Farmacologie clinica

Curs 1
Principii de baza in FC:

• Monitorizare

• Reactii adverse si interactiuni medicamentoase

• Incompatibilitati de administrare

• Aspecte particulare: varsta, comorbiditati

Pharmacoterapia:
Alegerea terapiei depinde nu doar de eficacitatea substanței medicamentoase, ci și de alți
factori care țin de pacient
Tratamentul depinde de: severitatea bolilor, de caracterul lor (acut/cronic), prognosticul
pacientului, etc
Exemple:

→ Alegerea terapiei empirice în pneumonia comunitară (frecvent – amoxicilină)

→ Tratamentul cronic, al unor boli care nu se vindecă (HTA, IC)

→ Terapia paleativă – pentru pacienți aflați în stadiul terminal, tratament care conferă un
grad de comfort pacientului
Rezultatul/ efectele terapiei depind și de factori care țin de pacient:

→ Vârstă

→ Dieta

→ Interacțiuni medicamentoase

→ Funcție hepatică/renală

Farmacologia aparatului digestiv

Aspecte clinico – terapeutice

Administrarea medicamentelor la nivelul tractului gastrointestinal:

 → Calea orală – cea mai utilizată (80% din medicamente – administrate p.o) →
Proprietățile tractului digestiv + flora microbiană influenteaza raspunsul la tratament
Medicamente utilizate în afecțiunile tractului digestiv:
1. Antiulceroase

1
2. Substanțe cu efect în BII (antiinflamatoare intestinale, glucocorticoizi,
imunosupresoare, medicamente biologice)
3. Antispastice
4. Antiemetice
5. Laxative/ antidiareice

SECREŢIA GASTRICĂ
Stomacul - 2,5 l suc gastric/zi.
Principalele componente ale sucului gastric sunt:

→ Pepsinogenul – celulele peptice

→ HCl şi factorul factorul intrinsec intrinsec – celulele parietale

→ Mucusul - formează un strat protector

PGE2 stimulează secreţiile de mucus şi bicarbonat.

Acidul clorhidric - secretat de pompa de protoni (H+/K+ ATPasa) din celulele parietale ale
epiteliului fundic
Principalii factori care reglează secreţia de HCl.

BOALA DE REFLUX ESOFAGIAN- BRGE

Condiţie clinică determinată de refluxul conţinutului gastric în esofag
Diagnostic: simptomatologie + endoscopie
Simptomatologie:

→ pirosis/arsuri retrosternale retrosternale

→ regurgitări acide

Complicaţii: stricturi peptice, esofag Barett.

BOALA ULCEROASA
Fiziopatologic:
1. Ulcer peptic asociat cu infecția HP
2. UP asociat cu AINS
3. UP asociat cu sdr. Zollinger-Ellison
4. UP de stress (la pacienții gravi, în unitățile ATI)
Obiective terapeutice:

→ Abolirea simptomatologiei

→ Vindecarea ulcerului și reducerea riscului complicațiilor

→ Prevenirea recurențelor

2
→ Evitarea administrării medicației timp îndelungat

→ Prevenirea dezvoltării rezistenței (în cazul administrării antibioticelor) →

Restabilirea balanței factori de protecție – factori de agresiune (ex. medicația
antisecretorie, protectoare gastrice)
→ Controlul factorilor de risc – medicamente cu potențial ulcerigen, infecția HP, fumat

TERAPIA FARMACOLOGICĂ
1. Medicamente antisecretorii
→ Inhibitorii pompei de protoni

→ Antagonistii de receptori H2

→ M-colinolitice
2. Medicamente protectoare ale mucoasei
→ Sucralfat

→ Bismut subcitrat

→ Derivati de prostaglandină
3. Antiacide
4. Medicația antiHP

1.1. MEDICAMENTE ANTISECRETORII: INHIBITORII POMPEI DE

PROTONI (IPP)

Inhibă secreţia gastrică acidă prin legare de pompa de protoni – inhibiţia puternică şi de
durată a secreţiei gastrice acide.
Efectul maxim – obţinut după 3 – 5 zile de administrare, se menţine încă 3 zile după oprirea
administrării.

INDICAŢII
→ Ulcer gastro-duodenal

→ Boala de reflux gastro esofagian (BRGE)

→ Eradicarea infecţiei cu HP (tripla terapie)

→ Medicament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison

REACŢII ADVERSE
→ bine tolerate, sigure

→ greţuri, constipaţie, diaree, erupţii cutanate, ameţeli, somnolenţă, confuzie, impotenţă

şi ginecomastie.
→ inhibiţia prelungită a secreţiei de HCl – hipergastrinemie

→ favorizarea dezvoltării unor tumori gastrointestinale la animale, NU a putut fi

dovedită şi la om!

Condiţionare farmaceutică
→ capsule şi compr. enterosolubile

→ se dizolvă numai la pH alcalin, fiind absorbite în intestin

3
→ există omeprazol, esomeprazol, pantoprazol şi lansoprazol pentru administrare i.v.

PREPARATE

OMEPRAZOL (Losec®, Losec Mups®, Omeran+)

→ cpr. film. şi caps. 10 mg, 20 mg şi 40 mg.

→ se administrează 20 mg/zi

→ poate fi folosit şi la copii

→ poate fi folosit şi la copii pentru tratamentul BRGE, a esofagitei erozive şi a ulcerului

peptic.
→ dozele folosite la copii sunt mai mari pe kg/corp OMEPRAZOL comparativ cu adulţii
- capacitate metabolică crescută.

ESOMEPRAZOL (Nexium®)
 → cpr.film. 20 și 40 mg

→ stereoizomer al omeprazolului

→ Deosebiri:
o Fc: se elimină elimină mai lent din organism organism (T½ mai lung)
o Se administrează în aceleaşi doze ca şi omeprazolul
o În insuficienţa hepatică se reduc dozele.

PANTOPRAZOL (Controloc®)
→ cpr. film. 20 şi 40 mg, pulbere liofilizată pentru sol. inj. 40 mg

→ 40 mg/zi - doză unică

→ i.v. în bolus

LANSOPRAZOL (Lasoprol®, Lanzap®)

→ caps. 30 mg (30 mg/zi)

→ în insuficienţa hepatică se recomandă scăderea dozelor.

RABEPRAZOL (Pariet®) cpr. filmate 20 mg

→ 20-40 mg/zi.

1.2. MEDICAMENTE ANTISECRETORII: ANTAGONISTII

RECEPTORILOR H2

→ Mecanism de acţiune: blochează receptorii H2 şi inhibă secreţia gastrică acidă şi de

pepsină.
→ Scad secreţia acidă nocturnă, factor determinant pentru procesul de vindecare a
ulcerelor.
→ Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Nizatidina şi Roxatidina.

