Subiectul 1. Esenţa cercetării educaționale.

Tipuri de cercetări

1. Ce tipuri de cercetări cunoaşteţi? Care dintre ele pot fi mai uşor realizate de dvs., ca
viitor profesor? Argumentaţi!
Tipuri de cercetari:
 După Esenţă: teoretico-fundamentale, practic-aplicative,
combinate
 După Finalitate: constatative, ameliorative, de dezvoltare
 După Funcţie: descriptiv-analitice, explicative, operaţionale,
proiective
 După Domeniu: specifică pentru fiecare disciplină
 După Metodologie: neexperimentală (observaţională),
experimentală, speculativă, comparată, istorică
 După Abordare: mono-, intra-, pluri-, inter-, transdisciplinară
 După Oganizare: spontană, sistematică, cercetare-acţiune
 După Agenţii antrenaţi: individuală, în grup, colectivă
 După Direcţia abordării: longitudinală (istorică), transversală
(sincronică);
 După Modul de abordarea metodologică prioritară: cantitativă
și calitativă.
Observatia este o metoda principiala de investigatie directa, care se manifesta
ca un act sistematic de urmarire atenta a procesului instrutiv –educativ, in asamblul
sau, ori sub diversele lui laturi, aspecte, situatii, fara sa se aduca vreo modificare
acestora din partea cercetatorului.
În cercetarea pedagogică metoda observaţiei deţine un rol esenţial. Prin
observare se pot constata şi înţelege lucruri şi fenomene aşa cum ni le oferă natura în
mod obişnuit. Orice etapă a cercetării presupune utilizarea metodei observaţiei, cu atât
mai mult cu cât ea intră în combinaţie metodologică cu toate celelalte metode de
cercetare. Datele furnizate de metoda observaţiei nu sunt suficiente pentru a obţine
concluzii relevante pentru stabilirea gradului de adevăr sau fals al ipotezelor, de aceea,
trebuie corelate cu datele obţinute prin alte metode de cercetare.
 Convorbirea (interviul) este o metoda de cercetare directa prin care se discuta
in mod intentionat cu subiectii si factorii educativi pt. obtinerea de date in legatura cu
desfasurarea procesului instructiv – educativ. Aceasta metoda se desfasoara sub forma
de dialog sau sub forma de dezbateri; se recomanda ca aceasta metoda sa se desfasoare
sub forma fireasca, naturala, sincera, spontana, fara a avea un caracter rigid, prea
oficial. Eficienţa aplicării metodei este condiţionată de gradul de sinceritate al
declaraţiilor, dar şi de naturaleţea, flexibilitatea, elasticitatea convorbirii, de
"transparenţa" situaţiei, de măsura în care ea îi induce intervievatului sentimente de
încredere deplină, îl stimulează să se angajeze în dialog etc.
Cercetătorul poate utiliza o schemă elaborată, un ghid de interviu, pentru a
focaliza întrebările pe o problemă sau alta. În acest caz, interviul este
semistructurat/ghidat. În situaţia în care sunt fixate numai unele indicaţii generale de
dirijare a discuţiei, interviul este nestructurat.
Personal, as aborda atat observatia cat si convorbirea, deoarece permit
contactul direct, nemijlocit cu elevul, o buna transmitere a informatiilor, gandurilor si
impresiilor raportate la subiectul abordat, fara denaturarea acestora, facilitand procesul
de cercetare educationala.