Teoria moderna a portofl investitional

1. Portofoliul investit: concept tipuri principii de formare

2. Teoria managemnetului de portofoliu. Modelul Marcovitz
3. Modelul Sarpe (dezv teoriei MArcovitz)
4. Teoria pietei eficiente

1. Ivnvestitille constituie alocarea sau plasarea riscanta a valorilor in obiecte a activit de

antreprenoriat sau ale altor tipuri de activit cu scopul de a obtine profit sau efect social. Ivestitiile
de portofoliu sau financiare se realizeaza prin cumpararea titlurilor de valoare, operelor de arta,
crearea unor depozite bancare etc tinanduse cont indeosebi de rata dobanzilor bancare in functia
de care se poate aprecia rentabilitatea acestora. Activitatea investitionala a investitorului se
raporteaza la formarea portofoliului investitional care poate include diverse tipuri de investitii.
Portofoliul de investitii reprezinta totalitatea obiectelor investitionale reale si financiare
detinute de investitor in scopul realizarii activitatii investitionale in corespundere cu strategia
investitionala stabilita. Gestiunea portofoliului investitional de valori mobiliare cuprinde
totalitatea pricipiilor metodelor si instrumentelor de rentabilizare a acestor active financiare.
Compozitia portofoliului este o rezultanta a pozitiei .. fata de risc iar performantele unui
portofoliu se determina prin compararea randamentului obtinut cu rata randamentului de pe piata
financiara. Portofoliul investit se formeaza in corespundere cu urmatoarele principii generale:
1 principiul asigurarii realizarii strategiei investitionale – formarea portofol treb sa
corespunda obiectiv strateg invest
2 asigurarii corespunderii portofol resurs investitionale – limitarea obiect investit
selectate in corespundere cu resurs existente
3 optimizarii corelatii dintre rentabilitate si risc – respectarea anumitor proportii intre rent
si risc in coresp cu strat investit. realiz lui se asigura prin metoda diversificarii obiectelor
investitio
4 optimizarii raport dintre rentabilitate si lichiditate –
5 asigurarii gestiunii portofoliului – asigur corespunderii obiect investitionale ale
potential de cadre existent precum si posibilitatile de realizare a reinvestirii in coperative a resurs
Portofoliul de investitii pot fi de divverse tipuri:
1 se deosebesc in funct de oviecte investitionale:
- port de inv capitale
- reale
- financiare
- port de mijl cirulante
 - port altor invest financ
2 in funct de preferintele investitorului
- port de crestere – plasarea capit in titl cu sanse mari de castig dar si cu un grad ridicat de
risc
- port cu securitate maxima- vizeaza protejar capital si randam corespunz
- cu randament stabil adica obtin venit regulat
- port prudent – urmareste valorific capital in coditiile protejarii impotriva unui risc
excesiv
- port clasic- obtinerea unor venit peste medie acceptand un anumit grad de risc
- port ofensiv – obtin unor venit cat mai mari fara a tine cont de gr de risc
- port speculativ – vet rapide dar grad de risc ridicat
- port specializat – ating unor obiective specifice
3 In funct de grad de ating a obiectiv urmarire de investitor
- port echilibrat – corespunde intocmai strat invest a investit
- port neechilibrat – nu corespunde parial sau total
Investitoul treb sa tina cont de urmatorii factori: venitul scontat, riscul investitional si
particularitatile tecnice a tranzactiilor cu valori mobiliare.
Exista o serie de variante de ....
- investirea mijl banesti in hart de valoare si mentinerea acestora in portof pana la
scadenta
- speculatii cu scadenta scurta
- investitii de portofoliu cu administr pasiva
- invest de portofol cu admin activa

2. Cel mai mare dezastru al sec 20 a fost prabusire bursiera din 1929 si marea criza care a
urmat-o. aL doilea a fost piata din scadere si recensiunea din 1973-74... Pentru profesionisti
financiarei a doua prabusire reprezenta un model critic... si in seciala in dezv teorie portofol
modern. Pe vremea ceea pietele mari au scazut cu 60 la suta cei car aveau venit fixe si .. cu
cupoane si au vazut investitiile micsirandu-se, ratele dob si inflatia au crescut pana la 2 cifre.
Preturile la petrol au crescut vertiginos trebuia de cautat raspunsuri. Unii cautau in studii
academice care pana atunci au fost ignorate timp de 2 decenii. in mod unanim aceste studii
academice au ajuns sa fie denumite teorii moderene a portofol. ... un articol care se numea
selectia portofoliului era scris de un absolvent a universitatii di chicago K. Marcowitz 14 pag.
Acelui scurt articol ii este atrib astazi lansarea..... este construita in jurul urmatoarelor idei
centrale cele doua caracteristici relevante ale unui portofoliu sunt:
 - castigul prgnizat si riscul sau
Investitorii ratonali vor alege detinerea de por eficiente care sunt acelea care
maximizeaza castig prognozate la un anumit nivel a riscului sau in mod alternativ sau echivaent
minimizarea riscului la un niv dat a riscului prognozat.
Programul indica ponderea resurs financiare a investitor care a trebui alocata pentru
fiecare valoare mobiliara pentru ca portofoliu sa fie eficient. Din punct de vedere a lui
Marcowitz nu era nevoie de volume intregi penrtru a explica ceea ce el considera o notiune forte
simpla: venitul si riscul sunt inseparabile. Ca exonomist el credea ca este posibi sa determini
relatii din aceste dou,,,, si asftel sa se determine grad de risc... In articolul sau el a prezentat
calculele care a sustineau concluzia sa: nici un investitor nu poate avea beneficii peste medie fara
sa-si asume risc corespunzator. Mai tarziu Marcowitz a remarcat ca a fost uimit de fapt ca treb sa
fie interesat si de risc si de venit in aceeasi masura. Pe vremea ceea s-a acordat ft putina atencie
manag port si notiuni de risc nu era nevoie de nici un ......... el a considerat a este necugetat
ca........
Pentru a clarifica aceste idei Marcowitz a creat frontiera de eficienta. El a realizat un
grafic in conarapartida cu venitul asteptat si riscul. Frontiera eficientei este o simpla dreapta
trasata din stanga jos spre dreapta sus si fiecare punct de pe aceasta dreapta reprezinta intersectia
dintre beneficiul potential si nivelul sau de risc. Un portof ineficient este acela care expune
investitorul la un nivel de risc fara sa ofere un nivel corespunzator al venitului. .................
In anul 1959 Marcovitz a publizat prima carte selectia port ineficient.... el a descris ideile
sale despre risc a folosit abaterea standard pentru a masura riscul. Abaterea poate fi considerata
ca distanta fata de medie si conform lui riscul este mai mare cu cat distanta fata de medie este
mai mare. S-a propus calculul riscului si castigului portofoliului (prima formula) ......xiri
xi pond investita in val mobiliara i
rp castigul prognozat
ri castigul prognozat a val mobil i
Disperdia portof este calculata prin urm formula: sigma 2....
unde xi pond investit in val mobiliara i
xj pond invest in val mob j
sigm2i dispersia castig prognozat al val mob i
sigm2j dospersia castig progoz a val mob j
Covariatia ij este codispersia dintre castigurile prognozate ale valorilor ij
In cazul ca n valori mobiliare formula daya devine astfel al 3 sig 2........
 Covariati slaba este atunci cand doua actiuni se misca in directii opuse. Un portofoliu
opus din actiuni riscane poate fi de fact o selectie standarda daca pretul actiu individ au sensuri
diferite. Diversificarea este cheia. Totui ideile au fost ignorate de mai multi profesionist ca era
complicat de calculat dar totusi lumea academica considera ca aceste lucrari reprezinta punctul
de pornire .......

