Aplicații – CAPITOLUL II: Gestiunea economică a stocurilor din cadrul firmei

1. O fabrică de mobilă consumă anual 3.600 m3 de lemn, resursă pe care o aprovizionează

lunar. Durata de comandă – aprovizionare este de 5 zile, iar procesul de condiționare a resursei
durează 20 de zile.
Să se estimeze stocul de producție (Sp), pe total şi pe elementele componente, pe nivele
de formare (maxim, mediu şi minim) şi modalităţi de exprimare.
Rezolvare:
S p  Scr  S tr  S s  Scd  S ti  S i

În stocul de producție (Sp) se includ:

- stocul curent (Scr);
- stocul de siguranţă (SS);
- stocul de condiţionare (Scd).
S p  Scr  S s  Scd
Determinarea acestora se poate face pe baza consumului mediu zilnic (cmz), astfel:
Scr  cmz  I
N pl 3600m 3
în care: cmz    10m 3 / zi
 360zile
Deci:
Scr  10m3 / zi  30zile = 300 m3 (30 zile)
S S  cmz  
Deci:
SS  10m3 / zi  5zile = 50 m3 (5 zile)
Scd  cmz  Tcd
Deci:
Scd  10m3 / zi  20zile = 200 m3 (20 zile)
Întrucât nivelul stocului de producție este influenţat de nivelul stocului curent,
dimensiunea acestuia pe nivele de formare este:
 nivelul maxim ( S max
p ): S max
p  S crmax  S S  S cd = 300 m3 + 50 m3 + 200 m3 =
= 550 m3 (55 zile)
 nivelul minim ( S min
p ): S min
p  S cr
min
 S S  S cd  S S  S cd = 50 m3 + 200 m3 =
=250 m3 (25 zile)
S max
p  S min
p 550  250
 nivelul mediu ( S p ): S p   = = 400 m3 (40 zile)
2 2
S max 300
Sau: S p  S cr  S s  cr  S S  Scd =  50  200 = 400 m3 (40 zile)
2 2

1
 Metoda statistică
2. O întreprindere de panificație și-a planificat un necesar anual de consum de 28.800 kg
de făină. Analiza datelor privind intrările calendaristice și cantitative de produs (făină) în
depozitul unităţii în perioada de gestiune anterioară se prezintă astfel:

Momentul calendaristic al 25.01 03.03 15.04 04.07 31.08 10.10 24.11

intrărilor de produs în depozit
Cantitatea efectiv intrată (kg) 3.000 4.000 1.000 6.000 2.000 5.000 3.000

Intervalul până la 25.01 a fost de 27 zile. Să se dimensioneze stocul curent aferent

următoarei perioade de gestiune.

Rezolvare:
Momentul
calendaristic al Cantitatea efectiv I efi
I efi  q efi
intrărilor de produs intrată (kg) (zile)
în depozit
25.01 3.000 27 81.000
03.03 4.000 37 148.000
15.04 1.000 43 43.000
04.07 6.000 80 480.000
31.08 2.000 58 116.000
10.10 5.000 40 200.000
24.11 3.000 45 135.000
Total 24.000 - 1.203.000

Scr  cmz  I
N pl 28.800
cmz    80 kg / zi
 360
 qefi  I efi 1.203.000
I   50 zile
 qefi 24.000

Scr  80  50  4.000 kg.

2
 3. O fabrică de mobilă şi-a planificat un necesar anual de consum de 28.800 m3 de
cherestea de brad. Analiza datelor privind intrările calendaristice şi cantitative de produs în
depozitul unităţii în perioada de gestiune anterioară a condus la următoarele date:
Momentul calendaristic al
30.01 10.03 04.04 05.06 25.09 15.11
intrărilor de resursă în depozit
Cantitatea efectiv intrată
(Qef i) – m3 20.000 15.000 21.000 12.000 18.000 22.000

Intervalul până la 30.01 a fost de 42 de zile. Stocul curent de lemn aferent perioadei de
plan poate fi estimat la:
a – 4.000 m3;
b – 4.230 m3;
c – 4.320 m3;
d – 4.500 m3.