4
→ Favorizează vindecarea ulcerului duodenal în ~ 4 săptămâni şi a celui gastric în 4 – 6
săptămâni.
→ Recidivele după oprirea oprirea tratamentului tratamentului - aproximativ 75% →
Tratamentul cu o doză de întreţinere de blocante H2 scade frecvenţa recidivelor la
 aproximativ 15 %

INDICAŢII
→ Ulcer gastric

→ Ulcer duodenal

→ Sindrom Zollinger-Ellison

→ Esofagită de reflux
Eficacitatea antihistaminicelor H2 este inferioară IPP. La ora actuală în terapie IPP tind să
înlocuiască blocanţii receptorilor H2 şi celelalte clase de antisecretorii gastrice.

RANITIDINA (ULCORAN, ZANTAC®)

→ potenţă mai mare decat cimetidina

→ eficacitatea - similară cimetidinei, mai bine suportată.

→ doze: 300 mg/zi în doză unică seara în ulcerul activ şi 150 mg pentru prevenirea
recidivelor.
→ in hemoragiile digestive sau preoperator - se poate administra iv.

→ Ra: mai bine suportată, efectul antiandrogenic nul

Famotidina (Gastrosidin®)
→ eficacitate similară

→ doză unică 40 mg. în UGD activ şi 20 mg preventiv

→ bine suportată

Nizatidina (Axid®, Nizax®): 300 mg/zi

TOLERANŢA
→ Folosirea pe perioade lungi de timp a AH toleranţă faţă de efectul de inhibiţie al
secreţiei gastrice
→ Toleranţa - responsabilă de scăderea eficacităţii AH2 în administrare îndelungată

→ Întreruperea tratamentului tratamentului de lungă durată, durată, atât cu

antihistaminice H2 cât şi cu IPP determină hipersecreţie acidă de rebound → Se

recomandă fie întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozelor şi
eventual, administrarea de antiacide la pacienţii cu risc.

2. MEDICAMENTE PROTECTOARE ALE MUCOASEI GASTRICE

2.1. MISOPROSTOLUL (analog prostaglandine)
→ PGE2 , PGE1 şi PGI - inhibitoare ale secreţiei gastrice şi protectoare ale mucoasei.

→ Deficitul în sinteza sinteza PG - implicat în patogeneza bolii ulceroase. → derivat

de sinteză al PGE1

5
→ scade secreţia acidă

→ are efect protector faţă de factorii agresivi care acţionează asupra mucoasei

→ favorizează procesele de vindecare a mucoasei gastrice şi duodenale

INDICATII:
→ ulcere după folosirea AINS.

→ principala indicaţie - pentru profilaxia ulcerului medicamentos

→ 0,2 mg de 4 x / zi cât timp durează trat. cu AINS

REACTII ADVERSE:
→ diaree, colici abdominale.

→ acţiune ocitocică: poate declanşa avortul sau naşterea prematură (interzis la gravide)

2.2. SUCRALFATUL (VENTER, SUCRALFATE ®)

→ gel protector care se leagă de craterul ulceros.

→ protejează mucoasa , favorizează vindecarea ulcerului

INDICATII:
→ ulcer duodenal duodenal (eficacitate comparabilă comparabilă cu Cimetidina )

→ 1 g de 4 x/zi cu 30’ înainte de mese şi la culcare, 4-8 săptămâni

→ UG cu reflux biliar

→ Scade recurenţele recurenţele şi recăderile recăderile în UD

→ Nu are eficacitate bună în esofagita de reflux, ulcer după AINS, profilaxia ulcerelor
de stress.
→ Nu se asociază cu blocanţii H2 şi cu antiacide !
 → Scade absorbţia absorbţia unor medicamente medicamente administrate administrate
simultan simultan

REACTII ADVERSE - constipaţie, uscăciunea gurii, cefalee, greţuri, vărsături

SĂRURILE DE BISMUT

2.3. Subcitratul de Bi coloidal - De-Nol

→ Precipită în prezenţa HCl, aderă de suprafaţa leziunilor ulceroase, are rol protector

→ Acţiune antibacteriană faţă de HP

Reacții adverse : greţuri, înnegrirea scaunului
Contraindicații: IR, sarcină, nu se asociază cu antiacide sau lapte
→ Eficacitate similară Cimetidinei şi Ranitidinei.

→ La ora actuală protectoarele mucoasei sunt utilizate mai puţin datorită existenţei unor
medicamente mai eficiente.
→ Administrat p.o., comprimate sau soluţie, cu ½ oră înainte de micul dejun şi cină, timp
de o luna

6
3. ANTIACIDELE

→ baze slabe capabile să neutralizeze HCl

→ cresc pH-ul gastric

→ liniştesc durerea în ulcer, acţionează simptomatic

→ indicate în pirozis la pacienţii cu simptomatologie ocazională

→ grăbesc vindecarea UD

→ eficacitatea în esofagita de reflux şi în UG - slabă

Clasificare – nesistemice şi sistemice

→ nesistemice: nu se absorb şi nu modifică modifică echilibrul echilibrul acido-bazic.

→ sistemice: se absorb la doze mari, producând alcaloză metabolică.

Indicații
 → se administrează în mod obişnuit asociate între ele, pe cale orală, sub formă de
comprimate masticabile, pulberi sau suspensie.
→ Dispepsii

→ simptomatic în UGD

→ BRGE

Biodisponibilitatea - mai mare pentru formele lichide

Comprimatele - mestecate pentru un efect maxim.
Administrarea pe stomacul stomacul gol - efect de scurtă durată (30’).
Prezenţa alimentelor în stomac - prelungeşte efectul la 4-5 ore.
Cele mai folosite antiacide - sărurile de calciu, aluminiu şi magneziu

HIDROXIDUL DE ALUMINIU
→ acţiune lentă şi durabilă, nu se absoarbe

→ Reacții adverse: constipaţie, greţuri, vărsături, carenţă de fosfaţi după tratament

îndelungat
→ în IR - poate determina fenomene toxice (osteodistrofie, encefalopatie) → Scade
absorbţia medicamentelor administrate simultan, acestea se administrează la cel puţin 2
ore după antiacide
→ Se banuiește ca Al absorbit poate fi implicat în producerea bolii Alzheimer

→ Se administrează ca suspensie sau gel 5 – 30 ml / doză

COMPUŞII DE MAGNEZIU

Hidroxidul de Mg - acţiune rapidă, intensă şi scurtă.

→ Nu se absoarbe şi nu produce alcaloză sistemică

→ Ionii de Mg au proprietăţi laxative

7
Oxidul de Mg (magnezia usta) formează în apă hidroxid de Mg, este folosit ca antiacid şi
laxativ.

Trisilicatul de Mg are efect lent şi durabil.

→ In doze mai mari are efecte laxative.
 → Toţi compuşii de Mg în doze mari pot produce fenomene toxice la bolnavii cu
insuficienţă renală
Carbonatul de Mg - efect slab, lent, durabil; poate produce balonare.

