eneralităţi

1.1 Efectele antidepresivelor

Efectul antidepresiv a fost descoperit întâmplător studiindu-se efectele clinice

ale unor derivaţi de fenotiazine.Cu această ocazie s-a constatat c ă înlocuirea
atomului de sulf al nucleului fenotiazinic cu o grupare de etil genereaz ă molecule
lipsite de proprietăţi neuroleptice,dar care posedă efecte antidepresive.În acest
fel a luat naştere o gamă largă de medicamente antidepresive numite în acord cu
structura lor chimică,antidepresive triciclice.

Ulterior au apărut şi medicamente antidepresive cu alte structuri chimice dar

antidepresivele numite tricilice au rămas medicamente de referi ţă în
domeniu.Mecanismul de acţiune al medicamentelor antidepresive nu este la ora
actuală suficient de clar elucidat.Modelele de farmacologie experimental ă sunt
în general puţine.Cele mai sensibile sunt o serie de teste în cadrul c ărora
medicamentele antidepresive înlătură fenomenele aşa-numite de neputin ţă
învâţată.

Din punct de vedere al neurotransmiţătorilor cerebraliminfluen ţa ţi de

medicamentele antidepresive,creşte disponibilul unor neurotransmi ţători în fanta
sinaptică,cum ar fi serotonina,noradrenalina sau dopamina fie prin împiedicarea
recaptării acestora,fie prin împiedicarea metabolizării lor. De asemenea,în în
funcţie de preparat, antidepresivele blochează uneori receptori colinergici de tip
muscarinic,receptori α-adrenergici sau histaminergici.

1.2 Reacţii adverse

Cele care ţin de efectul antidepresiv,cum ar fi creşterea riscului de

suicid,hipomania sunt prezente practic pentru toate medicamentele
antidepresive.De asemenea medicamentele antidepresive pot produce, cam la
30% din bolnavi, tremor,tulburări de vorbire şi foarte rar,pot produce crize
convulsive,care nu impun oprirea tratamentului,cu supravegherea atent ă a
bolnavului.

Diminuarea sau creşterea activităţii psihomotorii şi chiar efectele anxiogene se

pot manifesta în funcţie de preparat.În special antidepresivele triciclice pot
produce tulburări de memorie.În literatura de specialitate se men ţioneaz ă
posibilitatea ca aceste tulburări de memorie să fie datorate în fapt propriet ăţilor
antimuscarinice ale medicamentelor respective şi deci să nu fie legate strict de
efectul antidepresiv. De asemenea antidepresivele triciclice prezint ă frecvent
reacţii adverse somatice de tip parasimpatolitic, α-adrenolitic sau
simpatomimetic.Cele mai importante sunt probabil hipotensiunea ortostatic ă şi
aritmiile cardiace.La acestea se adaugă fenomene anticolinergice precum
uscăciunea gurii,tulburări de vedere,constipaţie,risc de glob vezical la bolnavii cu
adenom de prostată,agravarea glaucomului.

Capitolul I

Antidepresivele inhibitoare specifice ale recaptării serotoninei

Având în vedere că sunt în general medicamente mult mai costisitoare decât
antidepresivele triciclice,ele se utilizează de obicei atunci când medica ţia
antidepresivă pe bază de medicamente triciclice nu poate fi aplicat ă pacientului
din cauza reacţiilor adverse pe care le provoacă.

1.1 Farmacotoxicologie

Avantaj: Cardiotoxicitatea (tahicardie şi aritmii) este mult mai redus ă decât în

cazul aminelor triciclice tipice, datorită absenţei efectelor de tip catecolaminic.

1.2. Reacţii adverse

Reacţiile adverse specifice ale inhibitoarelor specifice ale recapt ării serotoninei
(ISRS) sunt de tip efecte secundare serotoninergice:

-anxietate,greaţă, anorexie

-dureri de cap, tulburări vasculare

-disfuncţii sexuale prin pierderea libidoului,inhibarea ejacul ării

1.3. Interacţiuni

Asocierea ISRS cu IMAO sau cu alte medicamente serotoninergice poate

declanşa sindromul serotoninergic. Sindromul serotoninergic este deprimat de
un exces de serotonină în SNC şi este o stare toxică manifestată prin tulbur ări
mentale, vegetative şi neuromusculare.