UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI

LA ÎNTREPRINDERILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

Indicații metodice la Teza de An

Chișinău
2022
0
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE ECONOMICĂ ȘI BUSSINES

DEPARTAMENTUL ECONOMIE ȘI MANAGEMENT

ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI

LA ÎNTREPRINDERILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

Indicații metodice la Teza de An

Chișinău
Editura „Tehnica–UTM”
2022

1
Prezenta Indicație metodică este rodul unui efort de sistematizare
în scop de translare a noilor idei, concepte, modele dinspre teoria
economică spre practica educațională și urmărește oferirea unui
suport metodologic celor interesați de reconfigurarea procesului
actual predare–învățare–evaluare în vederea eficientizării acestuia,
prin utilizarea abordărilor inter- și transdisciplinare.
Indicațiile metodice se adresează – prioritar – pentru însușirea
disciplinei „Managementul întreprinderii”, studenților programelor
de studii:
0721.1 Tehnologia şi managementul Alimentației Publice,
0721.2 Tehnologia produselor alimentare, Tehnologies
Alimentaries,
0721.3 Tehnologia vinului şi a produselor obţinute prin
fermentare, dar și cadrelor didactice, care predau discipline ce
au în comun aceleași obiective, aplică metode de predare-
învățare similare și, evident, prin conținuturi diferite,
urmăresc formarea/dezvoltarea/consolidarea acelorași
competențe.
Suficiente fiind condițiile academice pentru intercorelarea
obiectivelor, a strategiilor de formare, dar și a domeniilor de
conținuturi curriculare, astfel încât colaborarea profesorilor conduce
la eficientizarea procesului de formare profesională a unor
specialiști competenți.
În fond, ceea spre ce tindem cu toții – teoreticieni și
practicieni – este să avem un învățământ performant și eficient,
compatibilizat cu sistemele educaționale europene și în
corespundere cu cerințele societale caracteristice epocii în care
trăim.

Autori: dr., conf. univ. N. Luca,

lector univ. M. Botnaru.

Redactor responsabil:

Recenzent: dr., conf. univ., UTM, C. Crucerescu

2
 1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
ELABORĂRII TEZEI DE AN

Scopul elaborării Planului de afaceri (PA) constă în:

1. Consolidarea și aprofundarea cunoștințelor teoretice ale
studenților, obținute la disciplinele economice și în urma
studiului individual al literaturii economice;
2. Aplicarea acestor cunoștințe în activitatea practică de
rezolvare a sarcinilor concrete în domeniul organizării
producției și managementului la întreprinderile din sectorul
HORECA și Industriei Alimentare ;
3. Formarea deprinderilor de lucru creativ și de sine stătător,
lucrul cu literatura economică, indicații normative,
standarde, instrucțiuni metodice de analiză tehnico-
economică a activității de producție a întreprinderii și
calculul eficienței economice pentru proiectul dat.

2. CONȚINUTUL GENERAL
ȘI MERSUL ELABORĂRII PLANULUI DE AFACERI

Sarcina este în a elabora un plan de afaceri. Începând

proiectarea întreprinderii de alimentație publică e necesar, în
primul rând, de a argumenta utilitatea economică și posibilitatea
tehnică a construirii sau reconstruirii întreprinderii.
Planul de afaceri se întocmește cu scopul de a demonstra că:
- proiectul urmărit este viabil/rentabil;
- au fost găsite mijloacele financiare necesare;
- sunt identificați noi clienți;
- sunt identificați noii furnizori.
Întrucât tipurile de întreprinderi proiectate sunt diferite,
planul de afaceri trebuie adaptat la situațiile concrete pentru a
scoate în evidență dimensiunile cele mai importante ale fiecărei
situație în parte cum ar fi:

3
 - din planul de afaceri trebuie să reiasă rentabilitatea
proiectului și capacitatea întreprinderii de a face față
obligațiilor financiare;
- trebuie evidențiat avantajul potențial care se poate obține
atât în plan personal, cât și profesional, economic și fiscal;
- trebuie identificați partenerii care susțin financiar
întreprinderea;
- pentru recrutarea de noi clienți, trebuie specificate noile
metode de promovare, inclusiv internetul, caracteristicile
produsului sau serviciului-calitate, preț, inocuitate etc.;
- importanța socială a întreprinderi (noi locuri de muncă,
protecția mediului, loisir).
Planul de afaceri are multiple valențe, de aceea mai întâi
trebuie modelat, apoi evidențiate toate avantajele pe care le are.
Elaborarea Planului de Afaceri (PA) se efectuează pe baza
materialelor normative și datelor statistice la zi și a celor de la
întreprinderi colectate de studenți pe parcursul stagierilor.
Sarcina la îndeplinirea tezei de an se stabilește în dependență
de tema proiectului de an de la disciplina ”Proiectarea
întreprinderii„.

3. STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI

1. Foia de titlu
2. Cuprinsul
3. Rezumatul
4. Descrierea întreprinderii
3. Piața
4. Managementul și personalul
5. Planul financiar
6. Concluzii/Rezumat
7. Bibliografie
Volumul PA, în funcție de temă, trebuie să constituie
maximum 25 de pagini.

4
5
 4. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI
1. Rezumat
Rezumatul ce vizează planul de afaceri al întreprinderii care
urmează a fi elaborat, trebuie să fie concis, exact, să prezinte în
maximum o pagină întreprinderea, locul amplasării, echipa
antreprenorială, obiectul de activitate, potențialul și volumul de
vânzări/cifra de afaceri, avantajele pe care le prezintă produsul sau
serviciul ce urmează a fi pus la dispoziția clienților, profitul scontat,
valoarea necesarului de investiții, rentabilitatea proiectului,
termenul de recuperare a investițiilor și modul cum vor fi utilizate
fondurile solicitate.
2. Descrierea întreprinderii
Această secțiune a planului de afaceri evidențiază motivul
social de înființare sau restructurare/modernizare, adresa
întreprinderii, forma juridică care se va alege, fondatorii și aportul
lor în activitatea întreprinderii.