COMPUŞI DE AL ŞI MG

→ Echilibrează efectele asupra tranzitului

Magaldrat (Riopan ®) - efect rapid şi de durată.
Almagel se administrează ca şi suspensie 15 ml o dată

CARBONATUL DE CA (Antacid®)

→ Acţiune rapidă, intensă şi durabilă.

→ Provoacă secreţie acidă de rebound

→ Efect antidiareic (adsorbant).

Reacţii adverse
→ hipercalcemie cronică, calculoză renală, constipaţie, balonare şi flatulenţă

→ sindromul „lapte-alcaline” - administrare cronică de doze mari

→ Administrare orală 1 – 2 g / zi

Rennie® (carbonat de Ca şi carbonat de Mg)

Dicarbocalm® (carbonat de Ca, carbonat de Mg, trisilicat de Mg)

TERAPIA H. PYLORI

→ H. pylori - bacil gram negativ care se găseşte în mucus

→ provoacă inflamaţia mucoasei gastrice, scade capacitatea de apărare a mucoasei.

→ implicat în patologia bolii ulceroase, a limfomului malign şi a adenocarcinomului

gastric.

Tripla terapie: 7 zile-14 zile - 70-85%

→ IPP 2X20 mg + Amoxicilină 2x1000 mg+ Claritromicină 2 x 500 mg (tratamentul
clasic)
 → IPP 2X20 mg + Amoxicilin Amoxicilină 3X500 mg + Metronidazol 3x500 mg

→ IPP 2X20 mg + Claritromicină 2 X 250 mg+ Metronidazol 2X500 mg

8
Cvadrupla terapie – alergie la peniciline
→ IPP + Bismut 120 mg x4/zi + Metronidazol 500 mg x2/zi + Tetraciclina 500 mg x2/zi

Terapia secventiala
→ IPP + Amoxicilina 1000 mg x2/zi – 5 zile + IPP + Claritromicina 500 mg x2/zi +
Tinidazol 500 mg x2/zi 5 zile

RECOMANDĂRI ACTUALE PENTRU TRATAMENTUL UGD

Ulcer activ
→ Inhibitorii pompei de protoni:
o Omeprazol 20 mg
o Lansoprazol 30 mg
o Rabeprazol 20 mg
o Pantoprazol 20 mg
o Esomeprazol 20 mg
→ Administrate zilnic înaintea micului dejun.

→ Blocante H2
o Ranitidină sau Nizatidină 300 mg
o Famotidină 40 mg
Toate aceste medicamente se administrează seara la culcare în doză unică. Trebuie făcut
tratamentul de eradicare al HP, în UD fără verificarea prezenţei acestuia, iar în UG după
verificare

Tratamente de întreţinere pentru prevenirea activării ulcerului

→ Se recomandă la pacienţii cu recidive frecvente în ciuda eradicării H. pylori sau la cei
cu recăderi frecvente şi HP negativ.
→ Durata tratamentului profilactic - controversată.
o Ranitidină
o Nizatidină 150 mg
o Famotidină 20 mg
→ Se administrează seara la culcare.

→ IPP - nu se folosesc uzual pentru prevenirea recurenţelor

TRATAMENTUL ULCERELOR INDUSE DE FOLOSIREA MEDICAMENTELOR
→ tractul gastro-intestinal poate fi afectat prin contactul direct medicamente - mucoasă
sau prin efectele sistemice (de exemplu inhibiţia inhibiţia COX şi a sintezei sintezei de
PG).
→ multe medicamente pot genera leziuni la nivelul tractului gastrointestinal:
corticosteroizii, AINS, alcoolul, clorura de potasiu.

9
AINS și ulcerul
→ pot determina afectare acută sau cronică a mucoasei gastro-intestinale →

inhibitorii selectivi ai COX2 produc leziuni gastrointestinale în mai mică măsură, →

folosirea lor - asociata cu cresterea riscului de apariţie a evenimentelor
cardiovasculare majore şi a mortalităţii prin accidente tromboembolice → Leziunile
acute - pot fi reduse prin administrare de preparate enterosolubile sau prin reducerea
secretiei acide gastrice.
→ Studii clinice la bolnavii sub tratament cronic cu AINS - 20-25 % din pacienţi
prezintă simptome dispeptice
→ Simptomatologia nu se corelează cu gradul leziunilor morfopatologice → Absenţa

simptomelor nu exclude prezenţa leziunilor endoscopice. → Tratamentul profilactic

cu misoprostol scade incidenţa UG la pacienţii pacienţii în tratament tratament cronic
cu AINS.
→ Nu s-a stabilit încă toxicitatea pe termen lung a misoprostolului frecvent

medicamentele produc reacţii adverse digestive: gastrita erozivă, ulcer şi diaree. →

Consecinţe: complicaţii severe sau chiar deces.

ANTIVOMITIVE

Greața
→ termen provenit din latină - nausia

→ senzatie neplacută la nivelul tractului digestiv superior combinată cu necesitatea

imperioasă de varsatură
→ este un simptom nespecific

→ prezentă fără simptomul de vărsătură

Vărsătura
→ act reflex complex cauzat de contracția involuntară a musculaturii →

musculatura striată respiratorie şi abdominală şi musculatura netedă a TGI →

expulzia forțată a conținutului stomacului
→ Diferențiere față de regurgitare și ruminație

Cauzele reflexului de vomă

1. Leziuni gastro-intestinale
→ diferite localizări (faringe rect)

→ tip inflamație, obstrucție mecanică, iritație toxică, tulburări de motilitate

2. Infecții cu localizare extradigestivă – hepatită, penumonie, infectii renale 3.
Leziuni ale SNC – voma de cauza centrala
→ infectii, migrenă, neoplasme, hemoragii
4. Sarcina
5. Tulburari vestibulare – kinetoze
6. Ischemie miocardica (IMA)

10
7. Tulburari endocrine endocrine – uremie, hipo/ hipertiroidism hipertiroidism,
hipo/hiperparatiroidism
8. Toxice – alcool
9. Iradiere
10. Medicamente
11. Psihogena

Medicamente care pot provoca grețuri și vărsături:

→ Chimioterapice anticanceroase – cisplatin

→ Analgezice – opioide, AINS

→ Metformin

→ Antiparkinsoniene – LDopa, bromocriptina

→ Antiaritmice – digoxin

→ Antibiotice – eritromicina

→ Contraceptive orale

→ Anticonvulsivante – fenitoina, carbamazepina

→ Teofilina
 → Anestezice

Reglarea nervoasă a reflexului de vomă

Centrul vomei - n. tractului solitar bulbar - controlează activitatea coordonată a musculaturii

striate şi netede gastro–intestinale.
Zona trigger a vomei – area postrema pe planşeul ventriculului IV, în vecinătatea nucleilor
vagali

Mediatori:
→ serotonina (5-HT), dopamina, HIS, Ach.

