Ambalajul si mediul ambiant

Deseurile-sunt materiale si obiecte de care se debaraseaza stapinul lor dupa

propria dorinta sau coform legii, cea ce face necesar organizarea colectarii lor,
sortarea lor, curatarea, transportarea si prelucrarea, stocarea si prelucrarea de
mai departe sau careva alta intrebuintare, deasemenea lichidarea lor.

Deseurile se impart in casnice si industriale. Deseurile casnice-gunoiul, ce se

acumuleaza in apartamente,case magazine mari,intreprinderi de deservire
casnica s.a.; industriale cele ce se acumuleaza la intreprinderile industriale.

La momentul actul intr-un oras mare pe cap de locuitor ii revin mediu 250-300 kg
de deseuri casnice dure (DCD),iar cresterea anuala constituie aproximativ 5%,
cea ce duce la cresterea rapida a stocurilor de deseuri fie permise(inregistrate),
fie „salbatice”(neinregistrate). Pe stocurile dim Federatia Rusa(dupa datele
SA”ИНЭКО”)sau acumulat mai mult de 55Mt de DCD.

Stocurile de deseuri duc la o inrautatire considerabila a starii mediului

inconjurator: poluarea aerului,solului si apelor subterane cu metan,dioxid de
sulf,dizolvanti,2,3,7,8-tetraceor,metale grele,in forma sarurilor sale,alte
substante nocive.Straturile de deseuri cauzeaza lasarea solurilor,folosirea
neproductiva a terenurilor agricole in locul folosirii lor ca terenuri pentru livezi
sau parcuri constructii de locuinte sau cladirilor administrative si a.m.d.

Stocurile favorizeaza aparitia pericolului epidemiologic, legat cu aperitia

rozatoarelor si transmiterea lor a diferitor maladii.Pe masura cresterii stocurile
ocupa treptat spatiile verzi si locuri de agrement suburbane.Aceasta la rindul
sau cere majorarea costurilor pentru transportarea deseurilor si contribue la
poluarea de mai departe a teritoriilor cu gazele de esapament ale mijloacelor de
transport.

Problema protectiei mediulul inconjurator de ambalajul uzat si folosit pote fi

rezolvata pe doua cai:distrugerii si utilizarii (prin ultima se subintelege
transformarea lui intr-un produs folositor).

Principalele metode de distrugere a DCD,printre aceste ambalaje uzate,sunt

ingroparea si arderea.

Ingroparea DCD e legata cu dislocarea stocurilor de deseuri pe terenuri agricole

considerabile,cea ce duce la excluderea lor din folosinta economica.In federatia
Rusa aproximativ 90% DCD se evacueaza pe stocuri,care ocupa mai mult de
20mii ha.In afara de aceasta pe stocurile de deseuri se evacueaza deseuri
reciclabile pretioase(maculatura, mase plastice, sticla, metale s.a),care pot si
trebue implicite in ciclurile de producere folositoare.

Arderii se pot supune atit deseurile solide,cit si cele lichide.Aceasta metoda nu

este rationala si economica,deoarece la ardere are loc uzura rapida a
instalatiilor(sobelor de ardere a gunoiului),eliminarea produselor adaugatoare in
atmosfera si poluarea ei dubla,nimerirea sarurilor toxice a metalelor grei in sol si
mediul acvatic,deaici si in organismul omului.
Instalatiile pentru arderea gunoiului,de regula reprezinta in sine constructii
complicate si petioase,deoarece ele trebue sa fie dotate cu filtre efective.
Cauzele indicate limiteaza folosirii procesului de ardere pentru distrugerea
DCD.Cu toate acestea in unele cazuri(de exemplu cind separarea gunoiului e
imposibila)arderea este unicul mijloc de distrugere a deseurilor.

Distrugerea deseurilor polimerice se poate de forsat pe calea prelucrarii

radioactive a lor,cu raza cu neutroni si particule . Energia acestor emisii
radioactive depaseste considerabil energia relatiilor chimice a
macromoleculelor.In timpul radidistrugerii a polimerelor se formeaza radicali
liberi molecular joase si oligomere,care usor interactioneaza cu oxigenul din
aer,initiind reactii de lant a distrugerii foto si termooxidabile a polimerilor.

