GHIDUL STUDENTULUI

ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI

al ÎAP

Cuprins

1 Scopul şi obiectivele elaborării PA 5

2 Conţinutul general şi ordinea PA 5

3 Structura generală PA 6

4 Elaborarea PA aferent proiectării, modernizării sau

reconstrucţiei întreprinderii de alimentaţie publică 7

5 BIBLIOGRAFIE…………………………………………… 35
 1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE ELABORĂRII PA

Scopul elaborării PA constă în:

1. Consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor, obţinute la disciplinele
economice şi în urma studiului individual al literaturii economice;
2. Aplicarea acestor cunoştinţe în activitatea practică de rezolvare a sarcinilor concrete în
domeniul organizării producţiei şi managementului la întreprinderile din sectorul HORECA;
3. Formarea deprinderilor de lucru creativ şi de sine stătător, lucrul cu literatura economică,
indicaţii normative, standarde, instrucţiuni metodice de analiză tehnico-economică a
activităţii de producţie a întreprinderii şi calculul eficienţei economice pentru proiectul dat.

2. CONŢINUTUL GENERAL ŞI ORDINEA ELABORĂRII

Sarcina este în a elaborara un plan de afaceri. Începând proiectarea întreprinderii de alimentaţie
publică e necesar, în primul rând, de a argumenta utilitatea economică şi posibilitatea tehnică a construirii
sau reconstruirii întreprinderii.
Planul de afaceri se întocmeşte cu scopul de a demonstra: că:
- proiectul urmărit este viabil/rentabil;
- au fost găsite mijloacele financiare necesare;
- sunt identificați noi clienţi;
- sunt identificați noiii furnizori.
Întrucât tipurile de întreprinderi proiectate sunt diferite, planul de afaceri trebuie adapt la
situaţile concrete pentru a scoate în evidenţă dimensiunile cele mai importante ale fiecărei situaţie în
parte cum ar fi:
- din planul de afaceri trebuie să reiasă rentabilitatea proiectului şi capacitatea întreprinderii
de a face faţă obligaţiilor financiare;
- trebuie evidenţiat avantajul potenţial care se poate obţine atât în plan personal, cât şi
profesional, economic şi fiscal;
- trebuie identificați partenerii care susţin financiar întreprinderea;
- pentru recrutarea de noi clienţi, trebuie specificate caracteristicile produsului sau
serviciului-calitate, preţ, inocuitate etc.;
- importanţa socială a întreprinderi (noi locuri de muncă, protecţia mediului, loisir).
Planul de afaceri are multiple valenţe, de aceea mai întâi trebuie modelat, apoi evidenţiate toate
avantajele pe care le are.
Elaborarea PA se efectuează pe baza materialelor normative şi datelor statistice la zi şi a celor de
la întreprinderi colectate de studenţi pe parcursul stagierilor.

3. STRUCTURA PA

1. Foiade titlu
2. Cuprinsul
3. Rezumat
4. Descrierea întreprinderii.
2.1. Istoricul
2.2. Locul amplasării
2.3. Forma organizatorico - juridica
2.4. Fondatorii
2.5. Capitalul social
 3. Piaţa
3.1. Consumatorii
3.2. Concurenţii
3.3. Furnizorii
4. Managementul și personalul
4.1. Personalul de conducere
4.2. Personalul de execuţie
4.3. Statele de personal şi organizarea/planificarea salarizării
4.4. Organigrama
5. Planul financiar
5.1. Programul de lucru şi planificarea volumului de vanzari/cifrei de afaceri
5.2. Planificarea costurilor şi cheltuielilor de producţie şi de desfacere
5.3. Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare. Balanţa financiara
5.4. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei economice a proiectului
5.4.1. Raportul privind rezultatele financiare
5.4.2. Raportul privind fluxul monetar / mijloacelor băneşti
Volumul PA în funcție de temă trebuie să constituie maximum 25 pagini.

4. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI a ÎNTREPRINDERII DE ALIMENTAŢIE

PUBLICĂ
1. Rezumat
Rezumatul ce vizează planul de afaceri al întreprinderii care urmează a fi elaborat, trebuie să fie
concis, exact, să prezinte în maximum o pagină întreprinderea, locul amplasării, echipa antreprenorială,
obiectul de activitate, potenţialul şi volumul de vânzări/cifra de afaceri, avantajele pe care le prezintă
produsul sau serviciul ce urmează a fi pus la dispoziţia clienţilor, profitul scontat, valoarea necesarului
de investiţii, rentabilitatea proiectului, termenul de recuperare a investiţiilor şi modul cum vor fi utilizate
fondurile solicitate.

