Alexandru Lapusneanul

De Costache Negruzzi

Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau…

Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de Buzduganul lui Ştefan Tomşa,
Tomşa, care acum
cîrmuia ţara, dar Alexandru !puşneanul, dup! înfrîngerea sa în dou! rînduri, de oştile
Despotului, fugind la "onstantinopol,
"onstantinopol, iz#utise a lua oşti turceşti şi se înturna acum sa
izgoneasc! pre r!pitorul Tomşa
Tomşa şi s!$şi ia scaunul, pre care nu l$ar fi perdut, de n$ar fi fost
vîndut de #oieri% Intrase în &oldavia, întov!r!şit
întov!r!şit de şepte mii spa'ii şi de vreo trei mii
oaste de strînsur!% (ns! pe lîng! aceste, avea porunci împ!r!teşti c!tr! 'anul tatarilor
)ogai, ca s!$i deie oricît a*utor
a*utor de oaste va cere%

!puşneanul mergea al!turea cu vornicul Bogdan, amîndoi c!l!ri pe armasari turceşti şi

înarmaţi din cap p!n! în picioare%

+ "e socoţi, Bogdane,

Bogdane, zise dup! puţin! t!cer
t!cere,
e, iz#îndi$vom oare

+ -! nu te îndoieşti,
îndoieşti, m!ria$ta, r!spunse curt
curtezanul,
ezanul, ţara geme su#t asuprirea
asuprirea Tomşei
Tomşei%%
.astea toat! se va supune cum i se va f!g!dui mai mare sim#rie% Boierii, cîţi i$au mai
l!sat vii, numai frica morţii îi mai ţine, dar cum vor vedea c! m!ria$ta vii cu putere,
îndat! vor alerga şi$l vor l!sa%

+ -! deie Dumnezeu s! n$ai#i nevoie

nevoie a face ceea ce au f!cut &ircea$vod! la mu
munteni/
nteni/
dar ţi$am mai spus, eu îi cunosc pre #oierii noştri, c!ci am tr!it cu dînşii%

+ Aceasta
Aceasta r!mîne la înalt! înţelepci
înţelepciunea
unea m!riei$tale%

0or#ind aşa, au a*uns aproape de Tecuci, unde poposir! la o dum#rav!%

+ Doamne, zise un aprod apropiindu

apropiindu$se,
$se, nişte #oieri so
sosind
sind acum cer voie s! se
înf!ţişeze la maria$ta%

+ 0ie,
0ie, r!spunse A
Alexandru%
lexandru%

"urînd intrar! su# cortul unde el şedea încungiurat de #oierii şi c!pitanii s!i, patru #oieri,
din care doi mai #!trîni, iar doi *uni% Aceştii erau vornicul &oţoc, postelnicul 0everiţ!,
spatarul -pancioc şi -troici%

Apropiindu$se de Alexandru$vod
Apropiindu$se Alexandru$vod!,
!, se înc'inar! pîn! la p!mînt, f!r! a$i s!ruta poala dup!
o#icei%

1
+ Bine$aţi venit, #oieri2
#oieri2 zise acesta silind
silindu$se
u$se a zîm#i%

+ -! fii m%ta s!n!tos, r!spunser!

r!spunser! #oierii
#oierii%%

+ Am auzit,
auzit, urm! A
Alexandru,
lexandru, de #în
#întuirile
tuirile ţ!rii şi am ven
venit
it s$o mîntui/
mîntui/ ştiu c! ţara m$
aşteapt! cu #ucurie%

+ -! nu #!nuieşti,
#!nuieşti, m!ria$ta, zise &oţoc, ţara este liniştit!
liniştit! şi poate c! m!ria$ta ai auzit
auzit
lucrurile precum nu sînt/ c!ci aşa este o#iceiul norodulu
noroduluii nostru, s! fac! din ţînţar
arm!sar% 3entru aceea o#ştia ne$au trimis pre noi s!$ţi spunem c! norodul nu te vrea, nici
te iu#eşte şi m%ta s! te întorci înapoi ca4

+ Dac! voi nu m! vreţi, eu v! vreau,

vreau, r!spunse !p
!puşneanul,
uşneanul, a c!ruia oc'i scî
scîntier!
ntier! ca un
fulger, şi dac! voi nu m! iu#iţi, eu v! iu#esc pre voi şi voi merge ori cu voia, ori f!r! voia
voastr!% -! m!$ntorc &ai degra#!$şi va întoarce Dun!rea cursul înd!r!pt% A2 )u m! vrea
ţara )u m! vreţi voi, cum înţ!leg 516

+ -olului nu i se se taie capul, zise -pancioc/ nonoii sîntem datori a$

a$ţi
ţi spune adev!rul
adev!rul%% Boierii
sînt 'ot!rîţi a pri#egi la unguri, la leşi şi la munteni, pe unde au toţi rude şi prieteni% 0or
veni cu oşti streine şi vai de #iata ţar! cînd vom avea r!z#oaie între noi şi poate şi m!riei$
tale nu$i va fi #ine, pentru c! domnul Tomşa4

+ Tic!los
Tic!los nu poate fi acel ce s$au în
învrednicit
vrednicit a se num
numii unsul lui Du
Dumnezeu,
mnezeu, zise
0everiţ!%

+ Au doar nu sînt şi eu unsul lui DDumnezeu

umnezeu au doar nu m mi$aţi
i$aţi *urat şi mie credin
credinţ!,
ţ!, cînd
eram numai stolnicul 3etre )u m$aţi ales voi "um au fost o#l!duirea mea "e sînge am
v!rsat "are s$au întors de la uşa mea, f!r! s! cîştige dreptate şi mîngîiere Şi îns!, acum
nu m! vreţi, nu m! iu#iţi 7a2 'a2 'a2

8îdea/ muşc'ii i se suceau în rîsul acesta şi oc'ii lui 'o*ma clipeau%

+ "u voia
c!lcarea m!riei$tal
m!riei$tale,
p!gînilor% e,dzise
"în
"înd ast!-troici,
negur! vedem
de turcic!vamoşia
pr!da596 noastr!
noastr!
şi va pustiiaţara,
s! cad!
pe cedevei
isnoav!
isnoav! în
domni
m!ria$ta

+ Şi cu ce vei s!tura l!comia acestor cete

cete de p!gîni ce aduci cu m!ria$ta
m!ria$ta ad!ogi
-pancioc%

+ "u averile voastre, nu cu #anii ţ!ranil

ţ!ranilor
or pre care$i *upiţi vo
voi%i% 0
0ooi mulgeţi laptele ţ!ri
ţ!rii,i,
dar au venit vremea s! v! mulg şi eu pre voi% Destul, #oieri2 (ntoarceţi$v! şi spuneţi celui
ce v$au trimis ca s! se fereasc! s! nu dau peste el, de nu vrea s! fac din ciolanile lui surlsurlee
şi din pelea lui c!ptuşeal! do#elor mele%