2.1 Istoricul întreprinderii (reconstrucție și modernizare)

sau argumentarea ideii de afaceri pentru o întreprindere
nouă

2.2 Locul amplasării, tipul și capacitatea întreprinderii,

modelul afacerii
Susținerea necesității construirii întreprinderii cu
capacitatea de producție și trafic în locul dat din punct de
vedere tehnic și comercial.
Alegându-se locul de construcție a viitoarei întreprinderi, se
vor analiza:
a) căile de comunicații tehnice/infrastructura:
- rețeaua electrică;
- rețeaua de canalizare;
- rețeaua de apă rece și caldă;
- rețeaua de încălzire centrală;
- căile de comunicație pentru transport.
b) analiza stării sanitare a locului de construcție;
6
 c) analiza solului și a apelor subterane.
Argumentarea tipului întreprinderii:
1. Întreprinderi de A.P. cu acces liber - pentru acest tip de
întreprinderi planificarea capacității începe cu caracterizarea
microraionului pe teritoriul căruia se planifică construirea
întreprinderii de A.P. În scopul acesta se precizează:
- numărul populației;
- numărul de întreprinderi de A.P., cu acces liber și
numărul de locuri în sală;
- numărul de întreprinderi industriale, de instituții
culturale, perspectiva de construire a spațiului
locativ, cămine studențești, zone de agrement etc.
Pe baza acestor date se poate calcula necesitatea de locuri
totală după standarde.
Pentru municipii normativul de locuri în sală la 1000
locuitori – 90-120 locuri; alte localități 50-60 locuri.
2. Întreprinderi de alimentație publică de pe lângă organizații,
școli, instituții de învățământ superior și întreprinderi - datele
inițiale pentru calcularea capacității de producție (numărului
de locuri în sală) sunt:
- numărul de lucrători ai instituției în schimbul;
- durata zilei de lucru a muncitorilor, slujbașilor;
- pauza pentru masa de prânz;
- timpul mediu cheltuit pentru servirea unui consumator.
Tabelul 1.
Normativul de locuri în sală
Normativul de locuri în
Tipul întreprinderii sală
la 1000 consumatori
Cantine la întreprinderi industriale 250
Cantine la organizații 200
Cantine școlare 250
Cantine școli-internat 500
Cantine școli profesionale 330
Cantine de pe lângă instituțiile de 200

7
 învățământ superior
3. Întreprinderi situate pe lângă aeroporturi, autogări și gări –
numărul de locuri în sală în unitatea de A.P. se planifică în
funcție de numărul de pasageri pe zi și viteza de rotație a unui
loc în sală în timpul zilei.
4. Întreprindere de primire turistica1 - numărul de locuri din sală
trebuie să constituie cel puțin 50% din numărul total de
persoane care se odihnesc în structura dată.
5. Secțiile specializate de culinărie, cofetării și semifabricate –
pentru proiectarea acestor tipuri de întreprinderi, precum și
reconstrucția lor se efectuează pe baza cererii de produse de
cofetării și semifabricate a întreprinderilor de A.P. din
împrejurime.
La proiectarea magazinelor culinare se va ține cont de
numărul populației care va fi servită (un loc de muncă la 5000
de potențiali consumatori).
Pentru aceasta se face o amplă analiză:
- a numărului de întreprinderi de A.P. care au nevoie de
producția dată;
- a numărului de locuri din sală la întreprinderi;
- a cifrei de afaceri, volumului de producție;
- a perspectivei dezvoltării rețelei întreprinderilor de A.P.
în următorii 3-5 ani;
- justificării necesității centralizării concentrării tipului
dat de producție;
- cheltuielilor de materie primă/semifabricate (carne,
pește, cartofi, legume, făină etc.) la întreprinderile care
se prevăd a fi aprovizionate centralizat cu semifabricate,
produse culinare, produse de cofetărie.
Capacitatea de producție a întreprinderilor din Industria
Alimentară se calculează în indicatori naturali:

1
Orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării
turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special destinat
turiștilor, tratamentului balnear pentru turiști, impreună cu serviciile aferente.
8
 - pentru întreprinderile vinicole în cantitatea de struguri
prelucrată sau în decalitri/hectolitri;
- pentru întreprinderile prelucrătoare din Industria
Alimentară în cantitatea de materie primă prelucrată sau
volumul producției gata.
- pentru secțiile de producere a semifabricatelor și
produselor culinare în kilograme, tone;
- pentru secțiile de cofetărie în bucăți.
Planul de producție pe sortimente se va introduce în
următorul tabel:
Tabelul 2.
Planul de producție pe sortimente
Nr. Denumirea produsului Volumul Volumul anual
de producție de producție
pe schimb
1 2 3 4
1.
2.
....
Total

Volumul anual de producție se va calcula prin produsul

volumului de producție pe schimb, numărul de schimburi și
numărul de zile lucrătoare în decurs de un an.
Tabelul 3.
Volumul vânzărilor pe sortimente
Nr. Denumirea U.m Volumul Prețul, Suma,
produsului . anual lei mii lei
de producție
1 2 3 4 5 6=4*5
1.

2.

...
9
 Total

Calculul necesarului de resurse materialo-energetice

necesare pentru realizarea programului de producție așa ca materia
primă, materia primă de bază și auxiliară, apă, energie termică,
electrică este un factor primordial pentru întreprinderile industriale.
Calculele de materie primă de bază și auxiliară, resurselor
energetice se vor calcula conform prevederilor din rețeta de
fabricație și schema tehnologică. Calculele respective se vor calcula
pentru fiecare tip de produs finit în parte cu volumul de producție
stabilit. Aceste calcule se vor efectua pentru 100 kg produs
(conform rețetei de fabricație) și pentru volumul anual de producție.
Prețurile pentru materia primă și resursele materialo-energetice sunt
cele actuale la momentul elaborării planului de afaceri.
Calculele se vor introduce în următorul tabel.
Tabelul 4.
Calculul resurselor materialo-energetice
Nr Denumire U. Prețul Norma Pentru volumul
. a m. per o conform anual de
resurselor unitat rețeta de producție
materialo e, lei fabricație
- (100 kg)
energetic Norm Cantitate
e a Sum a Sum
de a, lei a,
consu mii
m lei
1 2 3 4 5 6=4* 7 8=7*
5 8
Materia primă
1.

...
Materialele principale, auxiliare și resursele energetice
1.
...
10
 Total

Cantitatea de materie primă anuală se va calcula în funcție

de norma de consum, volumul anual de producție și randament. Iar
materialele principale, auxiliare și resursele energetice se vor
calcula in dependență de norma de consum și volumul anual de
producție.
La baza alegerii locului de construcție a întreprinderii de
Alimentație publică (A.P.) trebuie plasate următoarele cerințe:
- apropierea producției A.P. de locul de lucru, învățătură,
trai și odihnă al consumatorului;
- consumul minim de timp pentru servirea bucatelor
respectând normele igienice și sanitare;
- distribuirea bucatelor în orele cele mai convenabile pentru
consumatori.
-
2.3 Forma organizatorico-juridică
Argumentarea prin avantaje a formei organizator juridice
desemnate alese și enumerarea documentelor necesare
înregistrării întreprinderii.