2. Descrierea întreprinderii
Această secţiune a planului de afaceri evidenţiază motivul social de înfiinţare sau
restructurare/modernizare, adresa întreprinderii, forma juridică care se va alege, fondatorii şi aportul lor
în activitatea întreprinderii.
1.1. Istoricul întreprinderii (reconstrucţie şi modernizare)
1.2. Locul amplasării, tipul şi capacitatea întreprinderii
Susţinerea necesităţii construirii întreprinderii cu capacitatea de producţie şi trafic în locul dat
din punct de vedere tehnic şi comercial.
Alegându-se locul de construcţie a viitoarei întreprinderi, se vor analiza:
a) căile de comunicaţii tehnice:
- reţeaua electrică;
- reţeaua de canalizare;
- reţeaua de apă rece şi caldă;
- reţeaua de încălzire centrală;
- căile de comunicaţie pentru transport.
b) analiza stării sanitare a locului de construcţie;
c) analiza solului şi a apelor subterane.
Argumentarea tipului întreprinderii:
1. Întreprinderi de A.P. cu acces liber - pentru acest tip de întreprinderi planificarea capacităţii
începe cu caracterizarea microraionului pe teritoriul căruia se planifică construirea întreprinderii
de A.P. În scopul acesta se precizează:
- numărul populaţiei;
- numărul de întreprinderi de A.P, cu acces liber şi numărul de locuri în sală;
- numărul de întreprinderi industriale, de instituţii culturale, perspectiva de construire a
 spaţiului locativ, cămine studenţeşti, zone de agrement etc.
Pe baza acestor date se poate calcula necesitatea de locuri totală după standarde.
Pentru municipii normativul de locuri în sală la 1000 locuitori – 90 - 120 locuri; alte
localităţi 50 – 60 locuri.
2. Întreprinderi de alimentaţie publică de pe lângă organizaţii, şcoli, instituţii de învăţământ
superior şi întreprinderi - datele iniţiale pentru calcularea capacităţii de producţie (numărului
de locuri în sală) sunt:
- numărul de lucrători ai instituţiei în schimbul cel mai aglomerat;
- durata zilei de lucru a muncitorilor, slujbaşilor sau studenţilor;
- pauza pentru masa de prânz;
- timpul mediu cheltuit pentru servirea unui consumator.
Tabelul 1. Normativul de locuri în sală
Normativul de locuri în sală
Tipul întreprinderii
la 1000 consumatori
Cantine la întreprinderi industriale 250
Cantine la organizaţii 200
Cantine şcolare 250
Cantine școli-internat 500
Cantine şcoli profesionale 330
Cantine de pe lângă instituţiile de învăţământ superior 200

3. Întreprinderi situate pe lângă aeroporturi, autogări şi gări - numărul de locuri în sală în unitatea
de A.P. se planifică în funcție de numărul de pasageri pe zi şi viteza de rotaţie a unui loc în sală
în timpul zilei.
4. Întreprindere de primire turistica1 - numărul de locuri din sală trebuie să constituie cel puţin
50% din numărul total de persoane care se odihnesc în structura dată.
5. Secţiile specializate de culinărie, cofetării şi semifabricate - pentru proiectarea acestor tipuri
de întreprinderi, precum şi reconstrucţia lor se efectuează pe baza cererii de produse de
cofetării şi semifabricate a întreprinderilor de A.P. din împrejurime.
La proiectarea magazinelor culinare se va ţine cont de numărul populaţiei care va fi servită,
(un loc de muncă la 5000 de potenţiali consumatori).
Pentru aceasta se face o amplă analiză:
- a numărului de întreprinderi de A.P. care au nevoie de producţia dată;
- a numărului de locuri din sală la întreprinderi;
- a cifrei de afaceri, volumului de producţie;
- a perspectivei dezvoltării reţelei întreprinderilor de A.P. în următorii 3-5 ani;
- justificării necesităţii centralizării concentrării tipului dat de producţie;
- cheltuielilor de materie primă/semifabricate (carne, peşte, cartofi, legume, făină etc.)
la întreprinderile care se prevăd a fi aprovizionate centralizat cu semifabricate, produse
culinare, produse de cofetărie.
Capacitatea de producţie a întreprinderilor industriale de A.P. se calculează în indicatori
naturali:
- pentru secţiile de producere a semifabricatelor şi produselor culinare în kilograme, tone;
- pentru secţiile de cofetărie în bucăţi.
La baza alegerii locului de construcţie a întreprinderii de A.P. trebuie puse următoarele cerinţe:
- apropierea producţiei A.P. de locul de lucru, învăţătură, trai şi odihnă al consumatorului;
- consumul minimal de timp pentru servirea bucatelor respectând normele igienice şi sanitare;
- distribuirea bucatelor în orele cele mai convenabile pentru consumatori.
2.3. Forma organizatorco juridică

1
orice constructie și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului,
transportului special destinat turiștilor, tratamentului balnear pentru turiști, impreună cu serviciile aferente.
 Argumentarea prin avantaje a formei organizator juridice desemnate alese şi enumerarea
documentelor necesare înregistrării întreprinderii.
2.4. Fondatorii cu ponderile lor în capitalul social al întreprinderii
2.5. Capitalul social - totalul necesar de investiţii proprii ce trebuiesc vărsate în capitalul
social al întreprinderii. Mărimea fondurilor financiare ce urmează a fi investite depinde
de tipul întreprinderii şi de numărul de locuri în sală, de cifra de afaceri, locul amplasării
etc. Astfel, întreprinzătorul trebuie să asigure banii necesari pentru crearea bazei
tehnico - materiale şi a mijloacelor circulante.