3. La 10 ani de la aparitia ... un tanar spudent pe nume B sarpet la abordat pe Marcovitz

care atunci se ocupa de progr liniara. ........ A

Actiunile care scad si cresc .. cu piata li se atribuie un factor delta =1.

Concluzia este orice portofoliu mai mare de 1 va fi mai riscatnt...
Sarpe a mai prezentant un concept revolutionar modelul de evaluare a activelor de capital
capm. Acest concept a reprezentat o continuare a modelului sau unifactorial referitor la alcatuie
unor portofilii eficiente. Conform capm actiunile sunt purattaore a doua tipuri distincte de risc
1tip risc sistematic – beta si el nu poate fi diversificat
2 tip risc nesistemataic poate fi dievrsificat
Un savant care ii spune peter .... a spus ca cel mai eficient portofoliu care cercetari a lui
SArpe este concluzia ca cel mai eficient portofoliu este piata insasi cu alte cuvinte modelul de
evaluare... ne arata ca portofol dee piata se imbina perfect cu terioa lui Sarper..
Daca vorbim de simplificarea modelului lui marcovit noi trebuie sa cunoastem castigul
prognozat dispersia covariatia cu fiecrae titlu financiar si atunci putem vorbi despre simplificarea
model lui marc. Formula nr 3 n*n-1/2
Pentru castigul oentru fiecare val mobiliare este ecuatie iar nr estimar necesare in cadr
model este n8n+3*2
9

4. Doi academicieni MArcovitz cu ideea ca echilibrul intre castig si risc depinde de

diversificare si SArper cu definitia sa despre risc iar un al treilea element este teoria pietei
eficinte.
Teoria data este venita si propusa de eugeniu Fama din chicago. Fama este cel creditat are
un rol deosebit in dezv unei teorii privind compartamentul pietei de capital. Mesajul lui Fama era
forarte clar preturile actiunilor nu pot fi previzionate datorita faptului ca piata este prea eficienta,
pe o piata eficienta in momentul in care o informatie devine disponibila un mare numar de
oameni aplica aceasta informatie intr-un anumit mod ce duce la ajustarea preturilor inainte ca
cineva sa obtina profit . FAma structureaza viata financiara in 3 categ de eficenta financ slaba
semi forte si forte. Teoria pietei eficiente este o prelungire a teoriei arbitrajului financiar se poate
de spus ca concurenta tot mai crescuta intre investitorii financiari determina cresterea eficientei
informationale a pietei si reducerea opurtunitatilor de arbitraj intre pret si valoare.Cursurile
urmeaza traiectorii aleatorii imprevizibile Fama a admis faptul ca e imposibil sa testeze ideea de
piata eficient.Alternativa sa gandit el a fost sa identifice sist de tranzactionare care ar fi putut
surplasa? piata de actiuni luata in ansamblu. Ca consluzie .......

Profitabilitatea investitiilor
1. Profitul investitional
2. Dimensionarea rentabilitatii titlului financiar si al portofoliului investitional

1. Investitiile pot fi analizate ca o marfa financiara al carui pret se formeaza in urma

interactiunii dintre cerere si oferta. Obiectul investitiilor financiare poseda caracteristici specifice
printre care cele de baza se considera a fi profitabilitatea si riscul. Profitabilitatea presupune un
anumit nivel scontat al beneficiului obtinut din investitii. Ea este determinata de capacitatea
obiectelor de investitii de a produce profit. La randul sau profitul reprezinta o remunerare pentru
investire fiind exprimat prin diferenta dintre incasarile obtinute si cheltuielile investitionale
directe. Profitul reprezinta efectul de baza al operat investitionale. Profitul raportat la vol total al
chelt investit se obtine rata profitului sau profitabilitatea ce este un anumit niv scontat obtinut din
investitii. Profitul este o variatie de baza in .... Pentru analiza definitiva a profit conteaza viitorul
de aceea o impo maj o are venit scontata. profitabil invest depinde de o serie de fact Interni
externi
fact interni sunt tipul instrum investitional caliatea gest metod de finantare si caracter
mediul investit.
fact extern sunt niv de dezv a econ tarii prezenta div form de propr existenta si grad de
dezv a pieti hart de val sist act legisl si norm infatia etc
Pe langa fact econ o infl cosid asupra profit o pot generat si ....
Sunt aplicate in scopul dat metode de analiza tehnica si fundamentala.
 Tema 5: Evaluarea obligatiunilor
1. Caracteristica generala a obligat
2. Eval oblig zero cupon
3. Calcule de eficienta a obligat cu plata periodica a dobanz
4. Indicatorii de baza pentru determin eficient portof de obligat