→ receptori: 5-HT3 , mai mică măsură 5-HT4 , D2 , H1 , M.

o TV – concentratite concentratite mare a receptorilor receptorilor 5-HT3, D2 si
receptorii opioizi
o NTS – receptori pentru enkefaline, H1, M, dar si 5-HT3

Tratamentul vărsăturilor

→ Tratamentul nefarmacologic: hidratare, sistarea alimentației - câteva ore, lichide, apoi

mese ușoare și reduse cantitativ
→ Tratamentul medicamentos: întreruperea reflexului de vomă la orice nivel

Antivomitive
→ medicamente care combat simptomatic voma

11
→ actioneaza la nivelul formaţiunilor centrale implicate în reflexul de vomă: CV, TV şi
nucleii vestibulari.

Utilizări clinice
→ Tratament adjuvant – vărsăturile induse de chimioterapie şi radioterapie

→ Kinetoze

→ Greaţa şi voma din disgravidia disgravidia precoce precoce

→ Afecțiuni gastro - intestinale (diskinezii biliare, enterocolite, dispepsii etc) sau

extradigestive însoțite de vomă
Clasificare: in funcție de tipul predominant de acțiune:
1. Antagonişti ai receptorilor 5HT3
2. Antagonişti ai receptorilor D2
3. Antihistaminice H1
4. M-colinolitice
5. Canabinoizi
6. Antagoniștii receptorilor pentru neurokinine
7. Steroizi

1. ANTAGONISTII RECEPTORILOR 5HT3

→ Cele mai eficiente antivomitive

→ Prototipul – ondansetron

Mecanism de actiune: blocarea selectiva a receptorilor 5HT3

→ Periferic – blocarea la nivelul aferentelor vagale intestinale

→ Central – blocarea receptorilor de la nivelul CV și TV

Efecte
→ efect antiemetic – de durată lungă

→ proprietăţi antipsihotice şi anxiolitice

→ nu influențează motilitatea esofagiană sau gastrică, însă pot reduce motilitatea

colonică

Indicații
1. Prevenirea și tratamentul vărsăturilor induse de chimioterapie
→ iv – cu 30 minute anterior perfuziei și la 24 de ore după perfuzie

→ oral – 2-3 administr administrări/zi

→ creșterea efectului antiemetic – asociere cu dexametazona, metoclopramid,

benzodiazepine
2. Vărsături postoperatorii, postradioterapie
3. Sarcina

12
Contraindicații
→ copii sub 4 ani
 → asocierea cu medicamente care prelungesc intervalul QT

Reactii adverse
→ Cefalee

→ Ameteli

→ Dureri musculare

→ Constipatie

→ Prelungirea intervalului QT- dolasetron

ONDASTERON (EMESET, ZONDARON)

→ cpr. film 4 și 8 mg, sol inj. 4mg/2ml, sol. orală 4mg/5ml

→ slab antagonist 5HT4

→ iv 0.15 mg/kg, im, oral 32 de mg în 2-3 subdoze

GRANISTERON (GRANEGIS, GRANORED)

→ cpr.film 1 și 2 mg, sol inj. 1 mg/ml

→ iv 10 µg/kg, 2 mg/zi oral, TTS 24-48 de ore anterior chimioterapiei, durata 7 zile

DOLASETRON: iv. 1.8 mg/kg, 100 mg oral

PALONOSETRON (Aloxi)
→ cps 500 µg, sol inj 250 µg/5 ml

→ eficient și în vărsăturile tardive

→ iv 0.25 mg

2. ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR D2

FENOTIAZINE

→ medicamente antipsihotice

→ mecanism complex de acțiune

→ Proprietăți anticolinergice și antihistaminice

 → indicate în kinetoze

→ Eficiența mai redusa în vărsăturile induse de chimioterapice

→ Reacții adverse - tulburari extrapiramidale, sedare, reacții alergice cutanate,

agranulocitoza
→ Contraindicații - asociere cu alcool

→ Reprezentanți:
o Tietilperazina 15 mg x 2-3 ori/zi, po, sc, im.
o Proclorperazina (Emetiral) 15-30 mg/zi

13
o Clorpromazina 25-50 mg

BUTIROFENONE

→ efect antiemetic – blocare dopaminergică centrală

→ Haloperidol, Droperidol – im, iv

→ vărsături postoperatorii

→ proceduri endoscopice, chirurgicale, inducerea și menținerea anesteziei

Reacții adverse
→ sedare accentuată

→ tulburari extrapiramidale

→ hipotensiune

→ prelungirea intervalului QT – aritmii fatale

METOCLOPRAMID

→ benzamidă substituită, derivat de PABA

→ efect antiemetic și prokinetic

Mecanism de actiune – complex

→ antagonist al receptorilor D2 de la nivelul TV

→ acţiune periferică prokinetică - la nivelul porţiunii superioare a tractului digestiv

 → Absorbție rapidă după administrare orală

→ T1/2=4-6 ore

→ efect rapid – debut după 1-3 minute (iv), 15 minute (im) sau 30-60 minute (po)

→ durata efectului – 1-2 ore

Indicații
→ sindroame de dismotilitate gastro-intestinală cu vărsături

→ vărsături induse de chimioterapice

→ vărsături postoperatorii sau induse de medicamente

Administrare
→ 5-10 mg de 3 ori/zi oral

→ 10 mg i.v sau i.m. de 3-4 ori/zi

→ 10 mg rectal

→ Oncologie - iv – 1-2 mg/kg in 15 minute, cu 30 minute înainte de perfuzie, apoi la 2

ore 2 doze, urmate de încă 3 doze la interval de 3 ore

Reacții adverse
→ reactii extrapiramidale – mai frecvent la copii, tineri, doze mari
o Distonii acute – dupa administrare iv

14
o Sindrom parkinsonian – după administare cronică
o Diskinezie tardivă – după sapt- luni de tratament, ireversibilă
→ tratament – M colinolitice

DOMPERIDON (Motilium)
→ antagonist al receptorilor D2

→ nu traversează BHE (bariera hemato-encefalica)

→ efect antivomitiv

→ afecțiuni GI care evoluează cu grețuri și vărsături, vărsături induse de chimioterapice

→ 10-20 mgx3/zi
 3. ANTIHISTAMINICE H1

→ efect antivomitiv redus

→ reprezentanți din prima generatie

→ eficiente în profilaxia și tratamentul vărsăturilor în kinetoze – administrare cu 1 ora

înainte
→ vărsături prezente - supozitoare

→ vărsăturile postoperatorii

Efecte adverse: sedare, xerostomie, micțiuni dificile, tulburări de vedere

Contraindicații: glaucom, adenom de prostată, disfuncții ale vezicii urinare
Interacțiuni medicamentoase:
→ tranchilizante, alcool - cresc sedarea;