3. Piaţa
3.1. Consumatorii
În cadrul analizei pieţei se va ţine cont de următoarele:
- numărul potenţial al consumatorilor;
- caracteristicile clienţilor: venituri medii, vârstă, statut social, interes pentru produsele noi;
- valoarea medie a unei cumpărări şi frecvenţa folosirii de serviciile alimentaţiei publice etc.
3.2. Concurenţii
Datele referitoare la concurenţi sunt adesea greu de obţinut, dar ele sunt extrem de utile. În
general, un plan de afaceri trebuie să indice:
- principalii concurenţi, localizarea lor şi segmentele de piaţă pe care le deservesc;
- tipurile de produse/servicii pe care le produc;
- calitatea şi preţurile produselor, adaosul comercial la produsele şi serviciile alimentaţiei publice,
reducerile de preţ oferite clienţilor, servicii adăugătoare;
- cotele de piaţă ale concurenţilor;
- angajaţi cu renume;
- avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputaţia, fidelitatea clientelei, canalele de
distribuţie.
În planul de afaceri trebuie să se demonstreze că există un segment de piaţă care poate fi deservit
în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concurenţilor.
Este important de asemenea a prevrdea reacţia concurenţei la apariţia/ extinderea afacerii şi a prezenta
strategia prin care îi veţi face faţă.
3.3. Furnizorii
Planul de afaceri trebuie să conţină şi date referitoare la furnizorii de materii prime, materiale,
utilaje şi servicii. Vor fi prezentate:
- caracteristicile furnizorilor (localizare geografică, experienţă în domeniu, formă de proprietate
etc.);
- materii prime, servicii furnizate, preţuri, valoarea achiziţiilor preconizate etc.;
- modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport, eventuali intermediari,
depozitare etc.);
- modalităţi de plată.
La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. Un eventual finanţator trebuie să fie
convins că sunt asigurate condiţiile de desfăşurare a afacerii, că furnizorii sunt bine aleși şi că nu vor
apărea costuri neprevăzute pe parcurs.

4. Managementul şi personalul întreprinderii

Resursele umane reprezintă unul din factorii de bază ai întreprinderii. Resursele forţei de muncă
ale unei firme reprezintă totalitatea salariaţilor angajați prin contract de muncă.
Iniţierea/extinderea unei afaceri implică selectarea angajaţilor potriviţi. Succesul afacerii va
depinde în mare măsură de existenţa unui personal bine pregătit şi motivat. Planul de afaceri va trebui să
prezinte numărul de angajaţi necesari şi calificările acestora.
Este necesar a se evidenţia că administratorul şi contabilul vor fi primii angajaţi. Împreună cu
aceştia iniţiatorii afacerii vor urma a recruta bucătarul-şef. În continuare administratorul şi bucătarul -
şef vor selecta candidaţii pentru celelalte posturi: bucătari, chelneri, barmani, etc.
 Planificarea forţei de muncă se efectuează în funcție de forma organizatorico-juridică, de
structura organizatorică, tipul, categoria întreprinderii, cifra de afaceri (volumul de desfacere a
producţiei proprii), numărul de locuri în sală, regimul de lucru, etc.
Forţa de muncă se planifică conform categoriilor de angajaţi în conformitate cu Clasificatorul
Ocupaţiilor din Republica Moldova:
1. Aparatul administrativ de conducere;
2. Lucrătorii din cadrul producerii;
3. Angajaţii din sfera de servire şi comerţ;
4. Lucrătorii auxiliari.
În funcție de categoria şi tipul întreprinderii, se studiază calificarea cadrelor de care are
nevoie întreprinderea şi metodele de recrutare şi selectare a lor.

4.1 Personalul de conducere

Aparatul administrativ de conducere se planifică ţinând cont de forma organizatorico - juridică,
tipul întreprinderii, mărimea întreprinderii, filiale etc.

4.2 Personalul de execuţie

a) Lucrătorii din cadrul producerii.
Din această categorie fac parte:
1. Bucătarul-şef persoana care răspunde în întregime şi dirijează procesele tehnologice care
se petrec în secţia de producere.
2. Bucătarii
3. Cofetarii
4. Brutarii
5. Ajutorii de bucătari
6. Personalul auxiliar
Aceşti lucrători sunt angajaţi pentru a fi implicaţi în procesul de preparare a bucatelor.
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după posturi sau productivitatea muncii conform
formulelor:
Nl = (n·k·T)/Te,
unde:
Nl – numărul de lucrători;
k – numărul de schimburi pe zi;
T – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an, zile;
Te – timpul efectiv al unui lucrător;
n – numărul de posturi;
sau:
Nl = VP/W,
unde:
Nl – numărul de lucrători;
VP – volumul producţiei în unităţi natural sau convenţional natural;
W – productivitatea muncii a unui lucrător din cadrul producţii.