1. Obligatiunile sunt unul din cele mai rasp tip de hart de valoar. O perioada indelung se
cons ca a investi in obl este foarte simp insa cele ce vor urma ne vor demonstra ca oblig au o
serie de particular in ceea ce priveste calc de eficienta. Oblig sunt tip de creante care
materializeaza angajament debitor fata de creditor care ii pune la disp fond disponibile.
Angajamentul prevede modalit de rambursare a fond si un mod de remunerare a creditor in
decurs unei perioade de timp. In moment emisiunii orice oblig se caracter printro serie de
elemente numite tehnice:
- valoarea nominala N serveste ca baza la calc dobanz si reprez valoar inscrisa pe
obligatiune
- durata de viata a imprumutului (scadenta sau term de ramburs) DS
- pretul de emisiune indica suma platita la cel care a subscris la emisiunea respectiva =
valoarea nominala
- pretul de cumparare P0 a obligat
- pretul de vanzare sau rascumparare P1
- pretul de piata a oblig indica pretul la care oblig este tranzact pe piata. poate fi exprimat
in % anuale si suma absoluta(vn*pret piata) 1 formula
- cursul obligat arata raportul dintre pretul de piata si val nominala
Modalitatile de rambursare a imprumutului obligatar:
a. rambursarea la finalul perioadei
b. ramb in serii constante
c. ramb prin anuitati constante
d. ramb sub forma cuponului unic care prevede ca dob sa nu fie varsate anual ci doar
capitalizate si reglate odata cu ramb la finele perioadei
 Rata dob este rata nominala a dob aferente obligat R. Cuponul de dob acumulat este suma
varsata o anumuta frecventa f pentru obligat detinuta. Cup se calc in % anuale R*Nz/365 și in
suma absoluta .....
R rata nomin a dob
nz – nr de zile care s-au scurs de la ultima detasare a cupon
N – valoarea nomin a obligat
Numarul cupoan ce vor fi platite pana la amortiz n, nr cupoan incasate n.., data scadentei
sau amortiz ds, data platii cupoanelor dp, termenul pana la amoortiz oblig t0, termen de detinere
a oblig t...., Venit curent VC, spor de capital SC,
profitabil obligat eprima capacit lor de a aduce venituri detinatorului lor.
rata cupon Rk raport intre rata dob si frecventa R/f
profitab curenta sau randament curent Rc raport c/ p0 incas banesti de la cupoan
primite/pret de cumpar
profitab totala Rt=Vc+sc/p0 venit curent+spor de capital/pret de cumpar
Proces de eval sunt 3 etape:
1 determ flux viitoar de numerar
2 determin ratei de rentab astept de investitotr k. niv ratei k este determ de niv rat dob
fara risc
3 aplicarea model de evaluare

2. pentru oblig de acest tip profitabil curenta nu se calcul. Rata nominala (simpla) a
profitului catre amortizare se calculeaza la plasarea primmara si la cumpararea obligatiunilor
rs=n-p0/p0
n- val nomin
p0 pret cumpara
t0 termen pana la amort obligat
Cunoscand rata nomin a profit catre amortiz determinam pretul de cumparare dupa
formula p0= N/1+rs*t0/100*365
In cazul vanzarii pe piata secund vanzat obligat poate determin eficienta tranzact dupa
rata nomin a profit pentru perioada de detinere p1-p0/p0*360..
Cunosand rata nomin a profit pentru perioada de detinere determinam pret de vanzare a
obligat p1=p0*1+rst....
Putem calcula si rata efectiva a profit catre amortizare care se calc la plasarea primara sau
la cumpar obligat re= n/p0....-1*100
 In cazul vanzarii pe piata secund vazat poate determina si eficenta tranzact si dupa rata
efectiv a profit dupa perioada de detinere re=p1/p0....

3. Rata curenta a profit la obligatpoate fi calcul in forma nomin si compusa. In forma

nomin sau simpla ...... formula, forma efectiva rcs=n*1+r*100....
Putem calcula si rata nomin simpla aa profit catre amortizare rs= (n*1+r*r.........
Cunoscand rata simpla a profit catre amortiz putem calcula pretul obligatiunii
p0=n*1+r*n/1........
In caz vanzar oblig pe piata secund vanzaorul va calcula eficienta tranzact cu ajutorul
indicator care se numeste rata simpla a profitului pentru perioada de detinere
rs=p+n*r*n/100*p/P0-p0.......
Rata compusa a profit catre amortiz sta la baza calc pret de cumpar a oblig si se calc p0=
sum c/1+re/....... unde t – termenul dinainte de efect platilor. Rata efectiva a profit pentru per de
detin se calc in mod analogic metod de calc a ratei efect a profit catre amortiz p0=sum.....
Pretul de vanzare putem calcula p1=p-suma..............

4. Pentru determ eficet penru port de oblig sunt util o serie de indicatori
a. valoar curenta a portofol VC este un indic de baza care se calcul ca suma a pret curent
ale tuturor oblig din portofoliu VC= sum ni*pi unde ni - nr de oblig, pi – pret curent a oblig i
b. profitabil portofoliului (PP) este un indicator complex care semnifica eficicneta investit
si profit posibli al investitorului PP= raport sum de la i 1...k * Di*V1./ sum Vi
Di – implica rata simpla a profit la oblig i
Vi- cantit oblig i in portofol
c. durata (DU) reprez termenul mediu de palsare a mijl bansti DU= sum Ti*Pi*Vi*ri/sum
PiViri, unde P- pret de cump a oblig i, Ti – term pana la amortiz a oblig i, Vi – vol oblig i in
portof, ri – rata simpla a profit la oblig i
d. ritmul cresterii valorii se masoara in lant raportand intre ele valorile tuturor oblig din
portof calculate in pret bursiere reale din perioadele de baza urmatoare si precedenta. Perioada de
baza poate fi o luna un trimestru un an. Kn= 1+ai, ai – ritm crest valor portof
e. lichiditatea portofol caracter posibilitatea de a vinde oblig pe piata secundara. Este
determin de lichid oblig din portof.
f. coeficientul de lichiditate care se determina raportand vol tranzact efectuate cu
respectiva obligat la vol total al tranzact pe piata
g. lichiditatea portofol LPj ca suma coef de lichidit al tuturor oblig din portof ponderati la
vol acestora LPj= sum Lij*Vi/sum Vi, unde Lij – coef lichid pe piata secund ij in ziua j
 h. potentialul crestrii portof PC caracter profitul care poate fi obtin de investit luanduse in
consid pret tutr oblig din portof PC= sum Ni/sum Pi-1, Ni- incasar la amort oblig i
i. riscul portofoliul de obligat R= Rn/Dn*100, Rn – risc absol al portof, Dn – profitabil
port
j. rata interna de rentabilitate sau rata efectiva este profitul relativ real pe care il obtine
investitor timp de un an la alcularea dob compuse =sum Ci*1/(1+ri)^ai=0
Ci- chelt de investit, ai- raport T1/T0, re
k. termenul de recuperare al cheltuielilor Tr term in care chelt investit pentru fomar portof
se vor egala cu profit de la marirea val portof Tr= sum delt i/(CT2-CT1)/Tb
delt i- chelt de formare a portof, CT1 val port la incep si sfirsit perioad, Tb- perioada de
baza sau de investire

Tema 6: Evaluarea obligat simple

1. Concept general al eval oblig simple
2. metoda capitalizarii veniturilor
3. Modelul discontarii dividendelor
4. Evaluarea actiuni cu ajutor coef financiari
5. Eval actiun prin estimarea profit
6. Factorii ce determ marimea dividend