2.4 Fondatorii cu ponderile lor în capitalul social al

întreprinderii.

2.5 Capitalul social – totalul necesar de investiții proprii ce

trebuie vărsate în capitalul social al întreprinderii. Mărimea
fondurilor financiare ce urmează a fi investite depinde de
tipul capacitatea întreprinderii, de volumul vânzărilor/cifra de
afaceri, locul amplasării etc. Astfel, întreprinzătorul trebuie
să asigure majoritatea finanțelor necesare pentru crearea
bazei tehnico-materiale și a mijloacelor circulante.

3. Piața

11
 3.1 Consumatorii
În cadrul analizei pieței se va ține cont de următoarele:
- numărul potențial al consumatorilor;
- comercializarea producției pentru piețele externe;
- caracteristicile clienților: venituri medii, vârstă, statut
social, interes pentru produsele noi;
- valoarea medie a unei cumpărări și frecvența folosirii de
serviciile alimentației publice etc.

3.2 Concurenții
Datele referitoare la concurenți sunt adesea greu de obținut,
dar ele sunt extrem de utile. În general, un plan de afaceri
trebuie să indice:
- principalii concurenți, localizarea lor și segmentele de
piață pe care le deservesc;
- tipurile de produse/servicii pe care le produc;
- calitatea și prețurile produselor, adaosul comercial la
produsele și serviciile propuse alimentației publice,
reducerile de preț oferite clienților, servicii adăugătoare;
- cotele de piață ale concurenților;
- angajați cu renume;
- avantajele competitorilor în ceea ce privește reputația,
fidelitatea clientelei, canalele de distribuție.
În Planul de afaceri trebuie să se demonstreze că există un
segment de piață care poate fi deservit în mod profitabil de către
firmă și să demonstreze de ce acesta nu este și nu va fi preluat de
către concurenților. Este important de asemenea a prevedea reacția
concurenței la apariția/ extinderea afacerii și a prezenta strategia
prin care îi veți face față.

3.3 Furnizorii
Planul de afaceri trebuie să conțină și date referitoare la
furnizorii de materii prime, materiale, utilaje și servicii. Vor fi
prezentate:

12
 - caracteristicile furnizorilor (localizare geografică,
experiență în domeniu, formă de proprietate etc.);
- materii prime, servicii furnizate, prețuri, valoarea
achizițiilor preconizate etc.;
- modul în care se va derula activitatea de aprovizionare
(transport, eventuali intermediari, depozitare etc.);
- modalități de plată.
La Planul de afaceri se pot anexa și oferte ale furnizorilor.
Un eventual finanțator trebuie să fie convins că sunt asigurate
condițiile de desfășurare a afacerii, că furnizorii sunt bine aleși și că
nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs.

4. Managementul și personalul întreprinderii

Resursele umane reprezintă unul din factorii de bază ai
întreprinderii. Resursele forței de muncă ale unei firme reprezintă
totalitatea salariaților angajați prin contract de muncă.
Inițierea/extinderea unei afaceri implică selectarea
angajaților potriviți. Succesul afacerii va depinde în mare măsură de
existența unui personal bine pregătit și motivat. Planul de afaceri va
trebui să prezinte numărul de angajați necesari și calificările
acestora.
Este necesar a se evidenția că administratorul și contabilul
vor fi primii angajați. Împreună cu aceștia inițiatorii afacerii vor
urma a recruta bucătarul-șef/tehnologul-șef. În continuare,
administratorul/șeful secției și bucătarul-șef / tehnologul-șef vor
selecta candidații pentru celelalte posturi: bucătari, chelneri,
barmani, maiștri, muncitori etc.
Planificarea forței de muncă se efectuează în funcție de
forma organizatorico-juridică, de structura organizatorică, tipul,
categoria întreprinderii, volumul de producere, cifra de afaceri
(volumul de desfacere a producției proprii), capacitatea
întreprinderii/numărul de locuri în sală, regimul de lucru, etc.
Forța de muncă se planifică conform categoriilor de
angajați în conformitate cu Clasificatorul Ocupațiilor din
Republica Moldova:

13
 1. Aparatul administrativ de conducere;
2. Lucrătorii din cadrul producerii;
3. Angajații din sfera de servire și comerț;
4. Lucrătorii auxiliari.
În funcție de categoria și tipul întreprinderii, se studiază
calificarea cadrelor de care are nevoie întreprinderea și metodele
de recrutare și selectare a lor.

4.1 Personalul de conducere

Aparatul administrativ de conducere se planifică ținând cont
de forma organizatorico-juridică, tipul întreprinderii, mărimea
întreprinderii, filiale etc. în raport de 1:7.

4.2. Personalul de execuție

a) Lucrătorii din cadrul producerii.
Din această categorie fac parte:
1. Tehnologul.
2. Maistrul.
3. Bucătarul-șef – persoana care răspunde în întregime și
dirijează procesele tehnologice care se petrec în secția
de producere.
4. Bucătarii.
5. Cofetarii.
6. Brutarii.
7. Ajutorii de bucătari.
8. Muncitorii calificați.
9. Laborantul.
10. Personalul auxiliar.
Acești lucrători sunt angajați pentru a fi implicați în procesul
de preparare a bucatelor / procesului de producție pentru
întreprinderile din ramura industriei alimentare. Planificarea acestui
grup de lucrători se efectuează după posturi sau productivitatea
muncii conform formulelor:

14
 Nl = (n·k·T)/Te,
unde:
Nl – numărul de lucrători;
k – numărul de schimburi pe zi;
T – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an,
zile;
Te – timpul efectiv al unui lucrător;
n – numărul de posturi;

sau:
Nl = VP/W,
unde:
Nl – numărul de lucrători;
VP – volumul producției în unități natural sau
convențional natural;
W – productivitatea muncii a unui lucrător din cadrul
producții.

b) Angajații din sfera de servire și comerț

Din această categorie fac parte:
1. Maitre d'hôtel.
2. Administratorul sălii.
3. Ospătarii/chelnerii.
4. Sommelierul.
5. Barmanul.
6. Vânzătorul.
7. Debarasorul.
Planificarea numărului acestui grup de angajați se efectuează
după posturi sau normative.

c) Lucrătorii auxiliari
Din această categorie fac parte:
1. Șefi de depozite;
2. Magazionerii;
3. Personalul medical;

15
 4. Hamalii;
5. Mecanicii, electricii, instalatorii etc.;
6. Paznicii;
7. Dereticătoarele etc.
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după
posturi, normative sau necesitate argumentată pentru îndeplinirea
unor sarcini permanente.