b) Angajaţii din sfera de servire şi comerţ

Din această categorie fac parte:
1. Maitre d'hotel
2. Administratorul sălii
3. Ospătarii/chelnerii
4. Sommelierul
5. Barmanul
6. Vânzătorul
7. Debarasorul
Planificarea numărului acestui grup de angajaţi se efectuează după posturi sau normative.
 c) Lucrătorii auxiliari
Din această categorie fac parte:
1. Şefi de depozite;
2. Magazionerii;
3. Personalul medical;
4. Hamalii;
5. Mecanicii, electricii, instalatorii etc.;
6. Paznicii;
7. Dereticătoarele etc.
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după posturi, normative sau necesitate
argumentată pentru îndeplinirea unor sarcini permanente.

4.3 Statele de personal şi organizarea/planificarea salarizării

După determinarea numărului de angajaţi, se planifică fondul total de retribuire a muncii.
Fondul total de retribuire a muncii este compus din fondul principal şi fondul suplimentar de
salarii.
Fondul principal de salarii include:
- fondul tarifelor de salarii;
- prime din fondul de salarii;
- suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte;
- suplimente pentru condiţii grele şi dăunătoare de muncă;
- alte suplimente.
Fondul suplimentar de salarii include:
- plăţi pentru concediu;
- alte plăţi prevăzute de legislaţie.
Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar a aduna la fondul tarifar suplimentele
de salarii nominalizate mai sus.
Numărul total de angajaţi pe categorii şi fondul lor de salarii se prezintă în schema
statelor/schema de încadrare.

Tabelul 2. Schema de personal şi salarizarea

Funcţia /postul Numărul Salariul de Salariul Fondul
 total de
de unităţi funcţie/tarifa
total, retribuire
după r lunar
mii lei a muncii,
schema stabilit, lei
mii lei
1 2 3 4 (2*3) 5
I. Aparatul administrativ
de conducere. 1 10000 10000
1. Director 1 8000 8000
2. Contabil sef 1 9000 9000
3. tehnolog
total 3 27000
II. Lucrători din producere.
1. Sef producere 1 10000 10000
2. Bucatar Y 2 9000 18000
3. Bucatar IV 4 8000 32000
4. Brutar III 6 7000 42000
5. Patisier Y 2 8000 16000
6. Mun auxiliari 3
4000 12000
7. Deridicatoare 2
3000 6000

20 118000
III. Lucrătorii din sfera servirii şi
comerţ).
1. Admin sala 1 5000 5000
2. Chelneri Y 2 4000 8000
3. Chelneri IV 4 3500 14000
4. Spaltor 2 5000 10000
5. deridicatoare
2 3000 6000
11 43000
IV. Lucrători auxiliari
1. Paza 2 7000 14000
2. Hamali 1 5000 5000
3. Sofer 1 5000 5000

V. 4 24000
TOTAL 38 212000 212000

DFS 23% - 212000x 23% = 48760lei

4.4. Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri
pe baza unor reguli specifice.
Organigrama scoate mai bine în evidenţă ierarhiile din cadrul companiei, adică cui se
subordonează anumiţi angajaţi şi cine cu cine colaborează. În această schemă trebuie să se urmeze
strategia de afaceri şi de resurse umane a companiei şi să se ţină cont de structura şi tipul întreprinderii.
Organigrama reprezintă o hartă a posturilor întreprinderii care precizează fiecare funcţie, responsabilii pe
fiecare departament şi locul fiecărui angajat în firmă.

Tabelul 3. Munca şi salarizarea

Indicatorii Unitatea de Suma
 măsură
Cifra de afaceri/Volumul lei 12 000 000
vânzărilor
Fondul de retribuire a muncii lei 212000x12
anual 2544000

Ponderea FRM în cifra de %

afaceri
21,1%
Asigurarea socială pe an lei 576000
Ponderea AS în cifra de afaceri % 4,8
Numărul personalului persoane 38
- din ei în producere 20
Salariul mediu lunar lei/om 5578
Productivitatea muncii lei/om 315 000

