PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR

LABORATOR 9

OPERAȚII PENTRU OBȚINEREA ULEIULUI DIN SEMINȚE OLEAGINOASE

DECORTICAREA SEMINŢELOR OLEAGINOASE

În prezent, floarea-soarelui (Helianthus annuus) constituie una din principalele culturi

în producţia mondială de seminţe oleaginoase, ocupând locul al doilea după soia.
Sămânţa de floarea-soarelui se compune din învelişul exterior (coaja), o pieliţă subţire
(tegumentul) şi miezul.
Raportul cantitativ miez-coajă este variabil în limite largi. Astfel, conținutul de coajă al
semințelor de floarea-soarelui este de 15–27% (soiul românesc “Record” care se prelucrează în
fabricile din România conţin 22–27% coji), semințele de soia conțin între 7–12% coajă, semințele
de in și cele de rapiță conțin între 4–6% coajă, iar semințele de ricin conțin între 22–25% coajă.
Compoziţia principalelor materii prime oleaginoase variază cu specia vegetală din care
provine, cu raportul între coajă şi miez şi conţinutul total de lipide al seminţelor.

Compozitia chimică a cojilor de floarea-soarelui este următoarea: 8–10% umiditate, 1–5%

lipide, 3–6% proteine, 25–28% pentozani și 60% celuloză totală (din care 2–29% este lignina). Pe
lângă lipide, seminţele mai conţin în proporţii mari proteine, zaharide şi apă. În cantităţi mici se
găsesc alte substanţe care însoţesc materia grasă (fosfatide, steride, ceruri, substanţe colorante şi
alţi compuşi chimici), care se extrag o dată cu uleiul.
Grosimea și aderența cojilor la miez este diferită, în funcție de natura, soiul și varietatea
semințelor oleaginoase, constituind criteriul de clasificare a acestora în două grupe:
- semințe decorticabile, care conțin o cantitate mare de coajă, neaderentă la miez (floarea
soarelui, soia, ricin)
- semințe nedecorticabile, care au coaja subțire și foarte aderentă la miez (in, cânepă,
rapiță).
Coaja semințelor de floarea-soarelui are o structură poroasă, deci absoarbe o cantitate
mare de ulei, ceea ce îngreunează procesul de extragere a uleiului la presare.

1
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9
Sămânţa de soia este acoperită cu o coajă subţire, concrescută de miez, sfărâmicioasă şi
care se separă uşor.
Rapiţa din varietatea colz are formă de păstaie cu 4-9 seminţe şi un conţinut ridicat de ulei
(38–44%). Rapiţa din varietatea naveta are seminţe mai mărunte decât varietatea colza, cu un
conţinut de ulei de 33–38%.
Sămânţa de ricin este acoperită cu o coajă care nu este concrescută cu endospermul, însă
în care se găsește țesut bogat în ulei (2,5–3,3%).
Semințele întregi de cânepă au coajă dură și sunt dificil de spart.
Coaja semințelor oleaginoase are rol de protecție împotriva deteriorării mecanice, chimice
și biochimice a acestora. Pe de altă parte, coaja constituie un material inert în procesul de
prelucrare a semințelor, din cauza conţinutului redus de ulei (0,5–3% la floarea-soarelui) şi a
conţinutului ridicat de celuloză, care este nedorit în compoziţia şorturilor. Din aceste motive, se
impune eliminarea cojii semințelor oleaginoase, ori de câte ori este posibilă această operație.
Descojirea (decorticarea) reprezintă operația de desprindere și de înlăturare a cojilor de
pe unele semințe în vederea consumului sau prelucrării ulterioare a acestora. Descojirea se
realizează numai în cazul seminţelor oleaginoase care vor fi presate la cald, pentru a asigura buna
desfăşurare a procesului de presare şi de extracţie cu solvenţi.

Fig. 9.1. Sămânța, miez și coajă de floarea-soarelui

Fig. 9.2. Semințe de cânepă întregi (stânga) și decorticate (dreapta)

