
2/27/2023
Graficul şi tabelul precedent arată că valoarea stocului

rămâne neschimbată între două intrari/ieşiri.
Între două date de reaprovizionare D1 şi D2 consumul mediu

poate fi reprezentat prin dreapta AB dacă ieşirile nu sunt
foarte neregulate. Se poate astfel determina consumul pe
unitatea de timp.
Exemplu : 100 piese/săptămână.
Grafice în valori cumulate
Acest tip de grafice sunt utilizate pentru a putea urmări

mai exact, pentru un anumit articol :
• Gradul de adaptare al ieşirilor din stoc în raport cu
cerinţele de producţie
• Concordanţa dintre livrările prevăzute şi cele
realizate.
10
5
2/27/2023
La sfârşitul săptămânii 45,

graficul arată :
Producţie
- necesar = 3 250 piese
- ieşiri = 3 900 piese
Cantităţi cumulate
Quantités cumulées
Aprovizionare
(milliers)
( mii ) - livrări planificate = 6 000
-livrări efectuate = 5 500 =>
o întârziere de 500 piese
6
5
Disponibil în stoc =
5 500 - 3 900 = 1 600 piese
4
41 42 43 44 45 46 47 48 49 Semaines
Săptămâni
Necesar
Besoins de fabrication Livrăriprévues
Livraisons planificate
Ieşiri
Sorties effectuées Livrări efectuate
Livraisons effectuées
11
MODALIĂŢI DE REAPROVIZIONARE
Sunt condiţionate de timp şi de cantităţi.
Modalităţi relative la timp

Durata de reaprovizionare
Este intervalul de timp care se scurge între lansarea comenzii

pentru un articol şi momentul livrării lui.
Durata
Délai de de reaprovizionare
réapprovisionnement
Temps
Timp
Este interesantă pentru cumpărător. De notat că furnizorul

primeşte comanda după data la care ea a fost lansată şi
expediază produsele înaintea datei lor de recepţie.
12
6
2/27/2023
Intervalul de comandă : este timpul care se scurge între

două comenzi succesive pentru un acelaşi articol.
Intervalul de reaprovizionare : este timpul care se scurge
între două recepţionări succesive pentru un acelaşi
articol.
Prima comandă Prima
1ère recepţionare
réception
1ère cde
A2ème
douaréception
recepţionare
A doua 2ème
comandă
cde
Temps
Timp
Interval
intervalle intervalle
Interval
dede cde
comandă dederéapprovisionnement
reaprovizionare
13
Modalităţi relative la cantităţi

Stoc fizic : Este stocul (pentru un anumit articol) care
există în mod real la locul de stocare
(sau stoc real)
Stoc afectat : Este la cantitatea de articole dintr-un stoc
care este rezervată pentru o cerinţă determinată.
Ieşirile din stocul afectat nu pot fi făcute, în
principiu, decât pentru a răspunde acestor cerinţe.
Stoc disponibil : Este stocul care se poate folosi în
mod liber.
Stoc disponibil = stoc real - stoc afectat
14
7
2/27/2023
Niveal de reaprovizionare : Este cantitatea de articole în

stoc determinată astfel încât dacă vom coborî sub ea vom
intra în “ruptură de stoc” în lipsa unor reaprovizionări.
Nivelul stocului de securitate : Este cantitatea de articole

existente în stoc corespunzătoare unei rezerve destinate să
compenseze perturbaţiile în aprovizionare (întârzieri) şi
perturbaţiile consumului (mai mare decât cel planificat).
Cantitatea economică de comandat : Este cantitatea de

articole solicitată printr-o comandă şi care este astfel
determinată încât să se realizeze costurile minime de
stocare.
15
- Numărul comenzilor depinde de dimensiunea loturilor

comandate.
- Costurile depind de dimensiunea loturilor comandate
Cantitate
Lot mediu
Timp
Cantitate
Lot mic
Timp
Cantitate
Lot mare
Timp
16
8
2/27/2023
METODE DE REAPROVIZIONARE
1. METODA CU INTERVALE DE REAPROVIZIONARE
CONSTANTE
1.1. PREZENTAREA METODEI
Această metodă are nevoie de următoarele date :

- Durata de reaprovizionare d ;
- Intervalul de reaprovizionare I; este de valoare constantă.
- Stocul maxim Sm de reconstituit la fiecare livrare.
Aplicarea acestei metode presupune că :
- Duratele de reaprovizionare d sunt stabile
-Consumul mediu al articolului este de asemenea considerat
stabil.
17
Stocul maxim : Stocul Sm trebuie să permită consumul pe durata

intervalului de reaprovizionare I fără să se ajungă sub valoarea
nivelului stocului de securite Ss.
Cantitatea consumată pe dutata intervalului I este Sm - Ss.
Cantitate
Quantité
Sm
S2
Ss
d d d
Timp
Temps
0
I I I
Calendar
Calendrier
D1 C2 D2 C3 D3 C4 D4
18
9
2/27/2023
Intervalul de reaprovizionare : Alegem valoarea lui I astfel

încât să se poată face reaprovizionarea cu cantitatea
economică de reaprovizionare (n), adică
n = Cm ∙ I n – cantitatea economică
Cm – consumul mediu pe unitatea de timp
Metoda :
- Datele de reaprovizionare dorite sunt cunoscute D 1 - D2 - D3
- Durata de reaprovizionare d fiind cunoscută, cunoastem
implicit şi datele lansării comenzilor C2 - C3 – etc
La data C2 se constată că stocul este de valoare S2.

Consumul este Sm - s2. Extrapolăm până la data D2 pentru a
determina cantitatea de comandat.
19
Exemplu : d = 3 săptămâni Sm = 2000

Cantitate
Quantités I = 8 săptămâni şi Ss = 400
La data C2 constatăm că S2 = 1000
2000
1500
1000
500
Temps
Timp
d
I
Calendrier
D1 C2
Calendar
D2
Consumul real pentru 5 săptămâni = Sm - S2 = 1000

Consumul probabil pentru 8 săptămâni va fi : 1000 x 8 = 1600
5
Prin urmare, comanda lansată la data C2 va fi de 1600 articole şi va
fi livrată la data D2. Atunci stocul de 2000 de articole va fi reconstituit.
20
10
2/27/2023
Quantités
1.2. MODALITĂŢI DE LANSARE A COMENZILOR
Cantitate
(milliers)
16 Exemplu :
14
- Program de 2000
12
Sm 11,5 locuinţe livrabile în 12
10
luni
8
- Un al doilea program
6
va urma după primul.
4
2
Ss 1,5
O firmă de instalaţii
Temps
electrice lucrează pentru
Timp
mois
(luni) montarea prizelor în
D1 CC1
2 D2 C3 D3 C4 D4 locuinţe.
Date cunoscute : În fiecare locuinţă vor fi montate Ne propunem să
15 prize, deci în total vor fi de montat 30 000 gestionăm stocul de
pentru întregul program. Cantitatea economică de prize.
aprovizionare este de 10 000 de prize, adică 4 luni
de consum. Stocul de securite calculat este Ss =
1500 prize. Durata de aprovizionare : 1 lună. Prin
urmare I = 4 luni, d = 1 lună.
21
Prima comanda :
Este efectuata cu 1 luna inainte de momentul D1 pentru a
reconstitui stocul Sm.
Sm = 10 000 + 1500 = 11 500 unitati
A 2-a comanda :
La data C2 constatam : stocul = 4500
Consumul pentru 3 luni = 11 500 - 4 500 = 7 000
Consumul prevazut la data D2 = 7000 x 4 = 9 333
3
Stoc prevazut la data D2 = 11 500 - 9 333 = 2 167
Comanda de trimis = 9 300 (valoare rotunjita)
Stocul a fost reconstituit la data D2 la 11 500 unitati (ceea ce

arata o scadere a consumului pe parcursul perioadei d).
22
11
2/27/2023
A 3-a comanda :
La data C3 se constata : Stocul = 3 500
Consumul prevazut la data D3 = 8 000 x 4 =10 666
3
Stoc prevazut la data D3 = 11 500 - 10 666 = 834
(Stocul de securitate este folosit pentru 1 500 - 834 = 666 unitati)
Comanda de trimis = 11 500 - 834 = 10 666 circa 10 700.
Stocul este reconstituit la data D3 la 11 600 unitati.
A 4-a comanda :
La data C4 se constata : stocul = 3 100
Consumul prevazut la data D4 = 8 500 x 4 = 11 333
3
Stocul prevazut la data D4 = 11 600 - 11 333 = 267 unitati
(Stocul de securitate este diminuat cu 1 233 unitati) ???
Comanda de trimis = 11 500 - 267 = 11 250 unitati (valoare rotunjita)
23
Se constata ca pe durata primului interval de reaprovizionare

santierul a acumulat intirzieri (iesiri inferioare prognozei). Pe
parcursul urmatoarelor doua intervalle, ritmul iesirilor este
superior prognozei initiale, pentru a recupera intirzierile.
Stocul de securitate si-a indeplinit perfect rolul in acest timp.
Valoarea sa nu trebuie modificata.
In ceea ce priveste iesirile :

9 300 + 10 600 + 11 333 adica 31 233 prize scoase pentru a
instala 30.000.
24
12
2/27/2023
1.3. AVANTAJE SI INCONVENIENTE ALE METODEI
Avantaje :
- metoda simpla, usor de folosit

- datele de lansare a comenzilor sunt planificabile
25
Inconveniente :
Daca stabilitatea ritmului iesirilor si al perioadelor de aprovizionare
nu este respectata, exista riscul intrarii in ruptura de stoc.
Astfel, de la data C2 cind se face
Cantitate
Quantités comanda pentru reaprovizionarea
D2, care va fi folosita de la D2 la
D3, nu mai avem posibilitatea de a
interveni pentru a evita o ruptura
de stoc pina la D3.
Nici chiar comanda de la momentul
C3 nu poate evita ruptura de stoc,
pentru ca rezultatul ei il constituie
I
d
I
d livrarea din D3. Este deci important
ca stocul de securitate sa fie bine
D1 C2 D2 C3 D3
dimensionat si sa se urmareasca
periodic variatiile consumului.
26
13
2/27/2023
1.4. APLICATIE
Pentru ca aceasta metoda simpla prezinta totusi riscul de
ruptura de stoc, trebuie sa ne asiguram ca inconvenientele
sunt suportabile.
Vor fi gestionate cu ajutorul acestei metode articolele cu
valori mici si miscari de stoc mare, adica situate in zonele B
si ale curbei ABC .
27
Analiza ABC
Criteriul
100 %
90 %
80 %
50 %
A B C
20 % 20 % 100 % Elemente
Curba teoretica a lui Pareto
28
14
2/27/2023
Limitele curbelor Pareto Curba teoretica

(RD=0,80)
Criteriu M
100 %
Curba extrema 1 N
50 %
Curba extrema 2
20 % 50 % 100 % Elemente
Lungimea segmentului NP
RD =
Lungimea segmentului MP
29
Valoarea
raportului RD Zona A B C
1> RD ≥0,90 1 10 10 80
0,90> RD ≥0,85 2 10 20 70
0,85> RD ≥0,75 3 20 20 60
0,75> RD ≥0,65 4 20 30 50
0,65 > RD 5 Ne-interpretabil
30
15
2/27/2023
Zona 2
Zona 1 Zona 4
Zona 3
Criteriu Zona 5
100 %
Curba extrema 1
50 %
Curba extrema 2
20 % 50 % 100 % Elemente
31
2. METODA CU STOC MINIM PREDETERMINAT (SAU

METODA STOCULUI DE SECURITATE)
Aceasta metoda se bazează pe utilizarea consumului

mediu.
Cantitatile de articole stocate sunt supravegheate
continuu, pentru a determina momentul optim de
lansare a comenzilor, evitind astfel coborirea sub
nivelul stocului minim înainte de sosirea unei noi
comenzi.
32
16
2/27/2023
Ne sunt necesare trei mărimi pentru utilizarea acestei

metode :
Sm : stocul maxim
Sm = cantitatea economica de aprovizionat + Ss
Ss : stocul minim sau stocul de securitate
d : perioada de reaprovizionare
In mod teoretic, invers ca in metoda precedenta :

– Intervalele de comanda, si prin urmare cele de
reaprovizionare, sunt de durate inegale ;
– Cantitatile de comandat sunt constante, si anume Sm-
Ss.
33
• Noţiunea de cantitate economica presupune un

consum mediu constant si intervale de
reaprovizionare constante.
• Aceste ipoteze nu sunt respectate in toate situaţiile,

dar este util de a lucra in aceste ipoteze, pentru a
avea o baza de plecare solida in analize.
34
17
2/27/2023
Quantités Metoda :
Cantitate
(milliers)
După reaprovizionarea din data D1,
1
stocul este Sm. Tinind seama de
iesirile succesive 1-2-3, se poate
calcula consumul mediu. Unind
2 punctele Sm cu 3 putem, prelungind
3 apoi pina la intersectia cu nivelul Ss,
4 predetermina data de reaproviziona-
re D2 si deci data de lansare a
comenzii C2.
Ss
Temps
Timp
mois (luni)
d
Calendrier
Calendar
D1 C2 D2
Iesirile urmatoare, de exemplu 4, permit rafinarea calculului pentru data D2

daca este necesar, atita timp cit aceste iesiri sunt anterioare datei C2. Pe
graficul de mai sus punctul 4 a fost situat la data C2 si pe dreapta de consum
mediu pentru iesirile 1-2-3. Prin urmare C2 si D2 ramin neschimbate iar
cantitatea de comandat la data C2 este Sm - Ss. Aceasta cantitate va fi, in mod
normal, livrata la data D2.
35
2.2. MODALITATILE DE LANSARE A COMENZILOR
Cantitatile comandate vor fi de Sm – Ss, la datele C2 - C3 ... determinate

atunci cind datele D2 - D3 etc... au putut fi calculate.
Exemplu :
Un fabricant de instalaţii de termoficare utilizează robinete de gaz
termostatate. Informaţiile cunoscute sunt următoarele :
Cantitatea economica de aprovizionat = 700

Stoc de securitate Ss = 100
Durata de reaprovizionare 1 luna ½
Stocul maxim Sm = 700 + 100 = 800 este constituit la data D1 (prima
aprovizionare)
In acest caz, se pot urmări ieşirile mai intii global la sfirsitul fiecărei luni si
apoi mai in amănunt.
36
18
2/27/2023
Cantitate
Quantités
900
800
700 1
6
600
2
7
500
8
400 3
300
200
100
Temps
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Mois Timp (luni)
Calendar
Calendrier
D1 C2 D2 D3 ?
Iesirile din stoc au fost consemnate astfel :

Luna I 100 D2 este la sfirsitul lunii a 7-a
Luna II 150 (250) D2 este la mijlocul lunii a 6-a
Luna III 170 (420) D2 este la sfirsitul lunii a 5-a
37
Intervalul de comanda fiind de 1,5 luni, data lansării

comenzii C2 se situează la mijlocul lunii a 4-a.
Pe parcursul celor 15 zile următoare, se urmăresc cu atentie

iesirile pentru a identifica rapid o eventuala intensificare a
ritmului iesirilor.
Cantitatea de articole in stoc la data C2 satisface consumul

mediu viitor determinat la sfirsitul lunii a 3-a.
Comanda C2 este de 700 de robinete.
Iesirile din lunile 6 - 7 - 8 permit stabilirea datei D3 la

mijlocul lunii a 11-a, previziune ce va trebui confirmata prin
supravegherea viitoare atenta a stocului.
38
19
2/27/2023
Observatii : Exemplul precedent a arătat ca după data C2 totul s-

a desfasurat asa cum se estimase.
Dar, se poate intimpla ca valoarea consumului sa creasca in
perioada de livrare (cazul 1) sau ca perioada de livrare sa nu fie
respectata (cazul 2) sau ca cele doua efecte sa se suprapună.
Prevazut
prévu
Ss
Ss
réel
Real
D1 C2 D2
D1 C2 D2 D2
prévue réel
prevazut real
CAS 11
Cazul CAS 22
Cazul
In aceste doua cazuri, stocul de securitate a fost folosit inainte de

reaprovizionare. In cazul 1, stocul de securitate a compensat cresterea
consumului.
39
Avantaje :
Aceasta metoda permite reducerea riscului in
gestionarea stocurilor.
Inconveniente :
- Supravegherea permanenta a stocurilor presupune
cheltuieli semnificative. Planificarea comenzilor nu este
realizata intr-o maniera sistematica (cum a fost in prima
metoda);
- Riscul de ruptura de stoc nu este complet eliminat, dar
este bine stapinit (prin existenta stocului de securitate).
40
20
2/27/2023
D1 C2 D2
D1 D'2 D2
C2
C'2 d
CAS 11
Cazul Cazul
CAS 2 2
Intr-adevar, din momentul C2 al lansarii unei noi comenzi si pina in
momentul livrarii, D2, pe durata d, nu avem posibilitatea de a raspunde unei
cresteri a ritmului de consum (cazul 1).
In al doilea caz, momentul D2 este determinat pe baza pantei dreptei
corespunzatoare consumului mediu, asa cum rezulta din primele iesiri. Pe
aceeasi baza este determinat si momentul C2 al lansarii unei noi comenzi.
Dar, cu putin inaintea momentului C2 consumul inregistraza o crestere
importanta, care ar necesita o reaprovizionare in D'2.
Diferenta intre ziua constatarii acestei necesitati si D'2 este inferioara lui d.
Se lanseaza comanda la data C'2. Livrarea se va face aproape de intrarea in
ruptura de stoc. Stocul de securitate va fi folosit aproape integral.
41
3. METODA CU NIVEL DE REAPPROVIZIONARE

