CAII LA FEREASTRĂ DE MATEI VIȘNIEC

 Personaje:
MESAGERUL MAMA
FIUL
FIICA TATĂL SOŢIA SOŢUL
Notă: Personajele :MAMA, FIICA, SOŢIA pot fi interpretate de aceeași actriță.
Personajele: FIUL, TATĂL, SOŢUL pot fi interpretare de același actor.

MESAGERUL intră în scenă urmărit de un spot luminos. Se apropie de

rampă, unde instalează un trepied de genul celor pe care se așază partiturile.
Scoate din buzunar mai multe hârtii pe care le netezește și le așază pe trepied.
Își potrivește toba.

MESAGERUL (Bate):
Una mie şase sute nouăzeci şi nouă. (Bate.)
Pacea de la Carlowitz. (Bate.)
Austria ia Croaţia şi Silezia, (Bate.)
Prusia ia ducatul Goldern. (Bate.)
Spania ia ducatele de Parma şi Piacenza. (Bate.)
Franţa ia Alsacia şi Lorena. (Bate.)
Rusia ia Georgia, oraşul Ahalţîn, hanatele Erevan
şi Nahicevan.
(Bate.)
Anglia ia insulele Ionice.
Personajul se retrage. Lumină. Se dezvăluie un interior cu fereastră. Un fotoliu
jerpelit, o valiză jerpelită. Un robinet fixat în zid. Din robinet curg, extrem de
încet, picături de apă. În dreptul ferestrei stă FIUL, echipat în uniformă
militară. MAMA ii aduce vestonul. FIUL îşi îmbracă vestonul.

1. Transcrie subordonatele
CL AT
Se apropie de rampă, unde instalează un trepied de genul celor pe care se
așază partiturile. Scoate din buzunar mai multe hârtii pe care le netezește și le
așază pe trepied.-AT

2. Transcrie un substantiv comun cu funcție de complement direct și un

pronume reflexiv cu funcție de complement posesiv

În dreptul ferestrei stă FIUL, echipat în uniformă militară. MAMA ii aduce
vestonul. FIUL îşi îmbracă vestonul.
VESTONUL= CD
ÎȚI=COMPLEMENT POSESIV
MAMA: E bun?
FIUL: Da.
MAMA: Nu te roade?
FIUL: Nu.
MAMA: Parcă are mânecile prea lungi. Nu crezi că are mânecile cam lungi ?
FIUL: Nu.
MAMA: Ia întoarce-te ! Nu te strânge ? Parcă simt că te strânge
FIUL: Nu mă strânge.
MAMA:Ia încheie-te! Mi se pare că nasturii sunt moi. Nu crezi că nasturii sunt
cam moi?
FIUL: Adineauri a trecut un cal.
MAMA: Nasturii nu trebuie cusuţi prea strâns. Cu cât îi coşi mai strâns, cu atât
se rup mai repede.
FIUL: Era un cal roşu cu o pată neagră. Se poate așa ceva?
MAMA: Ai mâncat?
FIUL: Nu.
MAMA: Atunci, nu trebuia să-ţi pui vestonul. Trebuia întâi să mănînci și după aceea
să-ţi pui vestonul.
Fiul: Da.

1. Scrie în 2-3 enunțuri rolul indicațiilor scenice

În ferestrei stă FIUL, echipat în uniformă militară. MAMA ii aduce
vestonul. FIUL îşi îmbracă vestonul.
(Se aşează la masă fi mestecă flasc.)
(Scoate un al doilea geamantan jerpelit şi începe să aranjeze lucrurile
FIULUI)
(Absent la cuvintele MAMEI. urmărindu-şi obsesia.)

Indicațiile scenice din fragmentul dat evidențiază elemente ale decorului

dramaturgul venind în sprijinul unui actor sau al unui regizor în eventualitatea
punerii în scenă: ,, la masă” , ,, în dreptul ferestrei”
De asemenea, acesta oferă detalii legate de portretul fizic și moral,
caracterizând direct personajul: ,, în uniformă de militar”, ,, absent”.