2
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9
În cursul procesului de descojire, coaja se îndepărtează numai parţial, deoarece prezenţa
unui anumit procent de coajă în materialul descojit este benefică în procesele de presare şi
extracţie. Conţinutul mare de coji în procesul de prelucrare a seminţelor scade capacitatea de
producţie a fabricii de ulei, aduce pierderi mari de ulei, iar reziduurile din fabricaţie (turte şi şrot)
sunt mai sărace în substanţe hrănitoare. Prezenţa în coajă a substanţelor colorante, care trec în
ulei în timpul prelucrării, produce închiderea culorii acestuia. Pentru operația de descojire,
umiditatea optimă a seminţelor de floarea-soarelui este de 6,5–7%.
În general, cojile seminţelor de floarea – soarelui se folosesc la ora actuală drept
combustibil ieftin în cazanele generatoare de aburi din centralele termice ale fabricilor şi în
focarele instalaţiilor de uscare a seminţelor cu gaze de ardere. Coaja semințelor oleaginoase
reprezintă și materia primă pentru fabricarea furfurolului (un solvent utilizat la rafinarea
uleiurilor) sau în industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Din coji se mai produce drojdie
furajeră, un valoros produs proteic pentru animale şi păsări.
Avantajele prelucrării seminţelor descojite sunt:
* utilizarea mai bună a capacităţii de prelucrare a instalaţiilor;
* îmbunătăţirea calităţii şrotului datorită creşterii conţinutului de proteină;
* reducerea uzurii utilajelor, în special a valţurilor şi a preselor.
* uleiul rezultat este mai curat, mai limpede, mai uşor de decantat şi de filtrat;
* creşterea cantităţii de ulei obţinută din masa totală supusă presării cu circa 10%.
Dezavantajele operaţiei de descojire sunt legate de:
* pierderi de ulei în miezul antrenat cu coaja;
* consum de energie şi manoperă în plus;

Descojirea seminţelor se realizează în două faze:

a) Spargerea şi detaşarea cojii sunt operaţii care pot fi obţinute prin:
 lovire - se aplică la descojirea seminţelor de floarea-soarelui şi la degerminarea pe
cale uscată a porumbului. Se realizează în două moduri:
- prin lovirea seminţelor în repaus cu ajutorul unor palete
- prin proiectarea seminţelor către un perete fix
De regulă, aceste două procese se combină, obţinându-se o eficacitate mai mare a
descojirii.
 tăiere - se realizează prin trecerea seminţelor printre două discuri rifluite (discuri în
care sunt practicate canale eliciodale pentru a creşte eficienţa), care se rotesc în sens contrar şi a
căror distanţă este reglabilă. Metoda se foloseşte la descojirea seminţelor de bumbac;
 frecare - se efectuează cu ajutorul valţurilor prevăzute cu cilindri rifluiţi sau
acoperiţi cu pastă abrazivă; metoda se aplică la descojirea seminţelor de soia şi la decorticarea
orezului;
 strivire - se foloseşte la descojirea seminţelor de ricin şi îndepărtarea tegumentului
de pe boabele de arahide; se realizează cu valţuri prevăzute cu cilindri acoperiţi cu un strat de
cauciuc. Datorită turaţiei diferite, pe lângă forţele de presare, apar şi forţe de frecare şi de
forfecare.

3
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9
După spargerea seminţelor rezultă un amestec de miezuri întregi şi sparte, de coji întregi şi
mărunţite, precum şi seminţe întregi, nedescojite.
b) Separarea cojilor din materialul descojit se efectuează prin două metode:
* după diferenţa de mărime - realizată prin cernere pe site;
* după diferenţa de masă volumică - prin aspiraţia cu ajutorul unui curent de aer
ascendent produs de un ventilator.
Din procesul de separare rezultă două fracţiuni:
 miez industrial - 80-85% din greutatea seminţelor de floarea-soarelui trecute la
prelucrare, plus o cantitate de coajă (6-8%) păstrată din considerente tehnologice;
 coajă eliminată - în proporţie de 15-20% din greutatea seminţelor trecute la
prelucrare, care conţine şi o cantitate foarte redusă de miez antrenat (~ 0,4-l %).
Factorii ce influenţează gradul de spargere a seminţelor sunt:
* viteza cu care se repetă lovirea seminţelor – este determinată de numărul de palete şi de
viteza de rotaţie a axului tobei;
* distanţa dintre palete şi ecranul de spargere;
* elasticitatea seminţelor - care depinde de umiditatea la care are loc procesul
de spargere.
Cele mai folosite utilaje pentru descojirea seminţelor de floarea-soarelui sunt toba de
spargere şi separatorul de coji sau decorticatorul.