4.3. Statele de personal și organizarea/planificarea

salarizării
După determinarea numărului de angajați, se planifică
fondul total de retribuire a muncii.
Fondul total de retribuire a muncii este compus din fondul
principal și fondul suplimentar de salarii.
Fondul principal de salarii include:
- fondul tarifelor de salarii;
- prime din fondul de salarii;
- suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte;
- suplimente pentru condiții grele și dăunătoare de muncă;
- alte suplimente.
Fondul suplimentar de salarii include:
- plăți pentru concediu;
- alte plăți prevăzute de legislație.
Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar a
aduna la fondul tarifar suplimentele de salarii nominalizate mai sus.
Numărul total de angajați pe categorii și fondul lor de salarii
se prezintă în schema statelor / schema de încadrare.

16
17
 Tabelul 5.
Schema de personal și salarizarea
Fondul
Salariul de
Numărul total
funcție/tarifa Salariu
de unități de
Funcția /postul conform
r lunar l total,
retribuire a
stabilit, lei
schemei muncii,
lei
mii lei
1 2 3 4 (2*3) 5
I. Aparatul
administrativ
1 25 000 25 000
de conducere.
Director
II. Lucrători din
producere. 1 20 000 20 000
Sef de sectie
III. Lucrătorii din sfera
servirii și comerț)./
Lucrătorii din secțiile de
producere
IV. Lucrători auxiliari
TOTAL 50

Tabelul 6.
Numărul personalului industrial productiv
și fondul de salarizare
Categoria Numărul Retribuți Fondul efectiv Salariu Fondul
de calificare muncitorilor i medii de timp, ore l lunar, de
a , tarifare, Pentru În lei retribuire
muncitorilo persoane lei/oră un total, ,
r muncito mii mii lei
r lei
1 2 3 4 5=2*4 6 = 2*5 7
Mun V 1 100 160 16 16
Mun V 1 80 160 12,8 12,8
Mun IV 5 75 160 12,0 60,0
Mun III 5 60 160 9,6 48,0
18
Mun aux 2 30 160 4,8 9,6

Total: 14 145,4 200.0

19
 Tabelul 7.
Numărul personalului de conducere și fondul de salarizare
Funcția/postul Numărul Salariul Numărul Salariul
angajatului de unități lunar de luni total,
conform mii lei
schemei
1 2 3 4 5

Total

4.4. Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii
organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri pe baza unor reguli
specifice.
Organigrama mai bine scoate în evidență ierarhiile din
cadrul companiei, adică cui se subordonează anumiți angajați și cine
cu cine colaborează. În această schemă trebuie să se urmeze
strategia de afaceri și de resurse umane a companiei și să se țină
cont de structura și tipul întreprinderii. Organigrama reprezintă o
hartă a posturilor întreprinderii care precizează fiecare funcție,
responsabilii pe fiecare departament și locul fiecărui angajat în
firmă.
Tabelul 8.
Munca și salarizarea
Unitatea Suma,
Indicatorii
de măsură Mii lei
Volumul vânzărilor / Cifra de afaceri lei 1 500
Fondul de retribuire a muncii anual lei 250
Ponderea FRM în Volumul vânzărilor/ % 16
cifra de afaceri
Asigurarea socială pe an Lei (24% de 60
la FRM)
Ponderea AS în cifra de afaceri % 4
Numărul personalului persoane 16
- din ei în producere
Salariul mediu lunar lei/om 15,25

20
 Productivitatea muncii lei/om 93,75
5. Planul FINANCIAR

5.1. Programul de lucru și planificarea Volumului de

producere și Volumului vânzărilor / cifrei de afaceri
Programul de lucru se elaborează în conformitate cu
cerințele de la disciplina Proiectare și organizare.
Planificarea venitului din vânzări / cifrei de afaceri
Venitului din vânzări / cifra de afaceri cuprinde suma totală
a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă,
respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp
determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile
financiare și veniturile excepționale. În termeni corecți, cifra de
afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate,
lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri
din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri
acordate clienților.
Cifra de afaceri în alimentația publică se determină prin
următoarele metode:
1. După prețul mediu al unei cumpărături și numărul de
consumatori;
2. În baza volumului vânzărilor/cifrei de afaceri la un loc în
sală și a capacității întreprinderii (numărului de locuri în
sală);
3. În baza consumului de materii prime pe o perioadă, de
obicei zi (se recomandă pentru secțiile de culinărie și
cofetărie-patiserie).
4. La Întreprinderile Industriale, volumului vânzărilor/cifra de
afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din
livrările de bunuri, executarea de servicii și alte venituri din
exploatare:
- Venituri din vânzarea produselor finite;
- Venituri din vânzarea de semifabricate;
- Venituri din vânzarea de produse reziduale;
- Venituri din lucrări executate și servicii prestate;

21
 - Venituri din arendă, locații și chirii;
- Venituri din vânzări de mărfuri;
- Venituri din activități diverse.

1. După prețul mediu a unei cumpărături:

CAan = Pm*N/ *Tl
unde:
CAan – volumului vânzărilor/cifra de afaceri anuală;
Pm – prețul mediu al unei cumpărături;
Nc – numărul de consumatori;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
Pentru a determina Pm, se stabilește costul mediu al unei
cumpărături pentru întreprinderea proiectată.

2. În baza volumului vânzărilor/cifrei de afaceri la un loc în

sală:
CAan = Ca * Nls *Tl,
unde:
Ca – volumului vânzărilor /cifra de afaceri la un loc în
sală pe zi;
Nls – numărul de locuri în sală;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.

3. În baza consumului de materii prime:

CAzi = Cmp + Adc, sau Cmp *K
unde:
CAzi – volumului vânzărilor/cifra de afaceri pe zi;
Cmp – costul materiei prime consumate pe zi (date
obținute din compartimentul tehnologic);
Adc – adaosul comercial al alimentației publice;
K – coeficientul multiplicatoriu.
CAan = CAzi * Tl
unde:
CAzi – volumului vânzărilor/cifra de afaceri pe zi;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.