Boierii ieşir! mî'niţi/ &oţoc r!mase%

9
+ "e$ai r!mas între#! !puşneanul%
!puşneanul%

+ Doamne2 Doamne2 zise &oţoc, &oţoc, c!zînd în genun

genunc'i,
c'i, nu ne pedepsiţ
pedepsiţii pre noi dup!
f!r!delegile naostre2 Ad!$ţi
Ad!$ţi aminte c! eşti p!mîntean 5:6, ad!$ţi aminte de zisa scriptur
scripturei
ei
şi iart! greşiţilor t!i2 "ruţ! pre #iata ţar!% Doamne2 slo#oade oştile aceste de p!gîni/ vin!
numai cu cîţi moldoveni ai pe lîng! m!ria$ta şi noi c'izeşluim c! un fir de p!r nu se va
cl!ti din capul în!lţimei$tale/ şi de$ţi vor tre#ui oşti, ne vom înarma noi cu femei şi copii,
vom r!dica ţara în picioare, vom r!dica slugile şi vecinii noştri% (ncredi$te
(ncredi$te în noi2
+ -! m!$ncred în voi zisezise !puşneanul înţel
înţelegînd
egînd planul lui
lui%% 3esemne gîndeşti c! eu
ştiu zic!toarea 5;6 moldoveneasc!< =upul p!rul sc'im#!, iar n!ravul #a> 3esemne nu v!
cunosc eu şi pre tine mai vîrtos )u ştiu, c! fiind mai mare peste oştile mele, cum ai
v!zut c! m$au #iruit, m$ai l!sat 0e0everiţ!
veriţ! îmi este vec'i duşman, dar înc!i niciodat! nu s$
au ascuns/ -pancioc este înc! tîn!r, în inima lui este iu#ire de moşie/ (mi place a privi
sumeţia lui, pre care nu se sileşte a o t!inui% -troici este un copil, care nu cunoaşte înc!
pre oameni, nu ştie ce este îm#unarea
îm#unarea şi minciuna/ luilui i se par c! toate paseril
paserilee ce z#oar!
se m!nînc!% Dar tu, &oţoace învec'it în zile rele, deprins a te ciocoi la toţi domnii, ai
vîndut pre Despot, m$ai vîndut şi pre mine, vei vinde şi pre Tomşa/ spune$mi, n$aş fi
n!t!r!u de frunte, c!nd m$aş încrede în tine Eu te iert îns!, c$ai îndr!znit a crede
c rede c! iar
m! vei putea înşela, şi îţi f!g!duiesc c! sa#ia mea nu se va mîn*i în sîngele t!u/ te voi
cruţa, c!ci îmi eşti tre#uitor, ca s! m! uşurezi de #l!stemurile norodului% -înt alţi trîntori
de care tre#uie cur!ţit stupul%

&oţoc îi s!rut! mîna, asemenea cînelui care, în loc s! muşce, linge mîna care$l #ate% El
era mulţ!mit de f!g!duinţa ce cîştigase/ ştia c! Alexandru$vod! a s! ai#! nevoie de un
intrigant precum el% Deputaţii erau porunciţi de To Tomşa,
mşa, ca neputînd înturna pre
!puşneanul din cale, s!$şi urmeze drumul la "onstantinopol
"onstantinopol,, unde, prin *alo#e şi dare de
#ani, s! mi*loceasc! mazilia lui%
lui% Dar v!zînd c! el venea cu însuşi
însuşi învoirea 3orţii/
3orţii/ pe de
alta, sfiindu$se a se întoarce f!r! nici o isprav! la Tomşa
Tomşa cerur! voie s! r!mîie a$l
întov!r!şi% Acesta era planul lui &oţoc ca s! se poat! lipi de !puşneanul% 0oia li se dete%

5modific!6
modific! 6

Ai să dai samă, doamnă!…

Tomşa, nesimţindu$se în stare a se împotrivi, fugise în 0ala'ia şi !puşneanul nu întîlnise
nici o împiedicare în drumul s!u% )orodul pretutindene
pretutindene îl întîmpina cu #ucurie şi n!de*de,
aducîndu$şi aminte de înt!ia lui domnie, în care el nu avusese vreme a$şi dezv!lui urîtul
caracter%

Boierii îns! tremurau% Ei aveau dou! mari cuvinte a fi îngri*iţi< ştiau c! norodul îi ur!şte,
şi pre domn c! nu$i iu#eşte%

(ndat! ce sosise, !puşneanul porunci s! împle cu lemne toate cet!ţile &oldaviei, afar!
de 7otin
su#t şi le arse,
ad!postul vrîndacestora,
zidurilor s! strice urzeau
prin aceasta azilul nemulţ!miţilor,
comploturi şi aţîţau revolte% carii
"a s!desece
multe ori,
influinţa

:
#oierilor şi s!
s! stîrpeasc! scui#ur
scui#urile
ile feudalit!ţii, îi ddespoia
espoia de averi su# feluri de pretexte,
pretexte,
lipsindu$i cu c'ipul acesta de singurul mi*loc
mi*loc cu care puteau ademeni şi corumpe pre
norod%

Dar nesocotind de a*uns planul acesta, îi omorea din cînd în cînd% a cea mai mic!
greşeal! dreg!toreasc!, la cea mai mic! plîngere ce i s$ar!ta, capul vinovatul
vinovatului
ui se
spînzura în poarta curţii, cu o ţidul! vestitoare greşalei lui, adev!rate sau pl!smuite şi el
nu apuca s! putrezeasc!, cînd alt cap îi lua locul%
)ime nu îndr!znea a gr!i împotriva
împotriva lui, cu cît mai vîrtos a lucra ceva% . gv
gvardie
ardie
numeroas! de lefecii al#anezi, ser#i, unguri, izgoniţi pentru relele lor fapte, îşi aflaser!
sc!pare lîng! Alexandru,
Alexandru, care, pl!tindu$i #ine, îi avea '!r!ziţi/ iar oştile moldovene, su#
c!pitani creature a lui, le ţinea pe margeni/ slo#ozînd îns! pre ostaşi pe la casele lor, le
m!rginise în puţin num!r%

(ntru o zi el se prim#la singur prin sala palatului domnesc% Avusese o lung! vor#! cu
&oţoc, care intrase iar în favor şi care
ca re ieşea, dup! ce îi înf!ţoş!se planul unei nou!
contri#uţii%% -e p!rea neastîmp!rat, vor#ea singur şi se cunoştea c! mediteaz! vreo nou!
contri#uţii
moarte, vreo nou! daun!, cînd o uş! laturalnic! desc'izîndu$se, l!s! s! intre doamna
8uxandra%

a moartea p!rintelui ei, #unului 3etre 8areş, care + zice 'ronica + cu mult! *ale şi
mî'niciune a tuturor s$au îngropat în sf% monastirea 3ro#ota, zidit! de el, 8uxandra
r!m!sese în fraged! vîrst!, su# tuturatul a doi fraţi mai mari, Iliaş şi Ştefan% Iliaş, urmînd
în tronul p!rintelui s!u, dup! o scurt! şi desfrînat! domnie, se duce la "onstantinopol,
unde îm#r!ţoş! ma'ometismul
ma'ometismul şi în locul lui se sui pe tron Ştefan% Acesta fu mai r!u decît
fratele s!u/ începu a sili pre str!ini şi pre catolici a$şi lep!da relegea, şi multe familii
#ogate ce se locuiser! în ţar!
ţar! pri#egir! din pricina aceasta, aducînd s!r!cie
s!r!cie p!mîntului şi
c!dere negoţului% Boierii care, cei mai mulţi, era încuscriţi cu polonii şi cu ungurii, se
sup!rar!, şi cor!spunzîndu$se cu #oierii pri#egi, 'ot!rîr! pieirea lui% 3oate ar fi mai
întîrziat a$şi pune în lucrare planul, dac! desfrînarea lui nu l$ar fi gr!#it% =)u '!l!duia de
r!ul lui nici o *upîneas!, dac! era frumoas!,>, zice 'ronicarul în naivitatea sa% (ntr$o zi,
cînd
ca s!se aflascape,
nu$l la ?uţora, nemaiaşteptînd
au t!iat sosirea
frîng'iile cortului su##oierilor
carele elpri#egi, #oierii
şedea şi, dînd ce erau cu
n!val!, l$audînsul,
ucis%

Acum numai 8uxandra r!m!sese din familia lui 3etru 8areş şi pre dînsa #oierii ucigaşi o
'ot!rîser! a fi soţie un oarec!rui numit @olde, pre care ei îl aleses!r! de domn% Dar
!puşneanul, ales de #oierii pri#egi, întîmpinînd pre @oldea, îl #irui şi prinzîndu$l îi t!ie
nasul şi$l dete la c!lug!rie/ şi ca s! trag! inimile norodului în care via înc! pomenirea lui
8areş, se însur! şi lu! el pre fiica lui%