Toba de spargere
Pentru descojirea propriu-zisă a seminţelor de floarea-soarelui se întrebuinţează maşina
numită tobă pentru sfărâmarea cojii, care poate fi maşină separată sau integrată în partea de sus a
decorticatorului.
Toba de spargere (fig. 9.3) intră în dotarea secţiei de descojire şi este formată dintr-un
cilindru (1) construit din tablă de oţel de 5-6 mm grosime. În interiorul cilindrului se află un ax
(2), cu două sau patru rozete (3), de care sunt fixate 14-16 palete (4) confecţionate din bare de
oţel. Axul împreună cu rozetele şi paletele formează rotorul tobei de spargere care trebuie să fie
perfect echilibrat, pentru a se evita trepidaţiile. Toba de spargere este deschisă într-o parte pentru
a permite evacuarea materialului descojit din tobă. Circa 2/3 din suprafaţa interioară a tobei, şi
anume de la buncărul de alimentare (6) până la gura de evacuare, este căptuşită cu o manta din
oţel, pe care sunt fixate vergele metalice semirotunde sau paralelipipedice (5). Această porţiune
căptuşită cu vergele constituie ecranul de spargere al tobei.
Distanţa dintre palete şi ecranul de spargere este reglabilă şi poate varia între 10-20 mm la
intrarea seminţelor în tobă şi între 8-12 mm la ieşirea lor din tobă. Această distanţă se reglează
prin mutarea sectorului de spargere cu ajutorul unui dispozitiv (7), compus dintr-o tijă metalică
legată la o articulaţie mobilă, care poate fi manipulată prin intermediul unui mic volant.
Axul care poartă rozetele şi paletele este acţionat de o roată de transmisie, fixată în
exteriorul tobei la un capăt al axului. La descojitoarele moderne există posibilitatea de reglare a
turaţiei printr-un variator de viteză. Deasupra tobei de spargere se află buncărul de alimentare (6),

4
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9
care are rolul să asigure o alimentare constantă cu seminţe şi o distributie uniformă a acestora pe
toată lungimea tobei de spargere. Buncărul de alimentare se compune dintr-un locaş în care se
află un cilindru metalic rotativ, care prezintă de-a lungul său şanţuri ce antrenează seminţele în
timpul mişcării sale de rotaţie şi apoi le introduce în toba de spargere.

Fig. 9.3. Toba de spargere

1 – cilindru din tablă de oţel (cu grosimea de 5-6 mm); 2 - ax; 3 – rozete (2 sau 4 bucăţi);
4 – palete (14-16 bucăţi); 5 - vergele metalice semirotunde sau paralelipipedice; 6 – buncăr de
alimentare; 7 – dispozitiv pentru reglarea distanţei dintre dintre palete şi ecranul de spargere.

Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale tobei de spargere:

- productivitate: 2 tone seminţe/h;
- turaţia tobei: 560-630 rot/min;
- viteza periferică a tobei: 23,4-26,4 m/s;
- turaţia arborelui de alimentare: 107 rot/min;
-dimensiunile tamburului: diametru: 800 mm; lungime: 972 mm;
- dimensiuni de gabarit: lungime max. 1435 mm; lăţime 1490 mm; înălţime 1755 mm;
- masa: fără motor electric: 1380 kg; cu motor electric: 1425 kg.

Decorticatorul DS-1
Decorticatorul DS-1 Stimel (fig. 9.4 și 9.5) se utilizează la separarea miezului din
seminţele de floarea-soarelui. Este un utilaj care curăţă coaja în proporţie de 80%, îmbunătăţind
astfel calitatea uleiului şi reducând uzura componentelor presei pentru ulei. Se mai poate utiliza şi
în faza premergătoare din tehnologia obţinerii de halva. Pentru descojire, seminţele trec prin două
faze: sfărâmarea cojii sau descojirea propriu-zisă şi separarea cojii de miez. În prima fază are loc
sfărâmarea cojii prin lovire, frecare, strivire, tăiere sau înmuiere şi slabă acţiune mecanică. Pentru

5
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9
descojirea propriu-zisă a seminţelor de floarea-soarelui se întrebuinţează o tobă pentru sfărmarea
cojii, care poate fi maşină separată sau integrată în partea de sus a descojitorului. Sfărâmarea cojii
se face sub acţiunea lovirii seminţelor de către paletele metalice, sistemul având o turaţie de 500-
800 rot/min. Seminţele sunt proiectate de către palete asupra unui perete ondulat, iar datorită
frecării sau strivirii seminţelor de perete sub acţiunea forţei centrifuge, are loc spargerea. Din
toba de sfărâmare iese un amestec format din seminţe întregi, miez, coji şi tocătură. Din acest
amestec este necesar să se îndepărteze cât mai multă coajă, în aşa fel încât ea să conţină cât mai
puţin miez sau tocătură. Separarea cojii de miez se face pe principiul separării, după mărime, pe
site şi apoi pe principiul separării după viteza diferită în suspensie în curent de aer.