22
23
 Tabelul 9.
Indicatori de eficiență specifici întreprinderilor de AP
din or. Chișinău
Tipul de întreprinderi Volumul Viteza de Prețul
vânzărilor rotație mediu
Indicator lei/loc în sală 1 l.s./ zi, al unei
de eficiență (Ca) ori cumpărături
,
lei
Restaurante 400–500 0,8–1,5 300–500
Fast-food 300–350 5–6 55–80
Cafenele 200–250 3–4 100–150
Cantine 80–120 4–5 30–50
Baruri 300–400 4–5 60–80

După calcularea volumului vânzărilor/cifrei de afaceri se

planifică volumului vânzărilor/cifra de afaceri în structură.

Tabelul 10.
Structura volumului vânzărilor/cifrei de afaceri
Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei
Volumului vânzărilor/ 15 000 450 000 4 500 000
Cifra de afaceri
Costul materiei prime 3 000 90 000 900 000
Adaosul comercial 12 000 1 200 000 3 600 000

24
 5.2. Planificarea costurilor și cheltuielilor de producție și
desfacere (vânzărilor)
Cheltuielile de producție reprezintă expresia valorică a
consumului de muncă vie și materializată pentru realizarea unui
proces economic. În cheltuieli se includ cheltuielile legate de
utilizarea în procesul de producție a consumurilor de materii prime,
consumurile indirecte de producție, ale materialelor, remunerarea
personalului, cheltuielile comerciale, cheltuielile generale și
administrative, alte cheltuieli operaționale.
O parte din consumuri și cheltuieli se planifică după norme
și normative, iar o altă parte se raportează la cifra de afaceri.
Principalele articole de consumuri și cheltuieli care trebuie
planificate sunt date în tabelul de mai jos.
Tabelul 11.
Bugetul de consumuri și cheltuieli
Nivelul
Denumirea articolelor Suma,
Nr. cheltuielilor,
de consumuri și cheltuieli lei
%
1. Consumul de materii prime și
materiale
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii
3. Cheltuieli pentru asigurări sociale
4. Cheltuieli pentru întreținere
5. Consumuri privind uzura obiectelor de
mică valoare și scurtă durată
6. Cheltuieli pentru uzură și amortizare
7. Consumuri de energie electrică și
combustibil
8. Cheltuieli pentru transport
9. Cheltuieli pentru publicitate
10. Cheltuieli pentru plata dobânzilor
11. Alte cheltuieli
TOTAL

25
 Volumului vânzărilor anual

Nivelul cheltuielilor și consumurilor planificate în

alimentația publică oscilează între 80 - 95 %, în funcție de categoria
și tipul întreprinderii proiectate.
Pentru întreprinderile industriale vom calcula un șir de
indicatori economico-financiari care sunt redați în tabelul de mai
jos.
Tabelul 12.
Principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderii
Nr Denumirea indicatorilor Unități Suma,
. de măsură mii lei
1. Vânzări nete

2. Costul vânzărilor, inclusiv:

- Cheltuieli materiale directe.
- Cheltuieli privind retribuirea muncii.
- Cheltuieli privind asigurările sociale.
- Cheltuieli indirecte de producție.
3. Profitul brut

4. Cheltuieli de perioadă, inclusiv:

- Cheltuieli comerciale.
- Cheltuieli generale și administrative.
- Alte cheltuieli operaționale.
5. Rezultat din activitatea operațională

6. Rezultat din activitatea financiară

7. Rezultat din activitatea de investiții

8. Rezultat din activitatea economico-

financiară
9. Cota impozitului pe venit

26
10. Valoarea impozitului pe venit

11. Profit net

27
 - Contribuții de asigurări sociale (24%) din cheltuielile
privind retribuirea muncii, plătite de angajator;
- Cheltuieli indirecte de producție vor fi calculate în
interval de 13-15% din cheltuielile materiale directe;
- Cheltuielile comerciale vor fi calculate în interval de
15-18% din costul vânzărilor;
- Cheltuielile generale și administrative vor fi calculate în
interval de 10-12% din costul vânzărilor;
- Alte cheltuieli operaționale vor fi calculate la nivel în
intervalul de 5-8% din costul vânzărilor;
- Rezultatul activității investiționale și rezultatul
activității financiare nu se vor calcula în cazul
construcției întreprinderii.

5.3. Planificarea necesarului de investiții și a surselor de

finanțare. Bilanțul financiar
Din punct de vedere financiar, investițiile reprezintă
acumularea capitalului pentru un termen lung în scopul obținerii
unor venituri suplimentare în perioada viitoare. Capitalul firmei se
bazează pe resursele financiare proprii și a celor împrumutate.
Resursele proprii includ capitalul statutar al firmei și o parte din
profitul obținut, de multe ori resursele financiare proprii fiind
insuficiente pentru formarea capitalului necesar desfășurării unei
activități economice normale. De aceea o parte din capital se
formează pe baza resurselor financiare împrumutate.
Pentru finanțarea proiectului se va calcula un împrumut de la
bancă de până la 30% din investiția necesară. De asemenea, se vor
calcula cheltuielile pentru dobânzile bancare și se va planifica
rambursarea creditului pe termen scurt pe semestre.
Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite, se
calculează:
- Pentru mijloacele fixe în funcție de normativul
investițiilor capitale pentru un loc în sală sau la un m2 de
suprafață, normativele folosite se iau la zi printr-o

28
 cercetare a pieței imobiliare a regiunii amplasării
întreprinderii și se calculează:
MFmfld = Nls (Sîntr)* n, = 150 mp * 20 000lei = 3 000 000 lei
unde:
Nls – numărul de locuri în sală; =
Sîntr – suprafața întreprinderii, m2;
n – normativul investițiilor capitale la o unitate de volum,
lei.
Ssalii de comert + Sinc de prod si tehnice = 60 +90 = 150 mp
Sîntr =
Ssalii de comert = Nls* ns = 50 * 1,2 mp = 60 mp
Sinc de prod si tehnice 1,5- 2 parti a Ssalii de comert = 1,5 * 60 – 90 mp

Mijloacele investite în capitalul fix se divizează în capital

fix activ și pasiv în proporții de 40-50% și, respectiv, 50-60%.
- Pentru întreprinderile industriale necesarul de investiții
se planifică reieșind din capacitatea întreprinderii și
normativul investițiilor la o unitate de producere sau
prelucrare a materiei prime.
- Pentru capitalul circulant se calculează în dependentă
de:
1) de mijloacele circulante investite în materii prime și materiale
MCmp = S*Cmpzi, = 10 *3 000 = 30 000 lei
unde:
S – stocul normat în zile (de la 7 – 15 zile în funcție de
tipul întreprinderii);
Cmpzi – consumul de materii prime pe zi, lei.

