EVALUAREA COMUNICĂRII INTERNE ÎN

CADRUL ACADEMIEI FORȚELOR

AERIENE „HENRI COANDĂ”

Autor:
Sd. Cap. Maria-Francesca Sorohan-Rotariu
Coordonator:
Col. Prof. Univ. Dr. Adrian Lesenciuc

ABSTRACT: Internal communication is a critical component of the efficient functioning of a military

organization and can be achieved through both formal and informal communication channels among
its members. This article explores the impact and relevance of formal and informal communication
within military organizations, highlighting the advantages and challenges of each communication
form. Analyzing how these types of communication complement each other and influence the
organizational culture, provides a comprehensive perspective on the importance of an integrated
approach to internal communication in the military environment. This can serve as a basis for
improving communication systems and enhancing cohesion within military organizations.

KEYWORDS: formal communication, informal communication, military organization,

organizational culture, cohesion

INTRODUCERE

În cadrul unei academii militare, unde se formează și se pregătesc viitori lideri

militari, comunicarea joacă un rol fundamental în atingerea obiectivelor instituției și în
garantarea succesului ca viitori ofițeri. Comunicarea eficientă nu este doar o simplă cerință, ci
este o componentă esențială a disciplinei militare și a performanței în diferite situații critice.

Academiile militare reprezintă medii complexe, în care au loc diverse activități, de la

predarea noțiunilor teoretice și punerea acestora în practică, până la dezvoltarea
competențelor de lider și consolidarea valorilor militare. În acest context, deși comunicarea
formală și informală sunt două aspecte distincte ale procesului de transmitere a informațiilor
și a culturii militare, ele sunt interconectate.
Page 1|9
 Atât comunicarea formală, cât și cea informală, are beneficiile si limitările specifice în
cadrul unei organizații militare. În acest articol vom explora în detaliu ambele tipuri de
comunicare. Scopul acestei cercetări este de a evalua ce formă de comunicare
(informală/formală) este predominantă în interiorul Academiei Forțelor Aeriene ”Henri
Coandă” și cum influențează cultura organizațională a instituției.

1.FORME ALE COMUNICĂRII

1.1 COMUNICAREA FORMALĂ

Comunicarea formală include ansamblul mesajelor ascendente şi descendente, care

circulă pe canalele relațiilor organizatorice. Ea se poate prezenta sub forme diferite: vorbită,
scrisă, directă şi indirectă, multilaterală şi bilaterală. Indiferent de forma în care se foloseşte,
comunicarea rămâne o necesitate pentru reglementarea funcționării organizațiilor.

Comunicarea formală se referă la schimbul de informații care are loc în cadrul unei
organizații într-un mod structurat și oficial. Aceasta se desfășoară conform unor reguli și
proceduri stabilite, fiind necesară într-un mediu de lucru organizat și eficient. Acest tip de
comunicare se realizează între factori comunicaționali cu statut diferit. Astfel că, ei ocupă
poziții superioare sau inferioare.

Atâta timp cât interlocutorii își identifică pozițiile iar factorul de comunicare recunoaște
superioritatea interlocutorului, aceste interacțiuni trebuie considerate formale. Comunicarea
formală permite coprezența unei audiențe numeroase. O altă caracteristică a acestui tip de
comunicare este aceea că ea poate fi delimitată foarte ușor de alte forme de comunicare prin
folosirea unor termeni introductivi și de încheiere (folosirea unor construcții de comunicare
specifice).

Organizarea formală

Unul dintre motivele pentru care comunicarea formală este esențială într-o academie
militară este menținerea organizării. Într-un mediu în care obiectivele militare sunt pregătite
și executate, este important ca toate părțile implicate să primească ordine clare și să le
transmită corespunzor către subordonați. Acest tip de comunicare asigură că fiecare membru

Page 2|9
al insituției înțelege sarcinile și responsabilitățile sale, precum și modul în care acestea duc la
buna funcționare a academiei.

Un alt aspect principal al comunicării formale într-o organizație militară este mențirea
disciplinei si respectarea regulilor. Comunicarea formală impune un cadru clar și bine
structurat în care se transmit ordine și directive. De aceea, este necesar ca fiecare membru al
academiei să conștientizeze așteptările și standardele ridicate în ceea ce privește
comportamentul și performanța de care trebuie să dea dovadă în orice circumstanță. Acest tip
de comunicare facilitează transmiterea ordinelor, politicilor și procedurilor de la comandanți
către subordonați, ceea ce contribuie la dezvoltarea lor ca viitori lideri disciplinați și
responsabili.

