Sunteți pe pagina 1din 16

Terapia cu ultrasunete

Student: Săvuț Diana-


Nicoleta,BFKT, an II
Îndrumător: conf.dr.Oana Geman

1
Cuprins

1. Proprietăți fizice
2. Forme de ultrasunet
2.1 Ultrasunetul în câmp continuu
2.2 Ultrasunetul în câmp discontinuu
3. Efectele fizico-chimice ale undelor ultrasonore
4. Mecanismele de producere a undelor ultrasonore
5. Aparate pentru ultrasonoterapie
6. Acțiunile biologice ale ultrasunetelor
7. Efectele fiziologice ale ultrasunetelor
8. Metodologia aplicațiilor cu ultrasunete
8.1 Alegerea formei de cuplaj
8.2 Alegerea traductorului
8.3 Manevrarea traductorului
8.4 Dozarea intensității.Principii de dozare
9. Indicațiile tratamentului cu ultrasunete
10. Contraindicațiile tratamentului cu ultrasunete

1.Proprietățile fizice

2
Limita superioară de percepție a sunetelor de către
urechea omenească este de circa 20 000 oscilații pe
secundă. Vibrațiile mecanice pendulare,reprezentând
sunetul, ce depășesc această limită poartă numele de
ultrasunete. Frecvența undelor ultrasonore este foarte
mare, fiind apreciată la 500 000 Hz-3 000 000 Hz.
Aparatele utilizate în fizioterapie furnizează ultrasunete cu
frecvența cuprinsă în general între 800 și 1000 kHz.

Lungimile de undă ale ultrasunetelor sunt foarte mici,


putând fi ușor localizate și orientate selectiv. Ele prezintă
variații în funcție de natura mediului străbătut. La o
frecvență de 800 kHz, lungimea de undă în țesuturile
corpului omenesc este de 1,87 mm.

Aplicarea undelor ultrasonore pe un corp produce un


transfer de energie considerabil, prin alternarea stărilor de
presiune realizate. Transferul de energie ultrasonică
aplicată și măsurată în W/cm² definește intensitatea
ultrasunetului. Aceasta constituie un parametru foarte
important în cadrul terapiei cu ultrasunete.

Propagarea ultrasunetelor.Spre deosebire de undele


sonore,cele ultrasonice se propagă numai în linie dreaptă,
sub forma unui fascicul de raze. Propagarea poate să fie
modificată de dimensiunea mediului străbătut, de
suprafața acestuia, de forma lui, ca și de structură.

Viteza de propagare a ultrasunetelor este o


constantă, având o valoare medie în țesutul uman de 1
500 m/s. Ea se calculează prin produsul dintre lungimea de
undă și frecvență.

3
2.Forme de ultrasunete utilizate
în terapie

2.1. Ultrasunetul în câmp continuu

Este forma de undă ultrasonoră longitudinală neîntreruptă


cu acțiune continuă asupra mediului și în consecință cu o
producere permanentă a așa-numitului ,,micromasaj tisular
intern”.

Deși în cursul aplicațiilor de unde ultrasonore nu se produc


cumulări de energie în țesuturi,totuși,în absența sau chiar în
eventualitateaunei supradozări de ultrasunet în câmp
continuu,efectul termic poate deveni evident sau accentuat.

Acest dezavantaj a putut fi înlăturat prin intercalarea unor


pauze în trenurile de unde ultrasonore în scopul reducerii sau
anulării efectului termic.

2.2 Ultrasunetul în câmp discontinuu

Este forma de undă ultrasonoră longitudinală neîntreruptă


cu acțiune continuă asupra mediului și în consecință cu o
producere permanentă a așa-numitului ,,micromasaj tisular
intern”.

Deși în cursul aplicațiilor de unde ultrasonore nu se produc


cumulări de energie în țesuturi,totuși,în absența sau chiar în
eventualitateaunei supradozări de ultrasunet în câmp
continuu,efectul termic poate deveni evident sau accentuat.

4
Acest dezavantaj a putut fi înlăturat prin intercalarea unor
pauze în trenurile de unde ultrasonore în scopul reducerii sau
anulării efectului termic.

3.Efectele fizico-chimice ale undelor


ultrasonore

Efectul mecanic. Este reprezentat de vibrația produsă și


care poate fi bine remarcată în apă, prin apariția unei coloane
de lichid în dreptul suprefeței traductorului. Vibrațiile se
transmit din aproape în aproape, fiecare moleculă fiind pusă în
mișcare cu o frecvență egală cu cea a sursei. Amplitudinea
acestor vibrații moleculare depind de intensitatea energiei
transmise. Viteza de oscilație este viteza maximă de vibrație, a
fiecărei particule în parte, în sens transversal față de sensul de
propagare a UUS.

Efectul termic. O parte din energia ultrasonică se


transformă în interiorul mediului traversat de UUS în energie
calorică. Se apreciază două modalități de producere a acesteia:

- prin absorbția energiei UUS de către mediile neomogene,


cu degajare de căldură și amortizare a amplitudinii
vibratorii.
- prin fricțiunea particulelor mediului, petrecută mai ales la
nivelurie de separare a două medii cu densități diferite.