2. Transcrie subordonata și preciează felul ei

Nu crezi /că are mânecile cam lungi ?/-
Că are mânecile cam lungi-CD
3. Transcrie o construcție verbală impersonală
MAMA:Ia încheie-te! Mi se pare că nasturii sunt moi. Nu crezi că nasturii
sunt cam moi? Adineauri a trecut un cal.
 MAMA: Nasturii nu trebuie cusuţi prea strâns. Cu cât îi coşi mai strâns, cu
atât se rup mai repede
Mi se pare
Sunt
A trecut
Se rup
Trebuie
4. Transcrie subiectele

Adineauri a trecut un cal.-Un Cal

Nasturii nu trebuie cusuţi prea strâns.-nasturii

5. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

MAMA: Atunci, nu trebuia să-ţi pui vestonul. Trebuia întâi să mănînci și după aceea
să-ţi pui vestonul.

Atunci= adverb de timp/CT

Întâi=numeral ordinal cu valoare pronominală/ CT
După aceea= pron dem de depărtare/ CT
Vestonul =subst com/ CD

Atenție !!!! de aceea =locuțiuni adverbiale

Pentru aceea

6. Transcrie predicatele și scrie felul lor

FIUL: Era un cal roşu cu o pată neagră. Se poate așa ceva?
MAMA: Ai mâncat?
Era un cal-PN
Se poate=PV
Ai mâncat=PV

Mama : Ia și mănâncă. Ai grijă să nu faci firimituri. Firimiturile pătrund cel mai
ușor în duşumea. În fiecare zgîrietură din duşumea zac sute de firimituri.
FIUL (Se aşează la masă fi mestecă flasc.): Nu fac.
MAMA (Scoate un al doilea geamantan jerpelit şi începe să aranjeze lucrurile
FIULUI): Geamantanul. În geamantan trebuie să păstrezi o ordine de fier.
Lucrurile se clădesc, nu se aruncă. Întâi se pun lucrurile mari de care nu ai
imediată nevoie, apoi se pun lucrurile mari de care ai imediată nevoie. După
aceea se pun lucrurile mici de care nu ai imediată nevoie. Şi, la urmă,
lucrurile mici de care ai imediată nevoie. După aceea strîngi curelele şi
pocneşti clapele !
Clap! Clap!
Ai auzit cum sună? Când geamantanul e făcut cum trebuie, clapele sună lin
 şi armonios.
FIUL (Absent la cuvintele MAMEI, urmărindu-şi obsesia.):
Calul s-a întors. Am impresia că dă târcoale prin faţa ferestrei. Se poate așa
ceva?
MAMA: Ciorapii. Ciorapii trebuie ţinuţi împreună cu batistele. Câte perechi de
ciorapi, atâtea batiste şi invers ... Nimeni nu poate trăi fără batiste şi fără
ciorapi. Îmi promiţi că ai să speli în fiecare scară câte o batistă și câte o
pereche de ciorapi ?

1. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

Mama : Ia și mănâncă. Ai grijă să nu faci firimituri. Firimiturile pătrund cel

mai ușor în duşumea. În fiecare zgîrietură din duşumea zac sute de firimituri

Ia= vb pred/PV
Cel mai ușor=adv de mod/CM
Fiecare=adjectiv pron nehotărât/AT
Sute de = numeral cardinal cu valoare pronominală/ SB
Firimituri=subst com/AT

ATENȚIE !!! A ADUS TREIZECI DE TRANDAFIRI.

Numeral cardinal cu val pronominală – CD
Trandafiri= AT ( atributul numeralului)

2. Precizează tipul de raport sintactic dintre primele 2 propoziții de la exercțiul

anterior
3. Transcrie o atributivă
Lucrurile se clădesc, nu se aruncă. Întâi se pun lucrurile mari de care nu ai
imediată nevoie, apoi se pun lucrurile mari de care ai imediată nevoie.
4. Precizează tipul de raport sintactic șin fraza de la exercițiul 3
5. Transcrie subordonatele precizându-le felul
Ai auzit cum sună? Când geamantanul făcut cum trebuie, clapele sună lin şi
armonios.
6. Scrie tipul construcțiilor verbale
Ai auzit cum sună? Când geamantanul e făcut cum trebuie, clapele sună lin şi
armonios
Plăcerea/ oricui scrie poezie /este de a avea cititori /
EXCEPȚIE DE SUBIECT IN ALTE CAZURI- DATIV SI ACUZATIV
Oricui-Dativ
SB
SB PV CD
oricui scrie poezie
ANA SCRIE POEZIE
 A venit la lume! AC /SB
I-a dat/ cui știe
Cui-Dativ/ SB

PREDICATIV/ NEPREDICATIV – COPULATIV SAU AUXILIAR

PV
A SE PĂSTRA LA LOC USCAT!