2) mijloacele circulante investite în inventar, instrumente, plăți în

avans:
MCinv = (10-15% *CA lunară)/100%, = 10%* 450 000 = 45 000
unde:
MCinv – mijloace circulante investite în obiecte de
mică valoare și scurtă durată, lei;

29
 CA lunară – volumul vânzărilor/cifra de afacere
lunară, lei.

3) mijloacele circulante în numerar

Banii în casa întreprinderii se planifică în mărimea
volumului vânzărilor/cifrei de afaceri pe o zi.

30
 MCnum=CAzi, = 15 000 lei
unde:
MCnum – mijloace circulante în numerar, lei;
CAzi – volumul vânzărilor/cifra de afaceri pe zi, lei.
Suma necesară pentru deschiderea afacerii se calculează
astfel:
MFtot = MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum,
= 3 000 000 + 30 000+ 45 000 + 15 000 = 3 090 000
unde:
MFtot – necesarul total de investiții, lei.
Pe baza acestor date se întocmește bilanțul financiar al
întreprinderii și sursele de finanțare ale afacerii.
Tabelul 13.
Necesarul de investiții și sursele de finanțare
Nr Surse Proprii, lei Atrase, lei Total, lei
.
Mijloace
1. Active 1 020 000 3 000 000
imobilizante
Mijloace fixe 1 880 000
Clădire 1 500 000 500 000 2 000 000
Utilaj 380 000 520 000 1 000 000
2. Mijloace 20 000 70 000 90 000
circulante
materie primă 30 000
OMVSD 45 000
Numerar 15 000
3. TOTAL, lei 2 000 000 1 090 000 3 090 000
(apx 70 %)

Planificarea surselor financiare creditate, organizarea

creditării și argumentarea rambursării creditului se efectuează în
conformitate cu dobânda medie pe piață la momentul efectuării PA și
conform cerințelor (condițiilor) băncilor comerciale pentru
negocierea unui credit.
31
32
 Tabelul 14.
Rambursarea creditului și calculul cheltuielilor
pentru dobânzile bancare
Sold
Suma Rata Rambursarea la sfârșitul
Dobânda
creditului dobânzii pe trimestre perioadei de
rambursare

-
Total:

5.4. Întocmirea bilanțului financiar

Bilanțul financiar este un document care reprezintă situația
patrimonială a unei firme la un moment dat, la sfârșitul unei
perioade, în care se sintetizează ansamblul drepturilor și obligațiilor
firmei. Conceptul specific îl constituie dubla reprezentare a
patrimoniului: pe de o parte sub aspect al materialității, adică a
structurii fizice a formelor concrete pe care le îmbracă bunurile
economice. Pe de altă parte, sub aspectul surselor de proveniență a
bunurilor și valorilor economice.
Informația din bilanțul financiar se utilizează pentru a primi
decizii manageriale și pentru a analiza situația economico-financiară
a agentului economic la un moment dat.

33
 Tabelul 15.
Bilanțul financiar, mii lei
Sold, mii lei Sold
Active La După Pasive La După
încep. un an încep. un an
I. I. Capital
Imobilizate 2 000 propriu
 Clădiri; 1 000  Capital
 utilaje. statutar; 2 000 2 000
 profit - 50
nerepartizat;
 rezerve. - 20
Total AI 3 000 3 000 Total CP 2 000 2 070
II. Circulate II. Datorii pe
 Materii 30 120 termen lung
prime;  Credit pe
 OMSD; 45 50 termen lung.
 Casa. 15 120
Total AC 90 190 Total DTL 1 020 820

III. Datorii
pe termen
scurt
 Credit pe 70 -
termen - 30
scurt; -- 120
 furnizori;
 retribuirea - 30+12
muncii; 0
 defalcări în
bugetul de
stat.
Total DTS 70 300
TOTAL 3 090 3 190 TOTAL 3 090 3 190

34
 Active Pasive

În baza bilanțului financiar se calculează solvabilitatea (S) și

lichiditatea (L), făcându-se concluziile respective.
Solvabilitatea ne indică capacitatea unui agent economic de
a plăti datoria pe care o are față de un creditor, se calculează la
începutul și sfârșitul perioadei de gestiune.
C ps
S= C ps + DTL , = 2 000/ (2 000 + 1 090) = 0,66
2 070 /(2070 + 802 ) = 0, 72
unde:
S – solvabilitatea;
Cps – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung.
Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a
transforma activele sale în mijloace bănești cu costuri de transfer
reduse:
ATS
L= DTS , = 90/70 = 1, 28/ = 190/300 = 0,63
= B/DTS = 15/70 = 0,21
= 120/300 = 0,4

unde:
L – lichiditatea întreprinderii;
ATS – active pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.

5.5. Planificarea principalilor indicatori economici și a

eficienței economice a proiectului
Scopul fiecărui agent economic este de a obține rezultate cât
mai eficiente. Eficiența economică exprimă raportul dintre efect și

35
efort (cheltuieli). Aceasta este categoria economică care ne permite
să comparăm efectul obținut cu cheltuielile suportate.
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii
financiari ai întreprinderii planificați pe perioada de gestiune.
Profitul-reprezintă diferența dintre încasările și cheltuielile
efectuate pentru o activitate economică.
Profitul brut (Pb) este rezultatul activităților firmei și
include profitul obținut în urma activități de bază. Se calculează ca
diferența dintre venitul din vânzări și costul vânzărilor:
Pb=VV – Chv, =4 500- 900 =3 600
unde:
Pb – profitul brut, lei;
VV – Venitul din vânzări, lei;
Chv – costul vânzărilor, lei.
Rezultatul activității operaționale, care în întreprinderea
proiectată este și rezultatul din activitatea economico-financiară:
Pr = Pb - Cht, = 3 600- 3 100 = 500 mii lei
unde:
Pr –profitul până la impozitare, lei;
Pb – profitul brut, lei;
Cht – consumuri și cheltuieli aferente perioadei de
gestiune proiectate (toate cheltuielile perioadei de
gestiune minus costurile de materii prime și marfă), lei.
Profitul net (Pnet) este diferența dintre profit și impozitul
pe profit. Firmele plătesc impozitul pe venit cu o taxă specificată în
Codul fiscal. Profitul net rămâne la dispoziția firmei și el poate fi
folosit pentru plata suplimentară a muncii și pentru dezvoltarea
firmei: reutilare tehnică, reconstrucție, construcție, implementarea
noilor tehnologii, completarea mijloacelor circulante:
Pnet = Pr – Ip, = 500 – (500*12%) = 440 mii lei
unde:
Pnet – profitul net, lei;
Pr – profitul, lei;
Ip – impozit pe profit.