Fig. 9.4. Decorticatorul de semințe oleaginoase

Caracteristici tehnice:
- productivitate: 100 kg/h
- eficienţa: aproximativ 80%
- gabarit: 650 x 800 x 1720 mm
- puterea instalată: 1,12 kW
- alimentare: 3x380 V, frecvenţa: 50 Hz
- greutate: aproximativ 300 kg

6
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9

Fig. 9.5. Decorticator de semințe DS-1

1–batiu; 2–tobă de spargere; 3–motor electric; 4–transmisie cu curea; 5–excentric; 6–selector tur;
7–selector retur; 8–aspirator; 9–panou de comandă; 10–variator de turaţie

Decorticator Buhler cu cilindri riflați este un utilaj cu o capacitate mare de prelucrare,

utilizat pentru spargerea diverselor tipuri de semințe. Alimentarea decorticatorului se face prin
partea superioară unde se află cuva de alimentare. Aceasta este prevăzută cu un dispozitiv pentru
controlul nivelului de material din cuvă (pentru a evita blocarea cu material), materialul ajungând
apoi în zona cilindrului de alimentare care permite distribuirea constantă a materialului pe toată
lățimea cilindrilor și a cărui viteză este variabilă. În această zonă este montat și magnetul
permanent care are rolul de a îndepărta particulele feroase din cuva de alimentare. Materialul de
decorticat ajunge apoi între cei doi cilindri riflați, care au sensuri opuse de rotație, aici având loc
procesul de spargere a cojii semințelor. În funcție de materialul de decorticat, poate fi modificat
decalajul celor doi cilindri. În partea inferioară, cilindri riflați sunt prevăzuți cu cuțite răzuitoare
pentru a îndepărta materialul blocat între rifluri.

7
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9

Fig. 9.6. Decorticator Buhler cu cilindri riflați

1-cuvă de alimentare cu senzor pt nivelul de material; 2-dispozitiv de măsurare pneumatic cu
glisieră; 3-cilindru de alimentare cu viteză variabilă; 4-magnet permanent; 5-placă de ghidare a
materialului; 6-cilindri riflați; 7-cuțit răzuitor

8
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9
Decorticatorul vertical cu impact Buhler este utilizat la decorticarea prin impact a
diferitelor tipuri de semințe (floarea-soarelui, bumbac, soia) iar funcționarea este silențioasă,
curată și sigură. Alimentarea cu material se face prin intermediul unui transportor melcat aflat în
cuva de alimentare, această zonă fiind echipată și cu un indicator de nivel care ajută la evitarea
blocării cu material. Pentru îndepărtarea particulelor feroase din materialul de decorticat,
particule care ar conduce la defectarea echipamentelor, în zona de alimentare a decorticatorului
este montat un magnet permanent. Decorticarea are loc în zona de acțiune a rotorului și a conului
de impact, gradul de descojire putând fi reglat prin modificarea poziției conului de impact.
Procesul este controlat perfect, vitezele pentru melcul transportor și rotor fiind reglabile. Acest
echipament are o eficiență ridicată la decorticarea materialului cu un conținut mare de umiditate.

Fig. 9.7. Decorticatorul vertical cu impact Buhler

1-alimentarea cu material; 2-rotor; 3-conul de impact; 4-evacuarea materialului; 5-mecanismul de
reglare a conului de impact

9
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9

Fig. 9.10. Detaliu asupra ansamblului rotor-ecran de impact

1-rotor; 2-ecran de impact; 3-palete canelate ale rotorului

Decorticator orizontal cu impact Buhler este unul dintre cele mai folosite utilaje la
decorticarea semințelor de floarea-soarelui, realizând o descojire ușoară. Utilajul prezintă o
durată de viață lungă și o întreținere ușoară a pieselor principale. Cilindrul de alimentare este
prevăzut cu un mecanism pentru reglarea vitezei de rotație și cu un magnet permanent pentru
reținerea particulelor feroase. Echipamentul prezintă rezistență mare la uzură și este prevăzut cu
mecanism pentru reglarea poziției ecranului de impact. De asemenea, este un echipament
recomandat pentru decorticarea semințelor de floarea-soarelui cu umiditate scăzută.

Fig. 9.11. Detaliu asupra ecranului de impact și a rotorului

10
 PROCESAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR
LABORATOR 9

Fig. 9.12. Decorticator orizontal cu impact Buhler

1-cuva de alimentare; 2-rotor; 3-ecran de impact; 4-evacuarea materialului; 5-mecanism de
reglare a ecranului de impact; 6-cilindru de alimentare

11