Astfel gingaşa 8uxandra a*unses! a fi parte #iruitorul

#iruitorului%
ui%

"înd intr! în sal!, ea era îm#r!cat! cu toat! pompa cuvenit! unii soţii, fiice şi surori de
domn%

;
3este zo#onul 56 de stof! aurit!, purta un #enişel de felendreş 56 al#astru #l!nit cu
samur, a c!ruia mînice atîrnau dinapoi/ era încins! cu un colan de aur, ce se înc'ia cu
mari paftale de matostat, împregiurate cu petre scumpe/ iar pe grumazii ei atîrna o sal#!
de multe şiruri de margaritar% Şlicul de samur, pus cam într$o parte, era împodo#it cu un
surguci al# şi spri*init
spri*init cu o floare mare de smaragde% 3!rul ei, dup! moda de atuncea, se
împ!rţea despletit pe umerii şi spatele sale% Cigura ei avea acea frumuseţ! care f!cea
odinioar! vestite pre femeile 8omniei şi care se g!seşte rar acum, degenerînd cu
amestecul naţiilor str!ine% Ea îns! era trist! şi tîn*itoare, ca floarea espus! arşiţii soarelui,
ce nu are nimic! s$o um#reasc!% Ea v!zuse murind pre p!rinţii s!i, privise pre un frate
lep!dîndu$şi relegea şi pre cel!lalt ucis/ şi mai înt!i 'ot!rît! de o#ştie a fi soţia lui @olde
pre care nici îl ştiaF, acum fusese silit! de aceeaşi o#ştie, care dipoza de inima ei f!r$a o
mai între#a, a da mîna lui Alexandru$vod
Alexandru$vod!, !, pre care cinstindu$l şi supuindu$i$se
supuindu$i$se ca unui
#!r#at, ar fi voit s!$l
s!$l iu#easc!, dac! ar fi aflat în el cît ddee puţin! simţire
simţire omeneasc!%

Apropiindu$se, se plec! şi$i s!rut! mîna% !puşneanul o apuc! de mi*loc, şi r!dicînd$o ca

Apropiindu$se,
pre o pan!, o puse pe genunc'ii
genunc'ii s!i%

+ "e veste, frumoasa mea doamn!

doamn! zise el s!rutînd$o prepre frunte/ ce pricin! te fface
ace
ast!zi, cînd nu$i s!r#!toare, a$ţi l!sa fusele "ine te$au trezit aşa de dimineaţ!

+ acrimilor *upîneselor
*upîneselor v!duve care se vars!
vars! la uşa mea şi care strig! r!spl!tire
r!spl!tire la
domnul 7ristos şi la sfînta n!sc!toare, pentru sîngele care verşi%

!puşneanul, posomorîndu$se,
posomorîndu$se, desf!cu #raţele/ 8uxandra c!zu la picioarele lui%

+ ., #unul meu domn2

domn2 viteazul meu soţ2 urm!
urm! ea, destul2 A*ung!
A*ung! atîta sîng
sîngee v!rsat, atîte
v!duvii, atîţa s!rimani 5G6 2 Hîndeşte c! m!ria$ta eşti prea puternic şi c! nişte s!raci #oieri
nu$ţi pot strica% "e$ţi lipseşte m!riei$tale2 )$ai cu nime r!z#oi/ ţara este liniştit! şi supus!%
Eu, Dumnezeu ştie2 cît te iu#esc2 şi copiii m!riei$tale sînt frumoşi şi tineri% @udec! c!
dup! viaţ! este şi moarte şi c! m!ria$ta eşti muritor şi ai s! dai seam!2 3entru c!, cu
mon!stirile nu se r!scump!r! sîngele, ci mai ales ispiteşti şi înfrunţi pre Dumnezeu,
socotind c! f!cînd #iserci îl poţi împ!ca, şi4

+ &uiere nesocotit!2
nesocotit!2 strig! !puşneanul
!puşneanul s!rind drept îînn picioare şi mîn
mînaa lui, prin
deprindere, se r!z!ma pe *ung'iul 56 din cing!toarea sa/ dar îndat!, st!pînindu
st!pînindu$se,
$se, se
plec! şi, r!dicînd pre 8uxandra
8uxandra de *os<

+ Doamna mea2 îi zise, s! nu$ţi

nu$ţi mai scape din gur! ast
astfel
fel de vor#e ne#une,
ne#une, c!, z!u, nu
ştiu ce se poate întîmpla% &ulţ!meşte sfîntului mare mucenic Dimitrie izvorîtorul de mir,
a c!rui 'ram se pr!znuieşte la #iserica ce noi i$am f!cut la 3îng!raţi, c! ne$au oprit de a
face un p!cat, aducîndu$ne aminte c! eşti
e şti mama copiilor noştri%

+ De aş şti c! m! vei şi omorî,

omorî, nu pot s! tac% Ieri, cînd vvoiam
oiam s! intru, o *upîneas!
*upîneas! cu
cinci copii s$au aruncat înaintea r!dvanului 5J6 meu şi m$au oprit ar!tîndu$mi un cap
ţintuit în poartea curţii/ =Ai s! dai seam!, doamn!2 îmi zise, c! laşi pre #!r#atul t!u s! ne
taie p!rinţii, #!r#aţii şi fraţii4 Kit!$te, doamn!, acesta$i #!r#atul meu, tat!l copiilor


acestora, care au r!mas s!raci2 Kit!$te2> şi îmi ar!ta capul sîngeros şi capul se uita la
mine grozav2 A'2
A'2 -t!pîne2 de atunci neîncetat v!d capul acela şi mi$e tot fric!2 )u pot s!
m! odi'nesc%

+ Şi ce vrei între#! !puşneanul

!puşneanul zîm#ind
zîm#ind%%

+ 0reau
0reau s! nu mai verşi sînge,
sînge, s! încetezi cu omorul,
omorul, s! nu mai v!d capete t!iete, s! sare
inima din mine%
+ (ţi f!g!duiesc c! de poimîne
poimîne nu vei mai vedea,
vedea, r!spunse A
Alexandru$vo
lexandru$vod!/
d!/ şi mîne îţi
voi da un leac de fric!%

+ "um ce vrei s! zici

+ &îne vei vedea% Acum,

Acum, drag! doamn!, du$du$te
te de$ţi vezi copiii şi
şi caut! de cas! cum se
cuvine unei #une gospodine şi pune la cale s! ne g!teasc! un osp!ţ, c!ci mîne dau mas!
mare #oierilor%

Doamna 8uxandra ieşi dup! ce iar!şi îi s!rut! mîna%

B!r#atul s!u o pitrecu pîn! la uş!%

+ Ei2 pus$ai toate

toate la cale între#! el, viind gra#
gra#nic
nic c!tr! armaşul s!u, care intrase
intrase atunce%

+ Tot
Tot este gata%

Dar oare vor veni

+ 0o
0or veni%

5modific!
modific!66

Capul lui Moţoc vrem…

De cu sear! se f!cuse de ştire tuturor #oierilor s! se adune a doua zi, fiind s!r#!toare, la
mitropolie, unde era s! fie şi domnul, ca s! asculte liturg'ia
liturg'ia şi apoi s! vie s! prînzeasc! la
curte%

"înd sosi Alexandru$vod!,

Alexandru$vod!, sfînta slu*#! începuse şi #oierii erau toţi adunaţi%

(mpotriva o#iceiului
o#iceiului s!u, !puşneanul, în ziua aceea, era îm#r!cat cu toat! pompa
domneasc!% 3urta corona 3aleologilor şi peste dulama polonez! de catifea roşie, avea
ca#aniţa turceasc!% )ici o arm! nu avea alta decît un mic *ung'i cu pl!selele de aur/ iar
printre #um#ii
#um#ii dul!mii se z!rea o zea de sîrm
sîrm!%
!%