In rezultatul actiunii asupra bazei polimerice a ambalajului a diferitor factori

naturali si tehnologici macromolecula se descompune in produse molecular
joase:alcooli,etiri,acizi si legaturi carbonice.Ele intr-un mod natural se implica in
ciclurile naturale si biologice ale circuitului de substante,nepoluind mediul
inconjurator.

Deseurile de consum si deseurile si deseurile industriale, potrivite pentru

prelucrarea de mai departe, se numesc deseuri polimerice reciclabile(DPR).La
ele se refera articole neprelucrate din polimeri si alte materiale,deasemenea
amestecuri compozitionale,care si-au pierdut calitatile sale de consum din cauza
uzurii fizice sau marale si sunt destinate pentru prelucrarea si folosirea in
gospodarie obsteasca.

La utilizarea materiei prime polimerice de mina a doua cu scopul alcatuirii

tehnologiilor cu putine deseuri produse si micsorarii asupra mediului
inconjurator un rol important in organizarea colectarii sortarii DPR il joaca
marcarea ecologica.Uniunea Europeana intreprinde eforturi considerabile in
vederea introducerii marcarii ecologice unificate.Rezolvarea acestei probleme
se realizeaza de catre organele competente ale tarilor din cadrul Uniunii
Europene pe baza de concurs. Mrcajul ecologic imprimat pe ambalaj se divizeaza
in trei grupe principale.

Semnele ce indica gradul de buna stare ecologica al marfii sau

ambalajului.
La ele se refera de exemplu:”Ingerul albastru”(Germania),”Lebada alba”(tarile
scandinave),”Ecosemnul”(Japonia)(figura19a-c), printre acestea si semnele
ecologice al diferitor firme producatoare de marfuri,care timd sa-si aduca aportul
in aceea ce priveste protectia mediului ambiant.

Ecomarcajul de baza unic in regulamentul cu cerintele UE este semnul

interpretat in care poate fi executat din doua culori (verde si albastru), sau
executat cu culoarea alba pe fonul negru si invers.

Catre aceasta grupa se pot referi semnele,ce indica produsele care pot fi
refolosite sau au fost obtinute in urma reciclarii.Dintr-o varietate mare al acestor
semne cele mai raspindite sunt acelea care reprezinta un ciclu inchis si indica
sistemul de producere-folosirea-utilizarea cu indicarea materialului din care a
fost executat produsul.

Cel mai cunoscut si raspindit din aceasta serie de semne este semnul„Punctul
verde” din cadrul asa numitei sisteme duale ale Germaniei este btinut pe baza de
concurs si pe calea de cumparare ce alcatueste baza de cumparare,ce
alcatueste baza de finisare al sistemului duale germane(SDG).

In corespundere cu cerintele Directiei Uniunii Europene orisicare ambalaj trebue

sa aiba urmatorul marcaj:

refolosire sau multifolosire este supus reciclarii-semnul”curba lui Mebius

executata partial sau complet din DPR cu indicarea continutului in procente.

In caz de necesitatea pentru identificarea materialului si usurarii sortarii pe

ambalaj se depun indicari in cifre si litere amplasate deobicei in centru
semnului(uneori mai jos),cea ce permite de a identifica tipul materialului
Materialele de ambalaj se indica cu cifrele masele plastice de la 1 la 19;hirtia si
cartonul-de la 20 la 39;metalele de la 49,lemnul-de la 50 la 59;textile-de la 60-
69;sticla-de la 70 la 79.La rindul sau pentru mase plastice este stabilita
indicarea in cifre:1-PE,2-ПЭНП,3-ПВХ,4-ПЭВП,5-ПП,6-ПС,7- alti polimeri.

Semne ce indeamna la pastrarea mediului ambiant.

Semnele din aceasta grupa(doua sunt aratate in fig.23)de cele mai dese ori se
intilnesc pe ambalaje marfurilor de consum.Semnul lor se reduce la indemnarea
de a nu face gunoi,de a mentiona curatenia si de a da produsele folosite la
reciclare,aruncindu-le in coteinere gunoi corespunzatoare.

Semne ce avertizeaza despre pericolul ce-l au produsele sau

obiectele asupra mediului ambiant.
La ele se refera semnele speciale pentru indicarea substantelor,ce reprezinta
pericol pentru fauna si flora marina in timpul transportului pe caile
marine(fig.24a).