Organizația formală este proiectată prin relații coerente stabilite între scop, eficiență și
mijloace de îndeplinire a acestora. Formalitatea unei organizații se bazează pe două aspecte
fundamentale:
- sistemul de autoritate (relația dintre superior și subordonat).
Superiorul este în măsură să ia decizii și să formuleze sarcini pentru persoane aflate
pe poziții inferioare.
- sistemul de reglementări ce guvernează activitatea.
Îndeplinirea scopurilor se bazează pe oameni capabili să realizeze sarcini specifice cu
respectarea regulilor și reglementărilor formale.

1.2 COMUNICAREA INFORMALĂ

O definiție a comunicării informale poate fi schimbul de informații ce se realizează în

afara canalelor oficiale. Canalele de comunicare informală apar necontrolat, se creează
spontan, suferă în permanență modificări și sunt prezente la toate nivelurile. Comunicarea
informală include zvonuri şi bârfe.

Comunicarea informală se caracterizează prin egalitate de statut între interlocutori și un

cadru de interacțiune simetric. Raporturile ierarhice sunt neutralizate. În aceeași situație de
comunicare, interlocutorii se reduc sub aspect numeric pentru că fiecare discută experiențe
din domenii care-i definesc. Datorită numărului redus de participanți, protagoniștii pot să se
manifeste în comunicare după voința, prejudecățile, emoțiile specifice lor.

Page 3|9
 În comparație cu comunicarea formală, actele de comunicare informală nu necesită
formule de început și sfârșit, cu excepția formulelor de politețe. Conținutul mesajelor sunt
diverse, fără constrângeri, dând fiecărui interlocutor posibilitatea de a selecta cele mai
potrivite semne pentru a-și exprima identitatea. În plus, nu există o ordine în care
interlocutorii pot interveni în conversație. Fiecare participant la discuție devine emitent când
simte nevoia de a interveni. Așadar, în cadru informal, comunicarea este în egală măsură
efect și cauză al solidarității grupului.

Organizarea informală

Comunicarea informală reprezintă o componentă importantă a vieții cotidiene într-o

instuție militară, putând fi observată în contexte diferite, precum discuțiile dintre studenți în
timpul pauzelor, în timpul liber, interacțiunile dintre profesori/cadre militare și studenți în
afara orelor de curs etc. Această comunicare are loc într-un cadru mai relaxat și prietenos,
fără constrângerile formale ale ierarhiei și ale procedurilor oficiale, permițând membrilor
academiei să își împărtășească experiențele, să își exprime ideile și să stabiliească relații
bazate pe încredere și colaborare.

Totodată, acest tip de comunicare oferă posibilitatea unei dezvoltări solide a relațiilor
interpersonale în cadrul academiei militare. Prin interacțiunile informale, membrii academiei
au ocazia sa își cunoască îndeaproape colegii și să stabilească legături mai puternice cu
aceștia. Acest lucru poate contribui la crearea unui mediu de învățare și de lucru mai plăcut,
în care studenții își pot expune opiniile și concepțiile într-o manieră confortabilă. De
asemenea, comunicarea informală poate facilita crearea unui sentiment de apartență și
identitate comună în cadrul unui grup, ceea ce este esențial pentru construirea unei echipe
coezive.

Un alt aspect benefic al acestui tip de comunicare constă în transmiterea informațiilor

și a cunoștințelor care nu sunt cuprinse în comunicarea formală. Prin intermediul
conversațiilor nonformale, membrii instituției pot împărtăși experiențele trăite, pot îmbunătăți
strategiile și tacticile folosite, astfel încât schimbul informal de informații să contribuie la
dezvoltarea profesională și la creșterea nivelului de competență a viitorilor lideri militari.

Page 4|9
 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA COMUNICĂRII INTERNE ÎN
CADRUL ACADEMIEI FORȚELOR AERIENE ”HENRI COANDĂ”

Acest studiu de caz se concentrează pe evaluarea comunicării interne bazate pe

comunicarea formală și informală în cadrul unei unități militare. Pentru a obține o perspectivă
mai largă asupra acestui aspect, s-a aplicat metoda de cercetare cantitativă care are ca
instrument de cercetare un chestionar adresat studenților facultății cu privire la modul în care
comunicarea formală și informală influențează interacțiunile și performanțele instituției, care
formă de comunicare predomină în academie și eventuale îmbunătățiri.

Chestionarul este compus din 12 întrebări și a fost aplicat unui număr de 30 de

studenți de anul II din cadrul Academiei Forțelor Aeriene ”Henri Coandă”. Pentru ca
eșantionul să fie valid, au fost îndeplinite următoarele condiții:

 Au fost aleși studenți din cadrul fiecărei specializări;

 Studenții chestionați sunt atât de sex feminin, cât și masculin.