Ciclizina – efect anticolinergic adițional – pacienți cu neoplasme abdominale

Prometazina (Romergan) – fenotiazina cu proprietăți antihistaminice
Difenhidramina:
→ antihistaminic cu proprietăti anticolinergice

→ combinație cu alte antiemetice – în vărsăturile induse de chimioterapie

4. M COLINOLITICE

SCOPOLAMINA
→ proprietăţi M-colinolitice, sedativ psihomotor intens

→ eficace în voma şi greaţa din răul de mişcare

→ cea mai eficientă medicaţie în kinetoze - profilactic

→ vărsături postoperatorii

→ po, dispozitive transdermice retroauricular (ScopodermTTS®)

15
Reacţii adverse - uscăciunea gurii, sedare
Contraindicaţii - glaucom, adenom de prostată
 5. CANABINOIZII

DRONABINOLUL (δ-9- tetrahidrocanabinolul)

→ substanţă înrudită cu tetrahidrocanabinolul (obţinută prin sinteză sau extrasă din
cânepa indiană - Cannabis sativa).
→ eficace în voma produsă de citostatice

→ stimulează apetitul – anorexia din SIDA

→ efecte adverse simpatice – tahicardie, hipotensiune

→ ameteli, euforie, somnolenta, anxietate, atacuri de panica, tulburari de tip paranoid

→ oprirea brusca a tratamentului – sindrom de abstinenta

→ legare de proteinele plasmatice – interactiuni medicamentoase

NABILONA
→ derivat canabinoid de sinteza

→ profilaxia varsaturilor induse de chimioterapice

→ 1-2 mg po – cu 3 ore inainte de chimioterapie, apoi la 8-12 ore timp de 2 zile

→ reactii adverse – similare cu cele ale dronabinolului

6. ANTAGONISTII RECEPTORILOR PENTRU SUBSTANTA P

→ administrare in asociere cu antagonisti 5HT3, corticoizi

→ durata 3 zile

→ administrare - orala
o 125 mg cu 1 ora anterior chimioterapiei in ziua ora anterior chimioterapiei in
ziua 1
o 80 mg/zi, ziua 2 si 3
→ iv – Fosaprepitant

BENZODIAZEPINE
 → nu au efect antivomitiv propriu-zis

→ cresc efectul altor antivomitive

→ efect anxiolitic, sedativ, amnezie

→ eficiente in reducerea componentei anticipatorii a varsaturilor – in oncologie

→ Alprazolam, Lorazepam

16
7. STEROIZII

CORTICOSTEROIZII
→ mecanism necunoscut

→ scaderea inflamatiei peritumorale si a productiei de PG

→ doze mari – efect antivomitiv moderat

→ Metilprednisolon, Dexametazona

→ in asociere cu alte antiemetice – in varsaturile induse de chimiosi radioterapie

Tratamentul vărsăturilor în situații clinice specifice

Chimioterapie
→ debutul varsaturilor:
o <24 ore – acute
o > 24 ore – tardive
→ obiectiv principal – prevenirea greturilor si varsaturilor

→ alegerea antivomitivului
o riscul emetogen al chimioterapicului
o factori de risc care tin de pacient
o tipul de varsatura

Profilaxia varsaturilor
 → chimioterapice cu risc emetogen
o mare – antagonisti 5HT3 + dexametazona + aprepitant
o moderat – antagonist 5HT3 + dexametazona (exceptie ciclofosfamida si
antracicline)
o redus – fara terapie / dexametazona
→ alegerea antagonistului 5HT3 – in functie de riscul pacientului, cost

→ eficienta similara intre administrarea po si iv

→ varsaturi tardive – aprepitant + dexametazona 2 zile, palonosetron

Tratamentul varsaturilor
→ aparitia varsaturilor in ciuda unui regim terapeutic deja instituit

→ Fenotiazine, Metoclopramid, Glucocorticoizi, Lorazepam, Dronabinol

→ administrare la ora fixa, nu la cerere

→ alegerea terapiei – in functie de factorii de risc ai pacientului (risc de reactii adverse)

si cost

17
→ pediatrie – clorpromazina, lorazepam, metilprednisolon, dexametazona

Varsaturile postoperatorii
→ apar in 20-30% din cazuri

→ factori de risc
o pacient – sex feminin, nefumatori, APP de kinetoza
o anestezic – anestezicele volatile, opioide
o chirurgical – durata si tipul interventiei
→ profilaxie – antiH1, dexametazona, antagonisti 5HT3, metoclopramid, droperidol
o risc crescut – 2 antiemetice din clase diferite
o risc moderat – 1 antiemetic
o risc redus – fara tratament
→ tratamentul varsaturilor
o nu se utilizeaza agentul terapeutic indicat in schema de profilaxie
o antagonisti 5HT3 – indicati dupa 6 ore de la interventie daca s- au utilizat si in
schema de profilaxie
Varsaturile postradioterapie
→ apar mai rar decat in cazul chimioterapiei

→ profilaxie – la pacientii cu risc crescut (expunere unica, doza de iradiere mare,

iradiere abdominala)
→ antagonisti 5HT3 ± dexametazona

Kinetoze
→ tratament profilactic anterior miscarii cu 1 ora

→ medicamente cu efect antimuscarinic – scopolamina, antihistaminice

→ eficienta similara

→ varsaturile odata aparute – administrare inj, TTS

Sarcina
→ 75% din gravide, autolimitare

→ tratament non-farmacologic - modificari ale stilului de viata

→ tratament
o Piridoxina ± doxylamina
o + difenhidramina
o + metoclopramid, prometazina, procloperazina
o Rehidratare parenterala
→ Ondasetron – eficienta similara prometazinei

→ Corticosteroizi – cazuri severe

→ durata terapiei – maxim 6 saptamani

18

Curs 2
Prokineticele

→ cresc peristaltismul şi motilitatea gastro-intestinală

→ determină scurtarea timpului de tranzit gastrointestinal.

Indicaţii:
→ combaterea hipomotilităţii gastrice

→ neplăcere epigastrică postprandială, pirozis pirozis, greţuri, vărsături, reflux esofagian

Mecanism de actiune:
1. Antagoniştii receptorilor dopaminergici
2. Modulatorii receptorilor pentru serotonină
3. Agoniştii receptorilor pentru motilină

1. ANTAGONISTII RECEPTORILOR DOPAMINERGICI

DOMPERIDONUL (Motilium): cpr. 10 mg

Indicaţii:
→ Tulburări de motilitate gastro- intestinală

→ Boala de reflux gastro – esofagian

→ Stază gastrică şi duodenală

→ Diskinezii biliare
Reacții adverse – nu traversează BHE, dar are efect asupra părților SNC care nu au această
barieră (cele care reglează voma, temperatura sau eliberarea prolactinei)-->
hiperprolactinemie, galactoree, ginecomastie, amenoree

METROCLOPRAMID
→ cpr. 10 mg, sol. orală

→ Sol. adm. parent. 2 ml; 5 mg/ml 2 ml; 5 mg/ml.