36
 Impozitul pe venit se calculează din profit cu cota
impozitului pe venit stabilită în Codul fiscal.
Repartizarea profitului net se recomandă să se realizeze după
următoarea schemă:
1. Pentru dezvoltarea întreprinderii: 20% din Pnet. 88 000
2. Pentru dividende: 20% din Pnet. 88 000
3. Pentru rambursarea creditelor: maximum 10% din Pnet.44 000
4. Rezerve 5% din Pnet. 22 000

37
 Tabelul 16.
Principali indicatori economici
ai activității economico-financiare
Indicatori Suma
Venituri din vânzări, mii lei 4 500
Costul materiei prime în prețuri de achiziție, mii lei 900
Ponderea costului materiilor prime, %
Adaosul comercial, mii lei 3 600
Consumuri și cheltuieli de producție și desfacere, mii lei 4 050
Nivelul consumurilor și cheltuielilor, % 90
Profitul până la impozitare, mii lei 500
Impozitul pe venit, mii lei 60
Profitul net, mii lei 440
Rentabilitatea economică (Re), % Pr/ inv
=440/3090
*100% =
14,23
Rentabilitatea vânzărilor (Rv), % 10
Rentabilitatea producției (Rp), % 12
Productivitatea muncii, mii lei Tab 8
Cheltuieli la 1 leu PM, bani 0,9
Costul pentru 1 kg/ sticla produs finit, lei
Prețul pentru 1 kg produs finit, lei
Timpul de recuperare a investițiilor, ani 3 090/500
=6 ani

Rentabilitatea activității economice exprimă raportul dintre

profitul obținut și eforturile depuse. Ea se mai numește rata
rentabilității și se exprimă în procente.
1. Rentabilitatea economică (Re), rentabilitatea activelor
(ROA – return on assets) este raportul dintre profit și
suma activelor folosite:

38
 Pnet
∗100 %
Re = MF+ MC
,
unde:
Re – rentabilitatea economică, %;
Pnet – profitul net, lei;
MF – mijloace fixe, lei;
MC – mijloace circulante, lei.

2. Rentabilitatea vânzărilor, întreprinderii (Rata

rentabilității comerciale (ROS)) (Rv), exprimă raportul
dintre profitul brut și suma totală a veniturilor (CAan):
Pbrut
Rv= ∗100 %
CAan
,
unde:
Rv – rentabilitatea vânzării, %;
Pbrut– profit brut, lei;
CAan – volumului vânzărilor/cifra de afacere, lei.

3. Rentabilitatea producției (Rp), este raportul dintre

profitul brut și costul producției:
Rp = (Pb/Cp)*100%
unde:
Rp – rentabilitatea producției, %;
Pb – profitul brut, lei;
Cp– costul producției, lei.

4. Productivitatea muncii în baza producției marfă (W),

mii lei/om
W=(∑qi*pi)/Ns,
unde:
qi – volumul producției de tipul i, tone;
pi – prețul producției de tipul i, lei;

39
 Ns – numărul mediu scriptic al personalului, persoane.

5. Cheltuieli la un leu producție marfă (Ch 1 leu PM),

bani
Ch 1 leu PM = Ct/PM,
unde:
Ct – costul total al producției;
PM – producția marfă.

6. Costul pentru 1 kg produs finit, lei

Cost 1kg PF= Cti/VPi,
unde:
Cti – costul total al produsului de tip i;
VPi – volumul de producție al produsului de tip i.

7. Prețul pentru 1 kg produs finit, lei

P 1 kg PF=Cost 1 kg PF+%P+TVA,
unde:
%P – marja de profit, lei;
TVA – taxa pe valoare adăugată (8% pentru produsele
de primă necesitate, 20 % pentru restul produselor), lei.

Analiza situației financiare a întreprinderii va începe cu

studierea mijloacelor economice, respectiv cu elementele din
activul bilanțului sau cu sursele de acoperire ale acestora (reflectate
în pasivul bilanțului financiar).
În vederea studierii situației financiare a întreprinderii se vor
trata următoarele probleme:
a) analiza mijloacelor fixe;
b) analiza mijloacelor circulante.

a) Analiza mijloace fixe.

40
 Mijloacele fixe se caracterizează prin faptul că nu participă
în mod nemijlocit la actul vânzare–cumpărare, fapt ce creează
condiții necesare realizării mărfurilor, iar valoarea lor se
recuperează treptat, pe măsura uzurii lor din veniturile realizate din
vânzarea producției.
Modul cum sunt utilizate mijloacele fixe ale
întreprinderii reflectă una din laturile esențiale ale eficienței
activității întreprinderii. Eficiența este caracterizată de
raportul dintre efectul obținut și efortul depus și se exprimă
astfel:
• Randamentul mijloacelor fixe:
Rmf = CA / Cmf,
unde:
Rmf – randamentul mijloacele fixe, lei/leu;
CA – volumul vânzărilor/cifra de afaceri, lei;
Cmf – costul mediu al mijloacele fixe, lei.
La etapa actuală, în alimentația publică randamentul
mijloacele fixe este de 1,5-3 lei/leu.
• Rentabilitatea mijloacele fixe:
Rpf = Pnet / Cmf,
unde:
Rpf – rentabilitatea mijloacele fixe, lei/leu;
Pn – profitul net, lei;
Cmf – costul mijloacele fixe, lei.

b) Analiza mijloacelor circulante.