5. Planul financiar
5.1 Programul de lucru şi planificarea cifrei de afaceri
Programul de lucru se elaborează în conformitate cu cerintelede la disciplina proiectare si
organizare.
Planificarea cifrei de afaceri/venitului din vânzări
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de firmă,
respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de
afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile excepţionale. În termeni corecţi, cifra de afaceri
reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum şi
a altor venituri din exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
Cifra de afaceri se determină prin următoarele metode:
1. După preţul mediu al unei cumpărături şi numărul de consumatori;
2. În baza cifrei de afaceri la un loc în sală şi a capacităţii întreprinderii (numărului de locuri în
sală);
3. În baza consumului de materii prime pe o perioadă, de obicei zi (se recomandă pentru secţiile de
culinărie şi cofetărie-patiserie).
1. După preţul mediu a unei cumpărături:
CAan = Pm*Nc *Tl
unde:
CAan – cifra de afaceri anuală;
Pm – preţul mediu al unei cumpărături;
Nc – numărul de consumatori;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
Pentru a determina Pm, se stabileşte costul mediu al unei cumpărături pentru întreprinderea
proiectată.
2. În baza cifrei de afaceri la un loc în sală:
CAan = Ca * Nls *Tl,
unde:
Ca – cifra de afaceri la un loc în sală pe zi;
Nls – numărul de locuri în sală;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
3. În baza consumului de materii prime:
CAzi = Cmp + Adc,
unde:
CAzi – cifra de afaceri pe zi;
Cmp – costul materiei prime consumate pe zi (date obţinute din compartimentul tehnologic);
 Adc – adaosul comercial al alimentaţiei publice (Cmp * Rata AC(%)/100%).
CAan = CAzi * Tl
unde:
CAzi – cifra de afaceri pe zi;
Tl – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an.
Tabelul 4. Indicatori de eficienţă specifici întreprinderilor de AP din or. Chişinău
Tipul de Volumul Viteza de Preţul mediu
întreprinderi vânzărilor rotaţie al unei
lei/loc în sală 1l.s/ zi, ori cumpărături,
Indicator (Ca) lei
de eficienţă
Restaurante 400 - 500 0,8 - 1,5 300 - 500
fast-food 300 - 350 5-6 55 - 80
Cafenele 200 - 250 3-4 100 - 150
Cantine 80 - 120 4-5 30 - 50
Baruri 300 - 400 4-5 60 - 80

După calcularea cifrei de afaceri se planifică cifra de afaceri în structură.

Tabelul 5. Structura cifrei de afaceri
Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei
Cifra de afaceri
Costul materiei prime
Adaosului comercial

5.2 Planificarea costurilor şi cheltuielilor de producţie şi desfacere (vânzărilor)

Cheltuielile de producţie reprezintă expresia valorică a consumului de muncă vie şi materializată
pentru realizarea unui proces economic. În cheltuieli se includ cheltuielile legate de utilizarea în procesul
de producţie a consumurilor de materii prime, consumurile indirecte de producţie, a materialelor,
remunerarea personalului, cheltuielile comerciale, cheltuielile generale şi administrative, alte cheltuieli
operaţionale.
O parte din consumuri şi cheltuieli se planifică după norme şi normative, iar o altă parte se
raportează la cifra de afaceri.
Principalele articole de consumuri şi cheltuieli care trebuiesc planificate sunt date în tabelul de
mai jos.

Tabelul 6. Bugetul de consumuri şi cheltuieli

Nr. Denumirea articolelor de consumuri şi cheltuieli Suma, lei Nivelul cheltuielilor, %
1. Consumul de materii prime şi materiale
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii
3. Cheltuieli pentru asigurări sociale
4. Cheltuieli pentru întreţinere
5. Consumuri privind uzura obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată
6. Cheltuieli pentru uzură şi amortizare
7. Consumuri de energie electrică şi combustibil
8. Cheltuieli pentru transport
9. Cheltuieli pentru publicitate
10. Cheltuieli pentru plata dobânzilor aferente creditelor
 bancare
11. Alte cheltuieli
TOTAl
Cifra de afacere anuală

Nivelul cheltuielilor şi consumurilor planificate oscilează între 80 - 95 %, în funcție de categoria

şi tipul întreprinderii proiectate.

5.3 Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare. Bilanța financiară

Din punct de vedere financiar, investiţiile reprezintă acumularea capitalului pentru un termen
lung în scopul obţinerii unor venituri suplimentare în perioada viitoare. Capitalul firmei se bazează pe
resursele financiare proprii şi a celor împrumutate. Resursele proprii includ capitalul statutar al firmei şi
o parte din profitul obţinut, de multe ori resursele financiare proprii fiind insuficiente pentru formarea
capitalului necesar desfășurării unei activități economice normale. De aceea o parte din capital se
formează pe baza resurselor financiare împrumutate.
Pentru finanțarea proiectului se va calcula un împrumut de la bancă de până la 30% din investiţia
necesară, de asemenea, se vor calcula cheltuielile pentru dobânzile bancare şi se va planifica
rambursarea creditului pe termen scurt pe semestre.
Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite, se calculează:
- Pentru mijloacele fixe în funcție de normativul investițiilor capitale pentru un loc în sală sau
la un m2 de suprafaţă, normativele folosite se iau la zi printr-o cercetare a pieţei imobiliare a
regiunii amplasării întreprinderii şi se calculează:
MFmfld= Nls (Sîntr)* n,