Indicaţii:
→ reflux gastro-esofagian

→ gastropareză diabetică sau de altă etiologie

→ adjuvant în pregătirea pentru radiografia de contrast a TGI

→ diskinezii şi tulburări de motilitate gastro-intestinale

Doze: 10-20 mg înainte de mese.

19
2. AGONISTI AI RECEPTORILOR PENTRU
 SEROTONINA

PRUCALOPRID
→ Agonist al receptorilor 5HT4

→ Indicat persoanelor cu constipație cronică la care laxativele nu oferă rezultate

satisfăcătoare
→ Efecte adverse: grețuri, diaree, dureri abdominale, cefalee

3. AGONISTII RECEPTORILOR PENTRU MOTILINA

Motilina = potent agent contractil al tractului gastrointestinal

ERITROMICINA
→ mimează efectele motilinei

→ are efect asupra motilității GI superioare (crește presiunea esofagiană inferioară,

stimulează contractilitatea gastrică și a intestinului subțire)
→ efectul asupra colonului este foarte redus/absent

→ se recomandă pacienților cu gastropareză diabetică

Diareea

Def: creşterea anormală a frecvenţei, volumului sau a lichidităţii scaunelor

Esenţială - tratarea cauzei
4 mecanisme principale principale de producere
→ creşterea osmolarităţii conţinutului intestinal

→ scăderea absorbţiei lichidelor

→ creşterea secreţiei de apă şi electroliţi în lumen

→ hipermotilitate intestinală

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

În bolile diareice severe acute

→ menţinerea echilibrului hidroelectrolitic (reechilibrare hidroelectolitică)
 → tratamentul antiinfecţios

→ tratament antidiareic simptomatic

→ prioritate: reechilibrarea hidroelectrolitică (măsură salvatoare de viaţă la copii)

salvatoare de viaţă la copii)
→ În multe cazuri - nu este necesar alt tratament!

→ Reechilibrarea - oral (soluţii pentru rehidratare orală) - prin perfuzie endovenoasă.

20
Diareea acuta:
→ stare generală alterată, temperatura >38.5, scaun cu produse patologice, deshidratare
accentuată tratament specific (eventual spitalizare)
→ Spitalizarea Spitalizarea – luată în considerare considerare dacă:
1) pacientul revine de curând dintr-o țară subtropicală sau focar endemic de
holeră
2) stare generală alterată, scaune cu puroi sau sânge
→ 80% din cazurile de diaree acută si l mp ă, nu necesită decât rehidratare și
tratament simptomatic

Tratamentul diareei acute necomplicate

→ menţinerea balanţei normale – apă, săruri
o rehidratare orală sau parenterală (dacă există vărsături)
→ regim alimentar
o ajustat faţă de boală (restrictii minore) - esenţial aportul lichidelor!
→ măsuri suportive: adsorbante (cărbune activat) de 3-4 ori pe zi
o diosmectita (Smecta) 3 plicuri/zi
o Probiotice (Bacillus, Lactobacillus,Saccharomyces boulardii )
→ în crampe accentuate – butilscopolamină (Scobutil) 10-20 mg p.o. sau supozitoare (3
ori/zi)

LOPERAMIDUL (Imodium, Loperamid)

→ acționează asupra receptorilor opioizi

→ scade motilitatea intestinală, efect antidiareic intens şi de lungă durată. → creşte şi

tonusul tonusul sfincterului sfincterului anal - eficient eficient şi la bolnavii bolnavii cu
incontinenţă anală.
→ oral 4 mg iniţial apoi câte 2 mg după fiecare scaun diareic (maxim 16 mg/zi)
 → caps. 2 mg, sol. orală 0,02%.

Indicaţii:
→ Diaree acută nespecifică

→ Diaree cronică (funcţională, lezională, postrezecţie intestinală)

→ Diareea călătorilor, asociat sau nu cu antimicrobiene

→ Ileostomie

Contraindicatii:
→ Ileus paralitic, copil < 2 ani

→ Sarcina si lactatie

→ Diaree febrila, scaune cu sange

Reactii adverse:
→ Greata

→ Voma

21
→ Deprimarea SNC la doze mari (mai ales la copii)

→ Ileus paralitic

→ Megacolon toxic la pacientii cu boala inflamatorie intestinala

INHIBITORI AI ENKEFALINELOR

Enkefalinele: sunt opioizi endogeni care inhibă secreția intestinală si nu influențează

motilitatea.

RACECADOTRILUL
→ este un este un prodrug prodrug

→ compusul activ rezultat după metabolizare este un inhibitor de enkefalinază

→ inhibă degradarea enkefalinelor

→ nu are efect asupra SNC

→ se recomandă în diareea acută, pentru o perioadă de maxim 7 zile

 → constipația apare mult mai rar decât în cazul loperamidului

Diareea infectioasa:
→ azitromicina: la copii

→ ciprofloxacina, norfloxacina, ofloxacina, levofloxacina, rifaximina- la adulti

Diareea acuta severa:

→ temperatura peste 38,5 C

→ deshidratare

→ scaune cu sânge, puroi

→ coprocultură coprocultură – se aşteaptă aşteaptă rezultatele rezultatele antibiogramei

antibiogramei
→ uneori- necesară spitalizarea

→ rehidratare parenterală cu monitorizare: Ht, electroliţi, echilibrul acido-bazic.

→ cantitatea ajustată în funcție de pierderi/aportul oral

→ antibiotice

Diareea cronica:
→ >2 saptamani

→ simptom care apare în multe boli

→ importantă - tratarea cauzei!

→ Tratamentul simptomatic: dieta, lichide si electroliti

o Adsorbante: Smecta 3 plicuri/zi
o Loperamid: 2-4 mg de3 ori/zi
o Butilscopolamina 10 mg de 3x/zi

22
Tratamentul constipatiei

Constipatia:
 → 1 scaun la 3 zile sau mai mult, cu efort (prea rar, prea greu, prea puţin, prea dificil)
dificil)
→ cel mai frecvent: cauza funcţională (rar organică)

→ poate fi componentă componentă a sindromului sindromului de colon iritabil iritabil

→ mai frecvent la bărbaţi

→ Tratament:
o regim, urmat cel puţin 2 săptămâni
o întreruperea cercului vicios: laxative – scaun – constipatie – laxative

LAXATIVE SI PURGATIVE:
→ medicamente care grăbesc tranzitul intestinal şi/sau cresc medicamente care grăbesc
tranzitul intestinal şi/sau cresc conţinutul de apă al scaunului.
→ Acţionează prin mai multe mecanisme:
o Cresc volumul reziduului solid neabsorbabil din intestin.
o Cresc conţinutul de apă în intestin - purgativele osmotice.
o Înmuierea directă a scaunului.
o Creşterea motilităţii intestinale şi a secreţiei de apă şi electroliţi

