Despre închinarea la Sfintele Moaște

1. Și în Vechiul Testament trupurilor celor drepți și sfinți li se dădea

deosebită cinste „Atunci a luat Moise cu sine oasele lui Iosif; căci
Iosif legase pe fiii lui Israel cu jurământ, zicând: „Are să vă cerceteze
Dumnezeu şi atunci să luaţi cu voi şi oasele mele de aici!”( Ieșirea 13,
19); „Iosia a zis: „Lăsaţi-l în pace; nimeni să nu atingă oasele lui”. Şi
au păstrat oasele lui şi oasele proorocului care venise din Samaria.”
(IV Regi 23, 18); „şi oasele celor doisprezece prooroci să odrăslească
din locul lor!” (Sirah 49, 11);
2. Trupurile sfinților sunt biserici și lăcașuri ale Duhului Sfânt: „Nu
ştiţi, oare, că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui
Dumnezeu locuieşte în voi? De va strica cineva templul lui
Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că sfânt este templul
lui Dumnezeu, care sunteţi voi.” (I Corinteni 3, 16-17)
3. Dumnezeu se proslăvește și în trupul și în sufletul celor sfinți, care
sunt ale lui Dumnezeu: „Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al
Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că
voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe
Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui
Dumnezeu.” ( I Corinteni 6, 19-20)
4. Trupurile celor sfinți sunt vase de cinste ale lui Dumnezeu, sfințite,
potrivite pentru tot lucrul bun: „Deci, de se va curăţi cineva pe sine de
acestea, va fi vas de cinste, sfinţit, de bună trebuinţă stăpânului,
potrivit pentru tot lucrul bun.” (II Timotei 2, 21)
5. Trupurile unor sfinți, după moarte, sunt înzestrate de Dumnezeu cu
puteri minunate, precum: fac minuni, vindecă boli, nu putrezesc,
răspândesc bună mireasmă, etc : „Mormintele s-au deschis şi multe
trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat. Şi ieşind din morminte, după
învierea Lui, au intrat în cetatea sfântă şi s-au arătat multora.” (Matei
27, 52-53)
6. Trupurile sfinților, uneori, încă fiind ei în viață, făceau minuni: „Şi
Dumnezeu făcea, prin mâinile lui Pavel, minuni nemaiîntâlnite. Încât
şi peste cei ce erau bolnavi se puneau ştergare sau şorţuri purtate de
Pavel, şi bolile se depărtau de ei, iar duhurile cele rele ieşeau din ei.”
(Faptele Apostolilor 19, 11-12); „Încât scoteau pe cei bolnavi în uliţe
şi-i puneau pe paturi şi pe tărgi, ca venind Petru, măcar umbra lui să
umbrească pe vreunul dintre ei.” (Faptele Apostolilor 5, 15)
7. Trupul Sfântului Prooroc Elisei, la un an de zile după moartea sa, a
înviat un mort: „Apoi a murit Elisei şi l-au îngropat, iar în anul
următor au intrat în ţară cete de Moabiţi. Dar iată, odată, când
îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din
aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei.
Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe
picioarele sale.” (IV Regi 13, 20-21); „Tot cuvântul n-a fost ascuns
înaintea lui şi întru adormire a proorocit trupul lui. Şi în viaţa sa a
făcut semne şi la moarte minunate au fost lucrurile lui.” (Sirah 48,
14-15)
8. În Testamentul Nou, trupurile creștinilor morți nu mai sunt spurcate,
căci ele sunt biserici și lăcașuri ale Duhului Sfânt: „Sau nu ştiţi că
trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L
aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost
cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în
duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (I Corinteni 6, 19-
20); „Nu ştiţi, oare, că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul
lui Dumnezeu locuieşte în voi? De va strica cineva templul lui
Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru că sfânt este templul
lui Dumnezeu, care sunteţi voi.” (I Corinteni 3, 16-17)
9. În multe biserici creștine și azi se găsesc sfinte moaște ale sfinților,
care se păstrează neputrezite de sute sau chiar mii de ani și prin care
Dumnezeu lucrează nenumărate minuni cu cei credincioși.
10. Practica Bisericii – de la început și până azi – a păstrat această
tradiție sfântă de a ne închina la sfintele moaște ale sfinților.
11. Și îngerii cinstesc trupurile oamenilor sfinți: „Dar Mihail
Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru
trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: „Să
te certe pe tine Domnul!” ( Iuda 1, 9)
12. Chiar și hainele oamenilor sfinți – care au acoperit trupurile lor – au
făcut minuni, cum au fost, de pildă, cojocul lui Ilie Proorocul: „Şi a luat
mantia lui Ilie care căzuse de la acesta şi a lovit apa cu ea, zicând:
„Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie?” Şi lovind, apa s-a tras la
dreapta şi la stânga şi a trecut Elisei.” (IV Regi 2, 14) sau mahramele
Apostolului Pavel: „Şi Dumnezeu făcea, prin mâinile lui Pavel,
minuni nemaiîntâlnite. Încât şi peste cei ce erau bolnavi se puneau
ştergare sau şorţuri purtate de Pavel, şi bolile se depărtau de ei, iar
duhurile cele rele ieşeau din ei.” (Faptele Apostoli 19, 11-12)