unde:
Nls – numărul de locuri în sală;
Sîntr – suprafaţa întreprinderii, m2;
n – normativul investiţiilor capitale la o unitate de volum, lei.
Mijloacele investite în capitalul fix se divizează în capital fix activ şi pasiv în proporţii de 40-
50% şi, respectiv, 50-60%.
- Pentru capitalul circulant se calculează în dependentă de:
1) de mijloacele circulante investite în materii prime şi materiale
MCmp = S*Cmpzi,
unde:
S – stocul normat în zile (de la 7 – 15 zile în fucție de tipul întreprinderii);
Cmpzi – consumul de materii prime pe zi, lei.
2) mijloacele circulante investite în inventar, instrumente, plăţi în avans:
MCinv=(10-15% *CAlunară)/100%,
unde:
MCinv – mijloace circulante investite în obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lei;
CAlunară – cifra de afacere lunară, lei.
3) mijloacele circulante în numerar
Banii în casa întreprinderii se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe o zi.
MCnum=CAzi,
unde:
MCnum – mijloace circulante în numerar, lei;
CAzi – cifra de afaceri pe zi, lei.
Suma necesară pentru deschiderea afacerii se calculează astfel:
 MFtot= MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum,
unde: MFtot – necesarul total de investiţii, lei.
Pe baza acestor date se întocmește bilanţul financiar al întreprinderii şi sursele de finanţare ale
afacerii.
Tabelul 7. Necesarul de investiţii şi sursele de finanţare
Nr. Surse Proprii, lei Atrase, lei Total, lei
Mijloace
1. Mijloace fixe
Clădire
Utilaj
2. Mijloace circulante
materie primă
OMVSD
Numerar
3. TOTAL, lei
Planificarea surselor financiare creditate, organizarea creditării şi argumentarea rambursării
creditului se efectuează în conformitate cu dobânda medie pe piaţă la momentul efectuării PA şi conform
cerinţelor (condiţiilor) băncilor comerciale pentru negocierea unui credit.
Tabelul 8. Rambursarea creditului şi calculul cheltuielilor pentru dobânzile bancare
Rambursarea
Sold la sfârşitul
pe
Suma creditului Rata dobânzii Dobânda perioadei de
trimest
rambursare
re

-
Total:

5.4. Întocmirea bilanţului financiar

Bilanţul financiar este un document care reprezintă situaţia patrimonială a unei firme la un
moment dat, la sfârșitul unei perioade, în care se sintetizează ansamblul drepturilor şi obligaţiilor firmei.
Conceptul specific îl constituie dubla reprezentare a patrimoniului: pe de o parte sub aspect al
materialităţii, adică a structurii fizice a formelor concrete pe care le îmbracă bunurile economice. Pe de
altă parte, sub aspectul surselor de provenienţă a bunurilor şi valorilor economice.
Informaţia din bilanţul financiar se utilizează pentru a primi decizii manageriale şi pentru a
analiza situaţia economico-financiară a agentului economic la un moment dat.

Tabelul 9. Bilanţul financiar

Sold Sold
Active Pasive După un
La încep. După un an La încep.
an
I. Pe termen I. Capital propriu
lung  capital statutar
- clădiri  profit nerepartizat
- utilaje  Rezerve
Total ATL Total CP
II. Pe termen II. Datorii pe termen lung
scurt  Credit pe termen lung
- materii prime
- OMSD
- Casa
Total AC Total DTL
III. Datorii pe termen
scurt
 Credit pe termen scurt
 furnizori
 retribuirea muncii
 defalcări în bugetul de stat
Total DTS
TOTAL Active TOTAL Pasive

În baza bilanţului financiar se calculează solvabilitatea (S) şi lichiditatea (L) făcându-se

concluziile respective.
Solvabilitatea ne indică capacitatea unui agent economic de a plăţi datoria pe care o are faţă de
un creditor, se calculează la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.
C ps
S= ;
C ps  DTL

unde:
S – solvabilitatea;
Cps – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung.
Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în mijloace bănești
cu costuri de transfer reduse:
ATS
L= DTS ;

unde:
L – lichiditatea întreprinderii;
ATS – active pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.

5.4. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei economice a proiectului

Scopul fiecărui agent economic este de a obține rezultate cât mai eficiente. Eficienţa economică
exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). Aceasta este categoria economică care ne permite să
comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate.
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii planificaţi
pe perioada de gestiune.
Profitul-reprezintă diferenţa dintre încasările şi cheltuielile efectuate pentru o activitate
economică.
Profitul brut (Pb) este rezultatul activităţilor firmei şi include profitul obţinut în urma activități
de bază. Se calculează ca diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul vânzărilor:
Pb=CA – Chv,
unde:
Pb – profitul brut, lei;
CA – Cifra de afaceri, lei;
 Chv – costul vânzărilor, lei.
Rezultatul activitatății operaţionale, care în întreprinderea proiectată este şi rezultatul din
activitatea economico-financiară:
Pr = Pb - Cht
unde:
Pr –profitul până la impozitare, lei;
Pb – profitul brut, lei;
Cht – consumuri şi cheltuieli aferente perioadei de gestiune proiectate (toate cheltuielile
perioadei de gestiune minus costurile de materii prime şi marfă), lei.
Profitul net (Pnet) este diferenţa dintre profit şi impozitul pe profit. Firmele plătesc impozitul
pe venit cu o taxă specificată în Codul fiscal. Profitul net rămâne la dispoziţia firmei şi el poate fi folosit
pentru plata suplimentară a muncii şi pentru dezvoltarea firmei: reutilare tehnică, reconstrucţie,
construcţie, implementarea noilor tehnologii, completarea mijloacelor circulante:
Pnet = Pr – Ip,
unde:
Pnet – profitul net, lei;
Pr – profitul, lei;
Ip – impozit pe profit.
Impozitul pe venit se calculează din profit cu cota impozitului pe venit stabilită în Codul fiscal.
Repartizarea profitului net se realizează după următoarea schemă:
1. Pentru dezvoltarea întreprinderii: 20% din Pnet.
2. Pentru stimularea personalului: 20% din Pnet.
3. Pentru rambursarea creditelor: max 10% din Pnet.
4. Rezerve 5% din Pnet.