Momentul
Cantitatea efectiv I efi
calendaristic al
intrată (m3) (zile)
intrărilor
30.01 20.000 42
10.03 15.000 39
04.04 21.000 25
05.06 12.000 62
25.09 18.000 112
15.11 22.000 51
Total 108.000 -

Scr  cmz  I
N pl 28.800
cmz    80 mc / zi
 360
 qefi  I efi 5.832.000
I   54 zile
 qefi 108.000

S cr  80  54  4.320 mc.

3
 Metode bazate pe cercetări operaționale
1. O întreprindere a determinat pentru perioada de gestiune următoare un necesar de 2.000
tone la resursa R, resursă pentru care a negociat cu furnizorul un preţ de livrare de 100 u.v./tonă.
Lansarea unei comenzi către acest furnizor antrenează cheltuieli de 108 u.v., iar stocarea unei
tone generează o cheltuială zilnică de 0,12 u.v.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Funcția economică a costului este:
N n
C  Cl     Cs  N  p
n 2
Pentru determinarea lotul optim de aprovizionare se impune condiţia de minim funcției
costului și se obține:
2 N  Cl
n* 
  Cs

Deci:
2  N  Cl 2  2.000  108
n*  = = 100 tone.
  CS 360  0,12

Odată stabilit lotul economic de reaprovizionare n * , se calculează:

 frecvenţa optimă a aprovizionărilor y * pentru perioada de gestiune avută în vedere:
N 2.000
y*  = = 20 aprovizionări
n* 100
 intervalul optim între aprovizionările succesive I * :
  360
y*   I*  = = 18 zile
I* y* 20

 costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C *a (prin înlocuirea lui n * în

funcţia costului):
C *  2  N  C l    C S + N  p = 2  2.000  108  360  0,12 + 2.000  100 =
= 204.320 u.v.

2. Pentru depozitarea resurselor materiale necesare desfășurării activității proprii, o

tipografie înregistrează următoarele cheltuieli:
- amortizarea depozitului: 98.400 u.v./an;
- amortizarea a 4 electrostivuitoare: 18.000 u.v./an;
- salariul gestionarului: 3.000 u.v./lună;
- salariile a 6 muncitori: 12.000 u.v./lună;
- cheltuieli cu energia termică: 125 u.v./lună;
- cheltuieli cu energia electrică: 75 u.v./lună;
- cheltuieli cu întreținerea: 100 u.v./lună.
Tipografia și-a stabilit un necesar anual de aprovizionat de 1.000 de tone de hârtie, resursă
care se stochează pe 10% din suprafaţa depozitului, diferența servind la depozitarea celorlalte
resurse.

4
 De aprovizionarea cu hârtie se ocupă un economist cu salariul lunar de 4.000 u.v. și un
agent de aprovizionare, cu salariul lunar de 2.797 u.v. Pentru lansarea unei comenzi economistul
lucrează 2 ore, iar agentul de aprovizionare – 8 ore. La efortul salarial se adaugă cheltuieli cu
poșta, telefonul şi deplasarea agentului la furnizor în valoare de 53,58 u.v.
Se consideră 21 de zile lucratoare într-o lună.
Prețul unei tone de hârtie este de 100 u.v.
Să se determine lotul optim de aprovizionare cu hârtie și bugetul minim necesar.