1. Profitul de la actiuni este commpus din 2 elemente venitul de la divedend platite si

diferenta dintre pret de vanzare si cumparare. Daca eficienta investit intro actiune se exprima
prin indicator sintetic formula de calcul al acestuia va fi : Re=P1-P0+T/P0
Unde Re-rata simpla a profitului, P0-pret de cumparare, P1-pret de vanzare, T-suma
dividend obtin in perioada detin actiuni
Ca si in caz obligat rata simpla a profit poate fi exprim in forma % si anuala re=P1-
P0+D/P0*145...... unde,
Pretul actiunii este determ de o serie de factori dintre care cel mai important este marimea
platilor de dividende. Dupa cum se stie dividend se platesc din profit si de fapt detinatorii pachet
de control de actiuni decid partea din profit care va fi repartiz pentru plata dividend.
Politica corporatiei privind marimea divid platite se numeste politica a dividend.
Investitorii care doresc sa investeasca in actiuni unei corporatii la inceput studiaza pe parcursul
mai multor ani politica ei de dividend.
 2. Unul dintre obiectivele principale ale analiz financ consta in evaluarea hartii de eval
evaluate incorect (supraeval sau subeval). Metode in baza caror vom determ daca actiun sunt
avantajoase daca au fost corect evaluate: Conf metod capitaliz venit val unui activ financ este
data de val actualizata a flux de numerar estimata a fi generata de acest activ... Deoarece flux de
numerar pe care le sconteaza un investitorse vor obtine in viitor marimea acestora se corecteaza
cu o rata de discontare sau actualizare pentru a tine cont atat de val banilor in timp cat si de
factor risc.
Algebric val intrinseca (estimata real) a capital va fi egala cu suma actualizata a flux de
numerar adica V=CF1/K^1..... unde, CF1 indica flux de numerar generat de acest capital in
momentul T, k – rata respectiva de discontare pentru flux financ caract de un niv dat de risc,
presupunem ca rata de discont raman const pentru intreaga perioada, Daca cunoast pret de
cumpar a actiun viitor flux de numerar si rata de actualiz accept de investitor determinam efectul
financiar al tranzactiei cu ajutorul indicator valoarea actualizata neta VAN. VAN=V-P(......
Determinarea VNA in acest caz coincide cu calculul VAN al proiectelor de investitii, daca
VAN m mare 0 atunci proeiectul se accepta, daca m mic proectul se respinge. Din expresia
VNA=v-p... reiese ca un activ financ va fi subevaluat daca V m mare ca P sau VP cft.....formula
Daca Valoarea intrinseca reala a activ va fi m mare decat pret sau si invers va fi
supraevaluat daca formula asta m mic decat P
2 metoda ratei interne de rentabilitate (RIR). In cazul RIR VNA =0 iar coef de decontare
connstit variabila care treb determin cu alte cuvinte RIR este o rata de actualizare care face ca
VNA-=0 . Matematic putem prezenta in fel urmator P=sum CT/(1+k*)^p
Indiferent ce fel de activ se analiz treb de comparat intre ele RIR cu k* si rata de
rentabilitate K. Daca rir sau l* m mare ca k si invers fiind considerat atvu supraevaluat in caz in
care k mai mare ca k*.
3 modelul discontarii dividend. In ceea ce priv actiun simp pret unei act ese determin de
val actualiz a flux de numerar care sunt de fapt divided estimate a fi platite plus pret estimat de
vanzare a actiuni cand investit vinde val mobili respectiva. Valoarea actiunii se poate de calc cu
form val act= sum T D*, suma unui sir infinit de divid, t val actuala a divid sau V= v1+1k...
In mod normal investit nu cumpa o actiun pemntru a o detine la infinit si o tin 5 10 ani
dupa care o vind si totusi chiar in acest caz ecuatia va determi val pret estimat al actiun. Pentru
toti investit prezenti si viitor flux de numer estima se baz pe divid ce se platesc ulterior. DDM
Pentru stabilirea rat profitab Ka ratei de actualizare se folosesc cateva metode:
 - determinarea k ... de piata ramurala pentru anumit perioad istorica. cea mai simpl
metoda a acest coef. SE determ ca un rimtm lent ... pentru cativa ani. Ratele se corecteaza in
funct de marimea inflatiei
- determ k in baza modelul CAPM. Modelul CAPM este un instr adecvat pentru determ
rentabilit cerute k in corespundere cu acest model k = RF+RM=RF*beta i, Coedf beta poate fi
determin atat pentru actiun aparte cat si pentru anumita ramura.
4 model cresterii zero al dividend. IN acest model se presupune ca nu se asteapta nici o
crestere a divid raman constant. D0=D1=...=D. Ecuatia va fi V=sum D/1+k^t Dat fiind fapt ca
Dt=t dar d este nr fix acesta poate fi scos in fata paratez ....... din formula data expresia ce urm
dupa t0 reprez o perpetuitate care pentru k m mare ca 0= 1/k si atunci expresia capata forma
v=d/k
Dat fiind ca d0=d1=d2=d model crest zero al dividend capata urmatoar forma v=v1/k 2
formule
Modelul dat poate fi folosit pentru calculul RIR privind investitiile in hartii de valoare cu
ritmul zero la crestere a dividend. Daca v se substituie cu pret curet a actiu p iar k se substit cu
k* obtinem p=d0/k* de unde k*(RIR) =d/p astfel RIR este eprimat prin rata dividend
5 modelul cresterii normale sau constante Daca se estimeaza ca dividend unei companii
vor creste cu o rata anuala g iar divid curent este D0 valoarea dividend platit pentru o actiune in
fiecare dintre anii urmatori se calculeaza pe baza formulei DT=d0*1=g^t
Utiliz aceasta metoda pretul curent v sau val intrinseca al actiun unei comp cu un risc de
crest const poate fi calculat astfel v= d0 sum 1=g/... daca k mai mare ca g obtinem formula
v=d01+g/k-g. IN caz in care g este constamt putem primi un rezult cunosc ca modelul gordon
shapirov deoarece d1=d0*i1+g. Pentru determin RIR sau k* privind inest cu crest const obtinem
p0=p1/k*-g unde k=d1/p=g
6 modelul cresterii supranormale sau neconstante. cel mai apropiat de realitate ca se baz
pe presupuneri mult mai reale adica marimea divid si ristm lor de crest se vor mdific la an la an
si sunt 3 perioade de baza: faza de cerstere de trece si faza de maturitate. 3 etape a dezv firmei
In cazul dat RIR se va determina prin incercari v=sum ...