Chestionarul a fost distribuit în mod electronic, respondenții având la dispoziție 2 zile pentru
a-l completa. După finalizarea perioadei de completare a chestionarului, datele au fost
colectate și analizate utilizând metode statistice pentru a identifica tendințele și corelațiile.

Analiza și interpretarea datelor:

1.În cadrul primei întrebări, respondenții consideră că cel mai utilizat canal de
comunicare pentru transmiterea informațiilor oficiale este cel al conversațiilor informale și a
interacțiunilor sociale(58,1%), urmat de ordinele scrise(29%), și in cele din urmă prin
intermediul e-mailurilor și al mesajelor oficiale. Acest rezultat sugerează că în AFAHC
comunicarea informală joacă un rol semnificativ în transmiterea informațiilor și a sarcinilor
oficiale, pe lângă canalele de comunicare formale.
2. La cea de-a doua întrebare, a reieșit că regulile, ordinele și procedurile oficiale în
AFAHC sunt urmate în mare parte(71%), ceea ce sugerează o cultură organizată și
disciplinată, unde membrii organizației înțeleg importanța și rolul acestor reguli în asigurarea
funcționării eficiente și coerente a organizației militare.
3. Rezultatul celei de-a treia întrebări arată că există opinii diferite în legătură cu
modul în care este tratat feedback-ul și comunicarea din partea subordonaților către superiori,

Page 5|9
primele 2 statistici fiind la o diferență mică: "uneori deschise, dar în general
neglijate”(45,2%), pe al doilea loc situându-se varianta ”deschise si bine primite” cu o
pondere de 32,3%. Este important să se investigheze mai adânc motivele pentru care
feedback-ul și comunicarea în sens ascendent pot fi neglijate în anumite situații. Ar putea fi
necesară o evaluare suplimentară pentru a identifica eventualele obstacole sau probleme în
calea unei comunicări mai eficiente și a unei culturi care să încurajeze și să valorifice
feedback-ul din partea subordonaților.
4. La cea de-a patra întrebare, comunicarea formală are un impact moderat(45,2%)
asupra unor studenți, iar alții consideră că are un impact semnificativ(41,9%). Aceste
rezultate semnifică faptul că poate exista o îmbunătățire în ceea ce privește influențarea
relațiilor interpersonale, dar totodată conchide și existența unui impact puternic în care
comunicarea formală a dus la dezvoltarea relațiilor și a cooperării între membrii organizației.
5. Respondenții primesc informațiile oficiale contradictorii sau incomplete astfel:
ocazional(41,9%), destul de des(29%), foarte des(19,4%), rareori(9,7%). Această statistică
denotă faptul că deși organizația(AFAHC) pune accent deosebit pe furnizarea de informații
clare și complete, numărul de respondeți care au indicat că primesc informațiile
contradictorii/incomplete destul de des și des ar putea indica posibile probleme în procesul de
comunicare sau în transmiterea informațiilor oficiale.
6. Chestionații împărtășesc informații neoficiale în timpul conversațiiloor informale
după cum urmează: destul de des(41,9%), iar rareori, ocazional și foarte des în proporție
similară de 19,4%, . Aceste rezultate arată că discuțiile informale reprezintă un mediu comun
pentru împărtășirea informațiilor nonformale, evidențiind faptul că aceste conversații pot
contribui la transferul de cunoștințe între colegi, pot ajuta la soluționarea problemelor și pot
imbunătăți înțelegerea sarcinilor și a cerințelor instituției.
7. Studenții AFAHC se întâlnesc foarte des (48,4%) în afara programului pentru a
conversa pe diferite subiecte neoficiale și pentru a socializa, ceea ce poate indica existența
unei relații solide și a unei coeziuni puternice în cadrul organizației. Cu toate acestea, este
important ca aceste interacțiuni informale să nu afecteze negativ productivitatea sau
echilibrul între viața profesională și cea personală a studenților.
8. 51,6% dintre studenți au afirmat că schimburile de informații neoficiale în cadrul
instituției sunt văzute ca o distracție și o evadare de la sarcini, în timp ce 45,2% au spus că
aceste informații sunt văzute ca o sursă valoroasă de informații și resurse. Este necesar de
menționat că aceste două percepții nu sunt neapărat incompatibile și pot coexista în cadrul