Mijloacele circulante sunt nemijlocit legate de
procesul circulației mărfurilor și materiei prime.
În procesul de producție și desfacere, mijloacele circulante
se află într-un proces continuu de mișcare caracterizat de indicatorii
vitezei de rotație.
Viteza de rotație este un indicator calitativ, sintetic în care se
reflectă procesele de aprovizionare și desfacere a producției.
Analiza economică a mijloacelor circulante evidențiază doua
aspecte esențiale:

41
 a) efectul obținut în urma utilizării mijloacelor circulante;
b) eficiența cu care acestea sunt folosite în procesul
circulației.
Viteza de rotație a mijloacelor circulante se exprimă
prin intermediul a trei indicatori, după cum urmează.

a) Numărul de rotații
Numărul de rotații – indicator care se determină prin
raportarea efectului realizat la volumul total al mijloacelor
circulante folosite.
Vori = CA / S,
unde:
Vori – exprima numărul de rotații ale mijloacelor
circulante într-o perioadă de timp;
CA – volumul de vânzări/cifra de afaceri, lei;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei. Durata
medie a unei rotații în zile
S∗T
Vz = CA sau Vz = T / Vori,
unde:
Vz – durata medie a unei rotații în zile;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei;
CA – cifra de afaceri / volumul de vânzări, lei;
T – numărul de zile ale perioadei.

b) Capacitatea mijloacelor circulante

Capacitatea mijloacelor circulante se determina prin
raportarea volumului total al mijloacelor circulante la efectul
realizat:
Cmc = S / CA,
unde:
Cmc – capacitatea mijloacelor circulante lei/leu;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – stocul mediu al mijloacelor circulante.

42
 5.6. Raportul privind fluxul monetar / mijloacelor bănești
Pentru a menține în permanență capacitatea de plată a
întreprinderii, se planifică fluxul monetar pe fiecare lună.

Tabelul 17.
Fluxul mijloacelor bănești
Fluxul mijloacelor bănești
pe tipuri de activități 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
în mii lei
Activitatea operațională
Încasări bănești din vânzări
Plăți bănești furnizorilor și
antreprenorilor
Plăți bănești salariaților și
contribuții pentru
asigurările sociale
Plata dobânzilor
Plata impozitului pe venit
Alte încasări ale
mijloacelor bănești
Alte plăți ale mijloacelor
bănești
Fluxul net al mijloacelor
bănești din activitatea
operațională
Alte încasări (plăți) ale
mijloacelor bănești
Încasări (plăți) excepționale
ale mijloacelor bănești
Fluxul net total
Diferențe de curs
Soldul mijloacelor bănești
la începutul anului
Soldul mijloacelor bănești
la sfârșit

43
 Tabelul 18.
Principalii indicatori ai activității economico-financiare
a întreprinderii
Nr Indicatori U.m. Suma
1. Venitul din vânzări/ Cifra de afaceri lei
2. Adaosul comercial lei
3. Ponderea AC %
4. Numărul total de lucrători persoane
- din producere
5. Consumuri și cheltuieli de producere și lei
desfacere
6. Ponderea consumurilor și cheltuielilor %
7. Retribuirea muncii lei
8. Profitul până la impozitare lei
9. Impozitul pe profit lei
10. Profit net lei
11. Rentabilitatea economică, Re %
12. Rentabilitatea producției, Rp %
13. Rentabilitatea vânzărilor, Rv %
14. Randamentul MF lei / leu
15. Productivitatea muncii lei / pers.
16. Cheltuieli la 1 leu PM bani
17. Costul la 1 kg producție finită lei
18. Prețul la 1 kg producție finită lei
19. Viteza de rulaj a mijloacelor circulante zile, ori
20. Lichiditatea întreprinderii
- la început de activitate
- la sfârșit de activitate --
21. Solvabilitatea întreprinderii
- la început de activitate
- la sfârșit de activitate
22. Timpul de recuperare a investițiilor Ani

4.6 CONCLUZII/REZUMAT

44
 4.7 5. BIBLIOGRAFIE

1. Allen J. Ghidul întreprinzătorului particular. București: Editura

Tehnica, 1997.
2. Analyse sectorielle complète des compétences et activités
économiques dans l'Union européenne. Bruxelles:
Commission européenne, 2009.
3. Bugaian L. Antreprenoriat: Inițierea afacerii. Chișinău: Editura
Levința Angela, 2010.
4. Bărbulescu C., Gavrilă T. Economia și gestiunea întreprinderii.
București: Editura Economică, 1999.
5. Cousins J., Foskett D., Gillespie C. Food and beverage
management. Harlo: Edinbourg Gate, 2002.
6. Etude économique sur le secteur de la restauration. EuroGroup
Consulting, Puteaux France, 2012.
7. Ghid privind elaborarea și susținerea tezelor / proiectelor de
licență. Chișinău: CEP UTM, 2010.
8. Guide des Bonnes Pratiques d'hygiène en restauration
collective à caractère social. Paris: Éditure U.P.M.R., 1999.
9. Luca N. Eficientizarea activității întreprinderilor mici și
mijlocii din alimentația publică a Republicii Moldova.
Chișinău: UTM, 2013.
10. Luca N. Indicații metodice. Îndrumar metodic la
compartimentul economic al tezei de licență, specialitatea
TPAP. Chișinău: UTM, 2002.
11. Luca N. Îndrumar metodic pentru practica economică.
Specialitatea TPAP. Chișinău: UTM, 2002.
12. Țurcan I. Îndrumar metodic privind elaborarea
compartimentului economic al tezei de licență. Chișinău:
UTM, 2009.
13. Бердичевский В.Х., Карсекин В.И. Проектирование
предприятий общественного питания. Киев: Вища
школа, 1988.

45
 14. Кристофер Э.Т. Ресторанный бизнес: как открыть и
успешно управлять рестораном. Москва: Росконсульт,
2009.
15. https://statistica.gov.md/index.php?l=ro
16. http://www.lex.md/fisc/codfiscaltxtro.htm
17. https://www.contabilsef.md/
18. https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=127802&lang=ro
19. https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=119781&lang=ro
20. http://cnas.md/doc.php?l=ro&id=3506&idc=473&t=/Pentru-
platitorii-de-contributii/Clasificatoare/Clasificatorul-ocupatiilor-
profesiilor-functiilor/

46
 Cuprins

1. Scopul și obiectivele elaborării Planului de afaceri ........ 3

2. Conținutul general și mersul elaborării Planului de 3
afaceri ..............................................................................
3. Structura Planului de afaceri ........................................... 4
4. Elaborarea Planului de Afaceri 5
4.1 Descrierea întreprinderii 5
4.2 Piața 10
4.3 Managementul și personalul 12
4.4 Planul financiar 18
4.5 Concluzii/rezumat 36

5. Bibliografie 37

47
 ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI
LA ÎNTREPRINDERILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE

Îndrumar metodic la lucrarea de an

Autori: N. Luca, M. Botnaru

Redactor:
______________________________________________________
Bun de tipar Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar X Comanda nr. X
______________________________________________________

2004, UTM, Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 168

Editura „Tehnica-UTM”
2045, Chișinău, str. Studenților

48