PREDETERMINAT (SAU METODA CELOR DOUA MAGAZII)
Cantitate
Quantités
Sm
Prima
1er magazie
magasin
Nr
2ème magasin
A doua magazie
Ss
Temps
Timp (saptamini)
semaine
d
Calendrier
Calendar
D1 C2 D2
Pentru utilizarea acestei metode, sunt necesare urmatoarele :

- Stocul Sm de reconstituit la fiecare reaprovizionare,
- Nivelul de reaprovizionare Nr,
- Perioada de reaprovizionare d.
42
21
2/27/2023
Stocul maxim Sm : Ca si in metodele precedente, stocul maxim

corespunde cantitatii economice de aprovizionat suplimentata cu stocul
de securitate.
Nivelul de reaprovizionare : Este determinat in functie de valoarea
consumului mediu pe unitatea de timp si de perioada de reaprovizionare
d exprimata in acelasi tip de unitati de timp.
Nivelul de reaprovizionare este compus din :
- Valoarea estimata a consumului pe durata perioadei de
reaprovizionare d ;
- Plus stocul de securitate.
Exemplu :
Buloane de 12 x 50
Consumul mediu pe saptamina : 6
Durata de reaprovizionare : 6 saptamini
Stocul de securitate : 12
==> Nivelul de reaprovizionare = 6 x 6 + 12 = 48 buloane
43
Principiu : Nivelul de reaprovizionare este un nivel de alerta.
Atunci cind este atins, gestionarul responsabil pentru stoc este

avertizat ca trebuie sa lanseze o comanda pentru
reconstituirea stocului.
Ce s-a consumat inainte de acest moment constituie prima

magazie.
Ce se va consuma pornind de la nivelul de reaprovizionare este

considerat ca facind parte din a 2-a magazie.
44
22
2/27/2023
3.2. MODALITATI DE LANSARE A COMENZILOR

Exemplu : Robinete de 15 mm
Cantitatea economica de aprovizionat : 50 | Deducem ca :
Stocul de securitate Ss = 8 | Sm = 50 + 8 = 58
Durata de reaprovizionare : 4 saptamini | => Nr = 4 x 4 + 8 = 24
Consumul mediu : 4 per saptamina |
Cantitate
Quantités
60
Sm = 58
50
40
30
Nr
Kr==24
24
20
10
8
Timp (saptamini)
Temps
0
semaine
Calendrier
Calendar
D1 C2 D2 C3 D3
45
A 2-a comanda :
Nivelul Sm a fost constituit la data D1 prin comanda lansata la data C1.
Nivelul de reaprovizionare Nr este atins la data C2, adica 8 saptamini

dupa D1. Valoarea consumului este de 58 - 24 = 34 robinete.
Cum durata de reaprovizionare este de 4 saptamini, data D2 se

situeaza la sfirsitul saptaminii 12. La momentul reaprovizioarii, daca
panta dreptei nu se schimba, consumul va fi : 34 x (8 + 4) = 51 robinete
8
Valoarea stocului va cobori la 58 - 51 = 7. Stocul de securitate va fi
furnizat 1 robinet.
Comanda de lansat la data C2 este de 51 robinete.
46
23
2/27/2023
A 3-a comanda :
Nivelul de reaprovizionare este atins la data C3, adica 5,5 saptamini dupa
D2.
Consumul = 34 robinete.
D3 se situeaza la momentul 5,5 + 4 = 9,5 saptamini dupa D2.
Daca ritmul consumului se pastreaza, pina atunci se vor fi consumat :

34 x 9,5 = 59 robinete
5,5
Stocul va fi la valoarea 0 (lipsa de 1 robinet).
47
Observatii : Cantitate
60
50
40
30
20
10
Timp
Temps
0 (saptamini)
semaine
10 15 20
d
Calendrier
Calendar
D2 C3 D3
Ruptura de stoc nu va avea loc daca, pe parcursul duratei de

reaprovizionare d consumul mediu se reduce (dreapta se ridica); din contra
ruptura de stoc se va agrava daca valoarea consumului mediu creste.
In acest ultim caz, am avea un semnal de gestiune gresita a stocului.
Valorile pentru Sm, Ss, Nr vor trebui recalculate.
48
24
2/27/2023
"Doua magazii" :
Disparitia primei magazii se constata pe fisa stocului.
Totodata, in practica, aceasta metoda se poate materializa fie :

- sub forma unui compartiment separat de stocare pentru a doua
magazie;
- prin utilizarea unor containere separate pentru stocarea
articolelor care fac parte din a doua magazie.
Deschiderea acestui container sau a compartimentului rezervat trebuie

sa alerteze gestionarul stocului ca s-a atins nivelul Nr.
Deschiderea celei de a 2-a magazii poate sa furnizeze gestionarului o

fisa pre-calculata cu toate elementele unei noi comenzi de lansat.
49

Avantaje :
Gestionarea stocului este comoda, iar supravegherea nivelului
de reaprovizionare se face automat.
Inconveniente :
Ca si in metoda cu interval de reaprovizionare constant, riscul de
ruptura de stoc exista, dar are o valoare mai redusa pentru ca
suntem avertizati automat de atingerea nivelului Nr, adica de
obligatia de a lansa o noua comanda.
Risul poate surveni deoarece :
• Nr nu mai corespunde atunci cind iesirile cresc brusc la
valori mai mari decit cele care au fost folosite pentru
determinarea sa.
• Durata de reaprovizionare d nu este respectata.
50
25
2/27/2023
4. Observatie asupra celor trei metode de reaprovizionare
Pina acum am considerat ca durata de reaprovizionare d era in

mod net mai mica decit intervalul I (interval de reaprovizionare).
d
D2 C3 D3
I
Acesta este cazul cel mai frecvent si cel mai comod pentru folosirea
metodelor discutate.
Pot insa exista situatii in care d > I.
51
Ne intereseaza sa determinam
cantitatea Q4 ce va fi
comandata la momentul C4
pentru a fi livrata in D4.
Q4
S Q3
Data D3 este cunoscuta. La acea
data va fi livrata cantitatea Q3.
Ss
Timp
0
I
Temps I este intervalul corespunzator
d
Calendrier
Calendar utilizarii cantitatii economice cu
• D3 si I ne permit sa determinam D4 ritmul consumului mediu Cm in
• Cu D4 si d fixam C4 unitatea de timp cunoscuta.
• La data C4, vom dispune de :
- stocul S care inglobeaza Ss
- cantitatea Q3 care va fi livrata pe parcursul duratei d.
• De la momentul C4 la D4, trebuie :
- sa fie asigurat consumul = Cm x d
- sa fie reconstituit stocul maxim (incluzind Ss)
Q4 = Cm x d - S + Ss
52
26
2/27/2023
3. Cantitatea de comandat - Lotul economic
Am utilizat pînă acum de mai multe ori noţiunea de cantitate

economică (sau lot economic).
Există, de fapt, mai multe modalităţi de aprovizionare pentru o

cantitate cunoscută a consumului anual :
- o singură comandă anuală,
- o comandă pe lună,
- o comandă la fiecare două săptămâni, etc...
Cu toate acestea, există o singură modalitate de aprovizionare cu

cel mai mic cost, şi anume cea care constă în comandarea lotului
economic.
53
Nivelul stocului
Timp (săptămîni)
Loturi lunare
Loturi săptămânale
54
27
2/27/2023
Cantitatea economică nu poate fi concepută decît în

condiţiile următoare :
- consum mediu constant, deci
- intervale de reaprovizionare egale şi
- cantităţi aprovizionate constante.
Chiar şi în metoda cu intervale de reaprovizionare

constante, aceste ipoteze nu sunt pe deplin
îndeplinite.
Cu toate acestea, este recomandat să respectăm

dimensiunea loturilor economice pentru că astfel
putem să fixăm alte repere (nivelul stocurilor de
exemplu).
55
Rotunjirea în plus sau în minus a valorilor rezultate pentru

lotul economic nu modifică sensibil costurile.
Cantitatea economică este valabilă pentru un cost de

achiziţie dat, cunoscut, şi pentru costuri asociate stocurilor
date şi cunoscute de asemenea.
Prin urmare, dacă aceste costuri se schimbă, sau dacă

consumul anual se modifică, dimensiunea lotului economic
se schimbă şi ea.
56
28
2/27/2023
O gestiune optimă a stocurilor şi a metodelor de

aprovizionare are o importanţă dublă: evitarea
rupturilor de stoc şi reducerea capitalului imobilizat
sub forma de materii prime şi materiale.
Metodele de optimizare folosite caută un echilibru

între :
• costurile de posesie (costul capitalului imobilizat,
costuri de gestiune, chirii, costul cu personalul şi
echipamentul de manipulare)
• costurile de achiziţie (costuri administrative
pentru lansarea şi urmărirea comenzilor) care
variază în funcţie de numărul comenzilor lansate şi
nu de volumul aprovizionat.
57
3.1. EVIDENTIEREA CANTITATI ECONOMICE DE

APROVIZIONAT
Reluam exemplul de calcul cu robinetii de trecere de 15 mm, pentru
a pune in evidenta cantitatea economica.
- Costul de achizitie (factura furnizor) a = 32 €
Media consumului este de 4 robineti/saptamina, Cm = 4
robineti/saptamina, ceea ce inseamna un consum anual de 208
unitati.
Acest articol necesita, datorita activitatilor de gestionare si stocare,
cheltuieli care se adauga costului de achizitie :
- Costul de lansare a unei comenzi, Cl (sau cost administrativ)
Consideram Cl = 40 € pentru fiecare comanda lansata
- Costul de posesie a stocului (in principal dobinda pentru capitalul
imobilizat + cheltuielile de stocare), Cs
Consideram Cs = 28 % din pretul de achizitie pe an.
Problema consta in a aproviziona cit mai economic cei 208
robineti utilizati pe parcursul unui an.
58
29
2/27/2023
In tabelul urmator sunt aratate cheltuielile anuale pentru

citeva variante de aprovizionare.
Putem, pe baza acestor date, sa distingem cantitatea

economica; calculele din tabel constiuie un exemplu
pentru evidentierea cantitatii economice, dar nu
reprezinta o metoda exacta de determinare a ei.
59
Numar Cantitate pe Cost anual de stocare Cost Cheltuieli

anual de comanda (1) administrativ anuale (€)
comenzi anual (€)
Calcul Cost (€) (2) (1) + (2)
1 208 32 x 0,28 x 208 * 932 40 972
2
2 104 8,96 x 104 466 80 546
2
3 circa 69 8,96 x 69 309 120 429
2
4 52 8,96 x 52 ** 233 160 393
2
5 circa 42 8,96 x 42 188 200 388
2
6 circa 35 8,96 x 35 157 240 397
2
8 26 8,96 x 26 116 320 436
2
12 circa 17 8,96 x 17 76 480 556
2
60
30
2/27/2023
200
100
Timp
Temps
* Un consum uniform, linear, al celor 208 unitati aprovizionate o

singura data echivaleaza cu stocarea permanenta a 208 = 104
unitati 2
61
50
40
30
20
10
D1 D2 D3 D4 Temps
Timp
** Un consum uniform, linear, al celor 208 unitati aprovizionate in

4 transe egale echivaleaza cu stocarea permanenta a 52 = 26
unitati 2
62
31
2/27/2023
Se poate observa, din calculele prezentate in tabelul anterior,

ca pe masura ce numarul anual de comenzi creste:
- Costul administrativ creste proportional cu acest numar
anual de comenzi;
- Costurile aferente stocarii scad, pentru ca stocul mediu
se reduce.
Tabelul arata de asemenea ca, pentru cele opt cazuri studiate,

cheltuielile minime se obtin pentru cazul: 5 comenzi pe an, de
cite 42 unitati fiecare.
Aceste cheltuieli sunt de 388 € si sunt repartizate aproape

egal astfel:
- Cheltuieli administrative 200 €,
- Cheltuieli de stocare 188 €.
63
3.2. STABILIREA FORMULEI DE CALCUL A CANTITATII ECONOMICE

DE APROVIZIONAT
Pentru determinarea acestei formule, vom exprima costul total

al consumului unei unitati de produs pe durata unui an. Acest cost
contine:
- Costul de achizitionare al articolelor consumate,
- Costul administrativ (sau de aprovizionare), care ia in
considerare, pentru articolul considerat:
• Dobinda pentru valoarea medie anuala stocata,
• Cheltuielile cu inventarierea
• Cheltuielile provocate de deteriorari, imbatriniri,
perisabilitate.
64
32
2/27/2023
- Costul stocarii (sau costul posesiei) articolelor stocate

este calculat ca procentaj din valoarea medie a
stocului. El contine toate cheltuielile legate de stocare:
• chiria localurilor,
• asigurari pentru spatii si produse,
• manipularea,
• consumul de electricitate si alte utilitati,
• pierderi de dobinzi prin capitaluri neproductive.
De regula, acest cost poate fi fixat la o valoare (rata)
anuala t de 20 - 28 % din valoarea capitalului mediu
stocat.
65
Prin urmare, pentru un an si un articol cu caracteristicile:

- consum anual = N
- cost de aprovizionare pe comanda = Cl
- cost de posesie anual pentru o unitate = Cs = a · t
- cantitate pe comanda = n
costul anual relativ la acest articol poate fi exprimat astfel :
N n aN = cost de achizitie
Cost anual = aN + C1 + Cs Cl = cost de aprovizionare
n 2 Cs = cost de posesie
66
33
2/27/2023
In relatia anterioara, toate valorile sunt constante, mai putin n,

pe care vrem sa il determinam pentru a minimiza costul anual
total.
Cum primul termen aN este constant (in raport cu necunoscuta

n), costul anual va fi minim cind suma celorlalti doi termeni va fi
minima, adica :
costul de aprovizionare + costul de posesie = minim

N n
sau cind C1 + Cs va avea cea mai mica valoare posibila.
n 2
67
Costuri
Cost total
Cost de
posesie
Cost de
aprovizionare
n Cantitati
68
34
2/27/2023
Modelul Wilson
Acest model permite ca, pornind de la functia costului total, sa

putem calcula numarul optim de comenzi precum si cantitatea
optima de comandat.
Ipoteze
• consumul articolelor stocate se face uniform (nu este
afectat de variatii sezoniere);
• perioada de reaprovizionare este constanta;
• nu se admite penuria (deci stocul de securitate nu este
necesar);
• oricare ar fi cantitatea comandata si frecventa comenzilor,
tariful furnizorului ramine neschimbat.
69
Notatii
• n : cantitatea comandata la fiecare reaprovizionare;
• Cl : costul de aprovizionare pentru o comanda;
• a : pretul unitar al unui articol;
• t : costul de posesie al stocului;
• N : cantitatea de articole consumata intr-un an.
n
In medie, volumul stocului este de
2
(am admis deja ca stocul descreste linear de la n la 0).

n
Valoarea acestui stoc mediu este de a ∙
2
70
35
2/27/2023
Putem scrie acum ca:

Costul global de gestiune = Costul global de aprovizionare + Costul
global de posesie a stocului.
• Costul global de aprovizionare =

N
numarul de comenzi  Cl =  Cl.
n
n
• Costul global de posesie al stocului =  Cs.
2
Prin urmare, costul global de gestiune este :
N n
C=  C1 +  Cs
n 2
71
Cantitatea n care minimizeaza C se obtine egalind cu zero

prima derivata a functiei costului global in raport cu n (este
minimul curbei costului global).
dC N Cs
C' = = − 2 C1 + =0
dn n 2
N Cs
 C1 =
n2 2
si deci :
2  N  C1
n2 =
Cs
de unde:
2  N  C1
n=
Cs
72
36
2/27/2023
Prin urmare, raspunsul dat de modelul Wilson la

intrebarea "Cit trebuie comandat?" este urmatorul:
2  N  C1
n=
Cs
73
Ca intotdeuna cind lucram cu un model, este important sa

analizam ipotezele care au servit la constructia sa.
Principiul consta in determinarea costului total de stocare si de
reaprovizionare al unui articol in functie de cantitatea
comandata la fiecare reaprovizionare.
Este evident ca :
• cu cit este mai mare cantitatea comandata la fiecare
reaprovizionare, cu atit vor fi mai rare comenzile si deci
mai scazut costul lor;
reaprovizionare, stocul mediu va fi mai mare si deci vor
creste costurile cu imobilizarea valorii stocului.
Exista prin urmare un optim care este cautat, iar acest

optim este determinat de formula lui Wilson.
74
37
2/27/2023
Un prim exemplu, pentru ilustrarea mecanismului:

N = 208
a = 32 € t = 28 % ou 0,28
Cl = 40 €
Deducem
Cs = at = 32 x 0,28
si deci
2  N  C1 2  208  40
n= = = 43 robineti
Cs 32 x 0,28
Cantitatea economica de aprovizionat este deci de 43 robineti,
ceea ce conduce la 208/43 = 4,84 , adica 5 aprovizionari pe an, de
unde un interval de aprovizionare de 10 saptamini.
75
Costuri
Cifrele 1-2-4-8-16 de pe curba

costului de aprovizionare indica
numarul de comenzi anuale ce
corespund punctului respectiv.
Cost de aprovizionare
+ Curba rezultanta prezinta un
Cost de posesie minim corespunzator punctului
de egalitate dintre costurile de
Cost de posesie posesie si de aprovizionare.
Cantitate per
comanda
76
38
2/27/2023
4. TRATAREA CAZURILOR IN CARE PRETUL DE

ACHIZITIE ESTE VARIABIL CU CANTITATILE
COMANDATE
In mod frecvent, furnizorii acorda reduceri atunci cind

cantitatile comandate depasesc un anumit nivel.
Cu cit volumul fiecarei comenzi este mai mare, cu atit

reducerea de pret este mai importanta.
77
De exemplu, pentru orice comanda cu o cantitate inferioara

in raport cu Q1, pretul unitar este p1.
Pentru o cantitate cuprinsa intre Q1 si Q2 (cu Q2> Q1), pretul
unitar este p2 (p2<p1).
Pentru o cantitate cuprinsa intre Qn-1 si Qn (Qn>Qn-1), pretul
unitar este pn (pn<pn-1).
Tabelul urmator sintetizeaza aceste cantitati si preturi.
Cantitate comandata Pret unitar
1  Q  Q1 p1
Q1  Q  Q2 p2 < p1
Q2  Q  Q3 p3 < p2
... ...
Qn-2  Q  Qn-1 pn-1 < pn-2
Qn-1  Q  Qn pn < pn-1
78
39
2/27/2023
Pastrind ipotezele modelului lui Wilson, si anume:

- consum uniform, regulat, al stocului,
- perioada de reaprovizionare constanta,
- fara penurie,
- fara stoc de securitate,
calculul cantitatii economice de comandat se va face in
raport cu tariful oferit.
O diminuare a pretului va presupune:

- o crestere a cantitatii aferente fiecarei comenzi si a
costului global de posesie a stocului, dar si
- o reducere a numarului de comenzi si a costului
global de aprovizionare.
79
Daca pentru o transa de pret,
- cistigul realizat pe baza costului global de achizitie si

a costului global de aprovizionare
este superior
- pierderii determinate de costul global de posesie a

stocului,
atunci reducerea de pret este interesanta pentru

cumparator.
In caz contrar, reducerea de pret in functie de volumul

comandat nu este interesanta pentru cumparator.
80
40
2/27/2023
In calculul cantitatii economice de comandat, trebuie sa

facem sa intervina pretul de achizitie a produselor pe
intreaga perioada de gestionare.
Z = pretul de achizitie + costul global de aprovizionare +

costul global de posesie a stocului
Vom proceda astfel:

• Pentru fiecare transa de pret i, determinam
cantitatea Qi care minimizeaza Zi;
• Calculam apoi Zi pentru fiecare Qi retinut si vom
alege in final acea cantitate pentru care obtinem cea
mai mica valoarea a costului total Zi .
81
Zi
Z1
Z2
Z3
0 Q
Q1 Q2
82
41
2/27/2023
Exemplul B
Fie un articol A cu un consum anual de 42 000 unitati. Costul

de aprovizionare este de 320 €, oricare ar fi cantitatea
comandata. Rata anuala a costului de posesie a stocului este
de 5,50%. Furnizorul ofera tarifele din tabelul de mai jos.
Tinind cont de aceste tarife, determinati cantitatea economica
de comandat.
Cantitatea comandata Pretul unitar (€)
Q < 4 500 6
4 500  Q < 9 500 5,50
9 500  Q < 12 500 5
12 500  Q < 21 000 4,50
Q  21 000 4,20
83
Rezolvare
Prima transa de pret, a1 = 6 €
2 NCl 2  42000  320

n1 = = = 9 025,22 unitati
a1  t 6  0,055
Aceasta valoare nu este compatibila cu prima transa de pret. Valoarea n1 pe
care o vom retine este n1 = 4 499 unitati.
42000 4499
Z1 = 6  42000 + 320  +  6  0,055 = 255 730 €
4499 2
A doua transa de pret, a2 = 5,50 €
2 NCl 2  42000  320

n2 = = = 9 426,53 unitati
a2  t 5,50  0,055
Aceasta valoare este compatibila cu a doua transa de pret. Valoarea n2 pe
care o vom retine este n2 = 9 426,53 unitati.
42000 9426 ,53
Z 2 = 5,50  42000 + 320  +  5,50  0,055 = 233 852 €
9426 ,53 2
84
42
2/27/2023
A treia transa de pret, a3 = 5 €

2 NCl 2  42000  320
n3 = = = 9 889,63 unitati
a3  t 5  0,055
Aceasta valoare este compatibila cu a treia transa de pret. Valoarea n3 pe
42000 9889 ,63
Z 3 = 5  42000 + 320  +  5  0,055 = 212 719 €
9889 ,63 2
A patra transa de pret, a4 = 4,50 €
2 NCl 2  42000  320

n4 = = = 10 421,42 unitati
a4  t 4,50  0,055
Aceasta valoare nu este compatibila cu a patra transa de pret. Valoarea n4 pe
42000 12500
Z 4 = 4,50  42000 + 320  +  4,50  0,055 = 191 622 €
12500 2
85
A cincea transa de pret, a5 = 4,20 €
2 NCl 2  42000  320

n5 = = = 10 787,18 unitati
a5  t 4,20  0,055
Aceasta valoare nu este compatibila cu a cincea transa de pret. Valoarea n5
pe care o vom retine este n5 = 21 000 unitati.
42000 21000
Z 5 = 4,20  42000 + 320  +  4,20  0,055 = 179 465,50 €
21000 2
86
43
2/27/2023
Cantitatea comandata Cost total (€)

n1 = 4 499 Z1 = 255 730
n2 = 9 426,53 Z2 = 233 852
n3 = 9 889,63 Z3 = 212 719
n4 = 12 500 Z4 = 191 622
n5 = 21 000 Z5 = 179 466
Prin efectuarea a doua comenzi de cite 21 000 unitati, se minimizeaza

cheltuielile totale, beneficiind de tariful cel mai mic.
87
Exemplul C
Fie un articol B cu un consum anual de 15 000 unitati. Costul

de aprovizionare este de 63,75 €.
Rata anuala a costului de posesie a stocului este de 34%.
Pretul de achizitie unitar este de 10 €, cu o reducere de 3%

pentru orice comanda de cel putin 5 000 unitati.
Care este, in aceste conditii, cantitatea economica de

comandat ?
88
44
2/27/2023
Rezolvare
Prima transa, a1 = 10 €
2 NCl 2 15000  63,75

n1 = = = 750 unitati
a1  t 10  0,34
Aceasta valoare este compatibila cu prima transa de pret.
15000 750
Z1 = 10 15000 + 63,75  + 10  0,34 = 152 550 €
750 2
A doua transa, a2 = 100,97 = 9,70 €
2 NCl 2 15000  63,75

n2 = = = 761,51 unitati
a2  t 9,70  0,34
Aceasta valoare nu este compatibila cu a doua transa de pret. Valoarea n2 pe
15000 5000
Z 2 = 9,70 15000 + 63,75  +  9,70  0,34 = 153 936,25 €
5000 2
Cumparatorul nu poate fi deci interesat sa profite de reducerea de 3%.
Vor fi lansate 20 de comenzi de cite 750 de unitati fiecare.
89
45
3/6/2023
proiectelor

1
3/6/2023
• Existența unui stoc presupune:

• o metodă de reaprovizionare adaptată consumului
• eliminarea situațiilor de lipsa (ruptură de stoc)
• de regulă stocul > consumul între două
reaprovizionări.
• Pentru ca un stoc să poată fi operat în mod raţional,

avem nevoie de un minim de informaţii referitoare la:
– intrările în stoc (aprovizionare);
– ieşirile din stoc (consum).
2
3/6/2023
Aceste modificări trebuie să poată fi identificate fără echivoc,

pornind de la informațiile următoare :
- natura modificării : intrare sau ieșire;
- data modificării;
- numărul documentului care a generat modificarea;
- furnizorul sau consumatorul;
- identificatorul articolului/piesei:
- numărul de cod;
- denumirea completă;
- cantitatea care face obiectul modificării, însoțită de unitatea
sa de măsură (piesă, kg, m, l, etc.);
- locul de stocare.
5
Reprezentarea grafică a modificărilor
Unele dintre metodele de gestiune a stocurilor necesită

urmărirea permanentă intrărilor/ieşirilor de piese.
În astfel de situaţii, reprezentările grafice permit o analiză

eficientă.
3
3/6/2023
Cantitate
Quantités
S'
A
S
s1
S1 Q
1
S2 s2
2 s3
S3
3 s4
S4 B
4
Săptămâni
Semaines de
0 production
Dates du
calendrier
D1 d1 d2 d3 d4 D2 Date calendar.
Ieşirile din stoc au avut loc la datele d1 - d2 - d3 - d4

şi au avut cantităţile s1 - s2 - s3 - s4.
În aceste condiţii, stocul a evoluat astfel :
Data Modificarea Stoc

D1 Intrare S
d1 Ieşirea s1 S1 = S - s1
d2 Ieşirea s2 S2 = S - (s1 + s2) sau S1 - s2
d3 Ieşirea s3 S3 = S -(s1 + s2 + s3) sau S2 - s3
d4 Ieşirea s4 S4 = S - (s1 + s2 + s3 + s4) sau S3 - s4
D2 Intrarea Q S' = s4 + Q
4
3/6/2023
Graficul și tabelul precedent arată că valoarea stocului

rămâne neschimbată între două intrări/ieșiri.
Între două date de reaprovizionare D1 şi D2 consumul mediu

poate fi reprezentat prin dreapta AB dacă ieșirile nu sunt
foarte neregulate. Se poate astfel determina consumul mediu
pe unitatea de timp.
Exemplu : 100 piese/săptămână.
Grafice în valori cumulate
Acest tip de grafice sunt utilizate pentru a putea urmări

mai exact, pentru un anumit articol :
• Gradul de adaptare al ieşirilor din stoc în raport cu
cerinţele de producţie
• Concordanţa dintre livrările prevăzute şi cele
realizate.
10
5
3/6/2023
La sfârşitul săptămânii 45,

graficul arată :
Producţie
- necesar = 3 250 piese
- ieşiri = 3 900 piese
Cantităţi cumulate
Quantités cumulées
Aprovizionare
(milliers)
( mii ) - livrări planificate = 6 000
-livrări efectuate = 5 500 =>
o întârziere de 500 piese
6
5
Disponibil în stoc =
5 500 - 3 900 = 1 600 piese
4
41 42 43 44 45 46 47 48 49 Semaines
Săptămâni
Necesar
Besoins de fabrication Livrăriprévues
Livraisons planificate
Ieşiri
Sorties effectuées Livrări efectuate
Livraisons effectuées
11
MODALIĂŢI DE REAPROVIZIONARE
Sunt condiționate de timp și de cantități.
Modalități relative la timp

Durata de reaprovizionare
Este intervalul de timp care se scurge între lansarea comenzii

pentru un articol și momentul livrării lui.
Durata
Délai de de reaprovizionare
réapprovisionnement
Temps
Timp
Este interesantă pentru cumpărător. De notat că furnizorul

primește comanda după data la care ea a fost lansată şi
expediază produsele înaintea datei lor de recepție.
12
6
3/6/2023
Intervalul de comandă : este timpul care se scurge între

două comenzi succesive pentru un același articol.
Intervalul de reaprovizionare : este timpul care se scurge
între două recepționări succesive pentru un același
articol.
Prima comandă Prima
1ère recepţionare
réception
1ère cde
A2ème
douaréception
recepţionare
A doua 2ème
comandă
cde
Temps
Timp
Interval
intervalle intervalle
Interval
dede cde
comandă dederéapprovisionnement
reaprovizionare
13
Modalități relative la cantități

Stoc fizic : Este stocul (pentru un anumit articol) care
există în mod real la locul de stocare
(sau stoc real)
Stoc afectat : Este la cantitatea de articole dintr-un stoc
care este rezervată pentru o cerință determinată.
Ieșirile din stocul afectat nu pot fi făcute, în
principiu, decât pentru a răspunde acestor cerințe.
Stoc disponibil : Este stocul care se poate folosi în
mod liber.
Stoc disponibil = stoc real - stoc afectat
14
7
3/6/2023
Nivelul de reaprovizionare : Este cantitatea de articole în

stoc determinată astfel încât dacă vom coborî sub ea vom
intra în “ruptură de stoc” în lipsa unor reaprovizionări.
Nivelul stocului de securitate : Este cantitatea de articole

existente în stoc corespunzătoare unei rezerve destinate să
compenseze perturbațiile în aprovizionare (întârzieri) și
perturbațiile consumului (mai mare decât cel planificat).
Cantitatea economică de comandat : Este cantitatea de

articole solicitată printr-o comandă și care este astfel
determinată încât să se realizeze costurile minime de
stocare.
15
- Numărul comenzilor depinde de dimensiunea loturilor

comandate.
- Costurile depind de dimensiunea loturilor comandate
Cantitate
Lot mediu
Timp
Cantitate
Lot mic
Timp
Cantitate
Lot mare
Timp
16
8
3/6/2023
METODE DE REAPROVIZIONARE
1. METODA CU INTERVALE DE REAPROVIZIONARE
CONSTANTE
Această metodă are nevoie de următoarele date :

- Durata de reaprovizionare d ;
- Intervalul de reaprovizionare I; este de valoare constantă.
- Stocul maxim Sm de reconstituit la fiecare livrare.
Aplicarea acestei metode presupune că :
- Duratele de reaprovizionare d sunt stabile
- Consumul mediu al articolului este de asemenea considerat
stabil.
17
Stocul maxim : Stocul Sm trebuie să permită consumul pe durata

intervalului de reaprovizionare I fără să se ajungă sub valoarea
nivelului stocului de securitate Ss.
Cantitatea consumată pe durata intervalului I este Sm - Ss.
Cantitate
Quantité
Sm
S2
Ss
d d d
Timp
Temps
0
I I I
Calendar
Calendrier
D1 C2 D2 C3 D3 C4 D4
18
9
3/6/2023
Intervalul de reaprovizionare : Alegem valoarea lui I astfel

încât să se poată face reaprovizionarea cu cantitatea
economică de reaprovizionare (n), adică
n = Cm ∙ I n – cantitatea economică
Cm – consumul mediu pe unitatea de timp
Metoda :
- Datele de reaprovizionare dorite sunt cunoscute D 1 - D2 - D3
- Durata de reaprovizionare d fiind cunoscută, cunoaștem
implicit şi datele lansării comenzilor C2 - C3 – etc
La data C2 se constată că stocul este de valoare S2.