Page 6|9
instituției. Interacțiunile informale pot aduce atât aspecte pozitive, cum ar fi consolidarea
relațiilor dintre colegi și schimbul de informații valoroase, cât și posibile provocări, cum ar fi
riscul de a se distanța de sarcinile oficiale și de a afecta productivitatea.
9. Respondenții consideră că cel mai important aspect în cadrul instuției este
dezvoltarea relațiilor interpersonale și a spiritului de echipă (45,2%). Acest rezultat subliniază
importanța acordată dezvoltării relațiilor interpersonale și a spiritului de echipă în cadrul
instituției. Prin promovarea unei culturi organizationale coezive și cooperante, academia
militară poate construi o echipă puternică și eficientă, capabilă să îndeplinească cu succes
obiectivele sale.
10. Membrii instituției au conchis că ambele forme de comunicare, formală și
informală, au un impact semnificativ asupra culturii organizaționale a academiei militare
(35,5%). În urma acestui rezultat, organizația poate să continue să încurajeze și să susțină atât
comunicarea formală, asigurându-se că informațiile oficiale sunt transmise clar și coerent, cât
și comunicarea informală, promovând interacțiunile sociale și dialogul deschis între membrii
săi.
11. La penultima întrebare, studenții au afirmat că în instituție predomină în proporție
de 64,5% comunicarea informală. Acest rezultat sugerează că în AFAHC interacțiunile
sociale și schimbul de informații neoficiale au o influență mai mare decât comunicarea
formală. Cu toate acestea, este important să se mențină un echilibru adecvat între
comunicarea formală și cea informală. Comunicarea formală este esențială pentru
transmiterea informațiilor oficiale, a politicilor, a procedurilor și a altor aspecte legate de
administrarea instituției academice.
12. Din ultima întrebare reiese că respondenții preferă să fie informați pe cale
informală, ceea ce sugerează că zvonurile și informațiile neoficiale primează, în schimbul
instrucțiunilor și a procedurilor oficiale.
Prin urmare, studiul de caz bazat pe chestionar a subliniat importanța comunicării
interne în cadrul organizației militare și a evidențiat faptul că studenții preferă și văd
comunicarea informală ca pe o modalitate valoroasă de transmitere a informațiilor și de
dezvoltare a relațiilor interpersonale. Organizația poate utiliza aceste constatări pentru a
îmbunătăți strategiile de comunicare, pentru a spori colaborarea și pentru a promova o cultură
organizatorică armonioasă și eficientă. Preferința pentru informare pe cale informală a
majorității respondenților reprezintă oportunitatea de a îmbunătăți comunicarea formală și de

Page 7|9
a lucra la modul de transmitere eficientă și coerentă prin canale oficiale a mesajelor si a
informațiilor relevante.

CONCLUZII GENERALE

Ambele forme de comunicare au rolul lor în funcționarea organizațiilor. Comunicarea

formală este esențială pentru asigurarea transmiterii clare a informațiilor, stabilirea direcției și
atingerea obiectivelor organizației. Pe de altă parte, comunicarea informală joacă un rol
important în dezvoltarea relațiilor interpersonale, construirea încrederii și transmiterea
informațiilor neoficiale și a culturii organizaționale. Pentru o comunicare eficientă, este
important ca ambele forme să fie gestionate și integrate în mod corespunzător în cadrul
organizației, cu atât mai mult într-o academie militară.

BIBLIOGRAFIE

1. ARADAVOAICEI, G. H. (1998). Managementul organizaţiei şi acţiuni militare.

Bucureşti: Editura Sylvie
2. ***(Data necunoscută). Comunicare internă [Fișier PDF]. URL:
file:///C:/Users/franc/Downloads/Suport%20de%20curs_Comunicare%20interna.pdf
(Accesat la data 18.07.2023)
3. HOSU, I., VOINA, A., (Data necunoscută). O abordare sociologică a comunicării în
grupuri și organizații [Fișier PDF]. URL:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/10.O%20abordare%20sociologica
%20a%20comunicarii%20in%20grupuri%20si%20organizatii.pdf (Accesat la data
18.07.2023)
4. DIMA, GH.,(Data necunoscută). ORGANIZATIA MILITARA - ASPECTE ALE
COMUNICARII IN ORGANIZATIA MILITARA. Referatele [online]. URL:
https://www.referatele.com/referate/diverse/online1/ORGANIZATIA-MILITARA---
ASPECTE-ALE-COMUNICARII-IN-ORGANIZATIA-MILITARA-referatele-
com.php (Accesat la data 17.07.2023)
5. ***(Data necunoscută). Comunicarea formală și comunicarea informală în
organizații. ScriGroup [online]. URL:

Page 8|9
 https://www.scrigroup.com/management/cominicare/Comunicarea-formala-si-
comunic43533.php (Accesat la data 17.07.2023)
6. LESENCIUC, A. (2017). Teorii ale comunicării. Brașov: Editura Academiei Forțelor
Aeriene ”Henri Coandă”
7. NICULAE, T., GHERGHIȚĂ, I., GHERGHIȚĂ, D. (2006). Comunicarea
organizațională și managementul situațiilor de criză. București: Editura Ministerului
Administrației și Internelor

Page 9|9