Subiecte pentru examen la cursul

„PREISTORIA SPAŢIUL CARPATO-DUNĂREAN”

1. Particularităţile geografice ale regiunilor carpato-dunărene: relief, climă, floră, faună.

2. Interacțiunea dintre mediul natural şi habitatul uman
3. Preistoria spaţiului carpato-dunărean în istoriografia modernă: G. Săulescu, T. Burada, Gr.
Buţulescu, N. Beldiceanu, F. László, D. Olinescu, Al. Odobescu, Gr. Tocilescu, T. Antonescu, E.R.
Stern.
4. Istoriografia contemporană privind preistoria. Centrele academice de la Cluj-Napoca, Bucureşti,
Iaşi, Chişinău, Kiev, Moskova. Investigaţiile arheologice şi lucrările ştiinţifice ale lui V. Pârvan.
Concepţia lui N. Iorga referitoare la preistoria spaţiului carpato-dunărean. Contribuţiile lui I. Nestor, R.
Vulpe, Gh. Ştefan, D. Tudor, C.S. Nicolăescu-Plopşor etc.
5. Studierea problemelor de preistorie în istoriografia postbelică. Cercetările arheologice şi lucrările
istorice ale lui M. Petrescu – Dâmboviţă, N. Ursulescu, E. Comşa, V. Chirica etc.
6. Probleme de preistorie în istoriografia maghiară, bulgară şi sovietică.
7. Preistoria regiunilor carpato-nistrene în istoriografia din Republica Moldova: V. Marchevici, N.
Chetraru, I. Borziac, V. Sorochin, V. Dergaciov, E. Sava.
8. Periodizarea, cronologia şi caracteristicile paleoliticului în spaţiul carpato-danubiano-nistrean.
9. Protopaleliticul. Paleoliticul inferior: Cultura de prund. Paleoliticul mijlociu: Cultura musetriană.
Paleoliticul superior: aurignacianul şi gravetianul.
10. Antropogeneza şi aspectele ei în spaţiul carpato-dunărean.
11. Urme proto- şi umane paleolitice în teritoriile carpato-dunărene: homo prigmegenius, homo
sapiens neanderthaliensis, homo sapiens.
12. Caracterizare generală a mezoliticului. Cronologie şi periodizare.
13. Descoperirile arheologice mezolitice în spaţiul carpato-dunăreano-nistrean.
14. Caracteristica generală a neoliticului – „revoluţia neolitică”. Vechea Civilizaţie Europeană.
Trăsăturile ei în regiunile carpato-dunărene.
15. Particularităţile evoluţiei comunităţilor umane din spaţiul carpato-danubiano-nistrene. Începuturile
economiei de producere.
16. Periodizare şi culturi arheologice. Cultura Schela Cladovei. Cultura Starčevo-Criş. Cultura
Ciumeşti-Pişcolţ. Cultura Vinča. Cultura Dudeşti. Complexul Lumea Nouă-Cheile Turzii-Cluj. Cultura
ceramicii liniare.
17. Caracteristica generală a eneoliticului. Cronologie şi periodizare.
18. Culturile arheologice eneolitice: Boian, Hamangia, Vădastra, Rast, Turdaş, Tisa, Grupul Iclod,
Grupul Suplac, Precucuteni, Sălcuţa, Petreşti, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr, Gumelniţa, Cernavoda I.
19. Particularităţile Culturii Cucuteni-Tripolie
20. Organizarea socială, religia şi arta. Raporturile comunităţilor europene cu „civilizaţia” kurganelor.
21. Problema originii indoeuropenilor şi a patriei lor.
Indoeuropenizarea spaţiului carpato-danubiano-pontic. Formarea noilor complexe culturale. Cultura
Horodiştea-Erbiceni. Cultura amforelor sferice. Cultura Folteşti-Cernavoda II. Cultura Cernavoda III.
Cultura Coţofeni. Cultura Baden. Cultura Kostolac.
22. Trăsăturile generale ale epocii bronzului în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Cronologie şi
periodizare.
23. Metalurgia bronzului în teritoriile Carpato-Dunărene. Centrele metalurgice din zonă.
Culturile arheologice: Glina-Schneckenberg, Otomani, Sighişoara-Wietenberg, Nir, Suciu de Sus,
Mureş, Pecica, Vatina, Verbicioara, Cruceni-Belegiš, Gârla Mare-Cârna-Žuto Brdo, Monteoru, Tei,
Costişa, „ceramicii cu brâie în relief”. Complexul cultural Sabatinovka-Noua-Coslogeni.
24. Comunităţile culturale din epoca bronzului în regiunea carpato-dunăreană şi locul indoeuropenilor
în cadrul lor.
25. Manifestări ale vieţii spirituale rituri şi ritualuri funerare, arta în epoca bronzului.