5
Efectul de cavitație. Este un fenomen care constă în
producerea de goluri în interiorul lichidului transversat,
manifestate vizibil prin formarea bulelor de aer. Acestea se
produc prin compresiunile și dilatările succesive realizate de
UUS asupra lichidului. ,,Ruperea” lichidului are loc în momentul
dilatărilor. În perioadele de comprimare, cavitățile dispar și prin
refacerea compactului lichidian, se eliberează mari cantități de
energie, cu efecte distructive. În aceste puncte, presiunea
poate crește la câteva mii de atmosfere și temperatura, la
câteva sute de grade. În practica terapeutică curentă nu se pot
produce fenomene de cavitație.

Efectul de difuziune. Constă în creșterea permeabilității


membranelor.

Efecte chimice. Este vorba de procese de oxidare ,


reducție, depolarizare și alterare a structurii substanțelor
chimice supuse acțiunii UUS.

4.Mecanisme de producere a
undelor ultrasonore

Procedee mecanice: sunt cele mai simple și clasice


modalități de producere,fiind vorba de punerea în vibrație
a unei lame metalice fixate, de anumite dimensiuni sau a
unui diapazon;

Procedee magnetice: constau din generatorul


magnetostrictiv, la baza căruia stă principiul de
schimbare a dimensiunilor unor metale prin magnetizare
periodică cu ajutorul unui curent alternativ( fier,cobalt)

6
Procedeul piezoelectric: se bazează pe proprietatea
unor cristale(cuarț,turmalină,blendă), tăiate într-o
anumită secțiune, de a se comprima și dilata într-un
anumit sens, dacă sunt supuse la variații de potențial
electric.

5.Aparate pentru ultrasonoterapie

Aparatele pentru ultrasonoterapie sunt alcătuite dintr-un


generator de înaltă frecvență, un cablu de racord și un
traductor(emițător de US). Noțiunea de traductor definește un
dispozitiv destinat să convertească o formă de energie oarecare
în energie ultrasonică sau invers.Generatorul de înaltă frecvență
produce unde cu o frecvență de 800- 1000 kHz.
Aparatele sunt prevăzute cu un sistem de redresare , de
transformare a curentului, un circuit oscinalt cu triodă și un
circuit rezonator cu un condensator variabil.În câmpul
condensator este intercalat cristalul piezoelectric, care se află în
7
capul traductorului. Alimentarea se face de la rețea 220V/ 50-60
Hz.

Pe panoul frontal de comandă, aparatele moderne sunt


prevăzute cu următoarele elemente:comutatorul, pentru pornire
și creștere a intensității separat pentru traductorul mare și
pentru taductorul mic, ceasul semnalizator pentru marcarea
ședinței de tratament , instrumentul de măsură al energiei
ultrasonice furnizate și borna pentru cuplarea cu mufele
cordoanelor traductoarelor.

Doza maximă prescrisă pe toată suprafața traductorului se


apreciază la 10-12 W. Debitul ultrasonic maxim al unui aparat
se calculează prin produsul dintre suprafața de emisie a
traductorului cu watt-ajul/cm².

Seria BTL-5000 Sono pentru terapia cu ultrasunete oferă


toate caracteristicile şi avantajele unui aparat cu ultrasunete de
ultimă generaţie.

Capetele de emisie multifrecvenţă de 1 cm² (pentru


tratarea suprafeţelor mici) şi de 5 cm² ( pentru suprafeţe mai
mari) , cu formă ergonomică, dispun de un control al calităţii
contactului şi garantează forma câmpului ultrasonic.
Sunt rezistente la apă, fiind concepute şi pentru
tratamentul subacval. Ecranul digital şi ghidul de utilizare inclus
în meniul aparatului asigură o operare uşoară.

8
Fig. 1. Aparat BTL -
5720 Fig.2. Aparat
BTL

9
Fig.3. Pătrunderea UUS în
organism

Fig.4. Aplicarea US Fig.5. Aplicarea US la


lombar gleznă

10
6.Acțiunile biologice ale
ultrasunetelor

Acțiunile biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor vii


depind de intensitatea aplicată, variind între efecte minime
reversibile și ireversibile, la intensitati mari.
Efectele sunt:
- de activare a respiratiei celulare,
- de crestere a permeabilitatii celulelor tegumentului, cu
posibilitatea difuzarii prin piele a unor substante aplicate
pe aceasta (sonoforeza)
- efecte fibrolitice,
- vasodilatatoare.

În țesutul muscular, intensitatea modificărilor produse este


de asemenea proporțională cu intensitatea ultrasunetelor
aplicate.
Țesutul osos reacționează la dozele mici prin formare de
osteofite, iar la dozele mari, prin edeme hemoragice, necroze
osoase.

7.Efectele fiziologice ale


ultrasunetelor

Efecte analgetice. Se realizează prin intermediul SNC,


printr-o serie de mecanisme care se produc ca și la acțiunea
curenților analgetici de joasă frecvență.

Efecte miorelaxante. S-ar explica prin acțiunea vibratorie a


UUS asupra proprioceptorilor musculari și tendinoși, care se știe
că răspund bine la frecvențe de 150 Hz.