VOI AȚI GĂSIT/ CE AȚI CĂUTAT.

Voi ați găsit obiectul. / informatia/
Îmi este greu.
mi-e greu
mi-e foame
mi-e sete
diferit de expresia verbală – e bine, e greu =PN
CI PN SB=subiectivă
Îmi este greu /să citesc.2 /
1

7. Scrie cazul substantivelor subliniate

FIUL (Absent la cuvintele MAMEI, urmărindu-şi obsesia.):

Calul s-a întors. Am impresia că dă târcoale prin faţa ferestrei. Se poate așa
ceva?
MAMA: Ciorapii. Ciorapii trebuie ţinuţi împreună cu batistele. Câte perechi de
ciorapi, atîtea batiste şi invers ... Nimeni nu poate trăi fără batiste şi fără
ciorapi. Îmi promiţi că ai să speli în fiecare scară câte o batistă și câte o
pereche de ciorapi ?

8. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate cu

roșu din textul de la exercițiul anterior
9. Scrie un enunț asertiv în care cuvântul fiecare din exemplul de mai jos să aibă
altă valoare morfologică și altă funcție sintactică, precizându-le
Îmi promiţi că ai să speli în fiecare scară câte o batistă și câte o pereche de
ciorapi ?

10.Precizează modul și timpul verbului evidențiat cu verde la exercițiul anterior

și scrie un enunț asertiv în care să fie la viitor în trecut.


FIUL: Calul e nebun, mă crezi? Se uită mereu în spate, de parcă ar aştepta o
trăsură.
MAMA: Geamantanul nu trebuie umplut niciodată până la refuz. Cine umple
geamantanul până la refuz jenează pe cei din jur.
FIUL (Agitat.): Calul s-a oprit şi se uită drept încoace.
Oare trebuie să închidem fereastra ?
MAMA: Ai terminat? Dacă ai terminat, poţi să bei un pahar cu apă. Este apă
fiartă în frigider.
FIUL: Calul se uită drept la mine. Oare cine se uită la mine mă vede?
MAMA: Ai mâncat cam repede. Nu e bine să mănânci repede. Cine mănâncă
repede face firimituri. N-ai făcut firimituri?
FIUL:Nu.
MAMA:Parcă am auzit căzând nişte firimituri. Eu cred că un bărbat adevărat nu
trebuie să facă firimituri. Un bărbat adevărat trebuie să mănînce liniştit, să
mănînce tot şi să nu facă firimituri. Firimiturile, dacă au căzut în duşumea, nu
mai pot fi scoase niciodată. Din cauza asta, cele mai multe duşumele duhnesc
îngrozitor.

1. Precizează modul verbelor subliniate

Calul e nebun, mă crezi? Se uită mereu în spate, de parcă ar aştepta o trăsură.
2. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor evidențiate cu
roșu
3. Scrie felul subordonatelor
CȚ PP CD
Dacă ai terminat /, poţi /să bei un pahar cu apă.3/
1 2

ÎN CE CONDIȚII SĂ BEI UN PAHAR CU APĂ? – CONDIȚIONALĂ

(CȚ)
TOT CE ARE SENSUL LUI DACĂ= CȚ
CȚ
Să mă plătești, îți fac temele.
( dacă)
Te duc la mama, de îmi dai tableta ta. ( dacă)

4. Scrie funcția pronumelui relativ

Cine mănâncă repede face firimituri.
Cine=SB
5. Scrie un enunț interogativ în care pronumele interogativ cine să aibă altă
funcție sintactică decât SB