Rezolvare:
Cheltuielile anuale de stocare sunt:
Cs total = 98.400 + 18.000 + 3.000 ∙ 12 + 12.000 ∙ 12 + 125 ∙ 12 + 75 ∙ 12 + 100 ∙ 12 =
= 300.000 u.v.
Cheltuielile unitare de stocare sunt:
10 1
CS   300.000   0.083 u.v./ t / zi
100 360  1.000
Cheltuielile de lansare a unei comenzi sunt:
4.000u.v . 2.797u.v .
Cl   2ore   8ore  53,58u.v .  234,38 u.v./lot
21zile  8ore / zi 21zile  8ore / zi
Lotul optim de aprovizionare este:
2  1.000  234,38
n   125 tone.
360  0,083
Bugetul minim necesar pe ansamblul perioadei de gestiune este:
C   2  1.000  234,38  360  0,083  1.000  100 ≈ 103.750 u.v.

3. O fabrică de parchet se aprovizionează anual cu 1.000 m3 lemn de fag; costul stocării

unui metru cub de lemn este de 22,85 u.v./an, iar costul lansării unei comenzi de aprovizionare
este de 175 u.v. Eventuala lipsă a resursei din stoc ar genera, prin renunțările clienților, cheltuieli
suplimentare de 50 de ori mai mari decât cele de stocare. Considerând preţul materiei prime de
100 u.v./ m3, să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Cp 50  C s 50  C s 50
     0,980
Cs  C p C s  50  C s 51  C s 51
 Lotul economic de reaprovizionare n * este:
2  N  Cl 1 2  1.000  175 1
n*   =  = 125 m3
  Cs  22,85 0,980
360 
360
 Stocul optim este:
S*  n *   125  0,980 = 122,5 m (diferența dintre n* și S* poate fi considerată
3

ca reprezentând un stoc de siguranță suplimentar de 2,5 m3)

 frecvenţa optimă a aprovizionărilor y * pentru perioada de gestiune avută în vedere:
N 1.000
y*  = = 8 aprovizionări
n* 125

5
  intervalul optim între aprovizionările succesive I * :
 360
I*  = = 45 zile
y* 8

 costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C * este:

22,85
C*  2  N  C l    C S   + N p= 2  1.000  175  360   0,980 +
360
1.000  100 ≈ 102.800 u.v.

4. O tipografie a determinat pentru anul următor un necesar de 1.000 tone hârtie, resursă pe
care urmează să o achiziționeze la un preţ de 10 u.v./tonă. Lansarea unei comenzi de
aprovizionare generează cheltuieli de 30 u.v., iar stocarea resursei antrenează o cheltuială
echivalentă cu 15% din valoarea stocului mediu.
Să se determine lotul optim de aprovizionare cu hârtie și elementele asociate.

Rezolvare:
Se determină mărimea lotului optim de aprovizionare:
2  N  Cl 2  1.000  30
n*  =  200 tone.
p 10  0,15

Elementele asociate sunt:

 frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 1.000
y*  = = 5 aprovizionări
n* 200

 intervalul optim între aprovizionările succesive:

 360
I*  = = 72 zile
y* 5

 costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C * este:

C *  2  N  C l  p   + N  p = 2  1.000  30  10  0,15 + 1.000  10 ≈ 10.300 u.v.

5. O întreprindere producătoare de materiale de construcţii a determinat pentru luna

următoare un necesar de 500 tone nisip, resursă pentru care a negociat cu furnizorul tradiţional un
preţ de livrare de 100 u.v./tonă. Lansarea unei comenzi către acest furnizor antrenează cheltuieli
de 110 u.v., iar stocarea resursei generează o cheltuială echivalentă cu 44% din valoarea stocului
mediu. Un furnizor recent intrat pe piaţă oferă o reducere de 1% la preţul tradiţional de livrare
pentru comenzi de minim 100 tone la o livrare sau o reducere de 2% în cazul comenzilor de
minim 150 tone la o livrare.
Să se fundamenteze decizia de acceptare sau respingere a ofertei noului furnizor.

Rezolvare:
Lotul optim teoretic de aprovizionare este:

6
 2  N  Cl 2  500  110
nt*  =  50 tone.
p 100  0,44

Costul optim teoretic este:

C t*  2  N  C l  p    N  p = 2  500  110  100  0,44 + 500 100 = 52.200 u.v.

