Butnariu Geanina, PPS3, grupa 2

Portofoliu – Tulburări emoționale și inadaptare școlară la copii cu cerințe speciale

Victoria s-a născut pe data de 15.05.2013 în orașul Iași, județul Iași. Ea are 9 ani și a fost
transferată în acest an școlar în clasa a II-a la Școala Generală B.P. Hașdeu din Iași. În anii școlari
trecuți a fost înscrisă la Școala Gimnazială Ion Creangă. Provine dintr-o familie nucleară și mai
are un frate mai mare, încris în clasa a VI-a la aceeași școală. Mama este doctor stomatolog, iar
tatăl este profesor de matematică la un liceu tehnologic din oraș. Mediul familial în care a crescut
Victoria este unul echilibrat, părinții și fratele ei având mare grijă de ea, este într-o oarecare măsură
alintată și primește, de obicei, orice cere.
În ceeea ce privește calitatea rezultatelor de la școală, aceasta are note bune și se pricepe
foarte bine la Educație muzicală, cântă vocal și a câștigat câteva concursuri la care a participat.
Ceea ce o diferențiază pe Victoria de restul copiilor este legat de aspectul fizic. Aceasta are o pată
de culoare mov ce îi acoperă aproape un sfert de față – o parte de frunte, ochiul stang și puțin din
obraz. În anii trecuți nu a avut probleme de relaționare cu colegii de la școală, ea fiind înscrisă încă
de la grădiniță în aceeași școală, ceilalți copii s-au obișnuit cu aspectul său fizic deosebit.
Problemele au început din momentul când s-a transferat la noua școală. A apărut fenomenul
de body shaming ca formă a bullying-ului din cauza petei pe care o are pe față atât din partea
colegilor de clasă, cât și din partea unor elevi din alte clase. Colegii au început să stârnească
zvonuri și minciuni privitoare la modul în care Victoria a „obținut” pata (au spus că a fost bătută
de către părinții ei), o insultă spunându-i că este urâtă, și îi dau porecle („pătata”, „tărcata”,
„jegoasa”). Colegii ei au început să o excludă din activitățile pe care le au în școală și în afara
școlii (nu se joacă cu ea în pauze și nu o invită la zile aniversare). Aceste evenimente au provocat
efecte negative asupra stimei de sine și a imaginii sale corporale (a început să poarte hanorace cu
glugă, care să-i acopere fața). În plus, toate acestea au dus la refuz școlar, ea nu mai vrea să
frecventeze orele, deoarece nu vrea să mai fie văzută (dimineața când este trezită să meargă la
școală, Victoria începe să plângă și are crize de furie, mama o duce cu forța la școală). Dezvoltarea
sa optimă pe plan social, emoțional, dar și academică are de suferit. Dintr-un copil foarte bun la
școală, aceasta a devenit un copil cu note mici. După ce vine de la școală, ea se închide în camera
ei și nu dorește să vorbească despre ce se întâmplă la școală, este anxioasă, iar distresul emoțional
este foarte ridicat. Nu reușește să-și facă prieteni și stă în cea mai mare parte a timpului pe telefon.
În ceea ce privește strategiile de intervenție terapeutică și psihopedagogică în context
școlar, s-a propus de către psihopedagogul din școală următoarele: meloterapie, terapia rațional-
emotivă și comportamentală, intervenții pentru îmbunătățirea performanței academice, consiliere
psihologică și participarea la programe integrate antibullying.
Așadar, meloterapia poate fi o modalitate excelentă de intervenție terapeutică în cazul
Victoriei, tocmai prin faptul că aceasta deja are o pasiune pentru muzică. Terapia prin muzică poate
fi de folos în special pentru diminuarea anxietății provenite din cauza body shaming-ului și a
bullying-ului, dar și pentru restabilirea dorinței de a frecventa școala. În plan emoțional, folosirea
meloterapiei poate atrage emoțiile care au fost reprimate, ca mai apoi să fie eliberate prin
fredonarea diferitelor note muzicale. Tot aici, aceasta poate îmbunătăți starea de spirit și poate
crește stima de sine de care Victoria are nevoie în aceste momente. În plan cognitiv, muzicoterapia
îi poate da Victoriei un imbold în ceea ce privește autocontrolul, controlul asupra propriilor
sentimente și trăiri, care nu ar trebui să fie perturbate de către părerile celorlalți colegi de școală.
În acest sens, muzica poate aduce un aport în dezvoltarea abilităților de a face unor noi provocări.