Clasificare:
1. Laxative/purgative care acţionează în lumenul intestinal
o Laxativele de volum (↑ volumul reziduului solid neabsorbabil)
o Purgativele osmotice (↑ conţinutul de apă în intestin)
o Surfactanţi
2. Purgative care stimulează motilitatea intestinală şi secreţia de apă şi electroliţi
(iritante, stimulante, de contact)
→ creşterea secreţiei de apă şi electroliţi, creşterea peristaltismului

→ în pregătirea intestinului pentru intervenţii chirurgicale şi radiodiagnostice

endoscopie
o Oleul de ricin
o Purgative antrachinonice
o Derivaţii de difenilmetan
3. Prokinetice
o Agoniştii receptorilor 5-HT4 – majoritatea au fost retrasi de pe piata – efecte
adverse cardiovasculare
o Antagonistii dopaminergici
o Antagoniştii receptorilor opioizi

1.1. Laxative de volum

→ Cresc volumul conţinutului intestinal şi stimulează peristaltismul
 → Alimente - pâine integrală, mălai, fructe: prune, smochine, legume

→ Sunt lipsite de toxicitate sistemică (nu se absorb)

23
→ Reacții adverse – flatulenţă

→ Necesită consum crescut de lichide (atenție la CI)!

→ CI - stricturi stricturi ale tractului tractului GI – precipit precipită obstruc obstrucția

→ Metilceluloza şi Carboximetilceluloza – 2 g de 3 ori / zi cu multă apă → Triticum

(tărâţe)- Diom-Fibra: 2 – 4 linguri / zi
→ Seminţele Seminţele de plantago plantago, psyllum psyllum, in

Laxative emoliente:
→ Uşurează progresia conţinutului intestinal prin înmuierea scaunului → Indicate la
bătrâni, imobilizaţi în pat, bolnavi cu alte afectiuni, cand trebuie evitat efortul de
defecatie
o Docusatul sodic (Sintolax) 50 g de 1-3x/zi (max 360 mg/zi)
→ Efectul apare după 1 – 3 zile ×R. adv: efecte toxice hepatice prin creșterea absorbției
altor substante din intestin (antrachinone)
→ Rol minor în tratamentul de durată

Uleiul de parafină: 1-4 linguri/zi

Reacții adverse
→ interferă cu absorbția vitaminelor liposolubile (administrare între mese) → risc
de bronhopneumonie de aspirație (nu se administrează la cei cu tulburări de
deglutiție)
→ Iritație perianală cu risc de apariție a pruritului

1.2. Purgativele osmotice

→ efect purgativ sau laxativ în funcţie de doză

→ reţin apa în intestin prin osmoză apa în intestin prin osmoză şi stimulează
peristaltismul
→ purgativele saline - indicate când este necesară evacuarea rapidă a intestinului
Reactii adverse - greţuri, vărsături, crampe, deshidratare

Sulfatul de magneziu “sarea amară“

 → 10 – 15 g purgativ; 5 g – laxativ
Oxidul de magenziu şi hidroxidul de magneziu
→ 2- 4 g – laxative şi antiacide

LACTULOZA- laxativ osmotic

→ Dizaharidă formată din galactoză şi fructoză

→ În colon - scindată de flora microbiană în cele 2 zaharuri componente, care sunt

puţin absorbite
→ Prin fermentare rezultă acid acetic şi lactic (laxative osmotice)

→ Acţionează după 2 – 3 zile (efect lent)

→ Reacții adverse: flatulenţă, colici, diaree, tulburări hidroelectrice

→ Poate să apară toleranţă

→ Administrare – 1 lingură de sirop seara

24
2.1. Oleul de ricin
→ conţine acid ricinoleic- surfactant anionic, stimuleaza peristaltismul şi scade
absorbţia apei şi electroliţilor
→ 15 – 30 ml adulţi; 5 – 15 ml la copii mai mari de 2 ani pe stomacul gol

→ Reacții adverse: colici, declanşarea travaliului la gravide.

2.2. Purgativele antrachinonice

→ frangula sau cruşinul, rubarba (revent), aloe (sucul de aloe), senna (Cassia
acutifolia), cascara sagrada
→ ajung nemodificate în colon - hidrolizate de flora microbiană

→ eliberează derivaţi antrachinonici

→ efect stimulant direct

→ efectul - după 8 ore

→ purgaţia este urmată de 2 – 3 zile constipaţie

→ reacții adverse : colici, colorarea brună a mucoasei (melanosis coli) → produc

obişnuinţă şi dependenţă, leziuni intestinale la folosirea mai îndelungată

2.3. Derivatii de difenilmetan

Fenolftaleina (Ciocolax) şi Bisacodylul (Dulcolax)
 → oral – determină formarea unui scaun moale la 6 – 8 ore după administrare

→ Reacții adverse
o colorarea urinii în roşu, erupţii
o S. Stevens – Johnson sau sindrom lupoid (rar)
→ Nu mai este recomandata folosirea fenolftaleinei

Bisacodilul - oral sau supozitoare (efect după 30 min.)

→ Reacții adverse : lezarea plexurilor mienterice, crampe : lezarea plexurilor
mienterice, crampe severe, atonie colică

→ CONTRAINDICATIILE TRATAMENTULUI CU LAXATIVE

→ ileus mecanic

→ suspiciune de perforaţie sau abces abdominal

→ colită ulcerativă

→ abdomen acut de etiologie necunoscută

Antispasticele intestinale

→ împiedică spasmul musculaturii netede

→ limitate la antispasticele GI, biliare, urinare şi aparatul genital feminin

→ 2 grupe:
o neurotrope (M-colinolitice)
o musculotrope

25
ANTISPASTICELE M-COLINOLITICE
→ blochează RM3 de pe musculatura netedă a stomacului, intestinului, căilor urinare

→ la nivelul căilor biliare - efect relativ slab

o Atropina - s.c., 0.3- 1 mg, maxim 4 mg/zi
o Butilscopolamina (Scobutil) i.m. / i.v. 10 mg x 3/zi
→ Reacţii adverse - constipaţie, xerostomie, tulburări de vedere, retenţie urinară

OTILONIUM BROMURA (Spasmomen®) cpr. 40 mg.

 → se foloseşte în sindromul intestinului iritabil

→ oral - 20-40 mg de 2-3 ori/zi

ANTISPASTICELE MUSCULOTROPE

PAPAVERINA
→ oral 100 mg de 3-4 ori/zi

→ i.m. 40 mg de 3 ori/zi

→ se poate administra şi i.v

Indicaţii:
→ Colici biliare, intestinale

→ Colici reno-ureterale

→ Dismenoree
Reacţii adverse
→ congestia feţei

→ somnolenţă

→ aritmii, bloc AV (la injectarea rapidă i.v.)