Consumul este Sm - s2. Extrapolăm până la data D2 pentru a
determina cantitatea de comandat.
19
Exemplu : d = 3 săptămâni Sm = 2000

Cantitate
Quantités I = 8 săptămâni și Ss = 400
La data C2 constatăm că S2 = 1000
2000
1500
1000
500
Temps
Timp
d
I
Calendrier
D1 C2
Calendar
D2
Consumul real pentru 5 săptămâni = Sm - S2 = 1000

Consumul probabil pentru 8 săptămâni va fi : 1000 x 8 = 1600
5
Prin urmare, comanda lansată la data C2 va fi de 1600 articole și va
fi livrată la data D2. Atunci stocul de 2000 de articole va fi reconstituit.
20
10
3/6/2023
Quantités
1.2. MODALITĂŢI DE LANSARE A COMENZILOR
Cantitate
(milliers)
16 Exemplu :
14
- Program de 2000
12
Sm 11,5 locuințe livrabile în 12
10
luni
8
- Un al doilea program
6
va urma după primul.
4
2
Ss 1,5
O firmă de instalații
Temps
electrice lucrează pentru
Timp
mois
(luni) montarea prizelor în
D1 CC1
2 D2 C3 D3 C4 D4 locuințe.
Date cunoscute : În fiecare locuință vor fi montate Ne propunem să
15 prize, deci în total vor fi de montat 30 000 gestionăm stocul de
pentru întregul program. Cantitatea economică de prize.
aprovizionare este de 10 000 de prize, adică 4 luni
de consum. Stocul de securitate calculat este Ss =
1500 prize. Durata de aprovizionare : 1 lună. Prin
urmare I = 4 luni, d = 1 lună.
21
Prima comanda :
Este efectuata cu 1 luna înainte de momentul D1 pentru a
reconstitui stocul Sm.
Sm = 10 000 + 1500 = 11 500 unități
A 2-a comanda :
La data C2 constatam : stocul = 4500
Consumul prevăzut la data D2 = 7000 x 4 = 9 333
3
Stoc prevăzut la data D2 = 11 500 - 9 333 = 2 167
Comanda de trimis = 9 300 (valoare rotunjita)
Stocul a fost reconstituit la data D2 la 11 500 unități (ceea ce

arata o scădere a consumului pe parcursul perioadei d).
22
11
3/6/2023
A 3-a comanda :
La data C3 se constata : Stocul = 3 500
Consumul prevăzut la data D3 = 8 000 x 4 =10 666
3
Stoc prevăzut la data D3 = 11 500 - 10 666 = 834
(Stocul de securitate este folosit pentru 1 500 - 834 = 666 unități)
Comanda de trimis = 11 500 - 834 = 10 666 circa 10 700.
Stocul este reconstituit la data D3 la 11 600 unități.
A 4-a comanda :
La data C4 se constata : stocul = 3 100
Consumul prevăzut la data D4 = 8 500 x 4 = 11 333
3
Stocul prevăzut la data D4 = 11 600 - 11 333 = 267 unități
(Stocul de securitate este diminuat cu 1 233 unități) ???
Comanda de trimis = 11 500 - 267 = 11 250 unități (valoare rotunjita)
23
Se constata ca pe durata primului interval de reaprovizionare

șantierul a acumulat întârzieri (ieșiri inferioare prognozei). Pe
parcursul următoarelor doua intervale, ritmul ieșirilor este
superior prognozei inițiale, pentru a recupera întârzierile.
Stocul de securitate si-a îndeplinit perfect rolul in acest timp.
Valoarea sa nu trebuie modificata.
In ceea ce privește ieșirile :

9 300 + 10 600 + 11 333 adică 31 233 prize scoase pentru a
instala 30.000.
24
12
3/6/2023
Avantaje :
- metoda simpla, usor de folosit

- datele de lansare a comenzilor sunt planificabile
25
Inconveniente :
Daca stabilitatea ritmului ieșirilor si al perioadelor de aprovizionare
nu este respectata, exista riscul intrării in ruptura de stoc.
Astfel, de la data C2 când se face
Cantitate
Quantités comanda pentru reaprovizionarea
D2, care va fi folosita de la D2 la
D3, nu mai avem posibilitatea de a
interveni pentru a evita o ruptura
de stoc pina la D3.
Nici chiar comanda de la momentul
C3 nu poate evita ruptura de stoc,
pentru ca rezultatul ei il constituie
I
d
I
d livrarea din D3. Este deci important
ca stocul de securitate sa fie bine
D1 C2 D2 C3 D3
dimensionat si sa se urmărească
periodic variațiile consumului.
26
13
3/13/2023
proiectelor

1
3/13/2023
1.4. APLICATIE
Pentru ca aceasta metoda simpla prezinta totuși riscul de
ruptura de stoc, trebuie sa ne asiguram ca inconvenientele
sunt suportabile.
Vor fi gestionate cu ajutorul acestei metode articolele cu
valori mici si mișcări de stoc mare, adică situate in zonele B
si ale curbei ABC .
Analiza ABC
Criteriul
100 %
90 %
80 %
50 %
A B C
20 % 20 % 100 % Elemente
Curba teoretica a lui Pareto
2
3/13/2023
Limitele curbelor Pareto Curba teoretica

(RD=0,80)
Criteriu M
100 %
Curba extrema 1 N
50 %
Curba extrema 2
20 % 50 % 100 % Elemente
Lungimea segmentului NP
RD =
Lungimea segmentului MP
5
Valoarea
raportului RD Zona A B C
1> RD ≥0,90 1 10 10 80
0,90> RD ≥0,85 2 10 20 70
0,85> RD ≥0,75 3 20 20 60
0,75> RD ≥0,65 4 20 30 50
0,65 > RD 5 Ne-interpretabil
3
3/13/2023
Zona 2
Zona 1 Zona 4
Zona 3
Criteriu Zona 5
100 %
Curba extrema 1
50 %
Curba extrema 2
20 % 50 % 100 % Elemente
2. METODA CU STOC MINIM PREDETERMINAT (SAU

METODA STOCULUI DE SECURITATE)
Aceasta metoda se bazează pe utilizarea consumului

mediu.
Cantitățile de articole stocate sunt supravegheate
continuu, pentru a determina momentul optim de
lansare a comenzilor, evitând astfel coborârea sub
nivelul stocului minim înainte de sosirea unei noi
comenzi.
4
3/13/2023
Ne sunt necesare trei mărimi pentru utilizarea acestei

metode :
Sm : stocul maxim
Sm = cantitatea economica de aprovizionat + Ss
Ss : stocul minim sau stocul de securitate
d : perioada de reaprovizionare
In mod teoretic, invers ca in metoda precedenta :

– Intervalele de comanda, si prin urmare cele de
reaprovizionare, sunt de durate inegale ;
– Cantitățile de comandat sunt constante, si anume Sm-
Ss.
• Noțiunea de cantitate economica presupune un

consum mediu constant si intervale de
reaprovizionare constante.
• Aceste ipoteze nu sunt respectate in toate situațiile,

dar este util de a lucra in aceste ipoteze, pentru a
avea o baza de plecare solida in analize.
10
5
3/13/2023
Quantités Metoda :
Cantitate
(milliers)
După reaprovizionarea din data D1,
1
stocul este Sm. Ținând seama de
ieșirile succesive 1-2-3, se poate
calcula consumul mediu. Unind
2 punctele Sm cu 3 putem, prelungind
3 apoi pina la intersecția cu nivelul Ss,
4 predetermina data de reaproviziona-
re D2 si deci data de lansare a
comenzii C2.
Ss
Temps
Timp
mois (luni)
d
Calendrier
Calendar
D1 C2 D2
Ieșirile următoare, de exemplu 4, permit rafinarea calculului pentru data D2

daca este necesar, atâta timp cit aceste ieșiri sunt anterioare datei C2. Pe
graficul de mai sus punctul 4 a fost situat la data C2 si pe dreapta de consum
mediu pentru ieșirile 1-2-3. Prin urmare C2 si D2 rămân neschimbate iar
cantitatea de comandat la data C2 este Sm - Ss. Aceasta cantitate va fi, in mod
normal, livrata la data D2.
11
2.2. MODALITATILE DE LANSARE A COMENZILOR
Cantitățile comandate vor fi de Sm – Ss, la datele C2 - C3 ...

determinate atunci când datele D2 - D3 etc... au putut fi calculate.
Exemplu :
Un fabricant de instalații de termoficare utilizează robinete de gaz
termostatate. Informațiile cunoscute sunt următoarele :
Cantitatea economica de aprovizionat = 700

Stoc de securitate Ss = 100
Durata de reaprovizionare 1 luna ½
Stocul maxim Sm = 700 + 100 = 800 este constituit la data D1
(prima aprovizionare)
In acest caz, se pot urmări ieșirile mai întâi global la sfârșitul

fiecărei luni si apoi mai in amănunt.
12
6
3/13/2023
Cantitate
Quantités
900
800
700 1
6
600
2
7
500
8
400 3
300
200
100
Temps
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Mois Timp (luni)
Calendar
Calendrier
D1 C2 D2 D3 ?
Iesirile din stoc au fost consemnate astfel :

Luna I 100 D2 este la sfirsitul lunii a 7-a
Luna II 150 (250) D2 este la mijlocul lunii a 6-a
Luna III 170 (420) D2 este la sfirsitul lunii a 5-a
13
Intervalul de comanda fiind de 1,5 luni, data lansării

comenzii C2 se situează la mijlocul lunii a 4-a.
Pe parcursul celor 15 zile următoare, se urmăresc cu atenție

ieșirile pentru a identifica rapid o eventuala intensificare a
ritmului ieșirilor.
Cantitatea de articole in stoc la data C2 satisface consumul

mediu viitor determinat la sfârșitul lunii a 3-a.
Comanda C2 este de 700 de robinete.
Ieșirile din lunile 6 - 7 - 8 permit stabilirea datei D3 la

mijlocul lunii a 11-a, previziune ce va trebui confirmata prin
supravegherea viitoare atenta a stocului.
14
7
3/13/2023
Observații : Exemplul precedent a arătat ca după data C2 totul s-

a desfășurat așa cum se estimase.
Dar, se poate întâmpla ca valoarea consumului sa crească in
perioada de livrare (cazul 1) sau ca perioada de livrare sa nu fie
respectata (cazul 2) sau ca cele doua efecte sa se suprapună.
Prevazut
prévu
Ss
Ss
réel
Real
D1 C2 D2
D1 C2 D2 D2
prévue réel
prevazut real
CAS 11
Cazul CAS 22
Cazul
In aceste doua cazuri, stocul de securitate a fost folosit înainte de

reaprovizionare. In cazul 1, stocul de securitate a compensat creșterea
consumului.
15
Avantaje :
Aceasta metoda permite reducerea riscului in
gestionarea stocurilor.
Inconveniente :
- Supravegherea permanenta a stocurilor presupune
cheltuieli semnificative. Planificarea comenzilor nu este
realizata într-o maniera sistematica (cum a fost in prima
metoda);
- Riscul de ruptura de stoc nu este complet eliminat, dar
este bine stăpânit (prin existenta stocului de
securitate).
16
8
3/13/2023
D1 C2 D2
D1 D'2 D2
C2
C'2 d
CAS 11
Cazul Cazul
CAS 2 2
Într-adevăr, din momentul C2 al lansării unei noi comenzi si pina in
momentul livrării, D2, pe durata d, nu avem posibilitatea de a răspunde unei
creșteri a ritmului de consum (cazul 1).
In al doilea caz, momentul D2 este determinat pe baza pantei dreptei
corespunzătoare consumului mediu, așa cum rezulta din primele ieșiri. Pe
aceeași baza este determinat si momentul C2 al lansării unei noi comenzi.
Dar, cu puțin înaintea momentului C2 consumul înregistrează o creștere
importanta, care ar necesita o reaprovizionare in D'2.
Diferența intre ziua constatării acestei necesități si D'2 este inferioara lui d.
Se lansează comanda la data C'2. Livrarea se va face aproape de intrarea in
ruptura de stoc. Stocul de securitate va fi folosit aproape integral.
17
3. METODA CU NIVEL DE REAPPROVIZIONARE

PREDETERMINAT (SAU METODA CELOR DOUA MAGAZII)
Cantitate
Quantités
Sm
Prima
1er magazie
magasin
Nr
2ème magasin
A doua magazie
Ss
Temps
Timp (saptamini)
semaine
d
Calendrier
Calendar
D1 C2 D2
Pentru utilizarea acestei metode, sunt necesare următoarele :

- Stocul Sm de reconstituit la fiecare reaprovizionare,
- Nivelul de reaprovizionare Nr,
- Perioada de reaprovizionare d.
18
9
3/13/2023
Stocul maxim Sm : Ca si in metodele precedente, stocul maxim

corespunde cantitatii economice de aprovizionat suplimentata cu stocul
de securitate.
Nivelul de reaprovizionare : Este determinat in functie de valoarea
consumului mediu pe unitatea de timp si de perioada de reaprovizionare
d exprimata in acelasi tip de unitati de timp.
Nivelul de reaprovizionare este compus din :
- Valoarea estimata a consumului pe durata perioadei de
reaprovizionare d ;
- Plus stocul de securitate.
Exemplu :
Buloane de 12 x 50
Consumul mediu pe saptamina : 6
Durata de reaprovizionare : 6 saptamini
Stocul de securitate : 12
==> Nivelul de reaprovizionare = 6 x 6 + 12 = 48 buloane
19
Principiu : Nivelul de reaprovizionare este un nivel de alerta.
Atunci când este atins, gestionarul responsabil pentru stoc este

avertizat ca trebuie sa lanseze o comanda pentru
reconstituirea stocului.
Ce s-a consumat înainte de acest moment constituie prima

magazie.
Ce se va consuma pornind de la nivelul de reaprovizionare este

considerat ca făcând parte din a 2-a magazie.
20
10
3/13/2023
3.2. MODALITATI DE LANSARE A COMENZILOR

Exemplu : Robinete de 15 mm
Cantitatea economica de aprovizionat : 50 | Deducem ca :
Stocul de securitate Ss = 8 | Sm = 50 + 8 = 58
Durata de reaprovizionare : 4 săptămâni | => Nr = 4 x 4 + 8 = 24
Consumul mediu : 4 per săptămână |
Cantitate
Quantités
60
Sm = 58
50
40
30
Nr
Kr==24
24
20
10
8
Timp (saptamini)
Temps
0
semaine
Calendrier
Calendar
D1 C2 D2 C3 D3
21
A 2-a comanda :
Nivelul Sm a fost constituit la data D1 prin comanda lansata la data C1.
Nivelul de reaprovizionare Nr este atins la data C2, adică 8 săptămâni

după D1. Valoarea consumului este de 58 - 24 = 34 robinete.
Cum durata de reaprovizionare este de 4 săptămâni, data D2 se

situează la sfârșitul săptămânii 12. La momentul reaprovizionării, daca
panta dreptei nu se schimba, consumul va fi : 34 x (8 + 4) = 51 robinete
8
Valoarea stocului va cobori la 58 - 51 = 7. Stocul de securitate va fi
furnizat 1 robinet.
Comanda de lansat la data C2 este de 51 robinete.
22
11
3/13/2023
A 3-a comanda :
Nivelul de reaprovizionare este atins la data C3, adică 5,5 săptămâni după
D2.
Consumul = 34 robinete.
D3 se situează la momentul 5,5 + 4 = 9,5 săptămâni după D2.
Daca ritmul consumului se păstrează, pina atunci se vor fi consumat :

34 x 9,5 = 59 robinete
5,5
Stocul va fi la valoarea 0 (lipsa de 1 robinet).
23
Observatii : Cantitate
60
50
40
30
20
10
Timp
Temps
0 (saptamini)
semaine
10 15 20
d
Calendrier
Calendar
D2 C3 D3
Ruptura de stoc nu va avea loc daca, pe parcursul duratei de

reaprovizionare d consumul mediu se reduce (dreapta se ridica); din contra
ruptura de stoc se va agrava daca valoarea consumului mediu creste.
In acest ultim caz, am avea un semnal de gestiune greșită a stocului.
Valorile pentru Sm, Ss, Nr vor trebui recalculate.
24
12
3/13/2023
"Doua magazii" :
Dispariția primei magazii se constata pe fisa stocului.
Totodată, in practica, aceasta metoda se poate materializa fie :

- sub forma unui compartiment separat de stocare pentru a doua
magazie;
- prin utilizarea unor containere separate pentru stocarea
articolelor care fac parte din a doua magazie.
Deschiderea acestui container sau a compartimentului rezervat trebuie

sa alerteze gestionarul stocului ca s-a atins nivelul Nr.
Deschiderea celei de a 2-a magazii poate sa furnizeze gestionarului o

fisa pre-calculata cu toate elementele unei noi comenzi de lansat.
25

Avantaje :
Gestionarea stocului este comoda, iar supravegherea nivelului
de reaprovizionare se face automat.
Inconveniente :
Ca si in metoda cu interval de reaprovizionare constant, riscul de
ruptura de stoc exista, dar are o valoare mai redusa pentru ca
suntem avertizați automat de atingerea nivelului Nr, adică de
obligația de a lansa o noua comanda.
Riscul poate surveni deoarece :
• Nr nu mai corespunde atunci când ieșirile cresc brusc la
valori mai mari decât cele care au fost folosite pentru
determinarea sa.
• Durata de reaprovizionare d nu este respectata.
26
13
3/13/2023
4. Observație asupra celor trei metode de reaprovizionare
Pina acum am considerat ca durata de reaprovizionare d era in

mod net mai mica decât intervalul I (interval de reaprovizionare).
d
D2 C3 D3
I
Acesta este cazul cel mai frecvent si cel mai comod pentru folosirea
metodelor discutate.
Pot însă exista situații in care d > I.
27
Ne interesează sa determinam
cantitatea Q4 ce va fi
comandata la momentul C4
pentru a fi livrata in D4.
Q4
S Q3
Data D3 este cunoscuta. La acea
data va fi livrata cantitatea Q3.
Ss
Timp
0
I
Temps I este intervalul corespunzător
d
Calendrier
Calendar utilizării cantității economice cu
• D3 si I ne permit sa determinam D4 ritmul consumului mediu Cm in
• Cu D4 si d fixam C4 unitatea de timp cunoscuta.
• La data C4, vom dispune de :
- stocul S care înglobează Ss
- cantitatea Q3 care va fi livrata pe parcursul duratei d.
• De la momentul C4 la D4, trebuie :
- sa fie asigurat consumul = Cm x d
- sa fie reconstituit stocul maxim (incluzând Ss)
Q4 = Cm x d - S + Ss
28
14
3/20/2023
proiectelor