Dup! ce a ascultat sf% slu*#!, s$a co#orît din stran!, s$a înc'inat pe la icoane şi,
apropiindu$se
apropiindu $se de racla sf% Ioan cel nou, s$a plecat cu mare smerenie şi a s!rutat moaştele
sfîntului%% -pun c! in minutul acela el era foarte gal#en la faţ! şi c! racla sfîntului ar fi
sfîntului
tres!rit%

Dup! aceasta, suindu$se iar!şi în stran!, se înturn! c!tre #oieri şi zise<

=Boieri dumneavoastr!2 De la venirea mea cu a doua domnie şi pîn! ast!zi, am ar!tat

asprime c!tre mulţi/ m$am ar!tat cumplit, r!u, v!rsînd sîngele multora% Knul Dumnezeu
ştie de nu mi$a p!rut r!u şi de nu m! c!iesc de aceasta/ dar dumneavoastr! ştiţi c! m$a
silit numai dorinţa de a vedea contenind gîlcevirile şi vînz!rile unora şi altora, care
ţinteau la r!sipa ţ!rii şi la peirea mea% Ast!zi sînt altfel tre#ile% Boierii şi$au venit în
cunoştiinţ!/
cunoştiinţ !/ au v!zut c! turma nu poate fi f!r! p!stor, pentru c! zice mîntuitorul/ =Bate$
voi p!storul, şi se vor împr!ştia oile>%

Boieri dumneavoastr!2 -! tr!im de acum în pace, iu#indu

iu#indu$ne
$ne ca nişte fraţi, pentru c!
aceasta este una din cele
ce le zece porunci< =-! iu#eşti pre aproapele t!u ca
c a însuţi pre tine şi
s! ne iert!m unii pre alţii, pentru c! sîntem muritori, rugîndu$ne Domnului nostru Iisus
7ristos + îşi f!cu cruce + s! ne ierte nou! greşalele, precum iert!m şi noi greşiţilor
noştri%>%

-fîrşind aceast! deş!nţat! cuvîntare, merse în mi*locul #is!ricii şi, dup! ce se înc'in!
iar!şi, se înturn! spre norod în faţ!, în dreapta şi în stînga, zicînd<

+ Iertaţi$m!, oameni #uni

#uni şi #oieri du
dumneavoastr!2
mneavoastr!2

+ Dumnezeu s! te ierte, m!ria$ta2 r!spunser!

r!spunser! toţi, afar!
afar! de doi *uni ce sta gînditori,
gînditori,
r!z!maţi de un mormînt lîng! uş!, îns! nime nu le$a luat seama%

!puşneanul ieşi din #iseric!, poftind pre #oieri s! vie ca s! osp!teze împreun!/ şi
înc!lecînd, se înturn! la palat% To
Toţi
ţi se împr!ştiar!%

+ "um îţi pare zise unul

unul din #oieri
#oieriii care i$am v!zut c! nu iertase pre Alexandr
Alexandru$vod!%
u$vod!%
+ Te sf!tuiesc s! nu te dduci
uci ast!zi la dînsul llaa mas!, r!spunse cel!lalt/ şi se
se amestecar! în
norod% Aceşti erau -pancioc şi -troici%

a curte se f!cuse mare g!tire pentru osp!ţul acesta% 0e

0estea
stea se împr!ştiase c! domnul se
împ!case cu #oierii şi #oierii se #ucurau de o sc'im#are ce le da n!de*de c! vor putea
ocupa iar!şi posturi, ca s! adune nou! avuţii din sudoarea ţ!ranului% "ît pentru norod, el
era indiferent/ el din împ!carea aceasta nu aştepta vreun #ine, nici prepunea vreun r!u%
)orodul se învoia
învoia cu o#l!dui
o#l!duirea
rea lui A
Alexandru$vo
lexandru$vod!/
d!/ cîrtea numai asupr
asupraa ministrului ss!u
!u
&oţoc, care între#uinţa creditul ce$l avea la domn, spre împilarea gloatei% "!ci, deşi era
necontenite *alo#ele o#ştiei pentru *!fuirile lui &oţoc, !puşneanul sau nu r!spundea, sau
nu le asculta%

G
"easul prînzului apropiindu$se,
apropiindu$se, #oierii începur! a veni c!l!ri, întov!r!şiţi fieştecare de
cîte dou!$trei slugi% uau seam! îns! c! curtea era plin! de lefecii înarmaţi şi c! patru
tunuri sta îndreptate spre poart!/ dar socoteau c! sînt puse pentru a ser#a, dup! o#icei,
ceremonia prin salve% Knii poate c! şi prepuneau vreo curs!, dar odat! intrînd, nu se mai
putea înturna< c!ci porţile
porţile erau str!*uite
str!*uite şi p!zitorii por
porunciţi
unciţi a nu l!sa s! ias! nnime%
ime%

Adunîndu$se, #oierii, ;G la num!r, !puşnean

Adunîndu$se, !puşneanulul se puse în capul mesii, avînd în dreapta
pre logof!tul Trot
Trotuşan
uşan şi în stîn
stînga
ga pre vornicu
vornicull &oţoc% (ncepur! a zice 51L
51L66 din surle< şi
#ucatele se aduser! pe mas!%

(n &oldavia, pe vremea aceea, nu se introdusese înc! moda mînc!rilor alese% "el mai
mare osp!ţ se cuprindea în cîteva feluri de #ucate% Dup! #orşul polonez, veneau mînc!ri
greceşti ferte cu verdeţuri, care pluteau în unt/ apoi pilaful turcesc, şi, în sfîrşit, fripturil
fripturilee
cosmopolite%
cosmopolit e% 3înza mesii şi şervetele erau de filaliu 5116 ţesute în cas!% Tip
Tipsiile
siile pe care
aduceau #ucatele, talgerile şi p!'arele erau de argint% 3e lîng! p!rete sta aşezate în rînd
mai multe ulcioare pîntecoase, pline de vin de .do#eşti şi de "otnar şi la spatele
fieştec!ruia #oier dvorea cîte o slug!, care dregea 5196% Toate
Toate aceste slugi erau înarmate%

(n curte, pe lîng! dou! *unci şi patru #er#eci fripţi, erau trei polo#oace desfund
desfundate,
ate, pline

de vin/ slu*itorii
înfier#înta/ vinulmîncau
îşi f!ceaşilucrare%
#eau/ #oierii
Boieriimîncau şi #eau%
înc'inau Acum
şi urau capetele
pre domn cu începuser!
vivate a se
zgomotoase, la care r!spundeau lefeciii prin c'iote şi tunurile prin #u#uit%

Acum era aproape a se scula de la mas!, cînd 0e

0everiţ!
veriţ! ridic! pa'arul şi înc'inînd zise<

+ -! tr!ieşti întru mulţi

mulţi ani, m!ria$ta2 s! st!p
st!pîneşti
îneşti ţara în pace şi m
milostivul
ilostivul Dum
Dumnezeu
nezeu
s! te înt!reasc! în gîndul ce ai pus de a nu mai strica pre #oieri şi a #întui norodul4
norodul4

)$apuc! s! sfîrşeasc!, c!ci #uzduganul

#uzduganul armaşul
armaşului,
ui, lovind$l ddrept
rept în frunte, îl o#orî la
p!mînt%

+ A2 voi
voi oc!rîţi pre do
domnul
mnul vostru
vostru22 strig! acesta/ la ei, fl!c!i
fl!c!i22