Costul aferent acceptării primei oferte a furnizorului (reducere a preţului de 1%):

1
n1 = 100 t  p1 = 100   100 = 99 u.v. / tonă.
100
N n 500 100
C1 =  C l  1  p1    N  p1 =  110   99  0,44  500  99 =
n1 2 100 2
= 52.228 u.v.

Costul aferent acceptării celei de-a 2-a oferte (reducere a preţului de 2%):
2
n2 = 150 t  p2 = 100   100 = 98 u.v. / tonă.
100
N n 500 150
C2 =  C l  2  p2    N  p2 =  110   98  0,44  500  98 =
n2 2 150 2
= 52.600 u.v.
 Rezultă că este oportună respingerea ambelor oferte de reducere a preţului tradiţional
de livrare, deoarece antrenează cheltuieli totale aferente procesului de aprovizionare – stocare mai
mari decât cele aferente lotului optim teoretic de 50 tone.

6. O întreprindere trebuie să aprovizioneze pentru anul următor 1000 de tone de minereu de

fier, resursă pentru care a negociat cu furnizorul tradiţional un preţ de livrare de 100 u.v./tonă.
Cheltuielile generate de lansarea unei comenzi către acest furnizor sunt de 200 u.v., iar cuantumul
imobilizărilor pe timpul stocării resursei reprezintă 40% din valoarea stocului mediu.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Funcţia costului total este:
N n k
C  Cl   p   N  p,
n 2 100

Impunând condiţia de minim funcţiei costurilor se obține:

200  N  C l 200  1000  200
n*   n*  = 100 tone
pk 100  40

Elementele asociate sunt:

 frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 1.000
y*  = = 10 aprovizionări
n* 100

7
  intervalul optim între aprovizionările succesive:
 360
I*  = = 36 zile
y* 10

 costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C * este:

N  Cl  k  p 1000  200  40  100
C*   N  p  C*   1000 100 = 104.000 u.v.
50 50

7. O întreprindere trebuie să aprovizioneze pentru anul următor 1000 de tone de minereu de

fier, resursă pentru care a negociat cu furnizorul tradiţional un preţ de livrare de 100 u.v./tonă.
Cheltuielile generate de lansarea unei comenzi către acest furnizor sunt de 122,5 u.v., iar
cheltuielile financiare ocazionate de imobilizarea resurselor în stoc reprezintă 24,5% din valoarea
stocului mediu.
Un furnizor nou pătruns pe piaţă oferă materia primă la preţul de 99 u.v./tonă în cazul
achizițiilor de minim 200 tone la o livrare, sau chiar 98 u.v./tonă în cazul comenzilor de cel puțin
400 tone la o livrare.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Funcţia costului total este:
N n k
C  Cl   p   N  p,
n 2 100

Impunând condiţia de minim funcţiei costurilor se obține:

200  N  C l 200  1000  122,5
n*   nt *  = 100 tone
pk 100  24,5

N  Cl  k  p 1000  122,5  24,5  100

C*   N  p  Ct *   1000  100 = 102.450 u.v.
50 50

Costul aferent acceptării primei oferte a furnizorului este:

n1 = 200 t  p1 = 99 u.v. / tonă.
N n k 1000 200 24,5
C1 =  C l  1  p1   N  p1 =  122,5   99   1000  99 =
n1 2 100 200 2 100
= 102.038 u.v.

Costul aferent acceptării celei de-a 2-a oferte:

n2 = 400 t  p2 = 98 u.v. / tonă.
N n k 1000 400 24,5
C2 =  C l  2  p2   N  p2 =  122,5   98   1000  98 =
n2 2 100 400 2 100
= 103.108,25 u.v.