Semnul „Periculos pentru mediul ambiant (fig.24b)”.

Cu regret,in Rusia ecomarcajul deseori nu se reprezinta din cauza lipsei a unei

cai statale unice de rezolvare a acestei probleme.

Un factor binevenit in ultimul timp este aparitia pe productia imtreprinderilor

mixte a semnelor si reprezentarilor ecologice insotite de inscriptii in limba rusa
si indreptate spre pastrarea mediului ambiant.

Caile de desompunere forsate al deseurilor polimerice.

In conditii naturale producerea si exploatatia produsului din polimeri se supune
unor schimbari distructive.In rezultat produsele fragmentarii cu o masa
moleculara medie destul de joasa sunt in stare sa se asimileze de catre diferite
microorganisme din mediul inconjurator.
Viteza joasa al proceselor de imbatrinire naturala al materialelor polimerice
artificiale si sintetice-este obstacolul principal pentru atragerea deseurilor de
ambalaj in in ciclurile naturale de circulatie a substantelor.O mai mare
stabilitate la actiunea microflorei a mediului inconjurator o au polimerii
sintetici карбоцепные si diferite compozitii a lor.Cheia catre rezolvarea acestei
probleme poate fi fragmentarea prealabila materialului cu molecularitate mare
cu ajutorul accelerarii imbatrinirii naturale.

Fragmentarea partiala a lanturilor polimerice are loc la actiunea mecanica

asupra materialului cu molecularitate mare in procesul de
valtuire,faramitare,calandrare,presare,sau in urma loviturii,actiunilor criogenice
si ultrasonore.In unele cazuri fragmentarea destul de efectiva are loc la
interactiunea polimerilor cu solutiile de acizi si baze.

Hidroliza polimerilor poate fi insotita de ruperea lanturilor de baza si desprinderii

grupelor inlocuitoare laterale.Fragmentarii hidrolitica sub actiunea mediilor
agresii se supun multi polimeri гетероцепные:poliesteri,compusi si
simpli,poliamidele si poliimide.Viteza si adincimea hidrolizei poate fi regulata si
controlata.

Fragmentarea lantului polimeric sub actiunea luminii solare are loc numai in
cazurile,cind energia cuantica e mai majora decit energia legaturilor chimice in
macromolecule.O actiune considerabila asupra procesului de descompunere
fotochimica a materialelor polimerice o exercita componenta ultravioleta al
radiatiei solare.Energia fotonilor al diapazoanelor radiationale vizibila si de unda
lunga este insuficienta,pentru a chema o destructie fotochimica a celor mai
raspindite materiale polimerice.

O metoda mai ideala ecologic a fotosensibilitatii al materialelor polimerice

folosite,ba chear a proceselor de descompunere a deseurilor polimerice ar putea
fi actiunea fotooxidabila asupra plasticilor cu folosirea instalatiilor de
forsfotoliza construita de Winston. In astfel de imnstalatii oglinda parabolica
indreapta lumina solara pe lentila,amplasata in sectiunea larga a unui con
metalic special.

Controlind temperatura topiturii in cilindru extruderului(care nu trebuie sa atinga

1930-2030C) in apropierea snecului si peretelui cilindrului. Pentru reducerea
timpului de deplasare a compozitiei prelucrate in extruder pina la minim este
necesar de a folosi instalatii de extrudare cu raportul lungimii la diametru nu mai
putin de 20. Pentru inlaturarea formarilor diferitor conectari straine in ambalajul
finit este necesar,ca viteza de rotatie a snecului sa fie optimala. In procesul de
ermetizare prin termosudare este necesar de urmarit atent tenperatura de
sudare la obtinerea unei cusaturi trainice. Marirea temperaturii duce la
distrugerea adaosului de crohmal,ce e usor de observat la operatia mirosului de
piine proaspat coapta.

Costul tuturor adaosurilor materialelor polimere si ambalajelor din ele se

determina costul polimerului de baza initial, si altor substante,adaosurilor si
proceselor de obtinere.In timpul de fata cererea de ambalaj expus este mare. In
tarile dezvoltate o mare parte a ambalajelor, sunt de o singura utilizare care se
fabrica din materiale biodeformabile (descompuse biologic). In federatia rusa, cu
cercetarile in domeniul materialelor biodeformabile cu continut de crohmal a
materialelor de ambalare se ocupa НПО la produsele cu continut de amidon
impreuna cu problema laboratorului polimerelor МГУПБ. Se formeaza compozitii
noi si se efectueaza cercetari pentru realizarea asortimentului larg de materiale
cu compozitie de diverse crohmale, substante care contin crohmal a lipidelor
tehnice si a proteinelor.

