Archaeopteryx

Archaeopteryx însemnând „aripă preistorică” este un gen extinct de dinozaur asemănător

păsărilor, cu caracteristici intermediare între dinozauri cu pene și păsări moderne. Numele
derivă din grecescul archaios care înseamnă „străvechi”, „preistoric” și ptéryx care înseamnă
„pene” sau „aripă”. Între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
XXI, Arheopteryx a fost în general acceptată de paleontologi și cărți de referință populare drept
cea mai veche pasăre cunoscută (membru al grupului Avialae).
Arheopteryx a trăit în Jurasicul târziu în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani, în
sudul Germaniei de astăzi, într-o perioadă în care Europa era un arhipelag de insule într-o mare
tropicală caldă, mult mai aproape de Ecuator decât este acum. Similar ca dimensiune cu
o coțofană, cei mai mari indivizi ar fi putut atinge dimensiunea unui corb. Archeopteryx ar fi
putut crește până la aproximativ 0,5 m lungime. În ciuda dimensiunii ei mici, aripilor largi și a
capacității slabe de a zbura, Arheopteryx a avut mai multe în comun cu alți dinozauri mici
mezozoici decât cu păsările moderne.
Deoarece afișează caracteristici comune atât pentru păsări, cât și pentru dinozaurii non-
aviari, Arheopteryx a fost deseori considerată o legătură între ele.[11] În anii '70, paleontologul
american John Ostrom, în urma ideii lui Thomas Henry Huxley în 1868, a susținut că păsările
au evoluat din dinozauri teropozi și Archeopteryx a fost o piesă critică pentru această afirmație;
avea mai multe caracteristici aviare, cum ar fi: furcula, pene de zbor, aripi și un prim deget
parțial întors cu capul în jos, pr lângă caracteristicile tipice ale teropodelor. În special, Ostrom a
descoperit că Archaeopteryx era remarcabil de asemănătoare cu familia
teropod Dromaeosauridae.
 Imagini cu
Archaeopteryx
 Structura coastelor, pelvisului, maxilarelor acoperite de dinti, vertebrelor biconcave si
cozii lungi (alcatuita din 20 de vertebre) a determinat pe cercetatori sa considere aceasta specie
ca fiind strans legata de reptile. Insa din studiul facut asupra craniului si a membrelor, cat si
datorita penelor de zbor puternice sau a celor de pe restul corpului (membre, spate, gat, etc) s-a
ajuns la concluzia ca Archaeopteryx prezenta caracteristicile tipice ale unei pasari. In
momentul cand s-a facut o clasificare a acestei specii ca fiind o pasare, cele mai importante
elemente care s-au luat in seama au fost amprentele de pene (urmele fosile de pene de pasari
fiind extrem de rare). In urma studiilor facute s-a observat ca doar o parte din exemplarele de
Archaeopteryx descoperite pastreaza aceste amprente de pene – ceea ce arata ca in anumite
cazuri calitatea de conservare nu a fost aceeasi.
Penele de zbor de la Archaeopteryx prezentau aceleasi elemente structurale ca la penele
pasarilor de azi. Cele de la coada erau distribuite simetric si functionau ca punct de sprijin la
catarat, nu incurcau deloc pasarea sa avanseze pe ramuri. Diferenta intre un Archaeopteryx si o
pasare de azi consta in faptul ca la membrele anterioare metacarpienele nu erau crescute,
apareau doar trei degete prevazute cu gheare tari, curbate si ascutite, folosite cu siguranta la
prinderea de scoarta copacilor.