Despre cine vorbești? = CP

 
FIUL: A venit şi omul. Acum sunt doi. Calul e vesel.
MAMA: Mai vrei apă? Nici prea multă apă nu e bine să bei. Un bărbat adevărat
nu umblă cu burta plină de apă.
FIUL: Se hârjonesc. Eu cred că sunt nebuni amândoi. Calul e viclean, mă crezi ?
MAMA: Bocancii. Bocancii nu trebuie lăsaţi murdari peste noapte, că altfel
îţi cad în cap. Murdăria distruge pielea, roade tot, subţiază tot. Nici prin
ploaie să nu umbli cine ştie ce. Picăturile de apă în sine, de fapt, sunt
foarte murdare.
FIUL: Am auzit că ieri-dimineaţă caii au ocupat abatorul.
Se poate așa ceva?
MAMA: Săpunul se păstrează întotdeauna în carcasă, la întuneric. El nu trebuie
lăsat niciodată la lumină pentru că se împute. Nu? Şi dacă te speli cu un
săpun împuţit, degeaba te mai speli. Prosoapele ude nu trebuie, nici ele,
niciodată împăturite. Nimic nu atârnă mai greu decât un prosop ud
împăturit.
FIUL: Uite şi trăsura!

1. Scrie felul subordonatelor

CD
Eu cred /că sunt nebuni amândoi/

2. Scrie fraze în care subordonata ,, că sunt nebuni amândoi” să fie atributivă

și completivă prepozițională
Vorba că sunt nebuni amândoi este interesantă.-AT
El se gândește /că sunt nebuni amândoi./-CP
Mă tem

SB SB CD PP
3. În fraza ” Cine vrea /, dar nu știe / să muncească /va fi ajutat” 4/
1 2 4

4. Scrie funcția verbului ,,tremurând”

Mi-a povestit tremurând totul.-CT
Făcea gesturi de binecuvântere cu mâinile tremurând-AT
5. Construiește enunțuri în care adjectivul pronominal nehotărât oricare să se
afle în cazurile dativ și acuzativ
ORICĂRUI COPILULUI ÎI DESENĂM.-D
Pentru oricare copil există câte ceva.

MAMA: Zahărul. Zahărul nu trebuie ţinut niciodată în pungi de hârtie. Orice
pungă de hârtie are câte o gaură minusculă prin care se scurg milioane
de fire de zahăr. Linguriţa trebuie ştearsă bine după ce o scoţi din cana
de ceai. Linguriţele ruginesc foarte repede, şi de aceea e bine să fie
 zvântate la timp. Este foarte important ca linguriţa ta să ruginească cât
mai târziu posibil.
FIUL: Plouă. Totuşi, eu cred că o să înhame calul.
MAMA: Cămăşile. Cămăşile se pleoştesc numai după două zile. După trei
zile, cămaşa se lipeşte de piele. Când cămaşa se lipeşte de piele, ea trebuie
scoasă definitiv. Când plouă, pielea se lipeşte de carne. După trei zile, carnea
prinde un miros rânced.
1. Conțin diftongi toate cuvintele din seria
a) Niciodată, milioane, trebuie
b) Trei,piele,carnea
c) Pleoștesc,ea,trebuie
d) Numai,două,cămașa
2. Există relație de polisemie între cuvintele subliniate
a) A ajuns în inima pădurii. Băiatul are o inimă mare.
b) Umbrele nopții cuprind grădina. Umbrelele ude sunt lângă ușă.
c) A mai marcat o dată în poarta adversă. A fost odată un împărat.
d) Biroul va fi închis temporar.Reperul temporal nu a fost scris.

MAMA: Nu uita, mirosul de carne râncedă e mortal pentru om. Fii atent
pe unde păşeşti, aerul e plin de fum și străzile sunt pline de băltoace. Când
ţi se zâmbeşte în stradă, răspunde râzând. Nu împrumuta nimănui lucrurile
tale mărunte, cum ar fi acul de siguranţă. Dacă cineva te strigă pe stradă,
nu întoarce capul. .. Sunt mii de oameni care poartă numele tău ...
Trăsura e gata. Nu mai e mult și se întunecă.
FIUL se ridică și se îndreaptă cu pași grei spre uşă.

1. Selecteză din fragmentul dat trei verbe la moduri difreite și precizează-le

Nu uita, mirosul de carne râncedă e mortal pentru om. Fii atent pe unde păşeşti,
aerul e plin de fum și străzile sunt pline de băltoace. Când ţi se zâmbeşte în
stradă, răspunde râzând. Nu împrumuta nimănui lucrurile tale mărunte, cum ar fi
acul de siguranţă.