Dar trebuie de mentionat ca fabricarea si utilizarea materialelor biodeformabile

practic nu rezolva problema protejarii mediului ambiant de utilizare a
ambalajelor polimerilor deja utilizate. Sunt mai multe conditii:

 greutatea de reglare a vitezei descompunerii in gunoisti sub actiunea

factorilor esentiali a mediului ambiant;

 costul ridicat al adaosurilor;

 aspectele ecologice care sunt legate cu aceea ca dupa datele

cercetarilor,nu se micsoreaza pericolul actionarii negative a materialelor
biodeformabile si produselor si deformarii lor in natura si lumea animala;

 pierderea nereversibila a substantelor scumpe si a combustibilului

resursele energetice,care la rezolvarea corecta poate sa aduca un profit
mare gospodariilor taranesti.In legatura,cu aceasta distrugerea a
deseurilor caii de formare si utilizarea substantelor rapid deformabile
ambalajul trebuie sa aiba o utilizare limitata si a utilizarii controlate.

Utilizarea materialelor polimerice reciclate

Cel mai rational mod de inlaturare a deseurilor in forma purtata(utilizata)sau a
ambalajului utilizat-si utilizarii lor,in timpul de fata,sunt cunoscute urmatoarele
cai de utilizare corecta a substantelor polimerice(ВПС):

 arserea cu scopul obtinerii energiei;

 descompunerea termica(piroliz,distrugere,descompunerea pina la

monomerii initiali);

 folosirea iar;

 reciclarea si folosirea din nou.

La arderea deseurilor in cuptoarele de ardere a deseurilor nu este rentabila

posibilitatea utilizarii,deoarece propune sortarea initiala a deseurilor.La ardere
se produce pierderea nereversibila a substantelor chimice scumpe simurdarirea
mediului ambiant cu substante daunatoare cu evacuarea gazului si a fumului.Un
loc aparte in utilizarea din nou a substantelor polimerilor reciclabile se acorda
deformarii termice(termoliza)cum posibilitatea de formare ВПС in legaturi
monomoleculare.Un loc principal intre ele il ocupa piroliza.

Piroliza-este deformarea termica a substantelor organice cu scopul obtinerii

produselor folositoare.De o insemnatate mai mica a temperaturii (pina la 600 0C)
se formeaza in deosebi produsele lichide,iar mai sus de 6000C-in forma de gaz
pina la hidrogenul tehnic. Piroliza ПВХ cu adaugarea deseurilor ПЭ,ПП si ПС la
3500C la presiune de 30 atmosfere in prezenta catalizatorului Fridelea-Knaftsa si
la prelucrarea amestecului cu hidrogen permite de a obtine pina la 45% de
substante chimice scumpe,benzol tolnol,propan,kunol, -metilsterol
s.a.m.d.,deasemenea a clorurii de hidrogen,metan,etan,propan.Necatind la
neajunsurile pirolizei spre deosebire de procesele de ardere ТБО da posibilitatea
de obtinere a produselor industriale utilizate pentru prelucrarea de mai apoi.Inca
un mod de transformare a ВПС este termoliza catalizatorica,care permite
utilizarea la temperaturi mai mici.In unele cazuri regimurile de fabricare permit
de a obtine monomeri in calitate de adaosuri la petrecerea procesului de
polimerizare si policondensare.In SUA din ПЭТ sticlelor obtin monomere difecite
dimetiltereplatat si etilen glicol,care din nou se folosesc pentru sinteza ПЭТ a
masinii moleculare date si structurei,necesara pentru producerea sticlelor.Cel
mai utilizat proces a ВПС din punct de vedere economic ecologic prezinta
utilizarea din nou si a reciclarii in noi tipuri de materiale si fabricate.

Repetarea utilizarii prevede intoarcerea in ciclu de prelucrare folosit de ambalaj

dupa construirea(formarea)si operatii corespunzatoare(spalare,uscare s.a.).La
folosirea repetata la contactul nemijlocit cu produsul este necesar rezolvarea
organelor sanitare.Aceasta cale este folosita in mod principal pentru fabricarea
sticlelor din PE.

