Basmul cult reprezintă un gen literar cu tradiție îndelungată în literatura română, iar "Povestea lui

Harap-Alb" de Ion Creangă este un exemplu remarcabil care ilustrează caracteristicile distinctive ale
acestui gen. În acest eseu, ne propunem să explorăm trăsăturile basmului cult, folosind "Povestea lui
Harap-Alb" ca exemplu, și să evidențiem originalitatea acestei opere în contextul literaturii române.

"Povestea lui Harap-Alb" a fost scrisă în secolul al XIX-lea, în perioada romanticismului, un curent
literar și cultural care promova sentimentul, imaginația și legătura cu tradițiile naționale. Această
perioadă s-a bucurat de o reînviere a interesului pentru folclor și tradiții, ceea ce a contribuit la
popularitatea basmului cult.

Titlul operei, "Povestea lui Harap-Alb," sugerează imediat genul literar și atmosfera magică asociată
basmului. Acesta indică că cititorii vor fi introduși într-o lume plină de aventuri și personaje fantastice.

Construcția subiectului în "Povestea lui Harap-Alb" respectă tiparele tradiționale ale basmului. Eroul
principal, Harap-Alb, pornește într-o călătorie plină de încercări și aventuri pentru a-și îndeplini
destinul. El se confruntă cu personaje fantastice și obstacole magice, dezvoltând astfel povestea și
aducând elemente de mister și miracol.

Stereotipurile caracteristice basmului sunt prezente în opera lui Creangă. Harap-Alb reprezintă
eroismul și virtutea, în timp ce personajul negativ, vrăjitorul Zurli-Moș, simbolizează răul și corupția.
Aceste opoziții bine-definite contribuie la claritatea morală a poveștii.

Structura compozițională a basmului este evidentă în "Povestea lui Harap-Alb," cu un început, un

mijloc și un sfârșit bine definite. Această structură simplă și eficientă ajută la dezvoltarea narativă a
operei.

Planurile narative se întrepătrund cu pricepere în poveste, oferind cititorilor o experiență captivantă.

Lumea reală și cea fantastică se intersectează într-un mod care adaugă profunzime și complexitate
poveștii.

Modul de construcție al personajelor, în special evoluția lui Harap-Alb, de la un tânăr neexperimentat

la un erou matur și înțelept, arată abilitatea autorului de a crea personaje credibile și complexe.
Arta narativă a lui Creangă este notabilă în "Povestea lui Harap-Alb." Autorul folosește limbajul vivid și
imaginația sa bogată pentru a crea o lume plină de culoare și farmec, captivant cititorii cu stilul său
narativ vibrant.

În concluzie, "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă reprezintă un exemplu ilustrativ al basmului cult
în literatura română. Originalitatea acestei opere constă în capacitatea autorului de a păstra tradițiile
basmului românesc și de a le îmbina cu elemente romantice și creative, contribuind astfel la
patrimoniul literar național. Această poveste magică continuă să fascineze și să inspire cititorii de toate
vârstele și rămâne un reper semnificativ în literatura română.