Identificarea fiecarui

organism dupa secventa

ADN-ului propriu
- PROIECT CHIMIE -
Alicia Troculescu, clasa a XI-aE
 ADN-UL
ADN-ul este o moleculă lungă ce conține codul genetic unic al
fiecărui organism. Informațiile din ADN sunt stocate ca un cod
format din patru baze chimice: adenină (A), guanină (G),
citozină (C) și timină (T).

ADN-ul uman este format din aproximativ 3 miliarde de baze și

mai mult de 99% din aceste baze sunt identice la toți oamenii.

Ordinea sau secvența acestor baze determină informațiile

disponibile pentru construirea și întreținerea unui organism.
 Functiile ADN-ului

Locus 1
ghidează celula (împreună cu
ARN) în crearea de noi proteine
care determină toate trăsăturile
Locus 2 noastre biologice

realizează transmiterea genelor,

Locus 3
de la o generație la alta, cu alte
cuvinte ADN-ul poate fi copiat.
STRUCTURA

ADN-ul dintr-o celulă este un model format din patru

segmente diferite numite nucleotide. Fiecare nucleotid
constă dintr-un zahăr (dezoxiriboză) legat pe o parte de o
grupare fosfat + și pe cealaltă parte de o bază azotată.

Există două clase de baze azotate numite purine și

pirimidine. Cele patru baze azotate din ADN sunt:
adenină (A) – o purină
citosina (C) – o pirimidină
guanină (G) – o purină
timina (T) – o pirimidină

Bazele azotate de pe cele două catene de perechi de ADN

se completează, purină cu pirimidină (A cu T, G cu C) și
sunt menținute împreună de legături slabe de hidrogen
 IDENTIFICARE DUPA SECVENTA ADN-ULUI

Deşi diferenţele între genele oamenilor sunt neînsemnate

prin comparaţie cu dimensiunile genomului uman,
tehnologiile moderne de decodificare a secvenţelor de ADN
pot detecta şi identifica aceste diferenţe.

Unicitatea codului genetic al fiecărui om poate reprezenta

o caracteristică ce transformă procedura de decodificare
într-o unealtă foarte utilă într-o mulţime de aplicaţii, de la
identificarea pe baza ADN-ului sau stabilirea paternităţii,
până la medicina legală şi investigaţiile criminalistice.

Specialiştii în acest domeniu pot recupera şi extrage probe

de ADN din cele mai mici mostre de ţesut uman.
 IDENTIFICARE DUPA SECVENTA ADN-ULUI

Odată ce a fost obţinută o mostră suficientă cantitativ şi

corespunzătoare calitativ, începe un proces în mai mulţi
paşi, numit "electroforeză ADN", procedură care scoate în
evidenţă şi cele mai mici diferenţe la nivel molecular în
cadrul unei secvenţe genetice.

La început, enzime specializate sunt folosite pentru a

separa chimic "firele" de ADN la poziţii specifice din
structura secvenţei genetice. Acest proces are ca rezultat
fragmente de ADN de dimensiuni diferite pentru diferite
persoane.

Aceste fragmente de ADN sunt cufundate într-un gel

special la nivelul căruia este aplicat un curent electric.
 IDENTIFICARE DUPA SECVENTA ADN-ULUI

Fragmentele de ADN de diferite dimensiuni se deplasează

prin gel cu viteze diferite la momentul aplicării curentului
electric.

Rezultatul este o distribuţie specifică a ADN-ului în soluţia

coloidală, pe baza căreia poate fi identificat "posesorul"
ADN-ului.

Modelul astfel obţinut este o aşa-zisă "amprentă ADN",

unică fiecărui individ în parte.
 Teste genetice
Există mai multe tipuri de teste genetice, ele putând fi utile în:

diagnosticul unei boli genetice;

determinarea severității unor afecțiuni;
ghidarea medicului curant în alegerea tratamentului optim
pentru fiecare caz în parte;
identificarea unor variante genetice individuale care
conferă un risc crescut de a dezvolta anumite afecțiuni;
indentificarea unor variante genetice patologice care pot fi
transmise la descendenți;
screeningul nou-născuților pentru anumite boli tratabile.
 BIBLIOGRAFIE
www.dnaftb.org
https://ro.wikipedia.org/wiki/ADN
https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-
medical/adn_140
https://agmp.ro/despre-genomul-uman-si-
secventierea-adn-ului-pe-scurt/