Calea de reciclare a deseurilor permit o utilizare larga in multe tari,deseurile

amestecate din materiale polimerice se pot recicla in semifabricate de diversa
utilizare (blocuri de constructie,materiale decorativ).In SUA unde pe larg se
utilizeaza asele polietereplatate,care permit de a se realiza programa
nationala,in corespundere cu care la inceputul secolului 21 nivelul de reciclare a
sticlelor din PE trebue sa fie dus pina la 25-30%.Executarea programei prevede 4
etape:alegerea masei adunate, prelucrarea(initiala si finala)in semifabricate de
insemnatate populara si realizarea produselor obtinute.In programa au fost
marcate:organizatia punctelor de stringere din toata tara cu atragerea a 50% din
populatia corespunzatoare a centrelor de coordonare,realizarea reclamei
(publicitatii) publicarea articolelor pentru stringerea deseurilor;formarea bazei
de date;compania de instiintare a populatiei;formarea liniilor fierbinti(pina la
800)de preintimpinare de schimb de informatie si de alte masuri.Una din
orientarile perspective in acest domeniu-producerea granulatiei din masa
asortata pentru prelucrarea semifabricatelor de diverse modalitati.Pentru
imbunatatirea calitatilor de granulare se folosesc diverse
adaosuri(stabilizatori,coloranti,modificatori,s.a.).

Deobicei pentru prelucrarea efectiva ВПС se supun modificarilor urmatoarelor

metode: chimice(coaserea cu peroxine).De exemplu peroxidei
dicumile,anghidrionului maleinic,lichide s.a.

Fizico chimice(adaugarea diverselor adaosuri de natura organica-liguinelor

tehnice,termoelastoplasturi,suniginii,geturi).

formarea materialelor de compozitie.

 fizice(adaugarea compusilor neorganici(cretei oxizilor,grafitilor));

 tehnologice(varierea regimurilor de fabricare).

Adaugarea poliorganocsilosane cu adaosuri initiabile cu adaosuri initiabile si
omogenizarea de mai apoi a masei prelucrate permit regenerarea materialelor
uzate si regenerarea calitatilor tehnologice pina la cele de gradul dat.In utilizare
si in regimul de prelucrare se intimpla formarea polimerilor sau a spatiilor
structurate a sistemei din contul legaturilor siloxate transversale.O rezistenta
mare a acestor legaturi si o densitate mica moleculara a ambalajului in
policsilosano asigura elasticitatea materialului la imbunatatirea calitatilor
mecanice,termostabile,atmosferice si chimice. Caracteristicile mecanice de
reciclare a ПА si uzarii semifabricatelor se pot imbunatati pe calea tratamentului
termic a maselor de diversa natura-a purtatorilor de caldura(apa ulei mineral)in
acelas timp ИК-iradiere. Prelucrarea in mediua purtatorilor termici se efectueaza
dupa principiul de retopire si include operatia de incalzire,calire si racire.La
acest nivel fizico-tehnic indicatorilor ce determina pozitia purtatorului
termic,regimul de prelucrare si uscarea indelungata care se realizeaza de la 1,5
pina la 2,5 ore.La baza majoritatii procedeelor produse se afla legatura-de lant a
mecanismului care interactioneaza intre grupele active a polimerului de baza.Din
toate realizarile existente,un interes practic prezinta obtinerea materialelor
compuse din ВПС.Una din modificarile functionale ale adaosului poate fi folosita
polimerul natural ligninul care este deseul celulozei,hirtiei.El prezinta in sine
productul metabolismului,lemnului si a altor plante adunate in procesul de
lignificare in stratul mijlociu si peretelui molecular.Compozitia ligninului
constituie 30% din masa lemnului(restul 70% revine celulozei si
gemiceluluozei).Dupa natura sa chimica legnilul se refera la fenomenele a clasei
de baza a stabilizatorilor,polimerilor care influenteaza efectiv lumina si
termostabilizarea influentei acizilor si polimerilor acizici. Tehnologia primirii din
hidroliza ligninei a produsului micronizat utilizat in faramitarea dependenta de
mediul electro magnetica e realizat in МГУПБ.