1
3/20/2023
3. Cantitatea de comandat - Lotul economic
Am utilizat până acum de mai multe ori noțiunea de cantitate

economică (sau lot economic).
Există, de fapt, mai multe modalități de aprovizionare pentru o

cantitate cunoscută a consumului anual :
- o singură comandă anuală,
- o comandă pe lună,
- o comandă la fiecare două săptămâni, etc...
Cu toate acestea, există o singură modalitate de aprovizionare cu

cel mai mic cost, şi anume cea care constă în comandarea lotului
economic.
3
Nivelul stocului
Timp (săptămîni)
Loturi lunare
Loturi săptămânale
2
3/20/2023
Cantitatea economică nu poate fi concepută decât în

condițiile următoare :
- consum mediu constant, deci
- intervale de reaprovizionare egale şi
- cantități aprovizionate constante.
Chiar și în metoda cu intervale de reaprovizionare

constante, aceste ipoteze nu sunt pe deplin
îndeplinite.
Cu toate acestea, este recomandat să respectăm

dimensiunea loturilor economice pentru că astfel
putem să fixăm alte repere (nivelul stocurilor de
exemplu).
Rotunjirea în plus sau în minus a valorilor rezultate pentru

lotul economic nu modifică sensibil costurile.
Cantitatea economică este valabilă pentru un cost de

achiziție dat, cunoscut, și pentru costuri asociate stocurilor
date și cunoscute de asemenea.
Prin urmare, dacă aceste costuri se schimbă, sau dacă

consumul anual se modifică, dimensiunea lotului economic
se schimbă și ea.
3
3/20/2023
O gestiune optimă a stocurilor și a metodelor de

aprovizionare are o importanță dublă: evitarea
rupturilor de stoc și reducerea capitalului imobilizat
sub forma de materii prime și materiale.
Metodele de optimizare folosite caută un echilibru

între :
• costurile de posesie (costul capitalului imobilizat,
costuri de gestiune, chirii, costul cu personalul şi
echipamentul de manipulare)
• costurile de achiziție (costuri administrative
pentru lansarea și urmărirea comenzilor) care
variază în funcție de numărul comenzilor lansate şi
nu de volumul aprovizionat.
3.1. EVIDENTIEREA CANTITATI ECONOMICE DE

APROVIZIONAT
Reluam exemplul de calcul cu robinetii de trecere de 15 mm, pentru
a pune in evidenta cantitatea economica.
- Costul de achizitie (factura furnizor) a = 32 €
Media consumului este de 4 robineti/saptamina, Cm = 4
robineti/saptamina, ceea ce inseamna un consum anual de 208
unitati.
Acest articol necesita, datorita activitatilor de gestionare si stocare,
cheltuieli care se adauga costului de achizitie :
- Costul de lansare a unei comenzi, Cl (sau cost administrativ)
Consideram Cl = 40 € pentru fiecare comanda lansata
- Costul de posesie a stocului (in principal dobinda pentru capitalul
imobilizat + cheltuielile de stocare), Cs
Consideram Cs = 28 % din pretul de achizitie pe an.
Problema consta in a aproviziona cit mai economic cei 208
robineti utilizati pe parcursul unui an.
4
3/20/2023
In tabelul următor sunt arătate cheltuielile anuale pentru

câteva variante de aprovizionare.
Putem, pe baza acestor date, sa distingem cantitatea

economica; calculele din tabel constituie un exemplu
pentru evidențierea cantității economice, dar nu
reprezintă o metoda exacta de determinare a ei.
Numar Cantitate pe Cost anual de stocare Cost Cheltuieli

anual de comanda (1) administrativ anuale (€)
comenzi anual (€)
Calcul Cost (€) (2) (1) + (2)
1 208 32 x 0,28 x 208 * 932 40 972
2
2 104 8,96 x 104 466 80 546
2
3 circa 69 8,96 x 69 309 120 429
2
4 52 8,96 x 52 ** 233 160 393
2
5 circa 42 8,96 x 42 188 200 388
2
6 circa 35 8,96 x 35 157 240 397
2
8 26 8,96 x 26 116 320 436
2
12 circa 17 8,96 x 17 76 480 556
2
10
5
3/20/2023
200
100
Timp
Temps
* Un consum uniform, linear, al celor 208 unitati aprovizionate o

singura data echivaleaza cu stocarea permanenta a 208 = 104
unitati 2
11
50
40
30
20
10
D1 D2 D3 D4 Temps
Timp
** Un consum uniform, linear, al celor 208 unitati aprovizionate in

4 transe egale echivaleaza cu stocarea permanenta a 52 = 26
unitati 2
12
6
3/20/2023
Se poate observa, din calculele prezentate in tabelul anterior,

ca pe masura ce numarul anual de comenzi creste:
- Costul administrativ creste proportional cu acest numar
anual de comenzi;
- Costurile aferente stocarii scad, pentru ca stocul mediu
se reduce.
Tabelul arata de asemenea ca, pentru cele opt cazuri studiate,

cheltuielile minime se obtin pentru cazul: 5 comenzi pe an, de
cite 42 unitati fiecare.
Aceste cheltuieli sunt de 388 € si sunt repartizate aproape

egal astfel:
- Cheltuieli administrative 200 €,
- Cheltuieli de stocare 188 €.
13
3.2. STABILIREA FORMULEI DE CALCUL A CANTITATII ECONOMICE

DE APROVIZIONAT
Pentru determinarea acestei formule, vom exprima costul total

al consumului unei unitati de produs pe durata unui an. Acest cost
contine:
- Costul de achizitionare al articolelor consumate,
- Costul administrativ (sau de aprovizionare), care ia in
considerare, pentru articolul considerat:
• Dobinda pentru valoarea medie anuala stocata,
• Cheltuielile cu inventarierea
• Cheltuielile provocate de deteriorari, imbatriniri,
perisabilitate.
14
7
3/20/2023
- Costul stocarii (sau costul posesiei) articolelor stocate

este calculat ca procentaj din valoarea medie a
stocului. El contine toate cheltuielile legate de stocare:
• chiria localurilor,
• asigurari pentru spatii si produse,
• manipularea,
• consumul de electricitate si alte utilitati,
• pierderi de dobinzi prin capitaluri neproductive.
De regula, acest cost poate fi fixat la o valoare (rata)
anuala t de 20 - 28 % din valoarea capitalului mediu
stocat.
15
Prin urmare, pentru un an si un articol cu caracteristicile:

- consum anual = N
- cost de aprovizionare pe comanda = Cl
- cost de posesie anual pentru o unitate = Cs = a · t
- cantitate pe comanda = n
costul anual relativ la acest articol poate fi exprimat astfel :
N n aN = cost de achizitie
Cost anual = aN + C1 + Cs Cl = cost de aprovizionare
n 2 Cs = cost de posesie
16
8
3/20/2023
In relatia anterioara, toate valorile sunt constante, mai putin n,

pe care vrem sa il determinam pentru a minimiza costul anual
total.
Cum primul termen aN este constant (in raport cu necunoscuta

n), costul anual va fi minim cind suma celorlalti doi termeni va fi
minima, adica :
costul de aprovizionare + costul de posesie = minim

N n
sau cind C1 + Cs va avea cea mai mica valoare posibila.
n 2
17
Costuri
Cost total
Cost de
posesie
Cost de
aprovizionare
n Cantitati
18
9
3/20/2023
Modelul Wilson
Acest model permite ca, pornind de la functia costului total, sa

putem calcula numarul optim de comenzi precum si cantitatea
optima de comandat.
Ipoteze
• consumul articolelor stocate se face uniform (nu este
afectat de variatii sezoniere);
• perioada de reaprovizionare este constanta;
• nu se admite penuria (deci stocul de securitate nu este
necesar);
• oricare ar fi cantitatea comandata si frecventa comenzilor,
tariful furnizorului ramine neschimbat.
19
Notatii
• n : cantitatea comandata la fiecare reaprovizionare;
• Cl : costul de aprovizionare pentru o comanda;
• a : pretul unitar al unui articol;
• t : costul de posesie al stocului;
• N : cantitatea de articole consumata intr-un an.
n
In medie, volumul stocului este de
2
(am admis deja ca stocul descreste linear de la n la 0).

n
Valoarea acestui stoc mediu este de a ∙
2
20
10
3/20/2023
Putem scrie acum ca:

Costul global de gestiune = Costul global de aprovizionare + Costul
global de posesie a stocului.
• Costul global de aprovizionare =

N
numarul de comenzi  Cl =  Cl.
n
n
• Costul global de posesie al stocului =  Cs.
2
Prin urmare, costul global de gestiune este :
N n
C=  C1 +  Cs
n 2
21
Cantitatea n care minimizeaza C se obtine egalind cu zero

prima derivata a functiei costului global in raport cu n (este
minimul curbei costului global).
dC N Cs
C' = = − 2 C1 + =0
dn n 2
N Cs
 C1 =
n2 2
si deci :
2  N  C1
n2 =
Cs
de unde:
2  N  C1
n=
Cs
22
11
3/20/2023
Prin urmare, raspunsul dat de modelul Wilson la

intrebarea "Cit trebuie comandat?" este urmatorul:
2  N  C1
n=
Cs
23
Ca intotdeuna cind lucram cu un model, este important sa

analizam ipotezele care au servit la constructia sa.
Principiul consta in determinarea costului total de stocare si de
reaprovizionare al unui articol in functie de cantitatea
comandata la fiecare reaprovizionare.
Este evident ca :
reaprovizionare, cu atit vor fi mai rare comenzile si deci
mai scazut costul lor;
reaprovizionare, stocul mediu va fi mai mare si deci vor
creste costurile cu imobilizarea valorii stocului.
Exista prin urmare un optim care este cautat, iar acest

optim este determinat de formula lui Wilson.
24
12
3/20/2023
Un prim exemplu, pentru ilustrarea mecanismului:

N = 208
a = 32 € t = 28 % ou 0,28
Cl = 40 €
Deducem
Cs = at = 32 x 0,28
si deci
2  N  C1 2  208  40
n= = = 43 robineti
Cs 32 x 0,28
Cantitatea economica de aprovizionat este deci de 43 robineti,
ceea ce conduce la 208/43 = 4,84 , adica 5 aprovizionari pe an, de
unde un interval de aprovizionare de 10 saptamini.
25
Costuri
Cifrele 1-2-4-8-16 de pe curba

costului de aprovizionare indica
numarul de comenzi anuale ce
corespund punctului respectiv.
+ Curba rezultanta prezinta un
Cost de posesie minim corespunzator punctului
de egalitate dintre costurile de
Cost de posesie posesie si de aprovizionare.
Cantitate per
comanda
26
13
3/20/2023
4. TRATAREA CAZURILOR IN CARE PRETUL DE

ACHIZITIE ESTE VARIABIL CU CANTITATILE
COMANDATE
In mod frecvent, furnizorii acorda reduceri atunci cind

cantitatile comandate depasesc un anumit nivel.
Cu cit volumul fiecarei comenzi este mai mare, cu atit

reducerea de pret este mai importanta.
27
De exemplu, pentru orice comanda cu o cantitate inferioara

in raport cu Q1, pretul unitar este p1.
Pentru o cantitate cuprinsa intre Q1 si Q2 (cu Q2> Q1), pretul
unitar este p2 (p2<p1).
Pentru o cantitate cuprinsa intre Qn-1 si Qn (Qn>Qn-1), pretul
unitar este pn (pn<pn-1).
Tabelul urmator sintetizeaza aceste cantitati si preturi.
Cantitate comandata Pret unitar
1  Q  Q1 p1
Q1  Q  Q2 p2 < p1
Q2  Q  Q3 p3 < p2
... ...
Qn-2  Q  Qn-1 pn-1 < pn-2
Qn-1  Q  Qn pn < pn-1
28
14
3/20/2023
Pastrind ipotezele modelului lui Wilson, si anume:

- consum uniform, regulat, al stocului,
- perioada de reaprovizionare constanta,
- fara penurie,
- fara stoc de securitate,
calculul cantitatii economice de comandat se va face in
raport cu tariful oferit.
O diminuare a pretului va presupune:

- o crestere a cantitatii aferente fiecarei comenzi si a
costului global de posesie a stocului, dar si
- o reducere a numarului de comenzi si a costului
global de aprovizionare.
29
Daca pentru o transa de pret,
- cistigul realizat pe baza costului global de achizitie si

a costului global de aprovizionare
este superior
- pierderii determinate de costul global de posesie a

stocului,
atunci reducerea de pret este interesanta pentru

cumparator.
In caz contrar, reducerea de pret in functie de volumul

comandat nu este interesanta pentru cumparator.
30
15
3/20/2023
In calculul cantitatii economice de comandat, trebuie sa

facem sa intervina pretul de achizitie a produselor pe
intreaga perioada de gestionare.
Z = pretul de achizitie + costul global de aprovizionare +

costul global de posesie a stocului
Vom proceda astfel:

• Pentru fiecare transa de pret i, determinam
cantitatea Qi care minimizeaza Zi;
• Calculam apoi Zi pentru fiecare Qi retinut si vom
alege in final acea cantitate pentru care obtinem cea
mai mica valoarea a costului total Zi .
31
Zi
Z1
Z2
Z3
0 Q
Q1 Q2
32
16
3/20/2023
Exemplul B
Fie un articol A cu un consum anual de 42 000 unitati. Costul

de aprovizionare este de 320 €, oricare ar fi cantitatea
comandata. Rata anuala a costului de posesie a stocului este
de 5,50%. Furnizorul ofera tarifele din tabelul de mai jos.
Tinind cont de aceste tarife, determinati cantitatea economica
de comandat.
Cantitatea comandata Pretul unitar (€)
Q < 4 500 6
4 500  Q < 9 500 5,50
9 500  Q < 12 500 5
12 500  Q < 21 000 4,50
Q  21 000 4,20
33
Rezolvare
Prima transa de pret, a1 = 6 €
2 NCl 2  42000  320

n1 = = = 9 025,22 unitati
a1  t 6  0,055
Aceasta valoare nu este compatibila cu prima transa de pret. Valoarea n1 pe
42000 4499
Z1 = 6  42000 + 320  +  6  0,055 = 255 730 €
4499 2
A doua transa de pret, a2 = 5,50 €
2 NCl 2  42000  320

n2 = = = 9 426,53 unitati
a2  t 5,50  0,055
Aceasta valoare este compatibila cu a doua transa de pret. Valoarea n2 pe
42000 9426 ,53
Z 2 = 5,50  42000 + 320  +  5,50  0,055 = 233 852 €
9426 ,53 2
34
17
3/20/2023
A treia transa de pret, a3 = 5 €

2 NCl 2  42000  320
n3 = = = 9 889,63 unitati
a3  t 5  0,055
Aceasta valoare este compatibila cu a treia transa de pret. Valoarea n3 pe
42000 9889 ,63
Z 3 = 5  42000 + 320  +  5  0,055 = 212 719 €
9889 ,63 2
A patra transa de pret, a4 = 4,50 €
2 NCl 2  42000  320

n4 = = = 10 421,42 unitati
a4  t 4,50  0,055
Aceasta valoare nu este compatibila cu a patra transa de pret. Valoarea n4 pe
42000 12500
Z 4 = 4,50  42000 + 320  +  4,50  0,055 = 191 622 €
12500 2
35
A cincea transa de pret, a5 = 4,20 €
2 NCl 2  42000  320

n5 = = = 10 787,18 unitati
a5  t 4,20  0,055
Aceasta valoare nu este compatibila cu a cincea transa de pret. Valoarea n5
pe care o vom retine este n5 = 21 000 unitati.
42000 21000
Z 5 = 4,20  42000 + 320  +  4,20  0,055 = 179 465,50 €
21000 2
36
18
3/20/2023
Cantitatea comandata Cost total (€)

n1 = 4 499 Z1 = 255 730
n2 = 9 426,53 Z2 = 233 852
n3 = 9 889,63 Z3 = 212 719
n4 = 12 500 Z4 = 191 622
n5 = 21 000 Z5 = 179 466
Prin efectuarea a doua comenzi de cite 21 000 unitati, se minimizeaza

cheltuielile totale, beneficiind de tariful cel mai mic.
37
Exemplul C
Fie un articol B cu un consum anual de 15 000 unitati. Costul

de aprovizionare este de 63,75 €.
Rata anuala a costului de posesie a stocului este de 34%.
Pretul de achizitie unitar este de 10 €, cu o reducere de 3%

pentru orice comanda de cel putin 5 000 unitati.
Care este, in aceste conditii, cantitatea economica de

comandat ?
38
19
3/20/2023
Rezolvare
Prima transa, a1 = 10 €
2 NCl 2 15000  63,75

n1 = = = 750 unitati
a1  t 10  0,34
Aceasta valoare este compatibila cu prima transa de pret.
15000 750
Z1 = 10 15000 + 63,75  + 10  0,34 = 152 550 €
750 2
A doua transa, a2 = 100,97 = 9,70 €
2 NCl 2 15000  63,75

