Hristos răstignit pe cruce sau pe stâlp?

Argumente împotriva
Martorilor lui Iehova
"Martorii lui Iehova" susţin că Hristos a fost răstignit pe un stâlp şi nu pe cruce. Care ar fi
argumentele noastre, ale ortodocşilor, în combaterea acestor păreri sectare greşite?. Am
studiat cu atenţie argumentele iehoviştilor cu privire la acest subiect şi le-am găsit slabe şi
lipsite de consistenţă, inclusiv cele cu trimitere la Justus/Iusti Lipsius (sec. 16-17), din care
iehoviştii citează o singură pagină (vezi cartea în DJVU – ediţia 1594 şi ediţia 1597),
ignorându-le pe toate celelalte.:

1. Problematica. Această idee, a pironirii pe stâlp, nu pe cruce (a lui Hristos), apare

chiar în rândul iehoviştilor abia în anii 30 ai secolului XX. Până atunci ea nu a fost cunoscută
şi nici astăzi nu mai este cunoscută de alţi neo-protestanţi. E de la sine înţeles că tatăl lor,
diavolul, nu iubeşte acest semn, de aceea le-a băgat în gând o astfel de prostie. Iar acum să
ne lămurim puţin în imagini, ca mai departe să ne fie uşor de discutat.

Martorii lui Iehova spun că Hristos a fost răstignit pe stâlp, cu mâinile încrucişate deasupra
capului şi bătute într-un singur cui, iar toţi ceilalţi creştini şi chiar necreştini, spun că Hristos
a fost răstignit pe un crucifix, cu mâinile lateral desfăcute (vedeţi şi cele 2 imagini de mai
jos).

2. Terminologia
Textul grecesc, atunci când se referă la obiectul pe care a fost răstignit Hristos, foloseşte
termenul σταυρός.
Prin acest termen, dicţionarele înţeleg uneori un "stâlp sau bârnă de lemn" (şi iehoviştii
văd doar acest sens, din antichitatea îndepărtată), dar de cele mai multe ori, prin σταυρός se
înţelege "instrument de tortură în formă de T" sau poate t, adică cu partea de sus alungită.
Anume cu al doilea (care de fapt a devenit primul) sens, termenul este folosit în Noul
Testament, dar şi la Diodor din Sicilia (sec. I în. Hr.), la Plutarh (sec. I. d. Hr) şi Lucian (sec.
II d. Hr.). Deci în perioada elenistică, după sec. III în. Hr., aşa cum recunosc şi unii
iehovişti, stavros avea sensul de cruce şi nu pe cel de stâlp.
Vom demonstra mai jos că în NT, prin stavros se înţelege Crucea în felul în care o ştim
cu toţii, dar la moment trebuie să mai precizăm că în NT, cuvântul are două sensuri:
– literar: cruce sau lemnul crucii (de 13 ori); şi
– spiritual: suferinţă, moarte, jertfă (de 15 ori).
 Pentru noţiunea de stâlp, limba greacă are un alt cuvânt: στύλος (= stâlp, coloană) şi el
se regăseşte de 4 ori şi în NT (Gal 2:9; I Tim. 3:15; Apocalipsă 3;12 şi 10:1). Pentru "cruce",
limba greacă nu are un alt cuvânt decât "stavros".
Mai precizăm că iehoviştii deseori speculează cu textele de la Deuteronom 21:22-23 şi
mai ales de la Galateni 3:13, unde se vorbeşte despre "răstignirea pe lemn (επι ξύλου)".
Precizăm că în limba greacă cuvântul ξύλος se referă la "esenţa lemnului" (deci putem
înţelege şi cruce) şi nu la un trunchi de lemn sau la un copac, căci pentru aceasta limba
greacă are cuvântul δένδρον.
Deci terminologic lucrurile sunt clare: Hristos a fost răstignit pe o cruce de lemn.
3. Argumente biblice
Sunt foarte importante două versete. Ca să le înţelegeţi, uitaţi-vă la imaginea iehovistă
cu "răstignirea",
– Matei 27:37 – Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă: "Acesta este Iisus, regele
iudeilor".
a) La iehovişti inscripţia nu e pusă deasupra capului, ci deasupra mâinilor, iar Biblia şi
evanghelistul Matei nu putea face o greşeală logică atât de evidentă;
b) Punerea inscripției arată că exista o parte prelungită în sus a Crucii, unde putea fi
pusă această inscripţie destul de consistentă (pentru că era în 3 limbi).
– Ioan 20:25 – Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el [Toma] le-
a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor (ηλων – plural), şi dacă nu voi pune
degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
Textul arată foarte clar că în mâinile lui Hristos au fost bătute mai multe (mai exact – 2)
cuie, şi Ap. Toma ştia bine acest lucru. E şi logic ca la pironirea pe stâlp să se pună un singur
cui (cum au şi reprezentat iehoviştii), dar o astfel de idee este contrazisă de Scriptură.
4. Argumente arheologice
Toate vechile reprezentări creştine, nu doar începând cu sec. IV sau chiar III, cum greşit
acuză iehoviştii, înfăţişează Crucea exact aşa cum o ştim noi şi cum de facto a fost răstignit
Hristos. Pentru a fi mai credibil, eu voi aduce 2 argumente arheologico-ştiinţifice chiar din
sec. I, dintre care unul a fost descoperit şi cercetat de evrei, nu de creştini.
A) În 1968, pe când evreii făceau un drum în localitatea Giv'at ha-Mivtar, (Nordul
Ierusalimului /Palestina), buldozerul a descoperit un mormânt în care era pus un tânăr
răstignit, pe nume Yohohanan (24-28 de ani). Din cauza că capetele cuielor s-au îndoit, el nu
a putut fi dat jos de pe cruce, şi fiind probabil şi grăbiţi, iar trupul într-o fază avansată de
descompunere, el a fost înmormântat cu tot cu cruce. Oamenii de ştiinţă spun că acesta a fost
unul din evreii care au încercat să apere Ierusalimul de romani în anii 69-71 d. Hr. şi a fost
răstignit de aceştia. În orice caz, scheletul şi crucea sunt din sec. I al erei creştine. B) Se ştie
că în anul 79 d. Hr. a avut loc o mare erupţie a vulcanului Vezuviu. Acesta a acoperit oraşul
Pompei din apropiere. Abia în sec. 19, dar mai ales 20, acolo s-au făcut săpături care au
descoperit oraşul acoperit de lavă. Printre altele, s-a descoperit şi o casă care probabil a servit
ca biserică. Este foarte probabil ca acolo să fi slujit chiar Apostolii Petru şi Pavel. Printre
simbolurile creştine descoperite pe pereţii de acolo s-a găsit şi Crucea, aşa cum o ştim noi…
5. Argumente istorice
 Izvoarele din primele veacuri vorbesc despre răstignirea pe Cruce (în formă de T,
uneori cu braţul superior prelungit, aşa cum a fost la Hristos). Avem mărturii în Epistola lui
Barnaba, cap. 12 (care o vreme era inclusă în canonul biblic), unde chiar se face comparaţie
cu textul de la Facere 48 unde Iacov binecuvântează cruciş pe Efrem şi Manasi, dar şi multe
alte scrieri (Iustin Martirul şi Filosoful, Irineu de Lyon, Origen, Tertulian ş.a
6. (În final) două întrebări retorice către iehovişti:
– Ce trebuie să luăm şi să ducem noi, conform textului de la Matei 16:24 – crucea sau
stâlpul?
– Ce semn al Fiului Omului se va arăta pe cer (cf. Matei 24:30) – crucea sau stâlpul?