(n minut, toţi slu*itorii de pe la spatele #oierilor, scoţînd *ung'i

*ung'iurile,
urile, îi lovir!/ şi alţi
a lţi
ostaşi, aduşi de c!pitanul de lefecii, intrar! şi n!pustir! cu sa#iile în ei% "ît pentru
!puşneanul el luas! pre &oţoc de mîn! şi se tr!ses! lîng! o fereastr! desc'is!, de unde
privea m!cel!ria ce începuse% El rîdea/
rîdea/ iar &oţoc, silindu$se
silindu$se a rîde ca s! plac! st!pînului,
st!pînului,
simţea p!rul z#urlindu$i$se
z#urlindu$i$se pe cap şi dinţii s!i cl!nţ!nind% Şi cu adev!rat era groaz! a
privi aceast! scen! sîngeroas!%
sîngeroas!% (nc'ipuias
(nc'ipuiasc!$şi
c!$şi cineva într$
într$oo sal! de cinci stîn*en
stîn*enii lung! şi
de patru lat!, o sut! şi mai mulţi oameni ucigaşi şi 'ot!rîţi spre ucidere, c!l!i şi osîndiţi,
luptîndu$se,
luptîndu$s e, unii cu furia dezn!de*dei, şi alţii cu aprinderea #eţiei% Boierii, neavînd nici o
gri*!, surprinşi miş!leşte
miş!leşte pe din dos, f!r! arme, c!deau f!r$a se mai împotrivi
împotrivi%% "ei mai
#!trîni mureau f!cîndu$şi
f!cîndu$şi cruce/ mulţi
mulţi îns! din cei mai *un
*unii se ap!rau cu tur#are/
scaunele, talgerele, tacîmurile mesii se f!ceau arme în mîna lor/ unii, deşi r!niţi, se
încleştau cu furie de gîtul ucigaşilor şi, nesocotind r!nele ce priimeau, îi strîngeau pîn$îi
în!duşeau% Dac! vreunul apuca vreo sa#ie, îşi vindea scump viaţa% &ulţi lefecii perir!,


dar în sfîrşit nu mai r!mas! nici un #oier viu% 3atruzeci şi şepte de trupuri z!ceau pe
parc'et2 (n lupta
lupta şi trînta aceasta, masa se r!sturnase/
r!sturnase/ ulcioarele se sp!r
sp!rseser!
seser! şi vinul
amestecat cu sînge f!cuse o #alt! pe lespezile salei%

.dat! cu omorul de sus, începuse uciderea şi în curte% -lugile #oierilor, v!zîndu

v!zîndu$se
$se lovite
f!r! veste de soldaţi, plecar! de fug!% 3uţini care sc!par! cu viaţ!, apucînd a s!ri peste
ziduri, das! larm! pe la casele #oierilor/ şi invitînd pre alte slugi şi oameni #oiereşti,
#urzuluiser! norodul
norodul şi tot oraşul alerg
alergase
ase la poarta curţii, pre car
caree începuse a o t!ia cu
protivire% Hloata se
se înt!rîta din mul
multt mai mult%

!puşneanul, pre care îl înştiinţas

înştiinţasee de pornirea norodulu
norodului,i, trimise pre armaşul s!$i între#e
ce vor şi ce cer Armaşu
Armaşull ieşi%

+ Ei, vornice &oţoace,

&oţoace, zise apoi înturnîn
înturnîndu$se
du$se spre acesta, spune,
spune, n$am f!cut #ine c! m$
am mîntuit de r!ii aceştii şi am sc!pat ţara de o aşa rîie

+ &!ria$ta, ai urmat cu mare înţelepciune,

înţelepciune, r!spunse m mîrşavul
îrşavul curtezan/ eu ddee mult
aveam de gînd s! sf!tuiesc pre m%ta la aceasta, dar v!d c! înţelepciunea m!riei$tale au
apucat mai nainte şi ai f!cut #ine c! i$ai t!iat/ pentru c!4 fiindc!4 era s!4

+ 0!d c! armaşul întîrzie,

întîrzie, zise !puşneanul cur
curmînd
mînd pre &oţoc, care se înv!lm!şea
înv!lm!şea în
vor#!% (mi vine s! poruncesc s! deie cu tunurile în prostimea
prostimea acea% 7a, cum socoţi şi
dumneata

+ Aşa, aşa, s!$i

s!$i împuşte cu tun
tunurile/
urile/ nu$i vr
vreo
eo pagu#! c$or mu
muri
ri cîteva sute de mo*ici,
mo*ici, de
vreme ce au perit atîţa #oieri% Da, s!$i omare de istov
istov%%

+ &$aşteptam s$aud asemene

asemene r!spuns, zise cu oţ!r
oţ!rîre
îre !puşneanul, dar s! vedem înt!i ce
vror%

(n vremea aceasta, armaşul se suise pe poarta curţii şi, f!cînd semn, strig!<

+ .ameni #uni2 &!ria$sa

zur#a &!ria$sa vod! întrea#! ce vreţ
vreţii şi ce ceriţi si pentru ce aţi venit
venit aşa cu

3rostimea r!mas! cu gura c!scat!% Ea nu se aştepta la asemenea între#are% 0 0en

enise
ise f!r! s!
ştie pentru ce au venit şi ce vrea% (ncepu a se strînge în cete, cete, şi a se între#a unii pe
alţii ce s! cear!%
ce ar!% (n sfîrşit începur! a striga<

+ -! micşureze d!*diile2 + -! nu ne zapciasc!2

+ -! nu ne mai împlineasc!2
împlineasc!2 + -! nu ne mai *!fuiasc!2

+ Am r!mas
r!mas s!raci2 + )$avem #ani2 + )e ii$au $au luat toţi &oţ
&oţoc2
oc2 + &oţoc2 &oţo
&oţoc2
c2 +
El ne #eleşte şi ne prad!2 + El sf!tuieşte pre vod!2 -! moar!2

J
+ &oţoc s! moar!2 + "apul
"apul lui &oţoc vrem
vrem22

Acest din urm! cuvînt, g!sind un e'o în toate inimile, fu ca o sc'inteie electric!% To
Toate
ate
glasurile se f!cur! un glas şi acest glas striga< ="apul lui &oţoc vrem>%

+ "e cer între#! !puşneanul,

!puşneanul, v!zînd pre armaşul
armaşul intrînd%

+ "apul vornicului
vornicului &oţoc, r!spu
r!spunse%
nse%
+ "um "e strig! acesta s!rind ca un om ce calc! pe un ş!rpe/ n$ n$ai
ai auzit #ine, fîrtate2
vrei s! şuguieşti, dar nu$i vreme de şag!% "e vor#e sînt aceste "e s! fac! cu capul meu
îţi spun c! eşti surd/ n$ai auzit #ine2

+ Ba foarte #ine, zise Alexandru$vod!,

Alexandru$vod!, ascult! sin
singur%
gur% -trig!rile lor se aud de aici%

(ntr$adev!r, ostaşii nemaiîmpotrivindu

(ntr$adev!r, nemaiîmpotrivindu$se,
$se, norodul începuse a se c!ţ!ra pe ziduri, de unde
striga în gura mare< =-! ne deie pe &oţoc2 "apul lui &oţoc vrem2>

+ .'2 p!c!tosul de mine2

mine2 strig! tic!lo
tic!losul%
sul% &aic! preacurat! fecioar!, nu m
m!! l!sa s! m!
pr!p!desc24
m! Daraceasta
de prime*dia ce le$am f!cut
şi m! *uroamenilor
os!
amenilor acestora
fac o #iseric!, s! )!sc!toare de Dumnezeu,
postesc cît voi Du
maimnezeu,
ave zile,scap!$
s!
ferec cu argint icoana ta cea f!c!toare de minuni de la mon!stirea )eamţului24 Dar,
milostive doamne, nu$i asculta pre nişte proşti, pre nişte mo*ici% 3une s! deie cu tunurile
într$înşii4
într$înşii4 -! moar! toţi2 Eu sînt #oier mare/ ei sînt nişte proşti2