n2 = = = 761,51 unitati
a2  t 9,70  0,34
Aceasta valoare nu este compatibila cu a doua transa de pret. Valoarea n2 pe
15000 5000
Z 2 = 9,70 15000 + 63,75  +  9,70  0,34 = 153 936,25 €
5000 2
Cumparatorul nu poate fi deci interesat sa profite de reducerea de 3%.
Vor fi lansate 20 de comenzi de cite 750 de unitati fiecare.
39
20
27 martie 2023 MS8 - Managementul si finanțarea proiectelor
Societatea SOCAB, care dezvolta un proiect de retehnologizare a cinci centrale electrice pe cărbune,
dorește sa își amelioreze gestiunea stocurilor. Responsabilul de proiect a identificat următoarele aspecte
referitoare la articolul M12A:
- consumul zilnic, de 10 unități, poate fi considerat constant pentru
următorul an;
- costul de lansare al unei comenzi este de 180 € ; - costul de stocare este
proporțional
• cu valoarea stocului mediu si
• cu timpul de stocare calculat in zile lucrătoare
- unui an ii corespund 300 de zile lucrătoare ;
- stocarea de articole in valoare de 1 000 € costa 20 € pe zi lucrătoare.
a) Determinați expresia costului anual total de gestiune (deci fără cheltuielile cu achiziționarea
produselor) pentru acest stoc, in raport de :
- cantitatea economica Q (constanta) comandata si - prețul p al unei unități de articol M12A.
b) Știind ca p=50 €, determinați cantitatea optima de comandat si deduceți:
- numărul de comenzi de lansat intr-un an;
- costul anual total de gestiune pentru acest stoc ;
- durata perioadei de reaprovizionare (in zile lucrătoare) .
c) Încercând sa își fidelizeze clienții si sa-si îmbunătățească rezultatele comerciale, furnizorul
articolului M12A propune firmei SOCAB un tarif variabil in funcție de cantitatea comandata:
Cantitatea Q comandata Prețul unitar p
(unități pe comanda)
Q < 50 50 €
50 ≤ Q < 80 45 €
Q ≥ 80 40 €
- exprimați costul total anual de aprovizionare Z in funcție de Q pentru fiecare ipoteza de preț ;
- trasați pe un același grafic cele trei funcții Z reprezentând costul total anual de aprovizionare ;
- acest tarif variabil va conduce firma SOCAB la modificarea cantității optime de comandat ?
Daca da, in ce condiții? Daca nu, de ce ?
Rezolvare aplicatie SOCAB
Managementul si finantarea proiectelor
Societatea ELECTRONIUM, instalata de citiva ani in apropiere de Bucuresti, produce

echipamente de automatizare pentru statiile si posturile electrice de transformare, fiind un furnizor
de echipamente si servicii autorizat de Transelectrica si ANRE. Societatea doreste sa isi
reorganizeze gestiunea stocurilor. In consecinta, o echipa de specialisti a realizat o clasificare a
materiilor prime si a pieselor diverse care intra in componenta echipamentelor ELECTRONIUM.
Aceste materii prime si piese au fost ordonate in sens descrescator al pretului, astfel:
‒ In categoria A au fost plasate articolele cu o importanta mare in valoarea stocurilor : 10 %
din articole reprezentind 60 % din valoarea stocurilor. Aceste articole trebuie sa fie
gestionate de o maniera riguroasa.
‒ In categoria B au fost plasate articolele cu o importanta medie in valoarea stocurilor : 40 %
din articole reprezentind 30 % din valoarea stocurilor. Pentru moment, societatea nu are in
vedere o gestiune prea avansata pentru produsele din aceasta categorie.
‒ In categoria C au fost plasate articolele cu o importanta redusa in valoarea stocurilor : 50%
din articole reprezentind 10 % din valoarea stocurilor. Gestionarea acestor articole va fi
deocamdata neglijata.
Echipamentele produse de societatea ELECTRONIUM sunt dezvoltate in jurul unui controler
multi-procesor cu structura modulara si cu performante ridicate, SIMROTIC-99. Acest articol a fost
inclus in categoria A si intr-o prima etapa societatea ELECTRONIUM doreste sa dezvolte o
politica de gestiune a stocului pentru acest articol. Responsabilul departamentului de
aprovizionare trebuie sa rezolve urmatoarele probleme :
- Sa determine cantitatea economica de aprovizionat ;
- Sa stabileasca un program provizoriu de aprovizionare pentru anul 2023.
A. Determinarea cantitatii economice de aprovizionat pentru SIMROTIC-99
Societatea ELECTRONIUM a solicitat departamentului comercial sa estimeze pentru anul 2023
vânzările tuturor echipamentelor care inglobeaza controlerul SIMROTIC-99. Din aceasta analiza a
rezultat ca vor fi necesare pentru 2023, in total, 100 de controlere SIMROTIC-99. In consecinta,
departamenul de aprovizionare a contactat un furnizor, care a propus urmatorul tarif degresiv :
- Pentru orice comanda mai mica de 10 unitati : pret unitar 1 000 € ;
- Pentru comenzi intre 10 si 19 unitati : o reducere a pretului unitar cu 20 % ;
- Pentru comenzi de cel putin 20 de unitati : o reducere a pretului unitar cu 30 %.
Pentru fiecare comanda lansata, societatea ELECTRONIUM are cheltuieli de 150 €. Pe de alta
parte, costurile de stocare sunt evaluate la 24 % din valoarea stocului mediu. In ipoteza unei
gestiuni a stocului fara stoc de securitate :
1) Determinati cele trei ecuatii ale costului total anual de aprovizionare (incluzind cheltuielile
de achizitie) in functie de cantitatile comandate, conform celor trei transe de tarif oferite de
furnizor.
2) Realizati un mic studiu matematic al acestor trei functii, precizind minimul fiecareia dintre
ele. Reprezentati apoi aceste trei functii intr-un singur grafic. Vor fi calculate, pentru fiecare
dintre cele trei functii, valorile pentru comenzi de 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 18 si 20 de
unitati.
3) Precizati numarul de controlere ce va trebui cerut la fiecare comnada, precum si numarul
de comenzi pentru anul 2023.
B. Programul de aprovizionare cu controlere SIMROTIC-99
Societatea ELECTRONIUM decide sa lanseze comenzi de cite 20 de controlere la fiecare livrare
iar departamenul de aprovizionare este solicitat sa stabileasca programul de aprovizionare pentru
2023. Prognoza pentru consumul controlerelor pentru anul 2023 este următoarea :
- ianuarie : 12 ; februarie : 12 ; martie : 12 ; aprilie : 10 ; mai : 7 ; iunie : 6
- iulie : 5 ; august : 4 ; septembrie : 8 ; octombrie : 9 ; noiembrie : 8 ; decembrie : 7
Fiecare comanda este livrata la o luna de la lansarea ei. Stocul de securitate este evaluat la 15
zile de consum (jumatate de luna) viitor. Stocul initial la 1 ianuarie 2023 a fost estimat la 10
controlere. Livrarile au loc la 1 sau 15 ale lunii.
Determinati, prin calcul, datele de lansare a comenzilor si datele de livrare. Realizati o
reprezentare grafica.
Studiu de caz SIMROTIC-99
1. Costul total de aprovizionare = costul de achiziție + costul
administrativ comanda + costul de posesie
a) Q < 10
Cost achiziție = 100 ∙ 1000 = 100 000 €
𝑄
Cost administrativ = ∙ 1000 ∙ 0,24
2
100
Cost posesie = 150 ∙
𝑄
15000
𝑪𝒂 total = 100 000 + 120 ∙ Q +
𝑄
b) 10 ≤ Q ≤ 20
• Cost achiziție = 100 ∙ 800 = 80 000 €

𝑄
• Cost administrativ = ∙800∙0,24
2
100
• Cost posesie = 150 ∙
𝑄
15000
𝑪𝒃 total = 80 000 + 96 ∙ Q +
𝑄
c) Q ≥ 20
• Cost achiziție = 100 ∙ 700 = 70 000 €

𝑄
• Cost administrativ = ∙700∙0,24
2
100
• Cost posesie = 150 ∙
𝑄
15000
𝑪𝒄 total = 70 000 + 84 ∙ Q +
𝑄
2. Studiu matematic
Cazul a)
15000
𝑪𝒂 total = 100 000 + 120 ∙ Q +
𝑄
=>
15000
𝑪′𝒂 total = 120 -
𝑄2
15000 15000
𝑪′𝒂 total = 0 |=> 120 = 2
| => 𝑄 = = 125 | ⇒ 𝑸 = 𝟏𝟏, 𝟔𝟖
𝑄2 120
Cazul b)
15000
𝑪𝒃 total = 80 000 + 96 ∙ Q +
𝑄
=>
15000
𝑪′𝒃 total = 96 -
𝑄2
15000 15000
𝑪′𝒃 total = 0 |=> 96 = | => 𝑄 =2
= 156,25 | ⇒ 𝑸 = 𝟏𝟐, 𝟓𝟎
𝑄2 96
Cazul c)
15000
𝑪𝒄 total = 70 000 + 84 ∙ Q +
𝑄
=>
15000
𝑪′𝒄 total = 84 -
𝑄2
15000 15000
𝑪′𝒄 total = 0 |=> 84 = | => 𝑄 =2
= 178,57 | ⇒ 𝑸 = 𝟏𝟑, 𝟑𝟔
𝑄2 84
Q 10 11 12 13 14 15 16 18 20
Ca 102 700 102 684 102 690 102 714 102 751 102 800 102 858 102 993 103 150
Cb 82 460 82 420 82 402 82 402 82 415 82 440 82 474 82 561 82 670
Cc 72 340 72 288 72 258 72 246 72 247 72 260 72 281 72 345 72 430

RENTABILITATEA PROIECTELOR
Structura costurilor unui
proiect, rentabilitate si
riscul pierderilor
Obiective :
• Costuri fixe – costuri variabile
• Pragul de rentabilitate
• Evaluarea provizorie a rezultatelor

Costuri fixe si costuri variabile
Costuri variabile Costuri fixe
• Costul total variază ◼ Costul total rămâne
proporțional cu constant fata de
volumul de activitate modificările volumului
de activitate
• Costul unitar
rămâne constant ◼ Costul unitar scade
fata de modificările pe măsură ce volumul
volumului de de activitate creste.
activitate
Costuri fixe si costuri variabile
290
290
260
Costuri totale (k€)
260
230

Segment 230
200
Semnificativ 200 Segment
170
170 Semnificativ
140
140
110
110
80 80
50 50
20 20
-10 -10
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Volum Volum
290 290
260 260

230 230
Segment
Semnificativ 200 Segment
200
Semnificativ
170 170
140 140
110 110
80 80
50 50
20 20
-10 -10
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Volum Volum
Marja costurilor variabile
Resurse Infrastructura Produse si

proporționale Resurse servicii
cu volumul deja alocate proporționale
cu volumul
« directe » « indirecte »
Costuri Costuri Venituri

variabile fixe
proporționale
proporționale invariabile
cu volumul
cu volumul cu volumul
Marja costurilor Costuri

Venituri
variabile variabile
proporționale = proporționale
cu volumul
- proporționale
cu volumul cu volumul
Definiții
• Marja costurilor variabile: Diferenta dintre

venituri si costurile variabile
• Punct mort: Volumul de activitate la care
veniturile sunt egale cu costurile
• Marja de securitate: diferenta dintre
volumul prognozat sau realizat si punctul
mort
• Structura costurilor: Procentajul relativ al
costurilor fixe si variabile
Definiții
• Structura costurilor definește proporția

costurilor fixe si a costurilor variabile pe care
o companie o stabilește pentru producția sa
de bunuri si/sau servicii.
• Incertitudinea este definita ca probabilitatea
de a face prognoze greșite.
• Riscul se refera la consecințele nedorite ale
unei decizii.
Marja costurilor variabile:
• Venituri (variabile) obținute dintr-o acțiune, din
care au fost deduse toate costurile variabile
asociate acesteia.
• Suma de care dispune compania pentru a-si
acoperi costurile fixe și eventual să obțină si un
profit.
• Marja costurilor variabile - element foarte
important pentru rentabilitate :
– permite înțelegerea elementelor modificabile si
a celor care nu sunt;
– asigura distincția între părțile variabile și cele
fixe ale diferitelor categorii: costuri de fabricație,
costuri de administrare, costuri de vânzare.
Modelul cost-volum-beneficiu (CVB) se referă la
următoarele trei concepte: punctul mort, marjă de
siguranță și profit potențial.
- Punctul mort (Breakeven) este volumul de
activitate pentru care veniturile sunt egale cu
costurile.
- Marja de siguranță exprimă diferența dintre
volumul de activitate atins sau cel care se dorește a fi
atins și volumul de activitate corespunzător punctului
mort.
- Profitul potențial reprezintă profitul maxim care se
poate obține prin funcționare la capacitate maximă.
Ilustrare Cost – Volum – Beneficiu (CVB)
Venituri
Venituri
y' = b'x
Costuri
Punct mort
Beneficiu
Costuri
y = a + bx
y0
a
Costuri fixe
0
100 250 500 Volum
Marja de
securitate
Pragul de indiferenta intre doua
proiecte
Venituri
Venituri
y’ = b’x
Costuri
Costuri
y = a1+b1x
yi Costuri
y = a2+b2x
a2
a1
xi Volum de activitate
Model realist al pragului de
rentabilitate (PR)
PR1 PR2 Costuri

Zona de beneficiu maxim
Cifra de Afaceri
Activitate
Dimensionarea volumului de activitate
• Volumul de activitate corespunde volumului de
rezultate, pe care îl asociem cu produsele fabricate
sau cu serviciile prestate.
• Dar majoritatea companiilor produc o gamă largă
de produse care necesită resurse diferite și
generează marje de cost variabile diferite.
• Prin urmare, este mai util să se măsoare volumul
de rezultate în funcție de orele de muncă puse la
dispoziție pentru producție, fie ore-mașină, fie ora
de manopera.
Aplicațiile analizei CVB
Rentabilitatea mai multor produse

Cum se poate analiza produsul în cauză atunci când
compania are mai multe produse, fiecare cu propria
marjă de cost variabil?
Profitul țintă
Câte unități de produs trebuie vândute pentru a atinge
obiectivul de profit?
Rentabilitatea unei activități
Cum se utilizează analiza CVB pentru a studia
rentabilitatea unei activități?
Analiza CVB multidimensională
Cum poate fi generalizata analiza CVB, luând în
considerare mai multe variabile explicative ale volumului
de activitate?
Proiecte de investiții si structura costurilor
• Un proiect de investiții are in vedere achiziția, cu

resurse financiare substanțiale, de bunuri și servicii din
care sperăm să obținem beneficii pentru anii următori.
• Implementarea unui proiect de investiții are adesea
efectul de a schimba substanțial și permanent structura
de costuri a companiei.
• Analiza CVB permite tratarea distincta pe de o parte a
costurilor, de care suntem aproape siguri, si pe de alta
parte a veniturilor, care sunt adesea ipotetice.
• Analiza CVB permite de asemenea si evaluarea
riscului financiar al unui proiect.
Exemplul 1
Modificarea structurii costurilor
O companie mică, The Blue Star SRL, fabrica
doar un singur produs. Structura sa de costuri
include 50% costuri fixe și 50% costuri variabile,
pentru un volum de 15.000 de unități produse și
vândute pe lună. La acest volum de activitate
generează un profit de 150.000 € pentru vânzări
lunare totale de 1.050.000 €.
Conducerea studiază un proiect de robotizare a
unui atelier. Introducerea acestui nou
echipament ar crește costurile fixe cu 50%, dar
ar reduce și costurile variabile cu 50%.
Cerințe:
1. Ce efect are acest proiect asupra punctului

mort?
2. Care este pragul de indiferență asociat cu
acest proiect?
3. Ce efect are acest proiect asupra marjei de
siguranță a companiei atunci când sunt
produse și vândute 15.000 de unități pe
lună?
1) Trebuie mai întâi stabilita ecuația care ne
permite sa evaluam rezultatul net.
Vânzările sunt de 15.000 de unități pe lună,
încasându-se 1.050.000 €, deci prețul de vânzare
este de 70 € / unitate.
• Costurile totale sunt de 900.000 €, deoarece

profitul este de 150.000 € la vânzări de
1.050.000 €.
• Deoarece 50% din costuri sunt fixe, avem costuri
fixe de 450.000 € și costuri variabile 450.000 €,
prin urmare 30 € / unitate (450.000/15.000).
• Ecuația care ne da rezultatul net este deci
următoarea :
Rezultat net = (70 € - 30 €) × Număr unități
vândute – 450 000 €.
• Punctul mort actual este x0 astfel încât :

40 € × x0 = 450 000 €, adică x0 = 11 250 unități.
• Ecuația care ne da rezultatul net, in cazul in care
proiectul va fi pus in funcțiune, este următoarea :
Rezultat net = (70 € - 15 €) × Număr unități vândute –
675 000 €.
• Noul punct mort va fi x0 astfel încât :

55 € × x0 = 675 000 €, adică x0 = 12 273 unități.
• Efectul proiectului asupra punctului mort consta in

trecerea de la 11 250 la 12 273 unități, adică o
creștere de 1 023 unități.
2. Pragul de indiferență asociat cu noul
proiect corespunde volumului de activitate
pentru care proiectul generează același
profit ca cel al situației inițiale, adică
volumul X astfel încât:
40 € × X - 450 000 € = 55 € × X - 675 000 €,
X = (675 000 € – 450 000 €)/(55 € - 40 €)
X = 15 000 unități
3. Marja de securitate trece de la 3 750
unități la 2 727 unități, adică avem o
diminuare de 1 023 unități, ceea ce
corespunde creșterii punctului mort.
Costuri
Variabile
Cifra
de afaceri
= Costuri
Cantitatea Marja fixe
vândută
Rezultat excepțional
x costuri Rezultat
Prețul variabile curent
unitar de
vânzare
Rezultatul exercițiului
Marja cost variabil se va nota cu M/CV
M/CV = Cifra de afaceri - Cost variabil
Rata M/CV : M/CV x 100

Cifra de afaceri
Determinarea cifrei de afaceri necesara
pentru obținerea unui anumit rezultat
• Marja /cost variabil – Costurile fixe =
Rezultatul dorit
• Marja / cost variabil = Rezultat dorit +

Costurile fixe
• Marja / cost variabil = Cifra de afaceri dorita*
Rata M/CV
Pragul de rentabilitate (sau cifra de afaceri
critica)
Este cifra de afaceri pentru care firma nu
realizează nici beneficiu, nici pierderi
(rezultatul = 0).
• Rezultat = 0 => M/CV = Costurile fixe
• Notam cu PR pragul de rentabilitate
• In aceste condiții avem:

Rata M/CV * PR = Costurile fixe
Costuri fixe
PR = --------------------------
Rata M/CV
Compania Aero-Wind produce pale pentru turbine eoliene de 3kW. Pe parcursul anului
2019, ea a realizat o cifra de afaceri (CA) de 1 000 000 €, vânzând 20 000 de pale la un preț
unitar de 50 €, si a înregistrat costuri totale de 887 500 €, pe care dorește sa le clasifice in
costuri variabile si costuri fixe.