Contraindicaţii: HTA intracraniană; BAV

MEBEVERINA (Colospasmin, Duspatalin) cpr. 100 mg

→ sintetică

→ oral în colopatii funcționale și colon iritabil

→ 100 mg de 3-4x/z

DROTAVERINA (No-Spa, Spasmocalm), cpr. 40 si 80 mg

→ afecţiuni spasice digestive şi biliare

→ efecte vasodilatatoare şi beta 1 blocante- utilă în boli vasculospastice

→ oral, im sau iv 40-80 mg de 3x/zi

PITOFENONA şi FENPIPRAMIDA
→ antispastic musculotrop
 → administrat administrat oral i, .m., i.v. sau rectal

→ se asociază cu fenpipramida (antispastic antispastic) şi cu metamizolul metamizolul,

potenţând acţiunea analgezică a metamizolului

26
→ PIAFEN® cpr. sau fiole 5 ml
o Se administrează 1-4 f/zi

TRIMEBUTINA (Debridat, Ibutin)

→ reglator al motilităţii digestive

→ exercită o acţiune stimulatoare în caz de hipomotilitate intestinală şi o acţiune

spasmolitică în caz de hipermotilitate, de-a lungul întregului tract gastrointestinal
Indicatii:
→ dispepsii funcţionale

→ sindrom de intestin iritabil

→ constipaţia idiopatică

→ patologie mixtă - sindrom de intestin iritabil asociat cu BRGE sau cu dispepsie

funcţională
→ dischinezie dischinezie biliară hipotonă (adjuvant)

→ colici la copii (din prima săptămână de viaţă)

→ abdomen cronic dureros la copii

→ tulburări de tranzit intestinal la copii

→ oral: 1-2 comprimate a 100 mg de 3 ori pe zi

→ comprimate retard 300mg: 1-2 comprimate comprimate/zi

→ la începutul tratamentului - 600 mg/zi, 6 zile urmate de tratament de întreţinere cu 300

mg/zi, 20 de zile

ANTIFLATULENTELE

DIMETICONA, SIMETICONA – antispumante, elimina gazele

Reactii adverse - constipatie

CARBUNELE MEDICINAL: 2-8 g/zi, putin eficace

Carminative: anasonul, scortisoara, ghimbirul, nucsoara mararul etc nucsoara, mararul etc
 Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale

→ Boala Crohn şi colita ulcerativă

→ afecţiuni inflamatorii idiopatice ale tractului gastro-intestinal, cu etiologie etiologie

necunoscută
→ evoluţie evoluţie cronică cronică

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI
→ obţinerea remisiunii episodului acut de boală

→ menţinerea acesteia un timp cât mai îndelungat (tratament de fond)

→ în exacerbări: excluderea infecţiei

27
→ corectarea anemiei şi a balanţei hidroelectrolitice

→ ameliorarea stării de nutriţie

Clasele de medicamente recomandate in BII

1. Aminosalicilati
2. Glucocorticoizi
3. Antimicrobiene
4. Imunosupresoare
5. Terapie biologica

1. Aminosalicilati

→ derivaţi de acid 5 aminosalicilic (mesalamină, mesalamina)

→ utilizați atât pentru obţinerea remisiei cât şi în tratamentul de fond

→ Sulfasalazina - 5-ASA + sulfapiridina

→ Sulfasalazina- utilizată şi în PAR

→ Doza
o 2-4 g în formele uşoare şi medii (distale sau totale)
o 3-6 g în cele severe (cpr, clisma, supp.)
→ Există formule de 5-ASA - fără componenta sulfapiridina

→ eliberate în intestin după desfacerea legaturii de N de flora bacteriană intestinală.

Reacţii adverse
→ datorate sulfapiridinei (se absoarbe sistemic)

→ cefalee, oboseală, greaţă, erupţii, febră, artralgii

→ la bolnavii cu deficit de G6PDH - anemie hemolitică

→ secrețiile exocrine devin portocalii - pătează lentilele de contact → 80%

din barbati prezinta o scadere reversibila a numărului şi a mobilităţii
spermatozoizilor

Olsalazina: 2 molecule de 5-ASA legate diazo

Mesalazina (Salofalk, Pentasa)
→ în rectocolita hemoragică activă (nu în forme severe)

→ Boala Crohn, profilaxia recăderilor

→ local în colita ulceroasă distală –supozitoare sau suspensie rectală – clisma

2. Corsticosteroizi

→ acţiune antiinflamatorie rapidă

→ indicaţi în episoadele acute de boala - eficienţi în obţinerea remisiunii bolii → nu

sunt folosiţi pentru tratamentul de fond (menţinerea remisiunii) decât foarte rar → se
administrează
o intravenos

28
o oral (in episoade moderate)
o topic (clisme, supozitoare)

Reprezentanti: Hidrocortizon (iv), Prednison (po), Metilprednisolon (po/iv), Budesonide

3. Imunosupresoarele

Azatioprina (Imuran) şi 6-mercapto-purina

→ efect imunosupresiv intens şi prelungit

→ doza initială se creşte treptat la 3 zile cu 25 mg, de fiecare dată sub supraveghere
hematologica
→ enzimele hepatice se controlează la 3-4 luni
 → raspunsul maxim - apare după 3-4 luni

Reacţii adverse:
→ alergice, nelegate de doza: pancreatită, febră, rash, artralgii, greaţă, diaree →
nealergice – legate de doză: leucopenie, trombocitopenie, infectii, hepatită
Contraindicaţii - alergie specifică, infecţii fungice generalizate, TBC, stări septice

Ciclosporina A
→ produce imunosupresie profundă

→ în B. Crohn activă

→ se poate adm inj. iv perfuzabil 2-4 mg/kg

→ oral - se începe cu 10 mg/kg/zi

→ control hematologic şi al electroliţilor serici zilnic (iv) sau săptămânal (po)

→ durata terapiei : maxim 4-6 luni

→ întârzie intervenţia chirurgicală

Metotrexatul
→ Asociat cu GC - în formele corticorezistente şi corticodependente

→ 25 mg/sapt iv timp de 3 – 4 luni

→ control hematologic şi al funcţiei hepatice iniţial la 2-4 săptămâni şi apoi lunar.

Reacţii adverse
→ greaţă, diaree, stomatită, supresie medulară, creşterea transaminazelor, alopecie

→ rar: infiltrate pulmonare, fibroză hepatică – severe – limiteaza utilizarea

29
Antibioticele in BII
Metronidazol
→ 10 -15 mg/zi până la 4 luni în B. Crohn activă

→ Colita ulceroasă în remisie 600 mg/zi – 1 an - previne recăderile

→ în formele acute de boală

→ în colita fulminantă sau megacolonul toxic

Reacţii adverse: greaţă, anorexie, gust metalic, neuropatie periferică (la doze >
1g/zi). Contraindicaţii - gravide, copii, alcool, creste efectul ACO

30