Terapia prin muzică se poate realiza în context școlar, învățătoarea de la clasă poate fi instruită de
către terapeut asupra tehnicilor pe care le poate folosi în timpul orelor de Educație muzicală. Prin
acest mod poate se poate dezvolta planul social prin integrarea tuturor colegilor la activitățile
propuse. Victoria poate fi încurajată să își exprime gândurile și sentimentele care au fost refulate
pe o anumită linie muzicală, astfel s-ar putea elibera de stresul provocat de acestea, iar părinții ar
afla cu exactitate ce anume o frământă pe fiica lor și cum o pot ajuta mai mult.
O altă strategie de intervenție în context școlar poate fi terapia rațional-emotivă și
comportamentală. Deoarece este o terapie de tip cognitiv-comportamental, tehnicile folosite pentru
identificarea și modificarea credințelor iraționale pe care le-a dezvoltat Victoria în urma reamrcilor
făcute de colegi, în urma evenimentele trăite și a excluderii acesteia din grupuri pot fi de mare
folos. Transformarea cognițiilor iraționale, care îi provoacă Victoriei suferință, în cogniții raționale
este esențială pentru starea de sănătate mintală optimă și pentru promovarea comportamentelor
adaptative. Educația rațional-adaptativă și comportamentală se poate realiza în timpul orelor.
Profesorul poate să folosească diferite materiale didactice (povești, filmulețe, întâmplări reale,
poezii) prin care să transmită rezolvarea problemelor pe cale rațională, logică, dar și exprimarea
sentimentelor și trăirilor într-un mod sănătos, fără a jigni, tachina sau agresa verbal/fizic. Prin
această modalitate, nu numai Victoria, dar și colegii acesteia pot avea exemple de comportamente
prosociale pe care le-ar putea lua drept exemplu.
Pe lângă acestea, strategiile de intervenție terapeutică și psihopedagogică în context
familiar sunt propuse următoarele: terapia de familie, tehnici comportamentale spontane de
întărire, desensibilizare sistematică.
În contextul de față, terapia de familie poate fi benefică pentru că ar rezolva problemele
de comunicare dintre Victoria și părinții acesteia. Totodată, ar diminua tensiunea creată din cauza
stresului pe care îl trăiește Victoria. În cadrul terapiei trebuie să fie implicați toți membrii familiei,
părinții, Victoria și fratele ei, pot interveni și bunicii deoarece au o relație bună cu nepoata lor. Prin
tehnicile folosite de terapeut, Victoria ar putea să nu se mai autoizoleze de către părinții ei, să le
comunice singură problemele pe care le întâmpină. La rândul lor, ceilalți membri ai familiei ar
putea învăța cum să îi ofere Victoriei un mediu sănătos prin care încurajează exprimarea liberă,
comportamente care au ca scop ajutorul pe toate planurile, dar și confort emoțional, psihic și fizic.
Pe parcursul terapiei se vor folosi jocuri (se pot folosi fișe cu diferite situații în care Victoria a fost
pusă, iar aceasta ar trebui să asocieze situația cu un jeton cu diferite emoții), activități artistice de
pictură și desen (Victoria poate fi încurajată să deseneze cum se simte), joc de rol/cu marionete.
Aceste activități ar ajuta la dezvoltarea personală, la întărirea exprimării sentimentelor și a
gândurilor.
De asemenea, desensibilizarea sistematică poate fi de folos pentru tratarea refuzului școlar,
dar și a anxietății provenite din evenimentele petrecute la școală. Se urmărește extincția
comportamentelor de refuz școlar și autoizolare prin folosirea tehnicilor de relaxare, ierarhizarea
situațiilor anxiogene și desensibilizarea în vivo. Această metodă este benefică în context familial,
deoarece părinții pot fi învățați cum să aplice tehnicile de relaxare, astfel încât Victoria să aibă
contact mai mult cu aceștia, să-i sporească încrederea. Pot fi folosite tehnicile de respirație (tehnica
respirației pe cele 5 degete - https://www.youtube.com/watch?v=FKdApTxsDP0), deoarece sunt
ușor de aplicat, iar părinții și fiica lor le pot face împreună, sub formă de joc. O altă tehnică simplă
și de folos, dar atrăgătoare și interactivă, deoarece trebuie să folosească telefonul mobil, este
folosirea GIF-urilor pentru respirație. Aceasta poate urmări indicațiile din GIF-uri, care sunt
joviale, colorate și blânde (https://giphy.com/gifs/help-satisfying-breathe-krP2NRkLqnKEg).
Câteva exemple din lista situațiilor anxiogene pot fi următoarele:
10 Gândul de a merge la școală.
25 Pregătirea ghiozdanului pentru a doua zi.
50 Trezitul de dimineață pentru a merge la școală.
75 Coborârea din autobuz în fața școlii.
100 Participarea la ore.