+ 3roşti, dar mulţi,

mulţi, r!spunse !puşn
!puşneanul
eanul cu sînge rece/ s! oomor
mor o mulţime de oam
oameni
eni
pentru un om,
om, nu ar fi p!cat @udec! dum
dumneata
neata singur
singur%% Du$te de mo
mori
ri pentru #inel
#inelee moşiei
dumitale, cum ziceai însuţi cînd îmi spuneai c! nu m! vrea, nici nu m! iu#eşte ţara% -înt
#ucuros c!$ţi r!spl!teşte
r!spl!teşte norodul pentru slu*#
slu*#aa ce mi$ai f!cut, vînzînd
vînzîndu$mi
u$mi oastea lui
Anton -ec'ele 51:6 şi mai pe urm! l!sîndu$m! si trecînd în partea Tomşii%

+ .'2 nenorocitul
nenorocitul de mine2 strig! &o
&oţoc
ţoc smulgîn
smulgîndu$şi
du$şi #ar#a, c!ci de pe vo
vor#ele
r#ele
tiranului înţelegea
casa la cale2 fie$v!c! nu de
mil! mai*upîneasa
este sc!pare
şi depentru el% mei2
copilaşii (ncail!saţi$m!
l!saţi$m!s!
s! m!
m! spoveduiesc2
duc s!$mi pun

Şi plîngea, şi ţipa, şi suspina%

+ Destul2 strig! !puşneanul,

!puşneanul, nu te m
mai
ai #oci ca o muiere2 fii rom
romn
n verde% "e s! te mai
spoveduieşti "e$i s! spui du'ovnicului c! eşti un tîl'ar şi un vînz!tor Asta o ştie toat!
spoveduieşti
&oldova% 7aide2 luaţi$l de$l daţi norodului şi$i spuneţi c! acest fel pl!teşte Alexandru$
vod! celor ce prad! ţara%

(ndat! armaşul şi c!pitanul de lefecii începur! a$l tîrî% Tic!itul #oier r!cnea cît putea,
vrînd s! se împotriveasc!/ dar ce puteau #!trînile lui mîni împotriva acelor patru #raţe
zdravane care$l tr!geau2 0rea
0rea s! se spri*ineasc! în picioare, dar se împedeca de trupurile
confraţilor s!i şi luneca pe sîngele ce se înc'egase pe lespezi% (n sfîrşit puterile îi sl!#ir!,

1L
şi sateliţii tiranului, ducîndu$l pe poarta curţii mai mult mort decît viu, îl îm#rîncir! în
mulţime%

Tic!losul #oier c!zu în #raţele idrei acestei cu multe capete, care întru o clipal! îl f!cu
Tic!losul
#uc!ţi%

+ Iat! cum pl!teşte Alexandru$vo

Alexandru$vod!
d! la cei ce prad! ţara2 ziser! trimi
trimişii
şii tiranului%
tiranului%

+ -! tr!iasc! m!ria$sa vod!2 r!spunse

r!spunse gloata% Şi mu
mulţ!mindu$se
lţ!mindu$se de ast! *er
*ertf!,
tf!, se
împr!ştii%

(n vreme ce nenorocitul &oţoc perea acest fel, !puşneanul porunci s! r!dice masa şi s!
strîng! tacîmurile/ apoi pus! s! r!teze capetele ucişilor şi trupurile le arunc! pe fereastr!%
Dup! aceea, luînd capetele, le aş!z! în mi*locul mesii pe încet şi cu rînduial!, puind pe
ale celor mai mici #oieri dedesu#t şi pe a celor mai mari deasupra, dup! neam şi dup!
ranguri, pîn! ce f!cu o piramid! de patruzeci şi şepte c!p!ţîne, vîrful c!ria se înc'ia prin
capul unui logof!t mare% Apoi, sp!lîndu$se pe mîni, merse la o uş! l!turalnic!, trase
z!vorul şi drugul de lemn care o înc'idea şi intr! în apartamentul doamnei%

De la
era începutul
îngri*it!% Ea tragediei acestia,
nu putea afla doamna
pricina 8uxandra,
zgomotul
zgomotului neştiindc!ci,
ui ce auzise, nimic de o#iceiul
dup! cele ce sevremii
petrecea,
de
atunci, femeile nu ieşeau din apartamentul lor şi slu*nicele nu puteau risca în mi*locul
unei oştimi ce nu cunoştea ce este disciplin
disciplina%
a% Kna din ele, mai îndr!zneaţ!, ieşind, auzise
vor#! c! este zur#a asupra lui vod! şi adusese aceast! veste st!pînei sale%

Buna doamn!, temîndu$se de furia norodul

norodului,
ui, era sp!riat!, şi cînd a intrat Alexandru,
Alexandru, a
g!sit$o rugîndu$se
rugîndu$se dinaintea icoanei, avînd copiii pe lîng! dînsa%

+ A2 strig!
strig! ea, slav! &aicei Domn
Domnului
ului c! te v!d2 &i$au fost
fost tare fric!%

+ 3entru aceea, precum ţi$am f!g!duit,

f!g!duit, ţi$am g!tit un leac
leac de fric!% 0in!
0in! cu mine,
doamn!%

+ Dar ce ţipete, ce strig!ri se auzeau

+ )imic% -lu*itorii
-lu*itorii s$au fost luat la ssfad!,
fad!, dar s$au lini
liniştit%
ştit% Micînd aceste, lu! pre
8uxandra de mîn! şi o aduse în sal!%

(ntru vederea grozavii privelişti, ea slo#ozi un ţipet straşnic şi leşin!%

+ Cemeia tot femeie, zise !puşneanul

!puşneanul zîm#ind/ în loc
loc s! se #ucure, ea se sparie% Şi
luînd$o în #raţe, o duse în apartamenturile ei% Apoi înturnîndu$se
înturnîndu$se iar!şi în sal!, g!si pre
c!pitanul de lefecii şi pre armaşul aşteptîndu$l%

+ Tu pune
pune s! arunce peste zid ''oiturile
oiturile cînil
cînilor
or acestora, iar titv
titvele
ele s! le înşire pre zid,
zise lefeciului% Iar tu, adresîndu$se c!tre armaş, s!$mi pui mîna pe -pancioc şi pe -troici%

11
(ns! -troici şi -pancioc erau acum aproape de )istru% Honaşii îi a*unser! tocmai cînd
treceau 'otarul<

+ -puneţi celui ce v$au trimis,

trimis, strig! c!tr!
c!tr! ei -pancioc, c! ne vom vedea pîn$a nnuu muri2

5modific!
modific!66

De mă voi scula, pre mulţi am să popesc i eu…

3atru ani trecuser! de la scena aceasta, în vremea c!rora Alex
Alexandru$vod!,
andru$vod!, credincios
credincios
f!g!duinţei ce dase doamnei 8uxandrei, nu mai t!iese nici un #oier% Dar pentru ca s! nu
uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omeneşti, n!scoci feluri de sc'ingiui
sc'ingiuiri%
ri%

-cotea oc'i, t!ia mîni, ciuntea şi seca pe care avea prepus/ îns! presupusuri
presupusurile
le lui erau
p!relnice, c!ci nime nu mai cuteza a cîrti
cîrti cît de puţin%

"u toate aceste, era neliniştit

neliniştit,, c!ci nu putuse pune mîna pe -pancioc şi pe -troici, care
şedeau la "ameniţ!, aşteptînd şi pîndind vreme% Deşi avea doi gineri grafi cu mare
influinţ! la "urtea 3olonei, era îngri*it de aceşti doi #oieri, s! nu învite pre poloni, care nu
c!utau decît pretexte, spre a întra în &oldavia/ dar aceşti doi romni erau prea #uni
patrioţi ca s! nu *udece
*udece c! r!z#oiul şi venir
venirea
ea oştilor str!in
str!inee ar fi fost peirea patri
patriei%
ei%

!puşneanul le scrisese în mai multe rînduri ca s! vie, legîndu$se prin cele mai mari
*ur!minte c! nu le va face nimic!,
nimic!, dar ei ştiau cît preţuieşte
preţuieşte *ur!mîntul lu
lui%i% "a s!$i
privig'eze mai de aproape,
aproape, se mut! în cetatea 7otinului,
7otinului, pre care o înt!ri m mai
ai cu os!#ire/
îns! aici se #oln!vi de lîngoare% Boala f!cu r!pezi înaintiri şi în curînd tiranul se v!zu la
uşa mormîntului%
mormîntului%