8
 Comparând cheltuieli totale aferente celor 3 alternative, rezultă că este oportună
acceptarea primei oferte – de achiziționare de loturi minime de 200 tone.
Rezultă că lotul optim este de 200 tone:
n* = n1 = 200 t
Elementele asociate sunt:
 frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 1.000
y*  = = 5 aprovizionări
n* 200

 intervalul optim între aprovizionările succesive:

 360
I*  = = 72 zile
y* 5

 costul optim C * este:

C* = C1 = 102.038 u.v.

8. O întreprindere de panificaţie a determinat pentru anul următor un necesar de

aprovizionat de 1080 tone făină, resursă pentru care a negociat cu furnizorul un preţ de livrare de
100 u.v./tonă. Procentul de repartizare a cheltuielilor convenţional constante faţă de valoarea
necesarului consum de făină este de 2,71%, iar cel de repartizare a cheltuielilor variabile în
valoarea numărului de tone – zile aflate în medie în depozitul unităţii este de 0,0041%.
Cheltuielile de transport, generate de aducerea loturilor de la furnizor în depozitul unităţii
studiate, variază în funcţie de mărimea lotului, astfel cum rezultă din tabelul următor:

Lot de livrare (tone) Cheltuieli de transport pe lot (u.v.)

100 210
200 416
300 603
400 780
500 900
600 1020
700 1155
800 1296
900 1440
1000 1540
1080 1620

Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Pt. n = 100 t:
C trl 210
- C tru   = 2,10 u.v./t
n 100

9
 N  p 1080 100  2,71
- C cu   = 0,157 u.v./t
50    (n  cmz ) 50  360  100  3
N 1080
cmz   = 3 t/zi
 360
N  p   ( n  cmz ) p ( n  cmz ) n p ( n  cmz )  p  
C vu  t  Z    
100  n 2 100  n 2 cmz 100  n 200  cmz
( n  cmz ) n
Nt  Z ; Z
2 cmz

- C vu 
( n  cmz )  p  
=
100  3  100  0,0041 = 0,069 u.v./t
200  cmz 200  3

Pt. n = 200 t:
C trl 416
- C tru   = 2,08 u.v./t
n 200
N  p 1080 100  2,71
- C cu   = 0,080 u.v./t
50    (n  cmz ) 50  360  200  3

- C vu 
( n  cmz )  p  
=
200  3 100  0,0041 = 0,139 u.v./t
200  cmz 200  3

........................

n Ctru Ccu Cvu Ctu

(tone) (u.v./t) (u.v./t) (u.v./t) (u.v./t)
100 2,10 0,157 0,069 2,326
200 2,08 0,080 0,139 2,299
300 2,01 0,053 0,207 2,270
400 1,95 0,040 0,274 2,264
500 1,80 0,032 0,344 2,176
600 1,70 0,026 0,412 2,138
700 1,65 0,023 0,479 2,152
800 1,62 0,020 0,549 2,189
900 1,60 0,018 0,617 2,235
1000 1,54 0,016 0,684 2,240
1080 1,50 0,015 0,740 2,255

Ctu min = 2,138 u.v./t  n* = 600 t

N 1.080
y*  = ≈ 2 aprovizionări
n* 600

 360
I*  = = 180 zile
y* 2

Cu* = 2,138 u.v./t

10
 9. O întreprindere a estimat pentru anul următor un necesar de aprovizionat de 1080 de
tone de țeavă galvanizată. Cheltuielile de stocare anuale sunt de 40 u.v./t, cele de lansare a
comenzilor de 160 u.v./lot, iar cele de transport - de 177,5 u.v./lot. Furnizorul de țeavă desfășoară
o activitate sezonieră caracterizată printr-un interval de 30 de zile de reluare a producției.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
360 360 k  i p  cmz  C sa
C  Cl   C tr 
k  ip k  ip 2
N 1080
cmz   = 3 tone/zi
 360
2  C l  C tr   360 2  160  177,5  360
k*   = 1,5
cmz  i 2p  CS 3  302  40
I *  k * i p = 1,5  30 = 45 zile
 360
y*   = 8 aprovizionări
I * 45
N 1080
n*   = 135 tone.
y* 8
C *  2  C l  C tr   N  C S = 2  160  177,5  1080  40 = 5.400 u.v.

