Limba și literatura română

Clasa a IV-a

Fișa nr. 5

Textul narativ. Identificarea mesajului acestuia

Citește textul următor:

Norocul și Mintea
după Ion Luca Caragiale

Se zice că odată, Norocul și Mintea s-au prins să meargă împreună la drum și au plecat
amândoi într-o călătorie. Ziua întreagă au tot mers ei pe un drumeag de țară, plin de colb, și mai
cu vorbe, mai cu glume, iată că soarele se ascunde de după un deal, și noaptea i-apucă pe cei
doi călători în mijlocul drumului, departe de satul la care gândeau că vor ajunge ca să înnopteze
acolo.
Ce le rămânea de făcut? Unde era să poposească peste noapte călătorii noștri? În cele din
urmă, Norocului i-a trăsnit prin gând o idee năstrușnică:
− Ce atâta bătaie de cap? Hai să ne trântim aici, în mijlocul drumului, că nu e cine știe
cât până dimineață.
− Dar dacă va veni vreun car peste noi? zice Mintea cu glasul ei înțelept. Hai să ne dăm
la o parte din drum și să ne odihnim pe pajiștea cea de alături.
− Fă tu cum știi, zise Norocul, eu unul mă culc aici în spatele drumului!
Și zicând aceste cuvinte, își și trânti jos haina sa țărănească, își puse palma căpătâi și
adormi, că tare obosit mai era!
Spre deosebire de Noroc, Mintea, mai cu scaun la cap, ieși din drum, își caută un locșor
potrivit pe pajiștea moale ca mătasea, își așternu cum știu ea mai bine, și apoi, ostenită cum era,
adormi în curând.
De abia ațipiră drumeții noștri, și iată, în tăcerea nopții, se aude o duruitură, care se
apropia din ce în ce mai mult. Era un car tras de patru cai ca patru zmei. Roatele se învârteau cu
repeziciune și acum-acum, carul avea să sosească la locul unde dormeau drumeții noștri. Încă
vreo două-trei clipite și Norocul ar fi fost făcut praf și pulbere de copitele cailor vijelioși și de
roatele cele grele ale carului.
Când mai erau doar vreo zece pași între car și Noroc, auzind zgomotul, acesta se trezi
din somn și cât ai clipi din ochi se-nălță și sări drept în picioare. Caii, speriați la vederea lui, au
sărit și ei mai la o parte. Trăgând carul din drum au luat-o razna pe câmp tocmai peste picioarele
Minții, care nu s-a trezit așa de curând. Sărmana de ea a rămas multă vreme leșinată, după rănile
căpătate.
Când se dezmetici, cu înțelepciunea ei îi spune celui ce o însoțise la drum să-i caute niște
ierburi, cu care nu peste mult timp își vindeca rănile de la picioare, dar la urma urmelor, oftând,
tot n-avu încotro, ci trebui să-l recunoască pe Noroc de stăpân!
Ce păcat că Mintea nu gândise! Dacă Norocul n-ar fi stat în drum, nimic nu s-ar fi
întâmplat! Și nici nu s-ar fi ivit prilejul ca Mintea să devină din stăpân... slugă!

1
 Exerciții
1. Unește, cu o linie, cuvintele din coloana A cu sinonimele (cuvintele cu același sens) din
coloana B:
A B
• drumeag  bizar, ciudat, neobișnuit
• colb  drum îngust
• năstrușnic  praf, pulbere
• înțelept  extenuat, istovit, obosit, trudit
• ostenit  a se opri
• a poposi  deștept, chibzuit, prevăzător

2. Unește, cu o linie, expresiile din coloana A cu explicația acestora din coloana B:

A B
• a-i trăsni prin gând  frământare a minții, încordare
• a o lua razna  a-i veni o idee neașteptată, ciudată
• bătaie de cap  a o apuca pe o cale greșită, a înnebuni
• cu scaun la cap  a se lovi foarte rău
• a se face praf și pulbere  imediat, numaidecât
• cât ai clipi din ochi  a fi înțelept