(n delirul frigurilor,
frigurilor, i se p!rea c! vede toate *ertfele cruziei sale, fioroase şi ameninţ!toare,
îngrozindu$l
îngrozindu $l şi c'emîndu$l la *udecata Dumnezeului drept!ţii% (n deşert se învîrtea în
patul durerii,
durerii, c!ci nu putea afla ragaz%

"'emînd pe mitropolitul Teofan, pre episcopi şi pre #oieri şi spuindu$le c! se simte sosit
la sfîrşitul vieţii, îşi ceru iertare de la toţi, umilindu$se/ pe urm! îi rug! s! le fie mil! de
fiul s!u Bogdan, pre care îl las! moştean scaunului şi s!$l a*ute c!ci, fiind în fraged!
vîrst!, încungiurat de puternici vr!*maşi,
vr!*maşi, nu se va pute ap!ra nici pre sine, nici pre ţar!, de
nu va fi unire între #oieri şi de nu vor ave dragoste şi supunere c!tr! domn%

+ "ît pentru mine,

mine, urm! a zice, de m! voi şi ridica din
din #oala aceasta, sînt 'o
'ot!rît
t!rît a m!
duce la c!lug!rire în mon!stirea -latina, unde s! m! sp!sesc, cîte zile îmi va mai l!sa
Dumnezeu% Deci, v! rog, p!rinţi ar'ierei, de m! veţi vedea aproape de moarte, s! m!
tundeţi c!lug!r4

19
)u putu vor#i
vor#i mai mult% "onvul
"onvulsiile
siile îl apucar! şi un
un leşin grozav ca mo
moartea
artea îi îng'eţ!
trupul, încît mitropolitul
mitropolitul şi episcopii, crezînd c! se sf!rşeşte, îl c!lug!rir!, puindu$i nume
3aisie, dupre numele 3etru, ce avea p!n$a nu se face domn%

Dup! aceasta, salutînd pre doamna 8uxandra de regent! în vremea minorit!ţei fiului ei,
proclamar! pre Bogdan de domn% A Apoi
poi îndat! porn
pornir!
ir! stafete pe la #oieri
#oieriii din ţar! şi
emigraţi şi pe la capitanii oştilor%

A#ia amurgise cînd -troici şi -pancioc sosir!%

Desc!lecînd pe la gazde, alergar! cu prip! la cetate% "etatea era mut! şi pustie ca un

mormînt de urieş% )u se auzea deciţ murmura valurilor )istrului,
)istrului, ce iz#ea regulat
stîncoasele ei coaste, sure şi goale şi strig!tul mon
monoton
oton a ostaşilor pe lungile lor lance%
-uindu$se în palat, îi cuprinse nu puţin! mirare neîntîlnind pre nime/ în sfîrşit, o slug! le
ar!t! camera #olnavulu
#olnavului%i% 0o
0oind
ind s! intre, auzir! un mare zgomot şi se oprir! ca s! asculte%

!puşneanul se trezise din letargia sa%

Desc'izînd oc'ii, v!zu doi c!lug!ri stînd unul la cap şi altul la picioarele sale, neclintiţi
ca
un dou! statuie
potcap% de r!dice
0ru s!
0ru #ronz/mîna
se uit!
şi pe dînsul şi seînv!zu
se împedec! niştecoperit
metaniicudeo lîn!%
ras!/Ipe
se c!p!tîiul s!u sta
p!ru c! viseaz!
şi iar!şi înc'ise oc'ii/ dar redesc'izîndu
redesc'izîndu$i
$i peste puţin, v!zu aceleşi lucruri, metaniile,
potcapul, c!lug!rii%
c!lug!rii%

+ "um te mai simţi, frate 3aisie

3aisie îl între#! unul din
din mona'i, v!zîn
v!zîndu$l
du$l c! nu doarme%
doarme%

)umele acesta îi aduse aminte

aminte de toate cele ce se petrecuser!% -îngele într
într$însul
$însul începu
începu a
fer#e şi, sculîndu$se pe *um!tate<

+ "e pocit!nii sînt aceste

aceste strig!% A2
A2 voi v! *ucaţi cu m
mine2
ine2 Afar!,
Afar!, #oaite2 Ieşiţi2 c! pr
pree
toţi v! omor2 Şi c!uta o arm! pe lîng! el, dar neg!sind decît potcapul îl azvîrli, cu mînie
în capul unui c!lug!r%

(ntru auzul strig!rilor lui, doamna cu fiul ei, mitropolitul, #oierii, slugile întrar! toţi în
odaie%

"'iar atunci cei doi #oieri veniser! şi sta ascultînd la uş!%

+ A2 voi
voi m$aţi c!lug!ri
c!lug!rit,t, striga !puşneanu
!puşneanull cu glas r!guşat şi sp!rios/ gîndiţi
gîndiţi c! veţi
sc!pa de mine Dar s! v! ias! din minte2 Dumnezeu sau dracul m! va îns!n!toşa, şi4

+ )enorocite, nu 'uli2
'uli2 îl curm! mitropolitul/
mitropolitul/ ui
uiţi
ţi c! eşti în ceasul morţ
morţii2
ii2 Hîndeşte,
p!c!tosule, c! eşti mona'/
mona'/ nu mai eşti domn
domn22 Hîndeşte c! prin 'u 'ulele
lele şi strig!rile
strig!rile tale
sparii pre ast! femeie nevinovat! şi pre acest copil
c opil în care razem! n!de*dea &oldaviei4

1:
+ Boait! f!ţarnic!2 ad!og!
ad!og! #olnavul, z#uciumîndu$se
z#uciumîndu$se a se scula din
din pat/ tac!$ţi gura/ c!
eu, care te$am f!cut mitropolit
mitropolit,, eu te dezmitropo
dezmitropolesc%
lesc% &$aţi popit voi, dar de m! voi
îndrepta, pre mulţi am s! popesc şi eu2 51;6 Iar pre c!ţeaua asta voi s$o tai în patru #uc!ţi
împreun! cu ţîncul ei, ca s! nu mai asculte sf!tuirile #oaitelor şi a duşmanilor mei4
&inte acela ce zice c! sînt c!lug!r2 Eu nu sînt c!lug!r, sînt domn2 -înt Alexandru$vod!2
Alexandru$vod!2
4 -!riţi, fl!c!i2 Knde$s voinicii mei4 Daţi2 daţi de tot2 Eu v! poruncesc% Kcideţi$i pre
toţi4 )ici unul s! nu scape% 4A2 m!$n!duş24 Ap!2 ap!2 ap!2 + şi c!zu r!sturnat pe
spate, 'îrcîind de tur#are şi de mînie%
Doamna şi mitropolitul ieşir!% a uş! îi întîmpinar! -troici şi -pancioc%

+ Doamn!2 zise -pancioc apucînd

apucînd de mîn! pe 8uxan
8uxandra,
dra, omul acesta tre#ui
tre#uiee s! moar!
numaidecît% Iat! un praf, pune$l în #!utura lui4

+ .trav!2 strig! ea, înfiorîndu$se%

înfiorîndu$se%

+ .trav!, urm! -pancioc% De nu va muri îndat! om omul

ul acesta, viaţa m!riei$tale şi a
copilului acestui este în prime*die% Destul a tr!it tat!l şi destule a f!cut% &oar! tat!l ca s!
scape fiul%

. slug! ieşi%

+ "e este între#! doamna%

doamna%

+ Bolnavul s$a trezit

trezit şi cere ap! şi pre fiul s!u%
s!u% &i$au zis s! nu m! duc ff!r!
!r! el%

+ .'2 vrea s!$l omoare,

omoare, r!cni diuoasa mum!, strî
strîngînd
ngînd cu furie
furie copilul la sîn%

+ )u$i vreme de stat în gînduri, doam

doamn!,
n!, ad!ogi -pancioc% A
Ad!$ţi
d!$ţi aminte de doam
doamna
na lui
Ştef!niţ!$vod! 516 şi alege între #!r#at şi între fiiu%