Efecte hiperemiante. Se produc prin vasodilatația


arteriolelor și capilarelor, cu activarea corespunzătoare a

11
circulației sanguine. Această acțiune se realizează prin
intermediul SNV.

8.Metodologia aplicațiilor
ultrasunetelor

8.1 Alegerea formei de cuplaj


Cuplajul direct. Este forma cea mai frecvent utilizată.
Se aplică pe suprafețele corporale plane, netede și fără leziuni
cutanate. Se folosește o substanță de contact , care se aplică
pe suprafața regiunii tratate. Se recomandă să nu fie rece,
pentru a nu provoca o reacție locală de vasoconstricție.
Interpunerea unei soluții de contact între capul traductorului și
tegument este necesară pentru a se evita reflectarea undelor
oscilatorii ale ultrasunetelor de către straturile de aer. Se
recomandă utilizarea uleiurilor minerale de parafină, de
vaselină sau a glicerinei.

Ultrasonoforeza. Este tot un cuplaj direct, care se


realizează cu ajutorul unor substanțe medicamentoase
înglobate în soluția de contact, aleasă în funcție de scopul
terapeutic urmărit.

Cuplajul indirect. Se face prin intermediul apei


(subacval)în băi parțiale (mai frecvent) sau generale. Avantajele
metodei:

- asigură un cuplaj uniform și astfel se pot trata în mod


corespunzător regiunile și segmentele corporale cu
neregularități de relief (mâna,art. pumnului, picior,
gleznă,cot);
- se pot trata zonele sensibile , cu hiperestezii și regiunile
care prezintă plăgi ulceroase și procese infecțioase locale.

12
8.2 Alegerea traductorului
Traductorul se va alege în funcție de mărimea și
forma suprafeței corporale tratate. În cazul suprafețelor mai
mari și plane, se va alege traductorul mare. Dacă zona tratată
este de dimensiuni reduse sau are un profil mai neregulat
( proeminențe articulare, osoase), se alege traductorul mic. Se
poate trata și combinat, în funcție de caz, cu ambele dimensiuni
în aceeași ședință.

8.3 Manevrarea traductorului


Metoda cinetică/dinamică. Este cea mai frecventă .
Are avantajul uniformizării maximelor și minimelor de
intensitate, omogenizând efectele ultrasunetului în structuri
tisulare diferite. Se execută mișcări lente, în ritm constant, la
același nivel, în formă circulară, liniară, în spirală sau sinusoidal.

Metoda statică/staționară. Se utilizează mai rar. Se


folosește pe regiunile ganglionare, radiculare paravertebrale,
miogeloze și calcificări tendinoase, executându-se mișcări
foarte lente.

8.4 Dozarea intensității. Principii de dozare


Treptele de La început În anii ‘60 În monografiile
intensitate contemporane

Doze mici 0,5-1,5 W/cm² 0,1-0,5 W/cm² 0,05-0,4 W/cm²

Doze medii 1,5-3 W/cm² 0,5-1,5 W/cm² 0,5-0,8 W/cm²

13
Doze mari peste 3 W/cm² 2-3 W/cm² 0,9-1,2 W/cm²

9. Indicațiile terapiei cu ultrasunete

- patologia reumatismala degenerativa (artroze ale


articulatiilor periferice sau ale coloanei vertebrale),
- reumatismul abarticular (tendinite, tendinoze, dureri
miofasciale)
- fracturi si stari postfracturi (unele cercetari experimentale
au aratat ca pentru fractura oaselor superficiale, se poate
accelera consolidarea) sau pot interveni in calusarea
intarziata.
- contuzii, entorse.
- afectiuni dermatologice, cum sunt cicatricile cheloide;
aplicarea ultrasunetului depinde insa de zona in care se
gaseste
- retractia aponevrozei palmare Dupuytren

10.Contraindicațiile terapiei cu
ultrasunete

14
- afectiuni cutanate infectioase sau inflamatorii
- tulburari de coagulare
- tuberculoza
- stari febrile
- insuficienta cardiaca, insuficienta coronariana, tulburari de
ritm cardiac
- neoplazii
- tromboze venoase, varicele membrelor inferioare,
ateromatoza arterelor periferice
- aplicatia pe zona ficatului, splinei, uterului, glandelor
sexuale (testicul, ovare)

Bibliografie text

1.Andrei Rădulescu – Electroterapie, Editura Medicală, 1993


2. http://www.memormed.ro/servicii-
medicale/fizioterapie-si-recuperare-medicala/
3. http://www.arcadiamedical.ro/recuperare-
medicala/fizioterapie/

Bibliografie imagini

[1] http://www.btl.ro/ro/p/physiotherapy/terapie-cu-
ultrasunete/btl-5000-sono/btl-5710-sono-p5710-
102v100/

15
[2] http://www.btl.ro/ro/p/physiotherapy/terapie-cu-
ultrasunete/btl-4000-sono/btl-4710-sono-topline-p4710-
003v100/

[3] [4] [5] http://hipocrat2000.ro/articole/terapia-cu-


ultrasunete/

16

S-ar putea să vă placă și