Tabelul 10. Principali indicatori economici ai activităţii economico-financiare

Indicatori Suma
Venituri din vânzări/Cifra de afaceri, mii lei
Costul materiei prime şi a mărfii realizate în preţuri de achiziţie, mii lei.
Ponderea costului materiilor prime, %
Adaosul comercial, mii lei
Consumuri şi cheltuieli de producție şi desfacere, mii lei
Nivelul consumurilor şi cheltuielilor, %
Profitul până la impozitare, mii lei
Impozitul pe profit, mii lei
Profitul net, mii lei
Rentabilitatea economică (Re), %
Rentabilitatea întreprinderii, %
Timpul de recuperare a investiţiilor, ani
Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile depuse.
Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.
1. Rentabilitatea economică(Re), rentabilitatea activelor, (ROA - return on assets) este raportul
dintre profit şi suma activelor folosite:
Re = Pnet
*100%
MF  MC ,
unde:
Re – rentabilitatea economică, %;
Pnet – profitul net, lei;
MF – mijloace fixe, lei;
MC – mijloace circulante, lei.
 2. Rentabilitatea vânzărilor, întreprinderii, (Rata rentabilităţii comerciale (ROS)) (Rv),
exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (CAan):
Pnet
Rv = *100%
CA ,
unde:
Rv – rentabilitatea vânzării, %;
Pnet – profit net, lei;
CAan – cifra de afacere, lei.
3. Timpul de recuperare a investiţiilor
MFtotale
Tr  *100%
Pnet ,
unde:
Tr – timpul de recuperare a investiţiilor, ani;
MFtotale – mijloace financiare total investite, lei;
Pnet – profitul net, lei.
Analiza situaţiei financiare a întreprinderii va începe cu studierea mijloacelor economice,
respectiv cu elementele din activul bilanţului sau cu sursele de acoperire ale acestora (reflectate în
pasivul bilanţului financiar).
În vederea studierii situaţiei financiare a întreprinderii se vor trata următoarele probleme:
a) analiza fondurilor fixe;
b) analiza mijloacelor circulante.
a) Analiza fondurilor fixe.
Fondurile fixe se caracterizează prin faptul că nu participă în mod nemijlocit la actul
vânzare–cumpărare şi creează condiţii necesare realizării mărfurilor, iar valoarea lor se
recuperează treptat, pe măsura uzării lor din veniturile realizate din vânzarea producţiei.
Modul cum sunt utilizate fondurile fixe ale întreprinderii reflectă una din laturile esenţiale
ale eficienţei activităţii întreprinderii. Eficienţa este caracterizată de raportul dintre efectul obţinut
şi efortul depus şi se exprimă astfel:
• Randamentul mijloacelor fixe:
Rff = CA / Cmf,
unde:
Rff – randamentul fondurilor fixe lei/ leu;
CA – cifra de afaceri, lei;
Cmf - costul mediu al fondurilor fixe, lei.
La etapa actuală, în alimentaţia publică randamentul fondurilor este de 1,5 - 3 lei/ lei.
• Rentabilitatea fondurilor fixe.
Rpf = Pnet / Cmf,
unde:
Rpf – rentabilitatea fondurilor fixe, lei/ leu;
Pn – profitul net, lei;
Cmf – costul fondurilor fixe, lei.
b) Analiza mijloacelor circulante.
Mijloacele circulante sunt nemijlocit legate de procesul circulaţiei mărfurilor şi materiei
prime.
În procesul de producţie şi desfacere, mijloacele circulante se află într-un proces continuu de
mişcare caracterizat de indicatorii vitezei de rotaţie.
Viteza de rotaţie este un indicator calitativ, sintetic în care se reflectă procesele de aprovizionare
şi desfacere a producţiei. Analiza economică a mijloacelor circulante evidenţiază doua aspecte esenţiale:
a) efectul obţinut în urma utilizării mijloacelor circulante;
 b) eficienţa cu care acestea sunt folosite în procesul circulaţiei.
Viteza de rotație a mijloacelor circulante se exprimă prin intermediul a trei indicatori:
a) numărul de rotaţii
Numărul de rotaţii – indicator care se determină prin raportarea efectului realizat la
volumul total al mijloacelor circulante folosite.
Vori = CA / S,
unde:
Vori – exprima numărul de rotaţii ale mijloacelor circulante într-o perioadă de timp
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei.
b) durata medie a unei rotaţii în zile
S *T
Vz = sau Vz = T / Vori,
CA
unde:
Vz – durata medie a unei rotaţii în zile;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
T – numărul de zile ale perioadei.
c) Capacitatea mijloacelor circulante
Capacitatea mijloacelor circulante se determina prin raportarea volumului total al
mijloacelor circulante la efectul realizat:
Cmc = S / CA,
unde:
Cmc – capacitatea mijloacelor circulante lei/leu;
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – stocul mediu al mijloacelor circulante.