Eval actiun cu ajut coef financ

Metodologia eval actiun cu ajutor model MDT nu poate fi aplicat actualmente in tara
noastra deoarece nu exista stabilitate si nu exista o legitate pentru plata dividen si mai ales info la
comp nu este accesibila. La aceste metode de evaluare se refera util coef din care cei mai
semnificativi le analiz:
 1) p/b pret/valoarea de bilant. Val de bilat este val patrim propriu a soietatii care revin pe
o actiun. MArim indic dat se compara cu pret de piata a actiun. Daca p/b este mai mic de 1
actiunea se considera supraevaluata si invers daca indic este mai mare ca 1 act este subevaluata
2) EPS profit net pe actine care caract eficienta activ emitentului caci reflecta marimea
profit net care revine unei actiuni simple.
3) PER sau p/e este cel mai raspandit indic financ de eval a unei actiuni. Coef dat se
detrm ca raport dintre curs actiuni si profit net pentru actuine EPS si refllecta lichiditatea
actiunilor sau suma pe care investitorii sunt de acord sa o plateasca pentru a obtine o unitate din
profitul firmei emitente.

eval acti prin estimarea profit

Pe parc unui sir de ani o compan obtine un sir de profitur si avem cunosc timp vol flux de
invest din profit land ca baza acesti indicatori

Analiza tehnica a piet val mobil

1. esenta analiz tehnice
2. analiz tehn traditionala
3. analiz tehn moderna
4. analiz tehn filosofica

1. Anal tehn presuoeune studierea info intern a burs de valor si constr si analiz grafic de
modific a vol tranzact si niv curs actiun in scop prognoz miscarii pret de scurta durata si in baza
acestora elab recomand referit la timp efect tranzact sau la un anumit tip de act sau de piata in
general. Anal tehn se bazeaza pe 3 axiome:
a) miscarile pietei iau in considerare totul. esenta ei consta in fapt ca toata info necesar
pntru adopt deciz investitionale este inclusa in pret de piata al actiunii
b) pret se misca in mod orientat. sta la baza tuturo metod analiz tehnice exista 3 ti de
trenduri
- trendul taurilor - miscarea ascendenta a preturilor
- trend ursilor – misc descendenta a pret
- tr lateral – pret nu se misca
c) istoria se repeta – are loc la baza fluctuat xurs sta psihologia comportam investit pe
piata ce se repeta. Di punct de vedere a analiz tehn inteleg viitor se bazeaza pe cunoasterea
tecutului .
 Anaiz tehn reprez o totalit de instr tehn independ care permite investitor sasi determ
actiun ulterioare. Putem distinge 3 mari caeg....
1 anaiz traditionala
2 analiz moderna
3 analiz filosofica teoria lui Elion

2. Se mai numeste analiz carpist este cea mai veche dar si cea mai practica. Se bazeaza in
totalitate pe studierea graficelor. Prima regula a acest metod consta in fapt ca titl de valoare nu
evaluaza intamplator ci au anumite tendinte si care se vor modifica. Rolul analistului consta in
identific acestor tendint astfel incat sa poata trasa doua trepte sau linii de tendinta. Prima linie se
numeste suport /sprigin obtinut prin unearea a 2 puncte reprez cel mai scurt nivel de curs si a
doua treapta de rezistenta se obtin prin unir punct si indic cel mai riicat niv a curs. Dreapta de
tendint va trece cel putin 2 puncte situate la cel mai jos niv. Prima fig. curs timp
Tendinta descresc se traseaza similar cu exceptia ca dreapta tendintei treb sa treaca cele
mai ridicate puncte adica deasupra liniei cursului fig 2. Dupa trasarea tendintelor se obtine un
tunel in interiorul caruia titl evolueaza liber. fig 3 Cand tendint intervalului este crescat
operatorul va cupara titl la inceput formar acestor pentru a le vinde in faza finala cand tendint
este crescatoare. Operatorul va face invesr daca tendinata este crescatoare. Dupa ce tendin a fost
determin analist cerect semnalele care se confirma prin stabilir pe grafic a unor zone de form
fixa. Principalele configuratii care pot aparea:
1) config triunghi si fig derivate- apare in fazele de consolidare a pietei cand linia varfur
si linia abisurilor au tendinta de a se uni formand un unghi ascutit. Fiecare varf coboara din ce in
ce mai jos iar fiecare abis urca din ce in ce mai sus fata de cele precedente. Valorile din astfel
catre un punct de echilibru. Daca dreapta este cea superioara tendinta va fi de crestere este
semnalul de cumparare fig 4. Daca dreapta este cea inferioara tendinta va fi orientata catre o
scadere a curs insemna ca este un semnal de vanzare fig 5. In general in teorie se sustine ca daca
titl a intrat in triunghi in partea inferioara a acest va iesi prin partea superioara iar practic
abaterile ajung pana la 30-40%.
2) conf cap umeri si reciproca ei – se formeaza pe parc perioade de 2-3 luni si este o
config normala intrucat pentru ea nu este neces trasarea unei trepte de tendinta. Semnalul de
vanzare este caderea liniei cursur sub linia umerilor . Din graf dat rezulta ca atunci cand linia
cursului intaln linia umerilor in partea dreapta a grafic urmeaza o scadere, deci semnal de
vanzare.
 Config cap umeri inversata este o fig speciala ce reflecta tendinta crescatoare a cursul
actiuni urmat fig. Pentru a fi accept acest config urmeaza sa corespunda anumitor regulli si
anume:
- sa existe un echilibru intre linia umri si cea a cap si panta dreptei pe care se formeaza
config treb sa fie lina 10%
3) config zig zag – reprez varfuri superioare sau inferioare fig 6-7. Interpret fig 6 duce la
conluz ca titl mobiliar a incercat sa depaseasca un anumit niv max dar nu a reusit, investit treb sa
se astept cresterea curs