Modele cu cercere variabilă

10. O unitate service își propune formarea stocului optim la piesa A, având în vedere că
pierderile generate de formarea unui stoc mai mare decât cererea de consum sunt de 100 u.v., iar
cheltuielile suplimentare determinate de o eventuală lipsă a piesei din stoc sunt de 2.000 u.v..
Distribuția statistică a cererii de a consum, determinată pe baza experienței anului anterior,
se prezintă astfel:
Cererea de consum
 2 4 6 8 10  12
(buc.)
Probabilitatea de
apariție a cererii 0,000 0,850 0,100 0,030 0,020 0,000

Să se determine stocul optim la piesa A și bugetul necesar.

Rezolvare:
C2 2000
  = 0,952
C 1  C 2 100  2000

11
 Cererea de Probabilitatea de Stoc Probabilitatea
consum (buc.) apariție a cererii (buc.) cumulată a cererii
-r- - p(r) - -S- - p(r  S) -
 2 0,000 2 0,000
4 0,850 4 0,850
6 0,100 6 0,950
8 0,030 8 0,980
10 0,020 10 1,000
 12 0,000 12 1,000

C1 < C2  S* = 8 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s 
C ( s )  C 1  ( S  r ) p( r ) C 2  ( r  S ) p( r )  C(8)  100 [(8-2)  0,000 + (8-4)  0,850 +
r 0 r  s 1
(8-6)  0,100 + (8-8)  0,030] + 2.000 [(10-8)  0,020 + (12-8)  0,000] = 440 u.v.

11. O întreprindere specializată în depanarea produselor electrocasnice a determinat, pe

baza cererilor înregistrate în ultimul an, următoarea distribuție statistică a cererii de a consum la
piesa P:
Cererea de consum
 2 4 6 8 10  12
(buc.)
Probabilitatea de
apariție a cererii 0,000 0,850 0,100 0,030 0,020 0,000

Cheltuielile generate de stocarea piesei P sunt de 100 u.v., iar cheltuielile suplimentare
determinate de o eventuală lipsă a acesteia din stoc sunt de 4.500 u.v..
Să se determine stocul optim la piesa P și bugetul necesar.

Rezolvare:
Cp 4500
  = 0,9782
Cs  C p 100  4500
k  p( r )
L( s )  p( r  s )  ( s  ) 
2 r  s 1 r

2
L( 2)  0,000  ( 2  )  0,2348 = 0,7044
2
2
L( 4)  0,850  (4  )  0,0223 = 0,9615
2
2
L( 6)  0,950  (6  )  0,0057 = 0, 9899
2
.......................

12
 Cererea de Probabilitatea Probabilitatea
Stoc
consum de apariție a cumulată a p( r )  p( r )
(buc.) 
(buc.) cererii cererii L(S)
-S- r r  S 1 r
-r- - p(r) - - p(r  S) -
 2 0,000 2 0,000 0,0000 0,2348 0,7044
4 0,850 4 0,850 0,2125 0,0223 0,9615
6 0,100 6 0,950 0,0166 0,0057 0,9899
8 0,030 8 0,980 0,0037 0,0020 0,9980
10 0,020 10 1,000 0,0020 0,0000 1,0000
 12 0,000 12 1,000 0,0000 0,0000 1,0000

CS < Cp  S* = 6 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s r  s2  (r  s) 2
C ( s )  C s  ( s  ) p( r )  C s  p( r )  C p  p( r )
r 0 2 r  s  1 2r r  s 1 2r
2 4 6
 C(6)  100 [( 6  )  0,000 + ( 6  )  0,850 + ( 6  )  0,100] +
2 2 2
2 2 2
6 6 6
+ 100 [  0,030 +  0,020 +  0,000] +
2 8 2  10 2  12
( 8  6) 2 (10  6) 2 (12  6) 2
+ 4.500 [  0,030 +  0,020 +  0,000] =
2 8 2  10 2  12
= 486,1 u.v.