Nu uita-ind
Fii-imperativ
Ar fi=cond-opt
2. Formulează un enunț în care pronumele relativ din exemplul de mai sus să
aibă altă valoare morfologică și altă funcție, precizându-le
Sunt mii de oameni care poartă numele tău
Care=SB
Știe care copil a furat căpșuna.-AT/ ADJ PRON

MAMA (Accelerează ritmul.Vorbește din ce mai tare;treptat intră într-o transă

 verbală.): Stai! Fularul ! Fularul trebuie să fie lung şi îngust ... Numai așa
se poate înfăşura corespunzător în jurul gâtului ... Gulerul trebuie să fie
moale şi cald ... Nu vorbi niciodată cu vântul în faţă ... Nu arăta cu degetul
în sus, nu lovi cu pumnul în masă ... Nu trânti cărţile de joc şi nu mototoli
bancnotele! Nu umbla desculţ pe ciment ... Nu adormi cu gura deschisă ...
Când visezi broaşte, fă tot posibilul să te trezeşti ... (Se agață de FIU tot
mai disperată.) Scrie-mi în fiecare zi câte o carte poştală, păzeşte-ţi coatele
şi genunchii, nu te gîndi la calul roșu cu pata neagră ... Nu te apropia de cai,
nu întinde mâna să-i mângâi ... Caii au ocupat deja curtea abatorului ... Stai!
Ia banii ăştia, dar să nu-i ţii într-un singur buzunar ...
FIUL: Mamă, buzunarele mele sunt cusute ...
FIUL iese târându-şi geamantanul, dar a uitat să-și pună bocancii. MAMA îi
înșfacă şi se repede la fereastră.
1. Evidențiază în cel 2-3 enunțuri o trăsătură a personajului, precizând tipul de
portret și mijlocul de caracterizare
2. Crezi că lipsa de comunicare dintre membri familiei poate duce la
înstrăinare? Exprimă-ți opinia, având ca suport textul dat -50-100 CUVINTE

3. Explică în 2-3 enunțuri de ce autorul apelează la numele Mama și Fiul pentru

personajele sale

4. Asociază fragmentul dat cu o altă operă studiată / lecturată, prezentând în 50-

100 de cuvinte un element comun, prin referire la câte o secvență din fiecare
text.
Textul 2