3. Un sist modern de analiz tehnica este bazat pe calculul matematic si anume pe filtrajul
numeric. Operatiunea de filtraj consta in extragerea dintr-o multime de info a unei singure info
utile. Filtrajul reprez o metod de calcul care permite o buna exploatare a semnalelor redate in
forma numerica. Analiz tehn tradit furnizeaza...iar prin analiz moderna respectiv a vitezei de
modificare a pret actiunii se masoara probabil de crestere a valorii activului. Prin analiz data se
analiz modif pret de actiunea probabil de creste a valor activ. Exista mai multe metod moderne a
previziun curs:
1) metod mediilor mobile – cea mai populara si practica se face o analiz matematica a
pret medii ale unei actiuni peste o perioada prestabilita. Odata cu miscar pret actiunii are loc si o
miscare in sus sau in jos a mediei mobile. TReb de remarcat ca media mobila se calcul prin 5
metode ea se poate aplica la pret de inchidere, dechidere, maxe, minim, la voluum sau chiar la
alta medie mobila. Singura diferenta consta in ponderile acordate fiecareai date din serie.
a) media aritmetica
b) media exponetiala si ponderata
c) media teriunghiulara
d) media variabila care se calcul in funct de volatelitatea pret
Un instrument a mediei mobila simpla se considera ca un istr de previziun fixa care poate
indica moemnt oportun de vanz sau cumparare. Formula de calc a valor previzioa acurs actiun in
acest caz este mns=sum raport C
mms-valoar curs actiun calculata dupa media mobila simpla
ct- curs actiun in moment t
N – nr de curs luate in calcul
In caz mediei mobil ponderate determinarea acestei se face in baza relatiei mmp=sum
pi*c/pi
pi- ponderea atribuit curs i
 Media mobila intrumentiala se calculeaza prin aplic unui procentaj al pret de inchidere de
azi la pret de inchidere de ieri. Pune accent pe ultimele pret de inchidere. In practica majoritatea
analistilor utiliz medii mobile standard bazate pe 3, 5, 10, 20, 50 sau 200 zile.
Metoda corcilatoarelor, este una dintre cele mai simple si eficiente metod de prognoz a
miscar curs actiun. Ele pot fi util pentru orice interval de timp si sunt deosebit de utile in caz
sirur laterale. La baza metod oscilatorii stau notiun de piete supracumparate si supravandute.
Piata supracumpar denoda situat cand pret se afla langa limita de sus, ridicar pret este imposibila
si supravanduta insemana un pret atat de scazut ca scaderea lui continuare este imposibila. Pentru
fiecare tip al oscilatoarelor se stabilesc anumite nivel de vanzare sau cumparare.
Divergenta dintre direct miscarii pret si oscilator. Este un semnal de rasturnare a pietei.
Momentul este forma cea mai simpla de costruire a oscilatorului si el se calculeaza ca diferenta
dintre val pret de incheiere in moment curent si val pret de inchdiere din peri precedenta.
Formula
M=Pt-Px
P-pret de inchidere
t-moment curent
x- perioada precedenta
Norma modificarii, forma de aplicare a oscilatoarelor si reprez raport dintre pret curent de
inchidere si pret de inchidere format intr-o anumita perioada din trecut. Nm=pt/px*100%
Indicele fortei relative este cel mai popular dintre toate oscilatoarele iar formula de calcul
al curbei oscilatorului este efr=100-100/1........
x- perioada luata in calcul
vmsx – valoar medie a pret de inchidere mai mari ca cele precedente
vmjx- val med a pret de inchid mai mici ca cele precedente
Indicele dat este utiliz in diapazonul intre 0 si 100 si opereaza cel mai eficace atangand
extremele.
Liniile stocastice implimenteate de george lein, cele mai viabile sau dovedit liniile %k si
%d care au primit denumirea de linii stocastice a lui Lein. Cosntruirea acestora se bazeaza pe
fapt ca in caz crest preturilor ziua este inchisa la niv aprobate de limitele de sus stabilite in timp
zilei. In situatiile standard linia %k este calculata pentru interval de 5 zile 100*c-ls555.....formul
ct- pret curent de inchidere
l5- niv cel mai scazut din ultim 5 zile
a5- niv cel mai inalt in ultim 5 zile
Aceasta linie este mai sensibila decat %d. form = 100*cl3/hl3
cl3- suma de 3 zile ( c1-l5)
 hl3- suma de 3 zile (hl-l5)
Liniiile stocastice astfel construite se numesc linii rapide. Altii le numesc liniile lente. Cel
mai popular oscilator de acest tip este construit in baza a doua medii glisante exponentiale.
Ordinele corespunzatoare de 12 si 26 zile. Acesta metoda se numeste convergenta-divergenta.

4. Aceasta analiza tehnica a fost elab prin anii 30 sec 20. Conform acest teorii piata
evolueaza cu valurile oceanului avand perioade de flux (crestere) si de reflux. Evolutia pietei
actiun poate fi divizata in 3 miscari temporare a cursului:
a) miscarea imediata fluctuatii zilnice de crest si scader a pret
b) variatia scurta- tendintele care dureaza de la o sapt pana la o luna
c) misc principala care reflect o tndinta pe term lung si poate dura pana la 4 ani
Esenta teoriei lui Elliot consta in fapt ca valurile pietei se sparg (discompun in diferite
cicluri suprapuse. ultima fig. Ciclul compșet include alternarea a 2 perioade prima de urcare si a
doua de coborare. Prima faza include succesiun a 3 cresteri intrerupte de 2 corectii cea dea doua
inregistreaza 2 scaderi separate printr-o corectie. In total se produc 8 miscari dar fiecare dintre
crester faz de urcare se descomp in 5 miscari – 3 mini cresteri intrerupte de 2 mini corectii. De
asemenea cele 2 scaderi ale fazei de cobor se desc in 3 scaderi. Construire grafic are la baza
miscare dupa sirur numrilor lui Fibonachi cand fiecrae nr al sirului constituie suma celor 2
precedente. Cea mai mare dificultate legata de teoria lui eliot rezida in fapt ca punctul de plecare
al miscarilor ascendente si descendente este fundamental dar in acelasi timp este greu de stabilit
de asemenea sunt greu de stabilit si punctele in care piata isi modifica tendinta majora.
In caz pietei actiunilor aceasta teorie este aplicata rar. fiindca actiunile constit subiect
unui ansamblu de elemente operat cu capital divid, iar o psiholog reala a pietei nu exista.

UN investitor a procurat o obligatiune la pretul de 98 lei pe parcursul perioadei de

detinere a acestei hartii de valoare el a aincasat o dobanda in marime de 10 lei. La sfarsitul
perioadei de detinere obligatiunea a fost vanduta la pretul de 99 lei. Determinati profitabilitatea
pentru perioada detinerii activului.
Profitabilitatea pentru perioada detinerii activului poate fi calculata folosind urmatoarea
formula:

Profitabilitate = (Valoarea de vanzare - Valoarea de cumparare + Dobanda incasata) /

Valoarea de cumparare

In acest caz:

Valoarea de vanzare = 99 lei Valoarea de cumparare = 98 lei Dobanda incasata = 10 lei

Aplicand formula:

Profitabilitate = (99 lei - 98 lei + 10 lei) / 98 lei

Profitabilitate = (11 lei) / 98 lei

Profitabilitate ≈ 0,1122 sau 11,22%

Deci, profitabilitatea pentru perioada detinerii obligatiunii este de aproximativ 11,22%.

UN investitor a procurat un active financiar la pretul de 1000 u.m. care va adduce annual
(timp de 3 ani) un venit in marime de 150 u.m. Peste 3 ani el spera sa-l vanda la pretul de 1010
u.m. Determinati profitabilitatea deplina a investitiei.