12. O unitate service care își propune formarea stocului optim la piesa A a determinat, pe
baza cererilor înregistrate în ultimii 3 ani, următoarea distribuție statistică a cererii de a consum:
Cererea de consum
 20 30 40 50 60  70
(buc.)
Probabilitatea de
apariție a cererii 0,00 0,10 0,30 0,50 0,10 0,00

Să se determine stocul optim la piesa A și bugetul necesar considerând că:

a) pierderile generate de formarea unui stoc mai mare decât cererea de consum sunt de 50
u.v., iar cheltuielile suplimentare determinate de o eventuală lipsă a piesei din stoc sunt de 1.000
u.v.;
b) cheltuielile generate de stocarea piesei A sunt de 15 u.v., iar cele suplimentare
determinate de o eventuală lipsă a acesteia din stoc sunt de 15 ori mai mari decât cele de stocare.

Rezolvare:
C2 1000
a)    = 0,952
C 1  C 2 50  1000

13
 Cererea de Probabilitatea de Stoc Probabilitatea
consum (buc.) apariție a cererii (buc.) cumulată a cererii
-r- - p(r) - -S- - p(r  S) -
 20 0,00 20 0,00
30 0,10 30 0,10
40 0,30 40 0,40
50 0,50 50 0,90
60 0,10 60 1,00
 70 0,00 70 1,00

C1 < C2  S* = 60 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s 
C ( s )  C 1  ( S  r ) p( r ) C 2  ( r  S ) p( r )  C(60)  50 [(60-20)  0,00 + (60-30)  0,10 +
r 0 r  s 1
(60-40)  0,30 + (60-50)  0,50+ (60-60)  0,10] + 1.000 [(70-60)  0,00] = 700 u.v.

Cp 15  C s 15  C s
b)     = 0,9375
Cs  C p C s  15  C s 16  C s
k  p( r )
L( s )  p( r  s )  ( s  ) 
2 r  s 1 r

10
L( 20)  0,00  ( 20  )  0,0225 = 0,5625
2
10
L( 30)  0,10  ( 30  )  0,0192 = 0,7720
2
.......................

Cererea de Probabilitatea Probabilitatea

Stoc
consum de apariție a cumulată a p( r )  p( r )
(buc.) 
(buc.) cererii cererii L(S)
-S- r r  S 1 r
-r- - p(r) - - p(r  S) -
 20 0,00 20 0,00 0,0000 0,0225 0,5625
30 0,10 30 0,10 0,0033 0,0192 0,7720
40 0,30 40 0,40 0,0075 0,0117 0,9265
50 0,50 50 0,90 0,0100 0,0017 0,9935
60 0,10 60 1,00 0,0017 0,0000 1,0000
 70 0,00 70 1,00 0,0000 0,0000 1,0000

CS < Cp  S* = 50 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s r  s2  (r  s) 2
C ( s )  C s  ( s  ) p( r )  C s  p( r )  C p  p( r )
r 0 2 r  s  1 2r r  s 1 2r

14
 20 30 40 50
 C(50)  15  [( 50  )  0,00 + ( 50  )  0,10 + ( 50  )  0,30 + ( 50  )  0,50] +
2 2 2 2

50 2 50 2 (60  50) 2 (70  50) 2

+ 15  [  0,10 +  0,00] + 15  15  [  0,10 +  0,00] =
2  60 2  70 2  60 2  70
= 425 u.v.