ALAN GRATZ REFUGIAȚII

Josef Vornay, Franţa, 1940
La un an, o lună şi 10 zile de la plecarea de acasă
Se auzi pocnetul focurilor de armă. Un proiectil vâjâi pe deasupra şi se izbi de
ceva-n apropiere, cu un sunet înfiorător. Ruthie plângea, iar mama o strânse tare în
braţe.
Josef trase cu ochiul pe geam. Se ascundeau într-o şcoală mititică, într-un sătuc
numit Vornay, undeva la sud de Bourges, în Franţa. Băncile erau aliniate în rânduri
perfecte, şi o temă de mult uitată era încă scrisă pe tablă. Era întuneric afară, iar
copacii ce-mprejmuiau şcoala făceau noaptea şi mai adâncă. Asta era bine: îi ajuta
să rămână ascunşi. Pe de altă parte, îngreuna depistarea batalioanelor germane.
Josef se lăsă înapoi jos, iar privirea îi căzu pe o hartă a Europei
atârnată pe perete, cu ţările colorate în diverse culori. Cât de greşită era harta asta
acum, la numai un an după ce el şi familia lui au ajuns în Franţa ca refugiaţi.
Germania înghiţise Austria, iar la puţin timp după aceea cucerise Polonia şi
Cehoslovacia. Olanda, Danemarca şi Belgia căzuseră-n ghearele lui Hitler, iar
naziştii ocupaseră şi jumătatea de nord a Franţei, inclusiv Parisul. Întreaga Franţă
 se predase, dar existau încă în regiunile rurale buncăre ale Armatei de Eliberare a
Franţei Libere, care lupta cu naziştii. Asta se întâmpla acum în zona rurală în care
se aflau Josef şi ai lui.
Josef îşi dădu seama că singurii refugiaţi de pe St. Louis care erau încă în
siguranţă erau cei care ajunseseră în Marea Britanie,deşi circulau zvonuri că destul
de curând Hitler avea să încerce să traverseze Canalul Mânecii.
Josef, mama şi surioara sa se chinuiau să ajungă în Elveţia, în speranţa că elveţienii
aveau să le-acorde azil. Au ajuns până aici călătorind pe timp de noapte, dormind în
căpiţe de fân şi pe câmp, sub cerul înstelat, dar cum, necum, naziştii i-au prins din
urmă.
O lumină dansa pe geamul ferestrei de deasupra sa, iar Josef riscă să mai tragă o dată
cu ochiul afară. Erau soldaţi nazişti! Şi se-ndreptau spre şcoală!
- Vin! îi zise Josef mamei. Trebuie să fugim!
Mama o ridică-n braţe pe Ruthie şi porni spre uşă, dar Josef o opri. Şcoala avea
o singură uşă, iar pe aceea urma să intre naziştii.
- Nu, pe aici! zise el.
Josef rămase ghemuit la pământ în timp ce alergă spre peretele din spate al
clasei. Acolo era o fereastră. Planul era să se caţere pe geam şi să fugă spre
pădure.
Încercă s-o deschidă. Era înţepenită! Josef lovi cu cotul în sticlă, iar aceasta se
sparse, ceea ce făcu să se audă un strigăt de pe hol. Panicat, împinse şi restul de
geam afară. Îşi simţi mâneca hainei rupându-se, apoi ceva rece şi ascuţit atingându-i
pielea, dar n-avea timp să se gândească la asta acum! O ajută mai întâi pe mama să
iasă, apoi i-o săltă pe Ruthie peste fereastră.
- Fugi! Fuuugi! strigă Josef înainte să iasă cu totul pe fereastră, iar mama o ridică pe
Ruthie în braţe şi alergă cu ea spre mantia pădurii.
Niciunul dintre ei nu mai avea de dus valize - renunţaseră la ele: cu mult timp
în urmă-, dar purtau încă paltoanele, chiar dacă era toiul verii. Mama insistase
să facă aşa.
Era totuşi un lucru pe care-l mai aveau cu ei, şi anume Bitsy,iepuraşul de pluş de
care Ruthie nu se despărţise nicio clipă.
Fetiţa-l ţinea strâns sub braţ.
Josef sări de pe fereastră, se-rnpiedică, se ridică din nou şi-o rupse la fugă.
- Acolo! Acolo!
Lumina lanternei îl dădu-n vileag. Se auzi pocnetul unui pistol, iar un glonţ
spulberă coaja unui copac situat la mai puţin de-un metru de el. De frică, Josef se-
mpletici din nou, apoi se redresă şi continuă să fugă. Îndărătul lui, soldaţii ţipau
unul la altul, lătrând precum câinii în goana după vulpe.
Îi mirosiseră urma şi n-aveau să renunţe. Până nu-i prindeau pe Josef şi pe
familia lui.
- E-o casă mai sus pe deal! îi strigă peste umăr mama.
Coti pe un mic drumeag de pământ, şi Josef o depăşi, ajungând înaintea ei la uşa
casei. Era o căsuţă ţărănească în stil franţuzesc, cu două geamuri de fiecare parte a
unei uşi duble şi cu hornul pe-o parte.
Josef simţi un uşor iz de fum de la un foc din bucătărie şi văzu o perdea
mişcându-se la geam.
Era cineva înăuntru!
Josef ciocăni cu putere în uşă. Aruncă o privire peste umăr. Trei raze de
lanternă ţopăiau pe drumeagul ce conducea la ei.
- Ajutor! Vă implor, ajutaţi-ne! şopti Josef ca scos din minţi, continuând să bată
la uşă.
Nimeni nu răspunse, iar înăuntru nu se-aprinse nicio lumină.
- Staţi pe loc! se auzi vocea unui bărbat tânăr.
Josef se răsuci pe călcâie. În spatele lor stăteau patru soldaţi germani. Trei
dintre ei îi luminau cu lanternele, ceea ce-l făcea pe Josef să se uite chiorâş.
Totuşi, putea să vadă suficient de bine pentru a-şi da seama că doi dintre ei aveau
puştile îndreptate spre ei. Un al treilea avea un pistol.
- Mâinile sus! Lasă copilul jos! i se adresă un soldat mamei lui Josef.
Ruthie încerca să se-agaţe de ea, dar mama făcu cum i se poruncise.
Pe jumătate conştient, Josef îşi dădu seama că nu-şi prea mai simţea mâna
dreaptă şi că avea mâneca îmbibată în sânge. Se tăiase în geamul ferestrei. Şi-ncă
foarte rău. Apăsă pe rană, iar durerea fu atât de năucitoare încât aproape leşină.
Ruthie plângea cu capul plecat, dar ridică braţul drept al iepuraşului său de pluş
şi zise:
- Heil Hitler!
Unul dintre soldaţi râse şi, în timp ce clipea din ochi pentru a-şi risipi durerea din
braţ, Josef se gândi că poate-i vor lăsa în pace; dar un altul spuse:
- Documentele!