Costuri Total
% valoare % valoare
Achiziție materii prime 550 000 100
Alte achiziții 80 000 40 60
Impozite si taxe 10 000 100
Costuri cu personalul 210 000 20 80
Amortizări 15 000 100
Alte costuri 10 000 10 90
Costuri financiare 12 500 100
Total 887 500
Situația generala a veniturilor si a cheltuielilor este prezentata in tabelul următor :
Elemente valoare Procentaj din CA

Cifra de afaceri 100 %
- Cost variabil
= marja costuri variabile
- Costuri fixe
Rezultat
Calculați pragul de rentabilitate al companiei:

- In valoare ;
- In volum de producție ;
- In durata.
.
Aplicaţie
• Societatea la care sunteţi angajat a câştigat un

contract internaţional pentru instalarea
echipamentului electric şi de comandă-control
într-o centrală electrică ce se construieşte în
Asia.
• Prin contract, lucrările de montaj pot începe
imediat după ce echipamentele ajung pe
şantier şi clădirile sunt recepţionate, iar
verificările trebuie să se încheie cel mai târziu
după 30 de săptămâni.
• Aţi obţinut, de la şeful de şantier, Domnul A, şi

de la cei trei şefi de echipă pe care-i
coordonează, Domnii B, C şi D, informaţiile
cuprinse în notele de mai jos. Sarcina
dumneavoastră este să:
a)Construiţi organigrama sarcinilor ce trebuie

îndeplinite de fiecare parte implicată în proiect
(şeful de şantier şi cei trei şefi de echipă);
codificarea operaţiilor se va face folosind
iniţiala fiecăruia şi un număr de ordine.
1
b)Realizaţi graful de execuţie al lucrărilor
necesare în cadrul proiectului, precizând
următoarele: duratele operaţiilor, momentele
avansate şi întârziate pentru fiecare operaţie
precum şi marjele fiecărei operaţii.
c)Calculaţi durata minimă a proiectului,

specificând drumul critic şi punându-l în
evidenţă pe graf. Ce marjă de timp rămâne în
raport cu termenul contractual (30 de
săptămâni)?
d)Trasaţi diagrama Gantt şi pe baza ei să

determinaţi necesarul de personal pentru fiecare
săptămâna a proiectului.
e)Optimizaţi utilizarea personalului, (minimizând
numărul de săptămâni de inactivitate al
lucrătorilor şi menţinând sub 10 numărul de
lucrători) cu respectarea duratei minime găsite
anterior, ştiind că efectivul lucrătorilor creşte
puţin câte puţin până la valoarea sa maximă şi că
lucrătorii care pleacă nu mai revin pe şantier (se
plăteşte o singură călătorie dus-întors de
persoană).
2
f) Refaceţi diagrama Gantt corespunzător
nivelării resurselor efectuată anterior.
Anexe
Notă adresată de Domnul B Domnului A
a)Imediat după recepţionarea construcţiei, vor
putea fi efectuate operaţiile următoare:
a.1) montajul suporţilor plafoanelor false (1
săptămână, 1 lucrător);
a.2) vopsirea anti-acidă a camerei bateriilor (1
săptămână, 1 lucrător);
a.3) realizarea legăturilor la reţeaua de legare
la pământ a construcţiilor metalice (2
săptămâni, 1 lucrător);
3
c) Se va proceda apoi la montarea suporţilor
anti-acid în camera bateriilor (1 săptămână, 1
lucrător), după efectuarea operaţiei a2 ;
d) Doi lucrători vor putea monta bateriile într-o
săptămână, după ce suporţii sunt montaţi;
e) Montajul plafonului fals (3 săptămâni, 2
lucrători) nu va putea începe decât după
punerea în funcţiune, de către echipa D, a
echipamentului de condiţionare a aerului şi
după pozarea cablurilor de iluminat;
f) Pentru realizarea reţelei de legare la

pământ (2 săptămâni, 2 lucrători), trebuie
aşteptat sfârşitul pozării cablurilor de joasă
tensiune şi a celor de telefonie;
g) Echipamentele nu vor putea fi legate la
pământ (3 săptămâni, 1 lucrător) decât
după montarea bateriilor, după echiparea
pupitrelor de comandă-control şi după
pozarea cablurilor principale de comandă
(prima etapă);
4
Notă adresată de Domnul C Domnului A
– Intenţionez să încep montarea paturilor de cabluri şi
pozarea cablurilor de iluminat imediat ce construcţia
este recepţionată, cu o echipă de 3 lucrători timp de
5 săptămâni;
– După finalizarea lucrărilor de mai sus, putem începe
montarea tabloului de medie tensiune, cu trei
lucrători timp de şase săptămâni şi în paralel putem
monta şi tabloul de joasă tensiune cu doi lucrători
timp de trei săptămâni;
– După montarea tabloului de joasă tensiune vor
putea fi trase cablurile de joasă tensiune, ceea ce va
necesita două săptămâni şi patru lucrători;
– După montarea tablourilor de joasă şi

medie tensiune vor putea fi trase cablurile
de telefonie, cu doi lucrători timp de două
săptămâni;
– Cablurile de medie tensiune vor putea fi
trase şi racordate de către doi lucrători timp
de două săptămâni, după montarea
transformatoarelor de MT/JT şi a tabloului
de medie tensiune;
5
Notă adresată de Domnul D Domnului A
– Ca urmare a solicitării dumneavoastră, vă pot
confirma că este posibil să începem montarea
transformatoarelor de MT/JT imediat după ce
construcţia este recepţionată de la
constructor, cu 2 lucrători, timp de o
săptămână;
– Vom putea de asemenea să începem
montarea echipamentului de aer condiţionat
imediat după recepţionarea construcţiei şi
vor fi afectaţi acestei operaţii 2 lucrători timp
de 6 săptămâni;
– Montarea pupitrelor de comandă-control va

putea fi făcută într-o săptămână de o echipă
de 3 lucrători, imediat după ce va fi instalat
plafonul fals. Această echipă nu va putea
totuşi începe echiparea pupitrelor (timp de 2
săptămâni) decât după ce vor fi montate
transformatoarele;
– Racordarea cablurilor de joasă tensiune va
putea fi făcută de 2 lucrători timp de 2
săptămâni imediat după ce cablurile
respective vor fi fost trase şi tablourile de
joasă tensiune montate;
6
– Trasul cablurilor de comandă-control şi
racordarea lor va fi efectuată de 6 lucrători
în două etape succesive:
• prima etapă va dura 6 săptămâni şi va
începe după montarea pupitrelor de
comandă-control şi a transformatoarelor;
• a doua etapă va dura 10 săptămâni şi va
începe după sfârşitul echipării pupitrelor
de comandă-control şi după montarea
bateriilor;
Notă adresată de
Domnul A, şef de şantier, Direcţiunii
• Probele şi încercările interne ale echipamentelor

vor putea fi începute la termenele prestabilite,
sub rezerva livrării la timpul necesar a
echipamentelor şi a construcţiei.
7
• Este de menţionat că probele şi verificările,
care vor dura 2 săptămâni şi vor necesita 4
lucrători plus şefii de echipă, nu vor putea
începe decât după finalizarea integrală a
următoarelor lucrări:
• realizarea reţelei de legare la pământ şi
legarea la pământ a tuturor
echipamentelor şi părţilor metalice;
• racordarea cablurilor de joasă tensiune,
de medie tensiune şi a celor de comandă-
control.
8
Studiu de caz – Pragul de rentabilitate
Compania Aero-Wind produce pale pentru turbine eoliene de 3kW. Pe parcursul anului
2019, ea a realizat o cifra de afaceri (CA) de 1 000 000 €, vânzând 20 000 de pale la un preț
unitar de 50 €, si a înregistrat costuri totale de 887 500 €, pe care dorește sa le clasifice in
costuri variabile si costuri fixe.

Costuri Total
% valoare % valoare
Achiziție materii prime 550 000 100 550 000
Alte achiziții 80 000 40 32 000 60 48 000
Impozite si taxe 10 000 100 10 000
Costuri cu personalul 210 000 20 42 000 80 168 000
Amortizări 15 000 100 15 000
Alte costuri 10 000 10 1 000 90 9 000
Costuri financiare 12 500 100 12 500
Total 887 500 625 000 262 500
Situația generala a veniturilor si a cheltuielilor este prezentata in tabelul următor :
Elemente valoare Procentaj din CA

Cifra de afaceri 1 000 000 100 %
- Cost variabil 625 000 62,50 %
= marja costuri variabile 375 000 37,50 %
- Costuri fixe 262 500
Rezultat 112 500
Cost variabil in % din CA
Calculați pragul de rentabilitate al companiei: Rata marjei costurilor variabile

- In valoare ; = 262 500/0,375=700 000 €
- In volum de producție ; = 700 000/50 = 262 500/18,75 = 14 000 pale de turbina
- In durata. = 700 000 x 12 / 1 000 000 = 8,4 luni, adică 8 luni si 0,40 x 30 = 12 zile
Compania Aero-Wind trebuie sa vândă 14 000 de pale, adică sa realizeze

o cifra de afaceri de 700 000 €, pe care o va realiza la 12 septembrie
2019, pentru a obține un rezultat nul (costuri=venituri încasate, situație
care reprezintă punctul mort).
După aceasta data, ea începe sa realizeze beneficii continuând producția
si vânzarea până la sfârșitul anului.
RENTABILITATEA
PROIECTELOR
Structura costurilor unui
proiect, rentabilitate si
riscul pierderilor
Exemplul 2
Vom putea analiza datele financiare din primul an

fiscal al companiei Transit, care produce și vinde
un singur produs. În primul an de activitate, toate
unitățile produse au fost vândute.
Rezultate obținute: Vânzări de 1.250.000 de unități

la 4 € fiecare
Costuri
Costuri Total
Costuri variabile
fixe (€) (€)
(€)
Materii prime 1 000 000 1 000 000
Manopera directa 1 400 000 1 400 000
Cheltuieli generale de
400 000 1 200 000 1 600 000
productie
Cheltuieli cu
150 000 200 000 350 000
vanzarea
Cheltuieli
50 000 200 000 250 000
administrative
Total : 3 000 000 1 600 000 4 600 000
Prezentarea uzuala a rezultatelor
obținute
Vanzari ( 1 250 000 unitati x 4€) 5 000 000 €
Costul produselor vandute
Materii prime 1 000 000 €
Manopera directa 1 400 000 €
Cheltuieli generale de fabricatie 1 600 000 € 4 000 000 €
Beneficiul brut 1 000 000 €
Cheltuieli cu vanzarea 350 000 €
Cheltuieli administrative 250 000 € 600 000 €
Beneficiu net 400 000 €

• Prezentarea rezultatelor în funcție de
marja costurilor variabile ne permite
gruparea costurilor în funcție de valoarea
acestora corelata cu volumul de activitate.
Prezentarea rezultatelor in funcție de marja costurilor variabile
•Vânzări = 5 000 000 €
Costuri variabile
– Materii prime 1 000 000 €
– Manopera directa 1 400 000 €
– Cheltuieli generale de fabricație 400 000 €
– Cheltuieli variabile de vânzări 150 000 €
– Cheltuieli variabile administrative 50 000 € 3 000 000 €
•Marja costuri variabile = 2 000 000 €
Costuri fixe
– Cheltuieli fixe de fabricație 1 200 000 €
– Cheltuieli fixe de vânzări 200 000 €
– Cheltuieli fixe administrative 200 000 € 1 600 000 €
•Beneficiu net = 400 000 €
• Cheia acestui model este marja costurilor
variabile.
• Deoarece evoluția costurilor variabile este
legat de nivelul de activitate, orice
modificare a numărului de unități vândute
va duce la modificări ale costurilor
variabile și, în consecință, la modificarea
marjei costurilor variabile.
• Trebuie amintit că, pentru un segment
semnificativ de producție, costurile fixe
rămân neschimbate.
• Prin urmare, este suficient să comparam
marja costurilor variabile cu costurile fixe
totale pentru a verifica existenta profitului
net.
• Dacă cele doua valori sunt egale, profitul
este zero și aceasta situație corespunde
punctului mort (sau prag de rentabilitate).
Costuri
Variabile
Cifra
de afaceri
= Costuri
Cantitatea Marja fixe
vândută
Rezultat excepțional
x costuri Rezultat
Prețul variabile curent
unitar de
vânzare
Rezultatul exercițiului
ANALIZA COST-VOLUM-BENEFICIU (CVB)
• CVB constă în analiza relației dintre costuri și
profitul net în URMA unei modificări a volumului
de activitate.
• Dacă această analiză este făcută din
perspectiva rentabilității, este identificat punctul
mort.
• Prag de rentabilitate: Volumul de activitate la
care firma nu realizează nici beneficiu, nici
pierderi, si deci rezultatele sunt egale cu
costurile. Este prin urmare vorba de numărul de
unități de produse vândute pentru ca beneficiul
sa fie zero.
Pragul de rentabilitate poate fi exprimat prin ecuația
următoare :
Vânzări - Costuri variabile - Costuri fixe = beneficiu

(in cazul de fata = 0)
Vânzări = Costuri variabile + Costuri fixe
V(x) = CV(x) + Costuri fixe (unde x = număr de unități)

V(x) – CV(x) = Costuri fixe
==> MCV(x) = Costuri fixe (si deci beneficiu = 0)

Pragul de rentabilitate poate fi exprimat in funcție
de număr de unități vândute, sau in funcție de
valoarea vânzărilor:
Costuri fixe
• Pragul de rentabilitate = ------------------
in unități MCV unitar
Costuri fixe
• Pragul de rentabilitate = ------------------
in € de vânzări MCV in %
In exemplul precedent, costurile variabile unitare sunt
de 2,40 €
Costuri variabile totale
= --------------------------------------
Număr de unități vândute
3 000 000 €
= -------------------------
1 250 000 unități
= 2,40 € pe unitate
• Marja costurilor variabile unitare = Prețul de vânzare
unitar – Costuri variabile unitare ==>
MCV unitar = 4,00 € - 2,40 € = 1,60 €
Costuri fixe
• Prag de rentabilitate in unități = -------------------- =
MCV unitar
1 600 000 €
= ---------------------- = 1 000 000 unități
1,60 € /unitate
MCV 1,60 €
• MCV % = ------------------------ = ----------- = 40%
Preț de vânzare 4,00 €
Costuri fixe
• Prag de rentabilitate in € de vânzări = ------------------ =
MCV %
= 1 600 000 € / 40% = 4 000 000 €
• Deci, daca firma produce si vinde 1 000 000 de
unități, ea nu realizează nici beneficiu si nici
pierderi, iar MCV totala (1,60 € / unitate x 1000000
unități) de 1600 000 € servește la acoperirea
costurilor fixe.
• Costurile firmei corespund sumei dintre costurile variabile si
costurile fixe. Pentru exemplul precedent, putem exprima
costurile sub forma unei drepte.
• Ecuația dreptei va fi :
y = 2,4(x) +1 600 000 €
(x) = număr de unități
2,4 = cost variabil unitar
1 600 000 € = costuri fixe
• Se poate exprima si rezultatul activității sub forma unei
drepte, care in acest caz are ecuația :
y’ = (x) 4,00 €
(x) = număr de unități
4,00 € = preț de vânzare unitar
• Aceste ecuații ne permit sa reprezentam grafic pragul de
rentabilitate.
REPREZENTAREA GRAFICA A PRAGULUI DE
RENTABILITATE
Rezultate Rezultate
Costuri
Zona beneficiu
Costuri
Zona pierderi
Volum de activitate
a = 1 600 000 € = costuri fixe; y0 = 4 000 000 €
Beneficiu = 1,60 € (x) – 1 600 000 €, unde 1,60 € = MCV unitar

Analiza pe baza modelului CVB răspunde
următoarelor obiective:
• Care va fi evoluția profitului dacă nivelul
activității variază?
• Cum se va modifica profitul dacă se
modifică structura costurilor?
• Care va fi nivelul de activitate dacă dorim
un profit de X €?
Beneficiul dorit
• Corespunde beneficiului peste pragul de rentabilitate, pe care
am dori sa-l realizam.
Se folosesc formulele identificate anterior pentru a calcula
punctul mort. Trebuie doar calculat numărul de unități de
vândut sau valoarea totală a rezultatului pentru a acoperi
costurile fixe și profitul dorit.
Costuri fixe totale + beneficiu dorit
• Număr de unități = -----------------------------------------------------
MCV unitar
Costuri fixe totale + beneficiu dorit