3. Alcătuiește (oral) două enunțuri în care cuvântul minte să facă parte din expresii. Explică
sensul acestor expresii.

4. Scrie A (adevărat), în dreptul enunțurilor adevărate, sau F (fals), în dreptul enunțurilor false:
▪ Minții i-a trecut prin gând o idee năstrușnică. _____
▪ Mintea avea un glas înțelept. _____
▪ Caii speriați au lovit picioarele Norocului. _____
▪ Mintea își vindecă rănile cu niște ierburi. _____

Ne amintim!
Textul narativ (epic) este opera literară în proză, prin care autorul exprimă în mod indirect
gândurile, sentimentele și atitudinea prin intermediul acțiunii și al personajelor.
În formularea mesajului unui text se va ținem cont de:
• ideea de ansamblu - tema textului;
• stările, sentimentele, transmise de text.
Se pot utiliza expresii precum: în opinia mea, în primul rând, sunt de părere că, consider că etc.
Titlul este un element important care oferă cititorului o cheie de interpretare a mesajului unui text.

5. Identifică (oral) mesajul textului Norocul și Mintea, după Ion Luca Caragiale.
Pentru aceasta utilizează următoarea schemă:
În opinia mea, mesajul textului Norocul și Mintea, după Ion Luca Caragiale, se construiește
în jurul temei ...
Un prim argument îl constituie ...
Titlul scoate în evidență …. (acțiunea, personajul principal, emoția … etc.)
Un alt argument îl constituie…
În concluzie, textul Norocul și Mintea, după Ion Luca Caragiale, emoționează cititorul prin
mesajul transmis, și anume, acela că ... (este bine să ... , nu este bine să... ). Citind acest text mi-am
adus și eu aminte de ... , asemeni personajelor din text.
2
 6. Gândesc, lucrez, comunic! Completează cadranele.
I. Cuvântul cheie II. Sentimente

IV. Mesajul textului: III. Legătura cu experiența

7. Explică înțelesul enunțului de la finalul textului:

Ce păcat că Mintea nu gândise! Dacă Norocul n-ar fi stat în drum, nimic nu s-ar fi întâmplat!
Și nici nu s-ar fi ivit prilejul ca Mintea să devină din stăpân... slugă!

8. Citește replicile următoare. Completează căsuțele date cu denumirea personajului căreia

îi aparține replica și însușirile acestuia, așa cum reies ele din text.

Replica Personajul Piramida însușirilor

− Ce atâta bătaie de cap?

− Dar dacă va veni vreun car

peste noi?

9. Completează tabelul conform cerințelor:

Elemente reale prezentate în text Elemente imaginare prezentate în text

10. Creați expresii după modelul dat:

soarele de după un deal
________________________ se ascunde __________________
________________________ __________________

mătasea zmeii
moale ca __________________ cai ca __________________
__________________ __________________

11. Scrie însușirile utilizate de autor pentru:

idee -____________ pajiștea -____________
glasul -____________ cai -____________

3
 12. Scrie opinia ta cu privire la textul Norocul și Mintea, după Ion Luca Caragiale, folosind
scheletul de recenzie al textului:

Scheletul de recenzie al textului

Scrie într-un enunț informația
esențială a textului.

Scrie într-un cuvânt esența textului.

Scrie care crezi că e culoarea
sentimentală a textului.
Completează enunțurile: Cel mai interesant lucru din acest text ….
Textul m-a făcut să mă gândesc …
Citindu-l, am simțit ….
Desenează un simbol pentru acest text.

13. Alcătuiește un cvintet pornind de la cuvântul minte sau noroc.

Acesta va conține:
Versul 1 - cuvântul-cheie;
Versul 2 - două adjective potrivite pentru cuvântul-cheie;
Versul 3 - trei verbe;
Versul 4 - o propoziție formată din patru cuvinte, care să exprime o trăire personală;
Versul 5 – un cuvânt care să exprime o concluzie.

14. Redactează un text, pornind de la următorul proverb: „Norocu-i după cum și-l face
omul”.
Nu uita! Respectă părțile unei compuneri! Folosește expresii artistice! Dă un titlu potrivit!

Ne amintim!
Introducerea este începutul povestirii în care se prezintă personajele, locul și timpul când
are loc întâmplarea.
Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată în care se povestesc faptele, în ordinea în care
s-au petrecut.
Încheierea este partea finală care arată cum s-a încheiat povestirea.