+ "e zici, p!rinte2 zise s!rmana

s!rmana femeie, înturnîndu$se
înturnîndu$se cu oc'i l!crîm!tori
l!crîm!tori spre
mitropolitul%
+ "rud şi cumplit
cumplit este omul acesta, fiica mea/ Dom Domnul
nul Dumnezeu s! te pov!ţ
pov!ţuiasc!%
uiasc!% Iar
eu m! duc s! g!tesc tot pentru purcederea noastr! cu noul nostru domn/ şi pre cel vec'i,
Dumnezeu s!$l ierte şi s! te ierte şi pre tine% Micînd aceste, cuviosul Teofan
Teofan se dep!rt!%

8uxandra lu! un pa'ar de argint plin de ap!, pre care$l aducea sluga/ şi apoi,
ma'inaliceşte şi silit! mai mult de #oieri, l!s! s! cad! otrava în el% Boierii o împinser! în
camera #olnavulu
#olnavului%i%

+ "e face între#! -pancioc pre -troici,

-troici, care cr!pase uşa şi se uita%
uita%

+ (ntrea#! de fiul s!u + zice c! vrea s!$l vad! + cere de #!ut + doamna
doamna tremur! + îi
d! pa'arul + nu vre s!$l iaie24

1;
-pancioc s!ri şi scoase *ung'iul din cing!toare%

+ Ba, îl ia, #ea4 -!$ţi fie de #ine, m!ria$ta2

m!ria$ta2

8uxandra ieşi tremurînd! şi gal#!n! şi, r!zemîndu$se de p!rete<

+ 0o
0oi s! daţi seam! înaintea lui D
Dumnezeu,
umnezeu, zise suspinînd,
suspinînd, c! voi m$aţi f!cu
f!cutt s! fac acest
p!cat%
&itropolitul
&itropolitul veni%

+ -! mergem, zise doamnei%

doamnei%

+ Dar cine va c!uta de nenorocitul

nenorocitul acesta

+ )oi, r!spunser! #oierii%

#oierii%

+ .'2 p!rinte, ce m! f!cuşi s! fac2 zise doamna c!tr! mitropolitul

mitropolitul şi se du
duse
se cu el
plîngînd%

Amîndoi #oierii intrar! la #olnav%

.trava înc! nu începuse a$şi face lucrarea% !puşneanul sta întins cu faţa în sus, liniştit,
dar foarte sla#% "înd întrar! #oierii, el îi privi îndelung şi necunoscîndu
necunoscîndu$i,
$i, îi între#! cine
sînt şi ce voiesc

+ Eu sînt -troici,
-troici, r!spunse acesta%

+ Şi eu -pancioc, ad!ogi celalalt/

celalalt/ şi aceea ce voim este s! te vedem pîn$a nnuu muri, cum
ţi$am f!g!duit%

+ .'2 vr!*maşii mei2

mei2 suspin! A
Alexandru%
lexandru%

+ Eu sînt -pancioc, urm!

urm! acesta, -pancioc pre care ai vrut ss!$l
!$l tai, cînd ai ucis ;G de
de
#oieri şi care a sc!pat din g'earile tale2 -pancioc, a c!rui av
avere
ere ai *!fuit$o, l!sîndu$i
l!sîndu$i
femeia şi copiii s! cerş!toreasc! pe la uşile creştinilor
creştinilor%%

+ A'2
A'2 ce foc simt c! m! arde, strig! #o
#olnavul,
lnavul, apucîndu$se
apucîndu$se cu mînile de pî
pîntece%
ntece%

+ Mi Acum
Acum slo#ozeşte, c!ci ai s! mor
mori%i% .trava lucreaz!%

+ .'2 m$aţi otr!vit,

otr!vit, nelegiuiţil
nelegiuiţilor2
or2 Doamne2 fie$ţi mi
mil!
l! de sufletul meu2 ., ce foc2 Knde$i
Knde$i
doamna Knde$i copilul meu

+ -$au dus şi te$au l!sat

l!sat cu noi%

1
+ -$au dus şi m$au l!sat2
l!sat2 m$au l!sat cu voi2 .'2 omorîţi
omorîţi$m!,
$m!, s! scap de durere2 .'2
în*ung'e$m!! tu, tu eşti mai tîn!r, fie$ţi mil!2 scap!$m! de durerile ce m! sfîşie2 în*ung'e$
în*ung'e$m
m!2 zise, înturnîn
înturnîndu$se
du$se spre -troici%

+ )u$mi voi spurca

spurca vite*escul *ung'i
*ung'i în sîngel
sîngelee cel pîng!rit a unui ti
tiran
ran ca tine%

Durerile creşteau% .tr!vitul se z#uciuma în convulsii%

+ .'2 strig!, îmi arde

arde sufletul2 o'2 daţi$mi ap!4 daţi$m
daţi$mii ceva s! #eau2

+ Iat!, zise -troici, luînd

luînd pa'arul de arg
argint
int de pe mas!/ au r!mas dr
dro*diile
o*diile otr!vii%
otr!vii% Bea şi
te r!coreşte%

+ Ba/ #a, nu, nu vreu, zise

zise #olnavul strîngînd
strîngînd din
dinţii%
ţii%

Atunci -troici îl apuc! şi$l ţinu neclintit/ iar -pancioc, scoţînd cuţitul din teac!, îi
descleşt! cu vîrful lui dinţii şi îi turn! pe gît otrava ce mai era în fundul p!'arului%

!puşneanul, mugind ca un taur ce vede trunc'iul şi securea ce a s!$l loveasc!, voi a se$
nturna cu faţa spre p!rete%
+ "e, vrei s! nu ne mai vezi ziser!
ziser! #oierii% Ba, se cade spre osînda
osînda ta s! ne priveşti
priveşti//
învaţ! a muri, tu care ştiai numai a omorî% Şi apucîndu$l amîndoi, îl ţineau nemişcat,
uitîndu$se la el cu o #ucurie infernal! şi mustrîndu$l%

)enorocitul domndomn se zvîrcolea în sp

spasmele
asmele agoniei/ spume
spume f!cea la gur!/ dinţii îi
scrîşneau şi oc'ii s!i sîngeraţi se 'ol#aser!/ o sudoare îng'eţat!, trist! a morţii
prevestitoare, ieşea ca nişte
nişte nasturi pe o#razul lui% Dup! un c'i
c'inn de *um!tate ceas, în
sfîrşit, îşi dete du'ul în mînile c!l!ilor s!i%

Acest fel fu sfîrşitul lui A

Alexandru
lexandru !puşneanul, care l!s! o pat! de sînge în istoria
&oldaviei%

a monastirea -latina, zidit! de el, unde e îngropat, se vede şi ast!zi portretul lui şi a
familiei sale%

1 &iron "ostin n%a%F

9 3atria n%a%F
: 3atriot n%a%F
; 3rover#ul n%a%F
 . 'ain! lung! desc'is! dinainte n%a%F
 "atifea n%a%F
G .rfani n%a%F
 Kn cuţit a c!ruia mîner se ascundea în teac! şi care slu*ea spre în*ung'ierea duşmanului

1
învins% (n Cranţia se numea misNricorde n%a%F
J Kn fel de caret! aşezat! pe dricuri n%a%F
1L A cînta + cuvînt vec'i n%a%F
11 . ţes!tur! foarte su#ţire n%a%F
19 Turna vin n%a%F
1: 0estit general ungur n%a%F
1; &iron "ostin n%a%F
1 &iron "ostin n%a%F
(Dacia literară, tom I, ianuarie—iunie, 1840; vol. Păcatele tinereţelor
tinereţelor,, 1857.)

1G