• Valoarea rezultat = --------------------------------------------------
MCV %
• Reluam calculele din exemplul discutat la începutul acestui
curs. Compania Transit dorește sa realizeze un beneficiu de
1 000 000 €. Cate unități de produs trebuie sa vândă si care
trebuie sa fie rezultatele sale pentru a obține acest beneficiu?
1 600 000 € + 1 000 000 €

Număr de unități = ------------------------------------- = 1 625 000
1,60 € /unitate
1 600 000 € + 1 000 000 €

Valoare rezultate = -------------------------------------- = 6 500 000 €
40%
Verificare
• Vânzări (1 625 000 x 4 € /unitate) 6 500 000 €
• De scăzut :
Costuri variabile (1 625 000 x 2,40€ /unitate) 3 900 000 €
• Marja costuri variabile totala 2 600 000 €
• De scăzut : Costuri fixe 1 600 000 €
• Beneficiu net 1 000 000 €

Beneficiu planificat pe baza unei creșteri a volumului de
activitate
• In exemplul inițial, compania Transit producea si vindea
1250000 de unități, realizând un beneficiu de 400000 €, pe
baza unui preț de vânzare unitar de 4 €.
• Am calculat pentru aceasta situație costurile variabile unitare
ca fiind de 2,40 € et iar MCV unitara este de 1,60 €. Care ar fi
beneficiul, daca compania ar produce si ar vinde 1500000
unități la un preț de vânzare unitar de 4 €, presupunând ca nu
sunt modificate costurile fixe?
• In acest caz, creșterea costurilor se va face numai pe
seama creșterii costurilor variabile, deoarece costurile fixe
nu se modifica. Creșterea rezultatelor se va obține prin
creșterea numărului de produse vândute.
• Vor fi fabricate si vândute suplimentar 250 000 de unități, iar
pentru fiecare unitate de produs avem MCV de 1,60 €.
• Beneficiul realizat vânzând 250 000 de unități suplimentare va fi
de :
(250 000 unități x 1,60 € / unitate) + beneficiul actual =
= 400 000 € + 400 000 € = 800 000 €
Verificare
• Vânzări (1.500.000 unități x 4,00 € /unitate) 6 000 000 €
• Minus: costuri variabile (1.500.000 unitati x 2,40) 3 600 000
• MCV total 2 400 000
• Minus : costuri fixe 1 600 000
• Beneficiu net 800 000
Beneficiu planificat pe baza unei creșteri a costurilor
variabile

1 250 000 de unități, realizând un beneficiu de 400 000 €
cu un preț de vânzare unitar de 4 €.
• In calculele inițiale, costurile variabile unitare erau de
2,40 €, MCV unitara de 1,60 € iar costurile fixe de 1 600
000 €.
• Care ar fi beneficiul realizat de compania Transit daca se

creste costul variabil unitar cu 0,10 €?
• Facem precizarea ca MCV unitara corespunde prețului de
vânzare unitar minus costul variabil unitar.
• Prin urmare, daca va creste costul variabil unitar, MCV
unitar se va diminua iar beneficiul net se va reduce.
Dimpotrivă, daca se va reduce costul variabil unitar, MCV
unitar va creste iar beneficiul net va creste si el.
• Rezolvare numerica:
Diminuare a MCV unitar x număr de unități = diminuarea
beneficiului
0,10 € x 1 250 000 unități = 125 000 € diminuare a

beneficiului.
Cum inițial beneficiul net era de 400 000 €, acum va deveni
275 000 €
Verificare
• Vânzări (1 250 000 unități x 4 € /unitate) 5 000 000 €
• Minus : costuri variabile (1 250 000 unități x 2,50 € /unitate)
3 125 000
• MCV totala 1 875 000
• Beneficiu net 275 000 €
Pragul de rentabilitate va fi de 1 066 667 unități

(1 600 000 € / 1,50 € /unitate)
Beneficiu planificat ca urmare a creșterii costurilor fixe

1 250 000 unități, realizând un beneficiu de 400 000 € cu
un preț de vânzare unitar de 4 €.
• Din calculele inițiale știm ca valoarea costurilor variabile
unitare era de 2,40 €, MCV unitara era de 1,60 € iar
costurile fixe erau de 1 600 000 €.
• Care va fi beneficiul realizat de compania Transit daca ar

creste costurile variabile unitare cu 0,10 € iar costurile
fixe ar creste cu 100 000 € ?
Soluție :
• (Diminuarea MCV unitar x număr de unități) + creșterea
costurilor fixe = diminuarea beneficiului
(0,10 € x 1 250 000 unități) + 100 000 € = 225 000 €

diminuare a beneficiului, care va fi acum de 175 000 €
sau
Beneficiu = (MCV unitar x număr de unități) – Costuri fixe

= (1,50 € /unitate x 1 250 000 unități) – 1 700 000 €
= 175 000 €
Verificare
• Vânzări (1 250 000 unități x 4 € /unitate) 5 000 000 €
• Minus : costuri variabile (2,50 € /unitate x 1 250 000 unități)
3 125 000 €
• MCV totala 1 875 000
• Beneficiu net 175 000 €
Managementul si finanțarea
proiectelor
Urmărirea costurilor
proiectelor
Metoda curbelor in S – instrument grafic de urmărire a
derulării unui proiect
• Are ca scop compararea, la momentul T, a ceea ce era prevăzut sa se

realizeze si sa se cheltuiască, cu ceea ce a fost realizat si cheltuit
efectiv.
• In caz de depășire a bugetului sau de întârziere a lucrărilor, sunt de
luat masuri corective pentru limitarea derapajelor cat mai devreme
posibil.
• Se folosesc patru noțiuni :
- Costul bugetat (CB) : cheltuielile prevăzute in bugetul proiectului;
- Lucrările planificate (LP) : lucrările prevăzute in proiect;
- Costul real (CR) : valoarea cheltuielilor plătite efectiv;
- Lucrările efectuate (LE) : lucrările realizate efectiv.
• Prima curba trasata este curba “Costuri Bugetate pentru Lucrările
Planificate” (CBLP).
• Aceasta curba reprezintă costurile cumulate prognozate pentru
efectuarea lucrărilor din proiect.
CBLPP
Start proiect Sfârșit proiect

• La un moment dat se dorește verificarea stării in care se afla proiectul
(lucrări efectuate si cheltuieli realizate).
• De exemplu, la momentul T=5, fusese prevăzută cheltuirea a 60k€.
Trebuie făcută comparația cu cheltuielile reale.
CBLPP
• Vom trasa curba “Costuri Reale pentru Lucrările Efectuate” (CRLE)
CBLPP
CRLE
Pe curba CRLE, costurile reale pentru lucrările efectuate sunt de 130k€.

• La acest moment, nu putem încă trage o concluzie.
• Am cheltuit 70k€ in plus fata de planificare, dar asta nu înseamnă

obligatoriu ca am cheltuit mai mult decât bugetul proiectului.
• Se poate pur si simplu ca lucrările proiectului sa fie in avans.

• Avem deci nevoie de un al treilea indicator “Costuri Bugetate pentru
Lucrările Efectuate” (CBLE). La momentul T, stadiul real al proiectului
nu corespunde cu planificarea inițială.
• Trebuie văzut, la acest stadiu al proiectului, care ar fi trebuit sa fie
costurile bugetate pentru lucrările efectiv realizate.
CBLPP
CRLE
CBLEP
• Pe baza informațiilor furnizate de aceste trei curbe, putem ști daca :
- ținem sub control cheltuielile
- respectam termenele
DEPĂȘIREA COSTURILOR
• Costurile sunt depășite cu : CRLE-CBLE
CBLPP
Depășire costuri
CRLE
CBLEP
Depășirea costurilor planificate este de 105 000€ (130k-25k)

INTARZIEREA LUCRARILOR : CBLP-CBLE
• Daca CBLP-CBLE>0, proiectul este in întârziere.
Daca CBLP-CBLE<0, proiectul este in avans.
Aceasta diferență poate fi considerata atât in termeni de costuri cat si
de întârziere.
CBLPP
CRLE
Întârziere cheltuieli
Întârziere lucrări
CBLEP
• Exprimat in costuri, vorbim despre o variație a costurilor.
• Exprimat in timp, vorbim despre o variație a termenelor.
• După ultimele 2 curbe rezulta ca proiectul este in întârziere cu 2

unități de timp si ca am depășit bugetul inițial cu 105 000 €.
Trebuie acționat cat mai repede pentru a redresa situația.
IPC = CBLP / CRLE (INDICE DE PERFORMANTA A COSTURILOR)
• Raportul dintre “costul bugetat al lucrărilor planificate” si “costul real al lucrărilor

efectuate” permite măsurarea cantității de lucrări realizate pentru fiecare unitate
monetara cheltuita.
• Daca raportul este egal cu 1, înseamnă ca lucrările sunt conform planificării.
• In acest caz, planificarea si efectuarea lucrărilor s-au sincronizat perfect.
• Daca raportul este subunitar, asta înseamnă ca : fie bugetul inițial a fost
subestimat, fie ca echipa care lucrează in proiect este mai puțin performanta
decât s-a estimate.
• In acest caz, metodele de planificare (inclusiv datele de intrare) precum si/sau
echipa de proiect trebuie re-analizate.
IPC = CBLP / CRLE (INDICE DE PERFORMANTA A COSTURILOR)
• Daca raportul este supraunitar, asta înseamnă ca : fie bugetul a fost

supra-estimat, fie echipa de proiect este mai performanta decât se
estimase inițial.
• Aceasta supra-performanta poate sa fie problematica.
• Astfel, pentru un sub-contractor, asta ar însemna ca au fost supra-
estimate costurile de producție.
• Daca este vorba de participarea la o licitație, o oferta cu costuri de
producție supra-estimate ar fi mai scumpa decât a celorlalți
competitori.
IPD=CBLE / CBLP (INDICE DE PERFORMANTA AL TERMENELOR)
• Raportul dintre “costul bugetat al lucrărilor efectuate” si “costul

bugetat al lucrărilor planificate” permite măsurarea lucrărilor
efectuate fata de cele planificate.
• Daca raportul este egal cu 1, asta înseamnă ca echipa de proiect

avansează conform planificării inițiale.
• Daca raportul este supra-unitar, asta înseamnă ca echipa de proiect
avansează mai bine decât planificarea inițiala.
• Pot fi suspectate erori in definirea activităților proiectului sau in
alegerea membrilor echipei de proiect.
IPD=CBLE / CBLP (INDICE DE PERFORMANTA AL TERMENELOR)
• Daca raportul este sub-unitar, asta înseamnă ca echipa de proiect

avansează mai încet decât planificarea inițială.
• Pot fi avute in vedere erori in definirea activităților, in alegerea
membrilor echipei de proiect sau lipsa experienței necesare pentru
unii din membrii echipei de proiect.
• Pornind de la informațiile cunoscute (momentul T=5), putem sa
estimam noul sfârșit al proiectului, prelungind curbele CBLE et CRLE.
• Poate astfel fi estimat ceea ce mai este de făcut pana la finalizarea
proiectului.
Sfârșit Sfârșit
Momentul T planificat estimat
Diferenta
CRLE costuri
finale
CBLP CBLE
Întârziere
finala
Studiu de caz - 8 mai 2023
Compania Smart_FUTURE dezvolta proiecte in domeniul micro-rețelelor electrice si al

rețelelor electrice inteligente. Are in analiza un proiect de montare de panouri fotovoltaice
pe acoperișurile locuințelor dintr-un cartier rezidențial, pentru care activitățile, duratele si
costurile asociate atât in regim normal cat si in regim accelerat sunt date in tabelul următor :
Personal Activitate Regim normal Regim accelerat

Activitatea
necesar precedenta Durata (luni) Cost (k€) Durata (luni) Cost (k€)
A 5 B, C D 5 250 3 400
B 2 E, F 2 100 2 100
C 5 F 5 550 4 700
D 4 G 4 100 2 300
E 2 H 2 150 1 400
F 4 I, K 4 350 2 600
G 3 K 3 500 2 850
H 2 J 2 200 2 200
I 6 J 6 500 3 900
J 4 M 4 240 3 400
K 2 L 2 120 2 120
L 4 M 4 400 4 400
M 3 --- 3 450 1 800
In calitatea dumneavoastră de responsabil de proiect, vi se solicita răspunsuri la

chestiunile de mai jos :
a) Care este durata minima necesara pentru realizarea proiectului in regim normal ?
b) Care este costul proiectului in regim normal ?
c) Reprezentați curba costului bugetat pentru lucrările planificate (CBLP) pentru regimul
normal.
d) Care este durata minima necesara pentru realizarea proiectului in regim accelerat ?
e) Care este costul proiectului in regim accelerat ?
f) Reprezentați curba costului bugetat pentru lucrările planificate (CBLP) pentru regimul
accelerat.
g) Pentru realizarea proiectului in regim normal, compania Smart-FUTURE nu poate
asigura decât un budget total de 700 k€ pentru primele 7 luni ale proiectului, si de
2000 k€ pentru primul an. Care sunt consecințele acestor restricții financiare asupra
derulării proiectului si ce decizii pot fi luate pentru a permite continuarea proiectului ?
h) Deciziile de la punctul precedent pot fi menținute daca proiectul este realizat in regim
accelerat ?
Graful proiectului si drumul critic
Diagrama Gantt

Cursuri MFP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri MFP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/27/2023

Metode de gestiune a stocurilor

• Existenţa unui stoc presupune:

• Pentru ca un stoc să poată fi operat în mod raţional,

Aceste modificări trebuie să poată fi identificate fără echivoc,

Reprezentarea grafică a modificărilor

Unele dintre metodele de gestiune a stocurilor necesită

În astfel de situaţii, reprezentările grafice permit o analiză

Ieşirile din stoc au avut loc la datele d1 - d2 - d3 - d4

Data Modificarea Stoc

Graficul şi tabelul precedent arată că valoarea stocului

Între două date de reaprovizionare D1 şi D2 consumul mediu

Exemplu : 100 piese/săptămână.

Grafice în valori cumulate

Acest tip de grafice sunt utilizate pentru a putea urmări

La sfârşitul săptămânii 45,

Modalităţi relative la timp

Este intervalul de timp care se scurge între lansarea comenzii

Este interesantă pentru cumpărător. De notat că furnizorul

Intervalul de comandă : este timpul care se scurge între

Modalităţi relative la cantităţi

Stoc disponibil = stoc real - stoc afectat

Niveal de reaprovizionare : Este cantitatea de articole în

Nivelul stocului de securitate : Este cantitatea de articole

Cantitatea economică de comandat : Este cantitatea de

- Numărul comenzilor depinde de dimensiunea loturilor

Această metodă are nevoie de următoarele date :

Stocul maxim : Stocul Sm trebuie să permită consumul pe durata

Intervalul de reaprovizionare : Alegem valoarea lui I astfel

La data C2 se constată că stocul este de valoare S2.

Exemplu : d = 3 săptămâni Sm = 2000

Consumul real pentru 5 săptămâni = Sm - S2 = 1000

Comanda de trimis = 9 300 (valoare rotunjita)

Stocul a fost reconstituit la data D2 la 11 500 unitati (ceea ce

Se constata ca pe durata primului interval de reaprovizionare

In ceea ce priveste iesirile :

1.3. AVANTAJE SI INCONVENIENTE ALE METODEI

- metoda simpla, usor de folosit

Curba teoretica a lui Pareto

Limitele curbelor Pareto Curba teoretica

2. METODA CU STOC MINIM PREDETERMINAT (SAU

2.1. PREZENTAREA METODEI

Aceasta metoda se bazează pe utilizarea consumului

Ne sunt necesare trei mărimi pentru utilizarea acestei

In mod teoretic, invers ca in metoda precedenta :

• Noţiunea de cantitate economica presupune un

• Aceste ipoteze nu sunt respectate in toate situaţiile,

Iesirile urmatoare, de exemplu 4, permit rafinarea calculului pentru data D2

2.2. MODALITATILE DE LANSARE A COMENZILOR

Cantitatile comandate vor fi de Sm – Ss, la datele C2 - C3 ... determinate

Cantitatea economica de aprovizionat = 700

Iesirile din stoc au fost consemnate astfel :

Intervalul de comanda fiind de 1,5 luni, data lansării

Pe parcursul celor 15 zile următoare, se urmăresc cu atentie

Cantitatea de articole in stoc la data C2 satisface consumul

Comanda C2 este de 700 de robinete.

Iesirile din lunile 6 - 7 - 8 permit stabilirea datei D3 la

Observatii : Exemplul precedent a arătat ca după data C2 totul s-

In aceste doua cazuri, stocul de securitate a fost folosit inainte de

2.3. AVANTAJE SI INCONVENIENTE ALE METODEI

3. METODA CU NIVEL DE REAPPROVIZIONARE

Pentru utilizarea acestei metode, sunt necesare urmatoarele :

Stocul maxim Sm : Ca si in metodele precedente, stocul maxim