Metode de determinare a stocului de siguranță

1. O cofetărie şi-a planificat un necesar anual de consum de 14.400 kg de cacao. Analiza

datelor privind intrările calendaristice şi cantitative de produs (cacao) în depozitul unităţii în
perioada de gestiune anterioară a condus la următoarele date:
Momentul calendaristic al
25.01 03.03 15.04 04.07 31.08 10.10 24.11
intrărilor de resursă în depozit
Cantitatea efectiv intrată (Qef i)
– kg 1.500 2.000 500 3.000 1.000 2.500 1.500

Intervalul până la 25.01 a fost de 27 de zile. Să se determine stocul de siguranță pe care se

recomandă să îl constituie întreprinderea pentru anul următor.

Rezolvare:
Momentul
Cantitatea
calendaristic al I efi
I efi  q efi  
efectiv intrată D efi Defi  q efi
intrărilor de produs (zile)
(kg)
în depozit
25.01.2020 1.500 27 40.500 - -
03.03.2020 2.000 37 74.000 - -
15.04.2020 500 43 21.500 - -
04.07.2020 3.000 80 240.000 30 90.000
31.08.2020 1.000 58 58.000 8 8.000
10.10.2020 2.500 40 100.000 - -
24.11.2020 1.500 45 67.500 - -
Total 12.000 - 601.500 - 98.000

 qefi  I efi 601.500

I   50 zile
 qefi 12.000


 qefi  Defi 98.000
D   24,5 zile
 qefi 3.000  1.000

N pl 14.400
cmz    40 kg / zi
 360

S S  cmz  D = 40  24,5  980 kg (24,5 zile).

15
 2. Să se stabilească stocul de siguranţă pe care trebuie să-l constituie la resursa R un
producător care lucrează, în medie, 21 de zile pe lună, știind că necesarul de consum pentru anul
următor a fost extimat la 1.080 tone și că furnizorul acestei resurse este caracterizat de un
coeficient de siguranţă privind potenţialitatea sa de livrare egal cu 1,25.
Evoluția producţiei lunare în anul curent a fost:

Luna
(mii buc.) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Producţia

200 250 325 375 400 500 100 150 250 450 300

Rezolvare:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total
qi
200 250 325 375 400 500 100 150 250 450 300 3.300
(mii buc.)
(q i  q ) 2 (-100)2 (-50)2 252 752 1002 2002 (-200)2 (-150)2 (-50)2 1502 02 156.250

  q i 3.300
q   300 mii buc. / zi
n 11
2
n  
  qi  q 
i 1  156.250
    120 mii buc.
n 11
 3.300
qz   15 mii buc. /zi
11  21
 120
,    ,   8 zile
15
qz
N pl 1.080
cmz    3 tone / zi
 360
S S  K  cmz  ,  S S  1,25  3  8  30 tone (10 zile)

16
 3. Cererile de consum de ciment înregistrate pe 11 luni din anul de bază la o întreprindere
producătoare de prefabricate din beton au fost:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cererea
(kg)
50 100 250 600 900 1200 1500 2000 600 400 100

Coeficientul de siguranţă care exprimă potenţialitatea de livrare a furnizorului este 1,60.

Să se calculeze stocul de siguranţă, fizic și în zile, pentru anul de plan următor, pentru
care necesarul de consum a fost estimat la 10.080 tone.

Rezolvare:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total
ri
50 100 250 600 900 1200 1500 2000 600 400 100 7.700
(tone)
ri  r 650 600 450 100 200 500 800 1300 100 300 600 5.600

n
  ri
i 1 7700
r = = 700 tone
n 11
n 
 ri  r
i 1 5600
MAD  = = 509 tone
n 11
Ss = K ∙ MAD = 1,60  509 = 814,4 tone
N pl 10.080
cmz    28 tone / zi
 360
S s [un . fiz .] 814,4
Ss [zile] = = = 29 zile
cmz 28

17