5.4.3. Raportul privind fluxul monetar / mijloacelor băneşti

Pentru a menţine în permanenţă capacitatea de plată a întreprinderii, se planifică fluxul monetar
pe fiecare lună.

Tabelul 11. Fluxul mijloacelor băneşti

Fluxul mijloacelor băneşti
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
pe tipuri de activităţi în mii lei
Activitatea operaţională
Încasări băneşti din vânzări
Plăţi băneşti furnizorilor şi
antreprenorilor
Plăţi băneşti salariaţilor şi contribuţii
pentru asigurările sociale
Plata dobânzilor
Plata impozitului pe venit
Alte încasări ale mijloacelor băneşti
Alte plăţi ale mijloacelor băneşti
Fluxul net al mijloacelor băneşti din
activitatea operaţională
Alte încasări (plăţi) ale mijloacelor
băneşti
Încasări (plăţi) excepţionale ale
mijloacelor băneşti
Fluxul net total
Diferenţe de curs
Soldul mijloacelor băneşti la începutul
anului
Soldul mijloacelor băneşti la sfârşit

Tabelul 12. Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare a întreprinderii

Unităţi
Nr Indicatori Suma
de măsură
1 Venitul din vânzări/ Cifra de afaceri lei
2 Adaosul comercial lei
3 Ponderea AC %
4 Numărul total de lucrători persoane
- din producere
5 Consumuri şi cheltuieli de producere şi
desfacere lei
6 Ponderea consumurilor şi cheltuielilor %
7 Retribuirea muncii lei
8 Profitul până la impozitare lei
9 Impozitul pe profit lei
10 Profit net lei
11 Rentabilitatea economică, Re %
12 Rentabilitatea întreprinderii, Rv %
13 Randamentul MF lei/ leu
14 Productivitatea muncii lei/ pers
15 Viteza de rulaj a mijloacelor circulante zile
ori
16 Lichiditatea întreprinderii
- la început de activitate
- la sfârşit de activitate
17 Solvabilitatea întreprinderii
- la început de activitate
- la sfârşit de activitate
18 Timpul de recuperare a investiţiilor ani

BIBLIOGRAFIE

1. Allen J. Ghidul întreprinzătorului particular. București: Editura Tehnica, 1997.

2. Analyse sectorielle complète des compétences et activités économiques dans l'Union européenne.
Bruxelles: Commission européenne, 2009.
3. Bugaian L. Antreprenoriat: Iniţierea afacerii. Chişinău: Editura Levinţa Angela, 2010.
4. Bărbulescu C., Gavrilă T. Economia şi gestiunea întreprinderii. Bucureşti: Editura Economică, 1999.
5. Cocriş V., Işan V. Economia afacerilor. Iaşi: Editura Graphix, 1995.
6. Cousins J., Foskett D., Gillespie C. Food and beverage management. Harlo: Edinbourg Gate, 2002.
7. Etude économique sur le secteur de la restauration. EuroGroup Consulting, Puteaux France, 2012.
8. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor / proiectelor de licenţă. Chişinău: CEP UTM, 2010.
9. Guide des Bonnes Pratiques d'hygiène en restauration collective à caractère social. Paris: Éditure
U.P.M.R., 1999.
10. Luca N. Eficientizarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii din alimentaţia publică a
Republicii Moldova. Chişinău: UTM, 2013.
11. Luca N. Indicaţii metodice. Îndrumar metodic la compartimentul economic al tezei de licenţă,
specialitatea TPAP. Chişinău: UTM, 2002.
12. Luca N. Îndrumar metodic pentru practica economică. Specialitatea TPAP. Chişinău: UTM, 2002.
 13. Бердичевский В.Х., Карсекин В.И. Проектирование предприятий общественного питания.
Киев: Вища школа, 1988.
14. Кристофер Э.Т. Ресторанный бизнес: как открыть и успешно управлять рестораном.
Москва: Росконсульт, 1999.
15. http://www.jurnalfm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=3100%3Ajurnal-
actual&catid=295%3Ajurnal-actual&Itemid=72
16. http://www.ustream.tv/recorded/62707636
17. http://novapost.ro/indemnul-unui-profesor-batran-nu-va-mintiti-pe-voi-insiva/
18. http://vinul.ro/feteasca-regala-dezamagire-populara.html