1. Prezintă în cel puțin 30 de cuvinte o legătură ce se poate stabili între cele

două texte, având ca reper un element de conținut /temă,valorificând câte o
secvență din fiecare text
2. Prezintă în 2-3 enunțuri un argument pentru a susține tiparul textual din
fragmentul de mai jos :
,,Josef trase cu ochiul pe geam. Se ascundeau într-o şcoală mititică, într-un sătuc
numit Vornay, undeva la sud de Bourges, în Franţa. Băncile erau aliniate în rânduri
perfecte, şi o temă de mult uitată era încă scrisă pe tablă. Era întuneric afară, iar
copacii ce-mprejmuiau şcoala făceau noaptea şi mai adâncă. Asta era bine: îi ajuta
să rămână ascunşi. Pe de altă parte, îngreuna depistarea batalioanelor germane.”
3. Crezi că războiul are un efect asupra relațiilor interumane? Exprimă-ți opinia,
în 50-100 de cuvinte având ca reper textul 2.

Text 3
Timiditatea reprezintă o stare de îngrijorare și de disconfort resimțită în
interacțiunile sociale, o teamă legată de evaluarea negativă a celorlalți, care vă poate
îngreuna îndeplinirea obiectivelor personale și profesionale. Timiditatea se poate
manifesta prin: simptome fizice precum bătăi accelerate ale inimii, înroșirea feței,
tremur, transpiraţie; comportamental, prin evitarea contextelor sociale și a riscurilor;
cognitiv, printr-o evaluare negativă a propriei persoane, sensibilitate la feedbackul*
negativ. În general, oamenii timizi sunt îngrijorați că ceilalți și-ar putea face o
părere greșită despre ei din cauza anumitor trăsături fizice [...]. Dacă încearcă să
inițieze o conversație sau să invite pe cineva la o petrecere, se îngrijorează că
solicitarea lor poate deranja cealaltă persoană, ajungând să considere interacțiunea
cu ceilalți o povară, oamenii putând să îi refuze. [...] De asemenea, le este frică de
greșeli, considerând că o singură greșeală îi poate face pe ceilalți să îi respingă sau
să îi umilească. Oamenii timizi cred adesea că ceilalți nu îi plac, că îi consideră
plictisitori, ciudați sau enervanți, fără nicio dovadă solidă care să susțină acest lucru.
Dacă cineva nu reacționează la ce spun ei, dacă cineva pare neatent, plictisit de
conversație sau se uită în telefon, ei presupun că este vina lor.