UN investitor a procurat o actiune a companiei x la pretul de 60 u.m. Pe parcursul a 2 ani

investitorul prognozeaza primirea in fiecare an a dividendelor in marime de 3 u.m. La sfarsitul
perioadei de detinere se preconizeaza ca actiunea va fi vanduta la pretul de 70 u.m. Determinati
profitabilitatea aproximativa a investitiei.

Tema : Evaluarea proiect de investitii

1.
In cee ace priv documnetat pentru invest sunt recomndate urmatoarele: studio de prefezabiliate,
fezabilitate, proiect ethnic si divizul general care insoteste document prezentate mai sus. Cand se
trece la executie investitiile se realiz pe baza detaliilor de executie. Se apreciaza ca doc pentru
invest ar trebui sa demareze cu studiul de oportuniate sigurul care poate contura obtiunea realista
pentru investitia respective si poate asigura demararea process investit in condit de siguranta si
rationalitate.
Modul de calul a indic de efficient a investit
Eval proiect de investit reprez o activit distincta in process de pregatire de elabor a oarecarei
deciz de investit indifferent

La inceputul anului un investitor avea in portofoliul sau 4 titluri de valori mobiliare in

urmatoarele cantitati si la urmatoarele preturi curente si asteptate (sperate) catre sfarsitul anului.
Tabel 4 colonite
titl finance A B C D
cantitatea bucati 100, 200, 50, 100
pretul current 50, 35, 25, 100
Pretul la sfarsitul anului 50, 40, 50, 110
Determinati profitabilitatea sperata (asteptata) a portofoliului dat prin ambele metode.

Un portofoliu investitional este compus din 4 tipuri de actiuni in baza datelor din tabelul de mai
jos determinati rentabilitatea portofoliului utilizand rentabilitatea fiecarei actiuni din portofoliu.
Titlul finncr Valoarea initiala investit la incep an valoar sperata a inv la sfrs pondere titl in
portofoliu
A 600 300 1100
1600

Tema: Activitatea investitionala a rep md factor determinant in dev tarii

Activit invest in rep md este cel mai import factor ce determina dezv sociala econ a tarii.
Ca si in alte tari in rep Md investit starine directe ISD sunt consider un factor de accelerare a
progres econ si tehnic, factro de dezv si moderniz a aparat de productie, de cunoastere a metod
avansate de organizare a productiei, de pregatir a cadrelor in conformitate cu necesitatile
economiei de piata. Rep Md nu dispune de resurs financ suficiente ea este constransa sa recurga
la asistenta externa sa caute noi si noi credite, insa precum arata experinta internationala o astrfel
de politica este ineficienta din cauza necesitatii de a achita dobanda si a lipsei mecanism
eficiente de utiliz a flux banesti imprumutate.........
Intun sens mai larg Md are nevoie de invest strain direct din umratoar considerent:
1. potentialul investitional propriu redus al Md – insuficienta resurs intern a sector privat
2. necesit integrarii rep Md in econom mondiala in conditii avantajoase
3. crearea mediului concurential cu particip investit straini sporirea competitivitatii
productiei nationale
4. grad inalt de indatorare fata de buget de stat a unui nr insemnat de intrepr publice si
vinderea acestor investitor straini pentru achitarea datorii
 5. necesit implmentarii in econ md a tehnolog abansate fact ce devine posibil odata cu
venirea investitor straini
Investit straine directe au incep sa vina in MD dupa ce in an 1992 parlamentul tarii a
aprobat legea cu privire la investit straine. Analiza dinamicii ISD pentru perioada 1999-2007
denoda cresterea semnificativ a volum acestora de la 29,8 mln dolari pana la 512 mln dollari.
Dar totodata era si o lipsa oarecarei tendinte de atragere a lor. In perioasa 2010-2020 stocul
investit straine directe a inregistrat pe alocuri fluctuatii notabile minim stocurilor a fost
consemnat in 2015 2,9mln dolari. Maxim a fost atins in 2020 4,85 mln dolari. De mentionat ca
top 5 tari de unde vin investit straine sunt: Cipru, Olanda, Romania, Franta, Marea Britanie.
Daca luam in consiiderar si componenta de instrumente de datorii atunci pe prim loc este Rusia,
cel mai mare investitor cu un stoc de 869 mln dolari. In opinia noastra principalii factori care fac
md atractiva pentru investitorii straini sint:
a) amplasarea strateg avantajoasa a tarii. md reprez un coridor de transport intre est si
vest si dispune de o amplasare geografica favorabila in centrul europei
b) solurile roditoare (80% din teritoriul tarii il constituie cernozeomurile), conditiile
climaterice excelente pentru agricultura, existenta terenurilor, preturile relativ nu prea inalte. Md
produce marfuri ecolog curate. Agric reprez domen pe care iar interesa umlt pe invest straini
c) forta de munca ieftina relativ calificata cunoscatoare de limbi moderne
d) potentialul stiintific bine instruit in md functioneaza circa 100 intit stiintifice de
cercetare
e) stabilitatea relativa a valutei nationale, dupa criza econ din 98 s-a stabilizat si intra in
coridor de la 12-7 procente. an trecut inflat peste 30% in 2022 se reduce brusc inflat
rep md functioneaza mai mult banci straine bine cunoscute in intreaga lume
f) existenta zonelor economice libere pentru care legislatia moldovei prevede inlesniri
considerabile. Actualmente in rep md activeaza 7 zone econ libere amplasate in difer reg a tarii
in BAlti zel draxenmaire. Rep md este membra a asociat mondiale a comertului din 2001 de
aceA utiliz toate posibil ce tin de statutul respectiv in scop dezvolt si integrarii in econom
mondiala. Md a aderat la pactul de stabilitate in 2001 a semnat mai mult de 16 acord de comert
liber cu diverse tari. Are semnate peste 30 acord bilaterale..
g) Puterea de cmumparare a populatiei crescanda? ce tine in special de transferurile
banesti ale cetatenilor care activeaza in strainatate.
In pofida acestor avantaje atrctive pentru investit straini in Md exista un sir de factori care
resping investitorii straini, acestea sunt:
1 instabilitatea politica se refera in prim rind la probl nesolutionata cu transnistria care
ramine sursa potentiala a confruntar politice.
 2 dependenta econom de materie prima importata asta limiteaza investit straine in
remurile orientate spre piata interna.
3 birocratismul, coruptia si protectionismul care tin de conduita incorecta a autoritatilor
locale de administr excesiva. pentru majorit investit straini coruptia este obstacolul principal
pentru efcuarea businesului in tara noastra.
Economia subterana si in prezent ocupa unul dintre primele locuri in europa mai mult de
60% din intreprind mici si mijlocii nu sunt inregistrate oficial si nu achita impozite.
4 lipsa bazei legislative sigure si instabilitatea ei ce se caracteriz prin un risc mare de
modificare a legislatiei, modif in mecanism economic si cel juridic. Pentru atrag investitor straini
rep md treb nu numai sa adopte legi si hotarari ci si sa asigure respectarea acestora.
5 Administrarea corporativa nedezvoltata si nivel scazut al culturii business visavi de
investitori. Investitor care activeaza in md se confrunta cu managementul ineficient,
insuc=ficineta cunostintelor cu metod invechite de administrare, astfel daca in sua practic fiecare
functionar ori lucrator anual isi perfectioneaza in decurs de 40 zile nivel de calificare in tara
noastra acest fenomen este considerat ireal
6 nivelul insuficent de dezv a infrastructurii. Infracstuct sociala se afla intr-o stare
catastrofala din cauza insuficientei investitiilor pentru perfectionarea ei. ADca vb de companii de
transport atunci deservirea inalta lipseste, muti investitori ce au vizitat MD si s-au confruntat cu
realitatea de aici se dezic nu numai de voina de a investi mijloace ci si de a activa in tara noastra.
7 neincrederea in sist bancar, eficienta scazut a altor agenti a pietei financiare autohtone
adica dev pietei hart de val companii de asigur a sist fond dde pensii etc.
8 neincrederea fata de business si de climatul de afaceri, acesta neincredere este
conditionata in prim rand de existenta in tara a diferentieirii categorice si distribuirea bogatiei si
saraciei si in al 2 rand de lipsa sau insuficienta info obiective privitoare la tara noastra. Md are
rating scazut in organizatiile occidentale antrenate in analiza comparativa a conditiilor pentru
investitii si a grad de risc al lor.
Inafara de factorii enumerati mai sus si alti factori care inrautatesc climat investit in md
sunt:
solvabilitatea scazuta a intreprind si utiliz a deseori de catre ele a barterului inacceptabil
pentru investit strain
- niv scazut a investit autohtone care este un indicator important pentru investitorii straini
- capacit de plata scazut a populatiei
- politica antreprenor autohtoni care isi plaseaza mijl baesti in bancile straine din cauza
instabilit politice
 - refluxul capitalului autohton in strainatate, ultimii ani auorit tarii intreprind un sir de
actiuni ce au drept obiectiv imbunatatirea climat investitional. A fost aprobata strateg de atrag
investit si promov export pana in 2030. Se preved un nr important de masuri pentru a schimba in
bine climat investitional ce va face tara noastra mai atractiva.
Principalele momente
1 promovarea imag tarii
2 imbunatattirea mediul de afaceri prin efectuar reform, limitarea implicari organ de
control in activit de intreprinzator
3 modificara legislat cu privir la regim investit in md cu scop facilitarii intrarilor noi de
investit straine
4 dezv infrastructurii
5 finantarea investit din buget de stat prin sporirea in structura buget a cotei alocarilor
mijl pentru investitii
6 dezv pietei financiare
7 stimularea investitiilor prin acordarea investitorilor straini a unor facilitati fiscale in
special in scop simplific import utilaj echipament destinate lansarii activit de producere si
prestarii serviciilor
8 dezv zonele econom libere si crearea parcurilor industriale
In strateg care sunt deja aprobate si care se elabor este evidentiata ideea atragerii investit
straine pentru dezv economiei md, pentru trecerea ei la un niv mai inalt al specializarii internat.

