FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT, IFR

ANUL IV, SEM. I
DISCIPLINA: DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT
STUDENTĂ: TIMARIU SIMONA

Tema nr. 2

Un medic, cetățean român, necăsătorit, este angajat ca medic în Munchen, Germania, pe

o durată de cinci ani, intre 2020-2025. El se mută în orașul german, își începe activitatea, iar
după doi ani decedează, la data de 15 iunie 2022, lăsând mai multe imobile pe teritoriul
României, iar ca moștenitori legali doi părinți și un frate, toți cu reședința obișnuită în România,
precum și un copil din afara căsătorie recunoscut, născut în Germania, urmare a unei relații de
concubinaj avută cu o femeie de cetățenie germană.
Cerințe:
1. Identificați elementele de extraneitate pe care le poate identifica notarul public din
România.

Un element de extraneitate îl reprezintă cetățenia defunctului deoarece avea o altă cetățenie

decât cea a statului în care își avea reședința obișnuită.
De asemenea, un alt element îl reprezintă faptul că deținea bunuri în alt stat decât cel în care
își avea reședința obișnuită; nu contează dacă aceste bunuri reprezintă o parte substanțială din
patrimoniul defunctului.
Un alt element de extraneitate îl reprezintă faptul că unii dintre moștenitori și ceilalți
beneficiari ai sucesiunii s-au stabilit pe teritoriul altui stat decât cel în care își avea reședința
obișnuită defunctul.
2. Care este legea care va guverna moștenirea defunctului?

Din punct de vedere procedural se aplică prevederile art.954 alin.3 Cod civil potrivit cărora
competenţa de soluţionare a cauzei revine notarului public român cel dintâi sesizat, cu condiţia
ca în circumscripţia judecătoriei pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea să existe cel puţin un
bun imobil al celui care a lăsat moştenirea, în speță acesta lăsând mai multe mobile. Acestea dacă
prin testament defunctul nu a ales o lege aplicabilă moştenirii.

3. Care sunt aspectele pe care guvernează legea aplicabilă moștenirii?

Un aspect îl reprezintă dacă defunctul a ales o lege aplicabilă moștenirii, dat fiind faptul că
era cetățean român decedat într-un alt stat, altfel moştenirea este supusă legii statului pe
teritoriul căruia defunctul a avut la data morţii reşedinţa obişnuită.
În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul
României, competenţa aparţine notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în
circumscripţia sa să existe cel puţin un bun imobil.
Procedura de dezbatere a succesiunii urmează a fi îndeplinită potrivit legii române, căci lex
fori desemnează legea care reglementează problemele de procedură (art. 1087 Cod de procedură
civilă); lex fori este un concept specific dreptului internaţional privat şi se referă la principiul
potrivit căruia instanţa aplică legea statului pe teritoriul căruia a fost introdusă o cerere de
chemare în judecată.