Text 4
— Sper că toată lumea a repetat temeinic dialogul dintre Peter şi Kate. Închideţi
cărţile, o să numesc pe cineva să răspundă. Sau poate se oferă cineva? întreabă
profesoara în timp ce toată lumea se aşază în scârţâit de scaune târşâite pe parchet.
Pun mâinile pe caiet. Ascund mâzgălitura asta apărută din senin.
Profa aşteaptă să se sacrifice cineva. Mie mi se zbat venele de la tâmple, de
parcă aş fi pe buza unei prăpăstii. Am învăţat atât de bine lecţia asta! O ştiu pe de
rost de la cap la coadă, cred că aş lua o notă bună. Şi totuşi, nu îndrăznesc să ridic
mâna. Dacă m-aş oferi să răspund, aş fi obligată să vorbesc în faţa întregii clase. Şi
una ca asta nu se poate. Pentru că ştiu ce voi păţi. Ca de obicei, mă voi înroşi toată
şi Ben Teroristu’ o să mă facă iar „Tomată”. Sandra şi prietenele ei vor râde de
mine.
Dacă mă fac mică, la locul meu, n-o să mă bage nimeni în seamă. Aşa că nu
mă mişc. Émilie, cea mai bună prietenă a mea, îmi dă un cot când se aşază lângă
mine. Şi-a dat seama că nu mă simt bine.
— Juliette, respiră! şopteşte ea. Doar ştii lecţia pe de rost! Ridică mâna!
Dau din cap în semn că nu, inima mea o ia razna, n-o să izbutesc niciodată.
Mi se pare că toată lumea se uită la mine şi îmi vine să mă ascund. Să vorbesc în
faţa clasei: nu, nu, nu. Nu voi reuşi niciodată.
(Gally Lauteur, Cea mai timidă fată din clasă)

1. Prezintă în cel puțin 30 de cuvinte o legătură ce se poate stabili între cele două
texte, având ca reper un element de conținut /temă,valorificând câte o secvență
din fiecare text
2. Crezi că lipsa de comunicare dintre membri familiei poate duce la înstrăinare?
3. Exprimă-ți opinia despre timiditate, în 50-100 de cuvinte, având ca reper unul
din textele 3 sau 4
4. Precizează numărul de sunete din cuvintele: cinci, chiorâș, cheală, niciodată
5. Transcrie și numește grupurile de sunete: două, frățioare, săpunieră, toată
6. Alcâtuiește câte un enunț cu omonimul subliniat în text
7. Câte un sinomin pentru cuvintele: a abrevia, a hotărî, nădejde
8. Alcătuiește trei enunțuri cu sensurile cuvântului polisemantic ramă
9. Numește valoarea verbului ,,a avea” în structura:,,Ai fi spus bine dacă repetai!”
10.Scrie două propoziții unde numele predicativ este exprimat prin numeral ordinal
Băiatul este al doilea.
Fata a iesit a treia.
11.Transcrie un predicat verbal și un predicat nominal din textul de mai jos:
,,Dar nu e vreme de discuţii filologice: soseşte trenul - şi nu stă mult. Trenul
este plin... Dar cu multă bunăvoinţă din partea unor tineri politicoşi, cari merg până
la o staţie apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat...”
Ion Luca Caragiale, Domnul Goe
Stă-PV
Este plin=PN

a) Indică modul și timpul verbelor subliniate:

Sufla încet, iar florile care se formaseră pe sticlă începuseră să se topească puțin.
Suflă-ind/prez
Formaseră=ind/mmcp
Incepuseră=ind/mmcp
Să topească=conjunctiv/prezent
b) Câinele îl privise uimit și a înaintat cu grijă, iar băiatul îi întindea jucăria.
Privise-ind/mmcp
A înaintat=ind/pc
Intindea=ind imperfect

c) Să fi avut mai mult timp, aș fi învățat mai mult pentru test, aș fi mai atent și
puteam să iau o notă mare

Să fi avut=conj /perf
 Aș fi învățat-cond-opt/perf
Aș fi =cond-opt/prez
Puteam=ind/imperf
Să iau =conj /prezent

Toamna în parc de GEORGE TOPÂRCEANU

Cad grăbite pe aleea

Parcului cu flori albastre
Frunze moarte, vorba ceea,
Ca iluziile noastre.

Prin lumina estompată

De mătasa unui nor,
Visătoare trece-o fată
C-un plutonier-major.

Rumen de timiditate
El se uită-n jos posac.
Ea striveşte foi uscate
Sub pantofii mici de lac.
......................................

12.Prezintă în cel puțin 30 de cuvinte o legătură ce se poate stabili între cele două
texte (Gally Lauteur, Cea mai timidă fată din clasă și Toamna în parc de
GEORGE TOPÂRCEANU) având ca reper un element de
conținut ,valorificând câte o secvență din fiecare text.