La un moment dat pe piata bursiera actiunea A are un pret de cumparare de 10 lei.

Dividendul si pretul la sfarsitul anului sunt 2 variabile aleatorii dependente si au marimile
indicate in tabel. Tabelul mic
Numar estimari 1 2 3 4 5
Dividende d 0,8 0,8 1,0 1,2 1,2
Preturi p1 9,8 10,5 11,0 11,5 12,5
SA se calculeze rata rentabilitatii pentru fiecare estimare.

Se aalizeaza posibilitatile de investitii in actiunile companiei X. S-a estimat urmatoarea

distributie a probabilitatii de obtinere a rentabilitatii actiunilor companiei date:
numarul de estimari 1 2 3 4 5
Determinati rentabilitatea sperata
 devierea standard
coeficientul de variatie ale actiunilor companiei X

Se cunosc urmatoarele estimari ale devierilor standard si ale coeficientilor de corelatie

aferente la 3 tipuri de hartii de valoare:
Actiunea A; B; C
Devierea standard 12; 15; 10
Coeficientul de corelatie cu actiunea: A 10; -1,0; 0,2
B -1,0; 1,0; -0,2
C 0,2; -0,2; 1,0
a) Determinati devierea standard a portofoliului compus din 20% actiunii de tip A si 80%
de tip C
b) Determinati devierea standard a portofoliului compus din 40% actiuni de tip A, 20%
tip B si 20% de tip C
tema 5
Un investitor procura o obligatiune zero cupon cu valoarea nominala de 100 um cu
termenul ppana la scadenta de 91 zile si de rata nominala a profitului catre amortizare 12%. Sa se
determine pretul de cumparare a hartii de valoare date.

probl 12
Un investitor vinde o oblig
Un investitor a procur o oblig zero cupo la 88,06 um. Peste 25 zile de la data procurarii el
a droit sa o vanda tinind cont de rata nominala a profitului pentru perioada de detinere de 12 %.
Detereminati

Un investitor procura o oblig zero cupon cu valoarea nominala de 100 um cu termen pana
la scadenta de 273 zile, si cu pret de cumparare de 92,55 um sa se determi rata efectiva a profit
catre amorizare a hart de val date.

Un investitor procura o oblig zero cupon cu val nomin 100 um cu termen pana la
scadenta de 91 zile si cu rata efectiva a profitului catre amortizare 13%. Sa se determine pretul
de cumparare a aceste hartii de valoare

probl 16
 Un investior vinde o oblig zero cu pret 99,03 cumparte anter cu pret de 94,56 treb de calc
rata efectiva a profit pentru perioada de detinere lunduse in consid term de pastrae a portof de
112 zile.
probl 17
Un investit a proc oblig zero la pret 88,06 peste 25 zile de la data procurarii el a droit sa
le vanda pornind de la rata efectiva a profitului pentru perioada de detinere de 11%

O obligatiune cu valoarea nominala de 100 mii lei este emisa de firma X si este scadenta
peste 10 ani. Determinati pretul real al acestei obligatiuni daca dobanda se va plati annual iar rata
de actualizare este egala cu 20%